Flaier „Sutra Inimii” este una dintre cele mai cunoscute și sacre sutre din lumea budistă. Versetele sale clasice descriu perfecțiunea înțelepciunii: cum există și cum nu există lucrurile și cum putem percepe în conștiința noastră realitatea supremă a esenței noastre. Această sutră, cunoscută și sub numele de „Mama învingătorilor”, este părintele tuturor Buddha. Sutra ne prezintă meditația asupra vacuității care ne va duce, în cele din urmă, la libertate și iluminare, așa cum demonstrează cuvintele lui Buddha din această Sutra: „Toți Bodhisattva sunt capabili să practice perfecțiunea înțelepciunii, și să rămână în această perfecțiune a înțelepciunii. Acest fapt îi eliberează de orice obstacol din mintea lor și îi eliberează de orice frică. Ei abandonează complet orice concepție greșită; și ajung la scopul final al Nirvanei”.

1. Sutra Inimii
Lecția 6

2. Aici este marele Pământ
Plin de miros de tămâie
i de o pătură de flori acoperit.
Ș
Măre ul munte
ț
Cu cele patru continente
Purtând Soarele și Luna
Ca bijuterie.
În mintea mea mi le imaginez
Paradisul lui Buddha
Și le ofer în dar pe toate ție.
Datorită acestei fapte,
Fie ca toate ființele vii
Într-o lume plină de puritate
Să locuiască.
Mandala
Idam Guru Ratna Mandalakam Niryatayami

3. Mandel

4. Refugiul i dorin a
ș ț
Până la iluminarea mea
Mă refugiez
În Budha, Dharma i Sangha.
ș
Prin puterea faptelor bune pe care le fac
Să ajung la iluminarea completă
Pentru binele fiecărei fiin e vii.
ț

5. Refugiul i dorin a
ș ț

6. ལས་ལས་ལཇ
ི ག་རྟ
ེ ན་སྣ་ཚ
ོ གས་སྐྱ
ེ ས།
Le – karma, cu sensul de fapte/ac iuni,
ț
Le – din,
Jik – a distruge,
Ten – bază,
Jikten – lume,
Natsok - varietate, diversitate,
Kye – creat/născut.
sensul frazei este
„Diversitatea lumilor se na te din karma
ș ”
Le le jikten natsok kye

7. Cele două adevăruri/realită i
ț
Denpa nyi
Denpa înseamnă adevăr sau realitate. Aici are sensul de
realitate.
Nyi – doi.
Denpa nyi înseamnă două nivele de realită i
ț .

8. 1. Adevărul/realitatea supremă.
Dun dam denpa
2. Adevărul/realitatea falsă sau conven ională.
ț
Kundzob denpa

9. Acum, Buddha ne vorbe te despre sim uri:
ș ț
„Acolo nu sunt nici ochi; nici urechi; nici nas; nici limbă; nici corp; nici minte;
nici formă; nici sunet; nici miros; nici gust; nimic ce poate fi atins i nici un
ș
fenomen”.
În fraza anterioară, el ne-a vorbit despre cele cinci agregate:
„ i astfel, Shari Putra, putem spune că în vacuitate nu există formă, nu există
Ș
sentimente, nu există abilitatea de a discerne, nu există factori mentali, nu există
con tien ă”.
ș ț
În sutra sunt două fraze dedicate sim urilor. Una spune: „
ț nu sunt nici ochi; nici urechi
….”. Iar a doua frază spune:
„Acolo nu există nici o componentă care să vadă i nici o componentă care să fie
ș
con tientă de ceea ce vede; i tot a a până la lipsa componentei con tiin ei i lipsa
ș ș ș ș ț ș
componentei con tientizării con tiin ei”.
ș ș ț

10. În prima frază, apar 12 lucruri:
1. Ochi.
2. Urechi.
3. Nas.
4. Limbă.
5. Corp.
6. Con tiin ă.
ș ț
Acestea sunt cele ase sim uri conform budismului. Cinci sim uri
ș ț ț
obi nuite, plus con tiin a, în sensul de minte care gânde te.
ș ș ț ș
ochiul urechea nasul limba corpul
(vederea) (auzul) (mirosul) (gustul) (atingerea)

11. 7. Nici formă.
8. Nici sunet.
9. Nici miros.
10. Nici gust.
11. Nimic ce poate fi atins.
Adică, nu există sim ul tactil.
ț
12. Nu există niciun fenomen.

12. Fiecare sim are trei elemente:
ț
1. Există organul care vede.
2. Există obiectul pe care ochiul îl vede, i
ș
3. Există o componentă a min ii care este legată de
ț
vedere. Componenta care con tientizează ceea ce văd.
ș

13. Ma rikpa me / ma rikpa sepa ne / gashi me / gashi sepey bardu yang me do.
În următoarea frază, trece la:
„Nu există ignoran ă, nu există eliminarea ignoran ei; i tot a a
ț ț ș ș
până la absen a bătrâne ii i a mor ii, i absen a eliminării bătrâne ii
ț ț ș ț ș ț ț
i a mor ii”
ș ț .
Ma rikpa înseamnă ignoran ă
ț .
Rikpa – cunoa tere
ș ,
Ma rikpa în sanscrită se spune Avidia.
Rikpa este Vidia, adică cunoa tere
ș .
Ma rikpa înseamnă lipsa cunoa terii
ș sau neîn elegerea
ț sau ignoran ă
ț .
Me este un cuvânt de nega ie, adică
ț nu este.
Ma rikpa me înseamnă deci, nu există ignoran ă
ț .

16. „Acolo nu există suferin ă, nici sursă a suferin ei; nici
ț ț
încetarea suferin ei i nici cale de încetare a suferin ei”.
ț ș ț
Acestea sunt „Cele patru adevăruri ale lui Arya”.

17. „ i dacă nu este nimic de realizat, Shari Putra, atunci to i
Ș ț
Bodhisattva sunt capabil să practice perfec iunea
ț
în elepciunii, i să rămână în această perfec iune a
ț ș ț
în elepciunii. Acest fapt îi eliberează de orice obstacol din
ț
mintea lor i îi eliberează de orice frică. Ei abandonează
ș
complet orice concep ie gre ită; i ajung la scopul final al
ț ș ș
Nirvanei”.

18. „Ei abandonează complet orice concep ie gre ită”
ț ș sau
„Ei trec dincolo de orice concep ie gre ită”.
ț ș
Chin chi lok shi.
Shi înseamnă patru,
Lok - este gre it
ș sau rău sau eronat.
Chin chi lok shi – înseamnă „cele patru concep ii gre ite
ț ș ” sau
„cele patru moduri gre ite de a gândi concep ii gre ite
ș ț ș ”. Acesta
este una dintre căile de a descrie ignoran a, starea în care omul se
ț
află în Samsara

19. „La fel i to ii Buddha, din trecut, prezent i viitor,
ș ț ș
bazându-se pe aceea i perfec iune a în elepciunii,
ș ț ț
ajung la iluminarea completă, inegalabilă, la starea
de iluminare totală a lui Buddha”.

20. „Tadyatha. Gate gate paragate parasamgate bodhi svaha”
„Plecat, plecat, plecat dincolo, plecat
complet dincolo, spre iluminare, a a să fie”.
ș

21. „Aceasta este mantra în elepciunii perfecte, mantra
ț
înaltei cunoa teri; mantra care transcende totul;
ș
mantra egală cu cel de neegalat; mantra ce pune capăt
oricărei forme de suferin ă; mantra tiută ca adevăr,
ț ș
căci ea nu dezamăge te; acestea sunt cuvintele mantrei
ș
în elepciunii perfecte”.
ț

22. i acum, Chenrezik rezumă:
Ș
„Oh, Shari Putra, acesta este modul în care marele Bodhisattva
trebuie să practice perfec iunea în elepciunii profunde”.
ț ț
Apoi, se trezi Buddha din starea lui profundă de medita ie, i se
ț ș
îndreptă spre marele Bodhisattva, măre ul Avalokiteshvara,
ț
stăpânul puterii i îi binecuvântă spusele: „Adevărat este”.
ș
„Adevărat este ”, spuse el, „Adevărat este” spuse din nou”.

23. „Oh, fiu al nobilei familii, a a este, întra-adevăr
ș
a a este. Exact a a cum ai indicat, va trebui să
ș ș
fie practicată perfec iunea în elepciunii
ț ț
profunde”. Fiecare dintre cei Astfel ajun i, i ei
ș ș
se bucură de cuvintele tale ca i mine”.
ș

24. „ i după ce Buddha a vorbit a a, tânărul călugăr Shari
Ș ș
Putra, marele Bodhisattva, măre ul Avalokiteshvara,
ț
stăpânul puterii, împreună cu toată comunitatea de
discipoli, s-au bucurat cu to ii în inimile lor. Lumea
ț
întreagă- zei, oamenii, semi-zeii i spiritele, la fel s-au
ș
bucurat. Cu to ii au lăudat ceea ce Buddha a vorbit”.
ț