Curs Aci 4, Lectia 2

1. Lecția 2
Cursul ACI nr. 4
Dovada vie ilor viitoare
ț
primul nivel al logicii i
ș
percep iei budiste (Pramana)
ț

2. Aici este marele Pământ
Plin de miros de tămâie
i de o pătură de flori acoperit.
Ș
Măre ul munte
ț
Cu cele patru continente
Purtând Soarele și Luna
Ca bijuterie.
În mintea mea mi le imaginez
Paradisul lui Buddha
Și le ofer în dar pe toate ție.
Datorită acestei fapte,
Fie ca toate ființele vii
Într-o lume plină de puritate
Să locuiască.
Mandala
Idam Guru Ratna Mandalakam Niryatayami

3. Mandel

4. Refugiul i dorin a
ș ț
Până la iluminarea mea
Mă refugiez
În Budha, Dharma i Sangha.
ș
Prin puterea faptelor bune pe care le fac
Să ajung la iluminarea completă
Pentru binele fiecărei fiin e vii.
ț

5. Refugiul i dorin a
ș ț

6. De ce este nevoie de
“logică budistă”?
(+) Să facem acțiuni prin care obținem fericirea sublimă
(-) Să nu facem acțiuni prin care să “cădem”

7. Tsema
Tsema înseamnă percep ie corectă
ț
percep ie normală neafectată
ț
ཚད་
མ།

8. Vizibilă Ascunsă Foarte Ascunsă
Realitate Fenomene fizice Vacuitatea
Nirvana
Impermanența
Mecanismul Karmei

9. Vizibilă Ascunsă Foarte Ascunsă
Realitate Fenomene fizice Vacuitatea
Nirvana
Impermanența
Mecanismul Karmei
Buddha Tsema DA Tsema DA Tsema DA

10. Vizibilă Ascunsă Foarte Ascunsă
Realitate Fenomene fizice Vacuitatea
Nirvana
Impermanența
Mecanismul Karmei
(culoare ochi, păr,
finețea tălpii)
Buddha Tsema DA Tsema DA Tsema DA
Eu Tsema DA (95%) Tsema NU
Logică DA
Încredere DA
Tsema NU
Logică NU
Încredere DA

11. Vizibilă Ascunsă Foarte Ascunsă
Realitate Fenomene fizice Vacuitatea
Nirvana
Impermanența
Mecanismul Karmei
Buddha Tsema DA Tsema DA Tsema DA
Eu Tsema DA (95%) Tsema NU
Logică DA
Încredere DA
Tsema NU
Logică NU
Încredere DA
Buddha Tsema < Ajutor < Învățător < Extaz < Protector < Cauză

12. Vizibilă Ascunsă Foarte Ascunsă
Realitate Fenomene fizice Vacuitatea
Nirvana
Impermanența
Mecanismul Karmei
Buddha Tsema DA Tsema DA Tsema DA
Eu Tsema DA (95%) Tsema NU
Logică DA
Încredere DA
Tsema NU
Logică NU
Încredere DA
Buddha Tsema < Ajutor < Învățător < Extaz < Protector < Cauză
Tsema Cum pot ajunge sa am Tsema precum Buddha?
Este Tsema – Mentală? Fizică? Nici Fizică, nici Mentală?

13. Vizibilă Ascunsă Foarte Ascunsă
Realitate/Concepte Fenomene fizice Vacuitatea
Nirvana
Impermanența
Mecanismul Karmei
Buddha Tsema DA Tsema DA Tsema DA
Eu Tsema DA (95%) Tsema NU
Logică DA
Încredere DA
Tsema NU
Logică NU
Încredere DA
Buddha Tsema < Ajutor < Învățător < Extaz < Protector < Cauză
Tsema Cum pot ajunge sa am Tsema precum Buddha?
Este Tsema – Mentală? Fizică? Nici Fizică, nici Mentală?
Mintea Distrugerea Corpului este și Distrugerea Minții?
Cauza Minții? Fizică? Mentală? Nici Fizica, nici Mentală?
Voi înțelege mai bine ce este Mintea? Se continuă după Moarte?
A B
Mă ajută

14. A B
Ce e Tsema?
Am încredere în
Buddha?
Care e cauza lui
Buddha Tsema?
Se continuă
Mintea de fapt?
O serie de piese din puzzle - salturi logice
aparent fără vreo legătură între ele

15. De ce este necesară logica?
(+) Să facem acțiuni prin care obținem fericirea sublimă
(-) Să nu facem acțiuni prin care să “cădem”
Dacă nu vre i să căde i, opri i-vă de a mai reac iona în mod gre it!
ț ț ț ț ș

16. De ce este necesară logica?
(+) Să facem acțiuni prin care obținem fericirea sublimă
(-) Să nu facem acțiuni prin care să “cădem”
Pentru a vedea (TSEMA) realitatea ascunsă

17. Încă o clasificare a Realită ii
ț
a. Realitatea evidentă - lucrurile pe care le
percepem direct, cum ar fi culori, forme, sunete.
b. Realitatea ascunsă, de exemplu vacuitatea,
Nirvana, impermanen a.
ț
c. Realitatea complet ascunsă, de exemplu,
func ionările subtile ale karmei.
ț
མང
ོ ན་གྱུར
Ngun Gyur
ལྐ
ོ ག་
གྱུར།
Kok Gyur
ཤ
ི ན་ཏུ་ལྐ
ོ ག་
གྱུར།

18. Nu avem Pramana/Tsema.
Oamenii reac ionează la ce se întâmplă fără să în eleagă. Pentru că ei nu au
ț ț
pramana. Ei nu au o percep ie corectă
ț .
Sar direct la concluzii bazate pe presupuneri i
ș confundă presupunerile
cu faptele. Nu recunosc că nu au văzut bine iar logica lor nu func ionează.
ț
Nu avem nicio o logică prea bună.

19. Samsara
ལཁ
ོ ར་བ།
korwa
Mă ajută să DA
Mă ajută să NU

20. Maestrul Shantideva scria:
O mare de flori în toată splendoarea înfloresc,
Palatele de aur de o frumuse e rară strălucesc,
ț
Dacă îl vei căuta pe creator, nu-l vei găsi niciodată
Pentru că ele din puterea conceptului se ivesc.
i astfel lumea întreagă,
Ș numai din no iuni i etichete este creată
ț ș .
Cine a creat temelia de fier încins din infern?
Care este sursa focului cumplit ce devorează totul?
Acestea i toate cele similare, a spus cel Atotputernic,
ș
Sunt lucrările unei min i păcătoase.
ț

21. De ce este nevoie de “logica budistă”?
Pentru a deveni siguri de obiectivele drumului
i de calea însă i
ș ș
a) Că există o astfel de stare de beatitudine a iluminării.
b) Că există fiin e care au ajuns la această stare i ne pot călăuzi
ț ș
c) i există o cale spre a ajunge la ea.
Ș

22. Cele două tipuri principale de percep ie corectă:
ț
directă i deductivă
ș
མང
ོ ན་སུམ་ཚད་མ།
Ngunsum tsema
Tsema = percep ie corectă
ț
Ngunsum = directă
independentă de ra ionament
ț
རྗ
ེ ས་དཔག།ཚད་མ།
Jepak tsema
Jepak tsema
percep ie corectă
ț
bazată pe logică

23. Organele de sim / Con tientizările lor
ț ș
auzul văzul gustul pipăitul mirosul gândul
mintea
con tientizările / awareness / consciousness
ș
auzului văzului gustului pipăitului mirosului gândului
partea fizică / senzorii / organele de simț

24. Cele două tipuri principale de percep ie corectă:
ț
directă i deductivă
ș
མང
ོ ན་སུམ་ཚད་མ།
Ngunsum tsema
Tsema = percep ie corectă
ț
Ngunsum = directă
independentă de ra ionament
ț
རྗ
ེ ས་དཔག།ཚད་མ།
Jepak tsema
Jepak tsema
percep ie corectă
ț
bazată pe logică

25. colile budhiste
Ș
Mahayana
calea cea mare
Hinayana
calea cea mică
Higher Knowledge
Abhidharma
Middle Way
Madhyamika
calea de mijloc
Svatantrika
Prasangika
Madhyamika
Mind Only
numai con tiin ă
ș ț
Citta Matra
Sutrist
logicieni
Sautrāntika
Vaibhāṣ
ika
în elepciunea înaltă
ț
sau
coala detaili tilor
ș ș
sau
Yogachara

26. Cele două tipuri principale de percep ie corectă:
ț
directă i deductivă
ș
མང
ོ ན་སུམ་ཚད་མ།
Ngunsum tsema
Tsema = percep ie corectă
ț
Ngunsum = directă
independentă de ra ionament
ț
རྗ
ེ ས་དཔག།ཚད་མ།
Jepak tsema
Jepak tsema
percep ie corectă
ț
bazată pe logică

27. Trecem la textul Maestrului Dignaga
Compendiul despre percep ia corectă.
ț
Maestrul Dignaga (440 e.n.)

28. Ce ne spune maestrul Dignaga?
Mă prosternez Celui devenit corect,
A cărui dorin ă este de a ajuta toate fiin ele, Învă ătorului,
ț ț ț
Celui plecat la extaz i Protectorului nostru.
ș
Din iubirea mea pentru cei cu o logică gre ită,
ș
Voi explica cum se poate ob ine
ț
O percep ie care să fie corectă.
ț

29. Numele aceste tip de frază este
མཆ
ོ ད་བརྗད།
Chö Jö

30. Lo = este silaba care indică finalul frazei.
Chak = înseamnă mână.
Tsel = a căuta.
Chaktsel = înseamnă prosternare sau a se prosterna.
Tsema = percep ie corectă.
ț
Gyurpa = a devenit, sa transformat.
Tsemar = în acest cuvânt apare Tsema i ”
ș r”.
”r” este cuvânt de legătură - cu/la. Adică, cu Tsema.
Dro = este prescurtarea cuvântului Drowa, ceea ce înseamnă ”fiin ele vii
ț ”. Dro înseamnă a merge.
Dro la = la este cuvânt de legătură.
Pen = ajutor, beneficiu sau a fi de folos.
Shepa = inten ie
ț sau dorin ă
ț .

31. Tunpa = învă ător
ț .
De = beatitudine, extaz, plăcere.
De Shek = cel plecat la extaz/beatitudine sau cel ajuns la extaz
Kyob = a proteja.
Kyobla = protectorului.
Chaktsel lo = mă prosternez.
”Mă prosternez în fa a celui care a devenit o persoană cu percep ie
ț ț
corectă i a cărui dorin ă este de a ajuta toate fiin ele.”
ș ț ț

32. Prima strofă:
Mă prosternez Celui devenit corect,
A cărui dorin ă este de a ajuta toate fiin ele, Învă ătorului,
ț ț ț
Celui plecat la extaz i Protectorului nostru.
ș

33. A doua strofă:
Din iubirea mea pentru cei cu o logică gre ită,
ș
Voi explica cum se poate ob ine
ț
O percep ie care să fie corectă.
ț

34. Cele cinci “caracteristici” ale frazei de
început a maestrului Diganga
1. Cel ce a devenit corect. Cel devenit percep ie
ț
corectă.
2. A doua caracteristică este dorin a de a ajuta toate
ț
fiin ele
ț .
3. A treia caracteristică – Învă ătorul
ț .
4. A patra – Cel plecat la extaz.
5. Cea de-a cincea – Protector.

35. Prima strofă:
Mă prosternez Celui devenit corect,
A cărui dorin ă este de a ajuta toate fiin ele, Învă ătorului,
ț ț ț
Celui plecat la extaz, i Protectorului nostru.
ș

36. Toate fenomenele
2. Neschimbătoare 1. Schimbătoare
Mentale
Nu fizice i nu mentale
ș
Fizice

37. Tsema
Tsema este ceva mental?
Este ceva fizic? Este nici mental nici fizic?
ཚད་
མ།

38. Organele de sim / Con tientizările lor
ț ș
auzul văzul gustul pipăitul mirosul gândul
mintea
con tientizările / awareness / consciousness
ș
auzului văzului gustului pipăitului mirosului gândului
partea fizică / senzorii / organele de simț

39. Prima strofă:
Mă prosternez Celui devenit corect,
A cărui dorin ă este de a ajuta toate fiin ele, Învă ătorului,
ț ț ț
Celui plecat la extaz i Protectorului nostru.
ș

40. Cele cinci “caracteristici” ale frazei de
început a maestrului Diganga
1. Cel ce a devenit corect. Cel devenit percep ie
ț
corectă.
2. A doua caracteristică este dorin a de a ajuta toate
ț
fiin ele
ț .
3. A treia caracteristică – Învă ătorul
ț .
4. A patra – Cel plecat la extaz.
5. Cea de-a cincea – Protector.

41. Deshek sau Sugata
înseamnă ”plecat la extaz”
sau ”cel care se află în permanentă plăcere supremă ”
Deshin Shekpa sau Tathagata
înseamnă ”astfel plecat” sau ”astfel ajuns”.
Cu alte cuvinte, Tathagata înseamnă ”cel ce a perceput direct vacuitatea”
བད
ེ ་གཤ
ེ གས།
Deshek
ད
ེ ་བཞ
ི ན་
གཤ
ེ གས།་པ།
Deshin Shekpa

42. Bhagavan
[conqueror-possessing-passed beyond];
Supramundane Victor; Blessed One; Buddha;
Victorious
Invingator
Sugata One Gone to Bliss [epithet of Buddha] Buddha, Cel plecat la Extaz
Tathāgata
[thus-gone] One Gone Thus [an epithet of the
Buddha]
Cel Astfel Plecat
Arhat
Foe Destroyer; Enemy Killer
Distrugător al Gândurilor
Dăunătoare
Samyak-saṃbuddha
complete, perfect Buddha; completely,
perfectly Buddhified
Cel Ajuns la Iluminarea
Completă

43. Cele cinci “caracteristici” ale frazei de
început a maestrului Diganga
1. Cel ce a devenit corect. Cel devenit percep ie
ț
corectă.
2. A doua caracteristică este dorin a de a ajuta toate
ț
fiin ele
ț .
3. A treia caracteristică – Învă ătorul
ț .
4. A patra – Cel plecat la extaz.
5. Cea de-a cincea – Protector.

44. Prima strofă:
Mă prosternez Celui devenit corect,
A cărui dorin ă este de a ajuta toate fiin ele, Învă ătorului,
ț ț ț
Celui plecat la extaz i Protectorului nostru.
ș

45. A doua strofă:
Din iubirea mea pentru cei cu o logică gre ită,
ș
Voi explica cum se poate ob ine
ț
O percep ie care să fie corectă.
ț

46. Aici este marele Pământ
Plin de miros de tămâie
i de o pătură de flori acoperit.
Ș
Măre ul munte
ț
Cu cele patru continente
Purtand Soarele și Luna
Ca bijuterie.
În mintea mea mi le imaginez
Paradisul lui Buddha
Și le ofer în dar pe toate ție.
Datorită acestei fapte,
Fie ca toate ființele vii
Într-o lume plină de puritate
Să locuiască.
Mandala
Idam Guru Ratna Mandalakam Niryatayami

47. Aici este marele Pământ
Plin de miros de tămâie
i de o pătură de flori acoperit.
Ș
Măre ul munte
ț
Cu cele patru continente
Purtând Soarele i
ș Luna
Ca bijuterie.
În mintea mea mi le imaginez
Paradisul lui Buddha
Și le ofer în dar pe toate ție .
Datorită acestei fapte,
Fie ca toate ființele vii
Într-o lume plină de puritate
Să locuiască.
Idam Guru Ratna Mandalakam Niryatayami

48. Dedica ie
ț
Datorită faptei mele bune
Pe care am făcut-o chiar acum,
Fie ca toate fiin ele
ț
Să- i desăvâr ească
ș ș
Colec ia de merite i în elepciune.
ț ș ț
i astfel, să dobândească,
Ș
Cele două corpuri sublime
Ce numai din cele două se înfăptuiesc.

49. Dedica ie
ț
Datorită faptei mele bune
Pe care am făcut-o chiar acum,
Fie ca toate fiin ele
ț
Să- i desăvâr ească
ș ș
Colec ia de merite i în elepciune.
ț ș ț
i astfel, să dobândească,
Ș
Cele două corpuri sublime
Ce numai din cele două se înfăptuiesc.