SlideShare a Scribd company logo
Proiectul de scaderea a TVA
Datele estimate pentru trimestrul I indică un excedent bugetar de 1,5 miliarde lei, în
condiţiile în care construcţia bugetară prevedea un deficit de 6 miliarde lei, iar pentru România,
ţară care vrea să se dezvolte, excedentul bugetar nu este neapărat un lucru bun. De aceea
Guvernul a luat în considerare posibilitatea să diminueze cota standard de TVA de la 24% la
20% sau să introducă TVA de 9% pentru produse alimentare de bază, începând cu luna iunie.
Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 33,8 miliarde lei în primele două luni,
reprezentând 4,8% din PIB. Încasările au fost cu 10,9% mai mari în termeni nominali faţă de
aceeaşi perioadă a anului precedent, potrivit datelor Ministerului Finanţelor. Cheltuielile
bugetare, în sumă de 31,5 miliarde lei, au scăzut în termeni nominali cu 6,2% faţă de aceeaşi
perioadă din anul precedent mai ales în domeniul investiţiilor publice.
Ar exista trei alternative diferite pentru rezolvarea problemei:
1. Diminuarea cotei standard de TVA de la 24% la 20 % începând cu luna iunie;
2. Introducerea TVA de 9% pentru produse alimentare de bază începând cu luna iunie;
3. Rămânerea neschimbată a TVA;
Vom efectua o analiză a avantajelor și dezavantajelor fiecăreia dintre ele.
Diminuarea cotei standard de TVA de la 24% la 20 % începând cu luna iunie .
Argumente pro ar fi: TVA în România are o cotă printer cele mai mari din Europa, ceea ce fac
produsele şi serviciile autohtone mult mai necompetitive decât ale altor state, reducerea generală
a evaziunii fiscale prin scoaterea la lumină a economiei subterane, încurajarea consumului, deși
au scăzut încasările din CAS, celelalte venituri au crescut, deci este loc pentru diminuarea
TVA. Punctele slabe ar fi: nu este sigur că săderea TVA va duce la o scăderea a preţurilor,
scăderea TVA s-ar face cu sacrificarea investiţiilor, ar exista riscul ca, colectarea să fie
deficitară şi să se ajungă la un deficit mult mai mare decât cel propus și nu se va îndeplini
țintele impuse de Comisia Europeană.
Introducerea TVA de 9% pentru produse alimentare de bază începând cu luna iunie.
Argumente pro ar fi: reducerea generală a evaziunii fiscale prin scoaterea la lumină a economiei
subterane, încurajarea consumului, pe un orizont de câţiva ani, nu mulţi, va crea, probabil, câteva
sute de mii de locuri de muncă legale deoarece multe produse alimentare sunt produse în
România, eliminarea partială a intermedierii comercială cu alimente, stimularea agriculturii şi a
procesatorilor. Punctele slabe ar fi: nu este sigur că săderea TVA va duce la o scăderea a
preţurilor, scăderea TVA s-ar face cu sacrificarea investiţiilor, ar exista riscul ca, colectarea
să fie deficitară şi să se ajungă la un deficit mult mai mare decât cel propus și nu se va
îndeplini țintele impuse de Comisia Europeană
Rămânerea neschimbată a cotei TVA. Argumente pro: diminuarea riscului apariţiei
deficitului excesiv, calculele Guvernului nu au fost făcute foarte aprofundat . Argumente contra:
taxe mari înseamnă evayiune fiscare mare, agenţii comerciali fiind tentaţi să nu-şi plătească
taxele foarte mari pentru a supravieţuii sau pentru a-şi creşte profitul.
Actorii relevanţi care pot influenţa elaborarea acestei politici ar fi : partidele politice din
opoziţie şi de la putere, Guvernul prin Ministerul de finanţe, Ministerul Industriei şi Comerţului,
Ministerul Agriculturii, Comisia Europeană şi ceilalţi parteneri internaţionali ai României,
investitorii şi agenţii economici din industria alimentară, agentii economici din toate ramurile
economiei naţionale, populaţia.
România rămâne o ţară cu o populaţie preponderent ocupată în agricultură. agricultura ţării
este nefiscalizată, Agricultura nefiind fiscalizată nu atrage nici investiţii, iar dacă nu atrage
investiţii, nu are cum să devină eficientă şi, deci, nu are cum să plătească salarii mai decente. În
acelaşi timp potrivit Federaţiei Patronale Române din Industria Alimentară - Romalimenta
evaziunea fiscală în industria alimentară atinge un nivel de 50-60% din totalul pieţei, fiind în
continuare în creştere din cauza nivelului mare al TVA De aceea eu tind spre soluţia
Introducerii TVA de 9% pentru produse alimentare de bază.

More Related Content

Similar to T2.proiectul de scaderea a tva

Masuri pentru combaterea evaziunii fiscale - efecte
Masuri pentru combaterea evaziunii fiscale - efecteMasuri pentru combaterea evaziunii fiscale - efecte
Masuri pentru combaterea evaziunii fiscale - efecteAlin Popescu
 
Jurnal CDIMM 2/2016_CDIMM Maramures
Jurnal CDIMM 2/2016_CDIMM MaramuresJurnal CDIMM 2/2016_CDIMM Maramures
Jurnal CDIMM 2/2016_CDIMM Maramures
Margareta Capilnean
 
Jurnal cdimm nr.9_2011-ed maramures
Jurnal cdimm nr.9_2011-ed maramuresJurnal cdimm nr.9_2011-ed maramures
Jurnal cdimm nr.9_2011-ed maramuresMargareta Capilnean
 
Opinie cod-fiscal-11.2017 final-site
Opinie cod-fiscal-11.2017 final-siteOpinie cod-fiscal-11.2017 final-site
Opinie cod-fiscal-11.2017 final-site
Contabil Pe Net
 
Anca Dragu, "Bugetele locale: autonomie locală şi transparenţă fiscal-bugetară"
Anca Dragu, "Bugetele locale: autonomie locală şi transparenţă fiscal-bugetară"Anca Dragu, "Bugetele locale: autonomie locală şi transparenţă fiscal-bugetară"
Anca Dragu, "Bugetele locale: autonomie locală şi transparenţă fiscal-bugetară"
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
 
Jurnal cdimm nr.3_2011-ed maramures
Jurnal cdimm nr.3_2011-ed maramuresJurnal cdimm nr.3_2011-ed maramures
Jurnal cdimm nr.3_2011-ed maramuresMargareta Capilnean
 
5990447 md 1318435_md_mol (1)
5990447 md 1318435_md_mol (1)5990447 md 1318435_md_mol (1)
5990447 md 1318435_md_mol (1)sergiugorgos
 
Jurnal CDIMM nr. 11/2016_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 11/2016_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 11/2016_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 11/2016_Europe Direct Maramures
Margareta Capilnean
 

Similar to T2.proiectul de scaderea a tva (11)

Masuri pentru combaterea evaziunii fiscale - efecte
Masuri pentru combaterea evaziunii fiscale - efecteMasuri pentru combaterea evaziunii fiscale - efecte
Masuri pentru combaterea evaziunii fiscale - efecte
 
Apel public privind degradarea procesului democratic in Republica Moldova
Apel public privind degradarea procesului democratic in Republica Moldova Apel public privind degradarea procesului democratic in Republica Moldova
Apel public privind degradarea procesului democratic in Republica Moldova
 
Jurnal CDIMM 2/2016_CDIMM Maramures
Jurnal CDIMM 2/2016_CDIMM MaramuresJurnal CDIMM 2/2016_CDIMM Maramures
Jurnal CDIMM 2/2016_CDIMM Maramures
 
Prezentare Ulian Silvia Karin
Prezentare Ulian Silvia KarinPrezentare Ulian Silvia Karin
Prezentare Ulian Silvia Karin
 
Jurnal cdimm nr.9_2011-ed maramures
Jurnal cdimm nr.9_2011-ed maramuresJurnal cdimm nr.9_2011-ed maramures
Jurnal cdimm nr.9_2011-ed maramures
 
Opinie cod-fiscal-11.2017 final-site
Opinie cod-fiscal-11.2017 final-siteOpinie cod-fiscal-11.2017 final-site
Opinie cod-fiscal-11.2017 final-site
 
Anca Dragu, "Bugetele locale: autonomie locală şi transparenţă fiscal-bugetară"
Anca Dragu, "Bugetele locale: autonomie locală şi transparenţă fiscal-bugetară"Anca Dragu, "Bugetele locale: autonomie locală şi transparenţă fiscal-bugetară"
Anca Dragu, "Bugetele locale: autonomie locală şi transparenţă fiscal-bugetară"
 
Platforma pnl 2010
Platforma pnl 2010Platforma pnl 2010
Platforma pnl 2010
 
Jurnal cdimm nr.3_2011-ed maramures
Jurnal cdimm nr.3_2011-ed maramuresJurnal cdimm nr.3_2011-ed maramures
Jurnal cdimm nr.3_2011-ed maramures
 
5990447 md 1318435_md_mol (1)
5990447 md 1318435_md_mol (1)5990447 md 1318435_md_mol (1)
5990447 md 1318435_md_mol (1)
 
Jurnal CDIMM nr. 11/2016_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 11/2016_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 11/2016_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 11/2016_Europe Direct Maramures
 

T2.proiectul de scaderea a tva

  • 1. Proiectul de scaderea a TVA Datele estimate pentru trimestrul I indică un excedent bugetar de 1,5 miliarde lei, în condiţiile în care construcţia bugetară prevedea un deficit de 6 miliarde lei, iar pentru România, ţară care vrea să se dezvolte, excedentul bugetar nu este neapărat un lucru bun. De aceea Guvernul a luat în considerare posibilitatea să diminueze cota standard de TVA de la 24% la 20% sau să introducă TVA de 9% pentru produse alimentare de bază, începând cu luna iunie. Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 33,8 miliarde lei în primele două luni, reprezentând 4,8% din PIB. Încasările au fost cu 10,9% mai mari în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, potrivit datelor Ministerului Finanţelor. Cheltuielile bugetare, în sumă de 31,5 miliarde lei, au scăzut în termeni nominali cu 6,2% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent mai ales în domeniul investiţiilor publice. Ar exista trei alternative diferite pentru rezolvarea problemei: 1. Diminuarea cotei standard de TVA de la 24% la 20 % începând cu luna iunie; 2. Introducerea TVA de 9% pentru produse alimentare de bază începând cu luna iunie; 3. Rămânerea neschimbată a TVA; Vom efectua o analiză a avantajelor și dezavantajelor fiecăreia dintre ele. Diminuarea cotei standard de TVA de la 24% la 20 % începând cu luna iunie . Argumente pro ar fi: TVA în România are o cotă printer cele mai mari din Europa, ceea ce fac produsele şi serviciile autohtone mult mai necompetitive decât ale altor state, reducerea generală a evaziunii fiscale prin scoaterea la lumină a economiei subterane, încurajarea consumului, deși au scăzut încasările din CAS, celelalte venituri au crescut, deci este loc pentru diminuarea TVA. Punctele slabe ar fi: nu este sigur că săderea TVA va duce la o scăderea a preţurilor, scăderea TVA s-ar face cu sacrificarea investiţiilor, ar exista riscul ca, colectarea să fie deficitară şi să se ajungă la un deficit mult mai mare decât cel propus și nu se va îndeplini țintele impuse de Comisia Europeană.
  • 2. Introducerea TVA de 9% pentru produse alimentare de bază începând cu luna iunie. Argumente pro ar fi: reducerea generală a evaziunii fiscale prin scoaterea la lumină a economiei subterane, încurajarea consumului, pe un orizont de câţiva ani, nu mulţi, va crea, probabil, câteva sute de mii de locuri de muncă legale deoarece multe produse alimentare sunt produse în România, eliminarea partială a intermedierii comercială cu alimente, stimularea agriculturii şi a procesatorilor. Punctele slabe ar fi: nu este sigur că săderea TVA va duce la o scăderea a preţurilor, scăderea TVA s-ar face cu sacrificarea investiţiilor, ar exista riscul ca, colectarea să fie deficitară şi să se ajungă la un deficit mult mai mare decât cel propus și nu se va îndeplini țintele impuse de Comisia Europeană Rămânerea neschimbată a cotei TVA. Argumente pro: diminuarea riscului apariţiei deficitului excesiv, calculele Guvernului nu au fost făcute foarte aprofundat . Argumente contra: taxe mari înseamnă evayiune fiscare mare, agenţii comerciali fiind tentaţi să nu-şi plătească taxele foarte mari pentru a supravieţuii sau pentru a-şi creşte profitul. Actorii relevanţi care pot influenţa elaborarea acestei politici ar fi : partidele politice din opoziţie şi de la putere, Guvernul prin Ministerul de finanţe, Ministerul Industriei şi Comerţului, Ministerul Agriculturii, Comisia Europeană şi ceilalţi parteneri internaţionali ai României, investitorii şi agenţii economici din industria alimentară, agentii economici din toate ramurile economiei naţionale, populaţia. România rămâne o ţară cu o populaţie preponderent ocupată în agricultură. agricultura ţării este nefiscalizată, Agricultura nefiind fiscalizată nu atrage nici investiţii, iar dacă nu atrage investiţii, nu are cum să devină eficientă şi, deci, nu are cum să plătească salarii mai decente. În acelaşi timp potrivit Federaţiei Patronale Române din Industria Alimentară - Romalimenta evaziunea fiscală în industria alimentară atinge un nivel de 50-60% din totalul pieţei, fiind în continuare în creştere din cauza nivelului mare al TVA De aceea eu tind spre soluţia Introducerii TVA de 9% pentru produse alimentare de bază.