Statele moderne si constitutionalismul

1. Recunoaşteţi personajul…?

2. Mai încercăm o dată… ?
Ce ţine în mână?

3. Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, ţine
în mână…

4. STATELE MODERNE
ŞI
CONSTITUŢIONALISMUL

5. Să ne imaginăm următoarea situaţie:
Sunteţi naufragiaţi pe o insulă nelocuită,
împreună cu alte câteva sute de oameni. Nu
aveţi nici o certitudine în legătură cu şansele de
salvare, deoarece insula nu se află în cale
rutelor maritime.
Cum vă veţi organiza existenţa?
Ce faceţi mai întâi?
Ce reguli aţi adopta?

6. Astăzi vom învă a:ț
 să definim noţiunea de constituţionalism şi constituţie;
 să arătăm cine elaborează şi cine adoptă o constituţie;
 să exemplificăm ce tipuri de constituţii există;
 să înţelegem unde se adoptă o constituţie;
 să recunoaştem momentul când e nevoie de adoptarea unei
noi constituţii;
 să arătăm de ce este constituţia un document deosebit;
 să enumerăm tipuri de constituţii moderne;
 să prezentăm asemănări şi diferenţe între constituţiile
moderne;
 Să ne manifestăm opiniile deschis, argumentând luarea unor
decizii;

7. Pentru a afla ce este CONSTITUŢIONALISMUL şi CONSTITUŢIA, clasa se va împărţi în
două şi vor primi câte o fişă de lucru, copacul ideilor, care are la bază cuvântul
CONSTITUŢIONALISM şi cuvântul CONSTITUŢIE iar pe ramuri elevii sunt rugaţi să
scrie tot ce ştiu despre aceste două cuvinte.
Copacul ideilor
CONSTITUŢIONALISM
Sarcini de lucru:
Se lucrează individual
Fiecare elev
completează, pornind de
la termenul
CONSTITUŢIONALISM
ce ştie despre acesta
CONSTITUŢIONALISM

8. CONSTITUŢIE
Copacul ideilor
CONSTITUŢIA
Sarcini de lucru:
Se lucrează individual
Fiecare elev completează,
pornind de la termenul
CONSTITUŢIE ce ştie despre
acesta.
Fişă de lucru

9. Pornind de la cele două fişe completate de elevi,
vom ajunge la următoarele definiţii:
CONSTITUŢIONALISMUL - sistem
politic, mod de guvernare, specific statelor
moderne, bazat pe o lege numită Constituţie.

10. De la a doua fişă, se va ajunge la definiţia:
CONSTITUŢIA este legea
fundamentală a unui stat,
care stabileşte modul de
organizare şi funcţionare a
puterilor în stat, raportul
dintre acestea, precum şi
drepturile, libertăţile şi
îndatoririle fundamentale ale
cetăţenilor.

11. Pe scurt…
CONSTITUŢIA
ESTE LEGEA
FUNDAMENTALĂ
A UNUI STAT

12. Pentru a afla cât mai multe despre Constituţie,se propune
elevilor următorul joc…
EXPLOZIA STELARĂ
CONSTITUŢIA – LEGEA FUNDAMENTALĂ
A UNUI STAT
Sarcini de lucru:
•Se formează 5 echipe, de aprox. 6
elevi. Fiecare echipă îşi desemnează
un reprezentant, care vine şi extrage o
stea de pe panou.
•Se întorc în grup unde, cu ajutorul
colegilor, formulează alte întrebări,
pornind de la întrebarea pe care au
extras-o şi le scriu pe steluţă.
•Când consideră sarcina rezolvată, se
întorc şi afişează steluţa pe panou.
•Pe tablă se va scrie întrebarea
principală, la care se va răspunde.
CONSTITUŢIA
Legea fundamentală a
unui stat
Elaborare, adoptare, tipuri,
unde se adoptă,
când, de ce este un act cu
deosebită importanță
CE?DE CE?
CÂND? UNDE?
CINE?

13. Vor rezulta următoarele întrebări centrale:
Constituţia este
elaborată de către o
Putere constituantă,
care poate fi
Parlamentul sau o altă
adunare constituită în
acest scop.
Este adoptată, prin
referendum, de către
cetăţenii ţării.
Cine elaborează şi cine
adoptă o constituţie?
CINE ?

14. Constituţiile au existat încă din
antichitate. Constituţia ateniană şi
constituţia spartană.
Astăzi există două tipuri de
constituţii:
-scrise (Franţa, România, SUA)
-nescrise (Marea Britanie,
Israel, Noua Zeelandă), bazată
pe cutumă, obiceiuri, tradiţii,
practici îndelungate.
Ce tipuri de constituţii au
existat, şi ce tipuri există
astăzi?
CE ?

15. Constituţiile moderne, cu
sensul de lege
fundamentală, s-au impus,
începând cu sec. al XVIII-
lea, în epoca modernă, în
statele moderne, care au
un sistem de guvernare
bazat pe constituţie, adică
constituţionalismul.
Unde se adoptă, de regulă,
constituţii?
UNDE ?

16. Când se adoptă o
constituţie nouă?
Momentul în care trebuie
adoptată o nouă constituţie
este dat de către faptul
realităţile economice, sociale,
politice, culturale şi
educaţionale nu mai
corespund constituţiei în
vigoare. Aceasta deoarece,
constituţia este sursa tuturor
reglementărilor economice,
sociale, politice, culturale şi
educaţionale.
CÂND ?

17. Constituţia este o lege,
dar nu orice lege, este legea
fundamentală. Are, de aceea, o
forţă juridică supremă, în
sensul că toate legile trebuie să
fie elaborate în conformitate cu
aceasta.
Atunci când legile sunt
conforme cu constituţia, vorbim
despre constituţionalitatea
legilor.
De ce este constituţia un
document important?
DE CE ?

18. Constituţiile epocii moderne

19. Pentru a afla ce asemănări şi diferenţe există între cele trei
constituţii moderne, vom rezolva o nouă fisă de lucru:
FISA DE LUCRU
DIAGRAMA VENN
CONSTITUŢIILE EPOCII MODERNE
Sarcini de lucru:
• Fiecare cerc corespunde unei Constituții moderne
• Cele trei Constituții prezintă deosebiri, dar și asemănări, după
cum se observă din intersectarea cercurilor
• Se vor scrie atât deosebirile, cât și asemănările
Constituția SUA Constituția Franței
1787 1791
Constituția engleză
1215
• Deosebiri
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
• Asemănări
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________

20. Constituţia SUA (1787)
este prima constituţie scrisă
din lume, care permitea
existenţa sclaviei pe teritoriul
SUA. Sclavia a fost desfiinţată
în anul 1865 prin introducerea
celui de-al XII-lea
amendament.
Amendament – text introdus
ulterior, în lege.

21. Constituţia Franţei (1791)
este prima constituţie
scrisă din Europa, ce a
fost adoptată în timpul
Revoluţiei franceze (1789-
1794) şi are ca prefaţă
“Declaraţia Drepturilor
Omului şi Cetăţeanului”,
care proclamă egalitatea în
drepturi a cetăţenilor.

22. Constituţia Angliei este cea mai
veche constituţie din lume, fiind
formată dintr-o parte scrisă şi una
nescrisă, cutumiară.
Procesul de formare începe cu
Magna Charta Libertatum (1215),
Marea Carte a Libertăţilor –
document emis în Anglia în anul
1215, în timpul domniei regelui
Ioan Fără de Ţară, tocmai pentru a
limita eventualele abuzuri ale
monarhilor.