Documentul oferă o prezentare cuprinzătoare a sistemului de operare Windows, incluzând interfața grafică, bara de activități, meniul Start și modul de gestionare al aplicațiilor. Se discută despre crearea comenzilor rapide pe desktop și despre diversele funcții ale aplicațiilor și utilitarelor incluse. De asemenea, se explică funcțiile panoului de control și opțiunile disponibile pentru gestionarea conturilor de utilizatori și instalarea programelor.

1. Sistemul de operare Windows.
Interfaţa grafică

2. 2
1 Ecranul ...................................................................................................................3
1.1 Bara de activităţi (Taskbar)............................................................................3
1.2 Meniul Start ...................................................................................................6
1.3 Crearea unei comenzi rapide (shortcut) pe Desktop......................................7
1.4 Directoarele corespunzătoare meniului Start şi opţiunilor sale .....................9
1.5 Introducerea unei opţiuni în meniul Start ....................................................13
1.6 Introducerea unei comenzi rapide în bara de lansare rapidă a aplicaţiilor...16
2 Aplicaţii................................................................................................................18
2.1 Ferestre.........................................................................................................18
2.2 Meniuri.........................................................................................................20
3 Programe utilitare.................................................................................................25
3.1 Aplicaţia Paint..............................................................................................25
3.2 Editorul Wordpad.........................................................................................25
3.3 Editorul Notepad..........................................................................................25
3.4 Aplicaţia Calculator .....................................................................................25
3.5 Programe de gestionare a discului dur.........................................................25
4 Panoul de control .................................................................................................32
4.1 Instalarea şi dezinstalarea programelor........................................................34
4.2 Crearea unui cont de utilizator.....................................................................36
4.3 Modificarea datei şi timpului.......................................................................39
4.4 Programarea lansării unei aplicaţii...............................................................40
5 Aplicaţia Task Manager.......................................................................................45
6 Chestiuni de studiat..............................................................................................46
7 Intrebări de control...............................................................................................47
Anexa 1. Utilizarea mousului. .....................................................................................48
Anexa 2. Utilizarea tastaturii. ......................................................................................49
Anexa 3. Casete de dialog............................................................................................52
Anexa 4. Meniuri. ........................................................................................................55
Anexa 5. Bare de instrumente......................................................................................56

3. 3
1 Ecranul
Ecranul monitorului asigura accesul la toate programele şi fişierele existente în
calculator. Ecranul monitorului cuprinde:
 o zonă unde sunt afişate pictogramele şi comenzi rapide (shortcuts) ale unor
aplicaţii, fişiere şi directoare, numită suprafaţă de lucru (Desktop),
 o bară de activităţi (Taskbar).
Icoana unei comenzi rapide sau a unui director împreună cu textul de sub ea poartă
numele de pictogramă. Pictogramele sunt aranjate pe coloane, începând de la stânga
ecranului.
Executarea unui clic cu butonul drept pe pictograma unui obiect duce la afişarea
unui meniu contextual cu opţiunile de prelucrare şi proprietăţile obiectului
respectiv. Pentru a afla funcţia unei pictograme corespunzând unei aplicaţii,
director sau fişier se alege opţiunea Properties a meniului contextual afişat.
Execuţia unui clic dublu cu butonul stâng pe o pictogramă duce la lansarea unei
aplicaţii:
 în cazul pictogramei unui director, aplicaţia lansată este Windows Explorer,
care afişază conţinutul directorului şi ne permite să efectuăm diverse operaţii
asupra directorului : crearea de subdirectoare, ştergerea de fişiere şi
subdirectoare etc.,
 în cazul pictogramei unui fişier de date se lansează un editor de texte care
deschide fişierul respectiv,
 în cazul pictogramei unei aplicaţii, se lansează în execuţie aplicaţia respectivă.
Zona în care sunt afişate comenzile rapide şi directoarele este imaginea directorului
rădăcină al sistemului de directoare al sistemului de operare. Acest director are
numele Desktop (în consecinţă, această zonă poartă numele de Desktop). Pentru a
vedea conţinutul directorului Desktop se execută un dublu clic pe pictograma My
Computer şi în fereastra afişată în stânga ecranului, se selectează directorul Desktop.
1.1 Bara de activităţi (Taskbar)
Bara de activităţi (Taskbar) conţine butoane pentru lansarea unor programme, arată
programele care rulează şi permite comutarea între ele. Ea conţine şi un buton Start
care este utilizat pentru accesarea programelor, directoarelor şi setărilor calculatorului.
Bara de activităţi din Figura 1 are următoarele zone :
Figura 1. Bara de activităţi.
 butonul Start ce afişază meniul Start,
 bara de lansare rapidă a aplicaţiilor, (quick launch), unde se află icoane ale
unor aplicaţii ce pot fi lansate cu un clic pe icoană,
 bara de stare cu butoane corespunzând aplicaţiilor lansate; pentru fiecare
aplicaţie în execuţie există un buton ce conţine icoana mică şi numele
aplicaţiei ; fereastra activă are forma unui buton apăsat. Aplicaţiile pot fi
comutate între ele cu clic pe butonul aplicaţiei,

4. 4
 aria de notificare, ce are ca principale informaţii : ora curentă, limba pentru
care este setată tastatura şi icoane de stare a operatiilor curente ,
 starea conexiunii reţelei (pentru calculatoarele conectate în reţea),
 icoane pentru componente hardware,
 icoana imprimantei la tipărire.
Periodic, în aria de notificare apar mesaje de notificare ce anunţă anumite evenimente,
de exemplu terminarea tipăririi. Pentru a expanda aria de notificare clic pe butonul
de lângă ultima icoană, vezi Figura 1. Pentru a ascunde icoanele din aria de notificare
se execută clic pe butonul .
Bara de stare a aplicaţiilor poate fi utilizată pentru comutarea între aplicaţiile lansate
în execuţie. Acest lucru se face astfel:
 clic pe butonul corespunzător aplicaţiei din bara de stare,
sau cu tastatura :
 pentru a trece la ultima aplicaţie deschisă se apasă tastele Alt + Tab,
 pentru a trece la o altă aplicaţie deschisă se ţine apăsată tasta Alt şi se apasă
repetat tasta Tab, vezi Figura 2.
a) Bara de stare cu patru aplicaţii deschise.
b) Caseta de dialog pentru comutarea între aplicaţii cu tastele Alt + Tab.
Figura 2. Comutarea între aplicaţiile deschise cu tastele Alt + Tab.
Pentru a reduce toate aplicaţiile deschise la butoane în bara de stare şi a arăta ecranul,
se execută clic pe butonul (Show Desktop) din bara de lansare rapidă a
aplicaţiilor. Pentru a readuce toate aplicaţiile şi casetele de dialog la starea lor
anterioară se execută din nou clic pe butonul .
Atunci când sunt deschise multe aplicaţii, toate ferestrele corespunzătoare unei
aplicaţii lansate în mai multe copii (mai multe fişiere deschise cu acelaşi editor, mai
multe directoare afişate cu aplicaţia Windows Explorer, etc.) sunt grupate sub un
buton comun, cu numele aplicaţiei, pentru a fi uşor identificate şi pentru a economisi
spaţiul. Butonul comun afişază şi câte ferestre sunt deschise cu aplicaţia respectivă, ca
în Figura 3.
Figura 3. Ferestre de aplicaţii grupate sub acelaşi buton în bara de aplicaţii.

5. 5
La un clic pe butonul comun se afişază o listă din care se alege aplicaţia ce va fi
afişată. Pentru a acţiona asupra ferestrelor unei aplicaţii clic cu butonul drept pe
butonul aplicaţiei ce afişază meniurile contextuale din Figura 4. In cazul unei aplicaţii
pentru care sunt deschise mai multe ferestre, vezi Figura 4a, se pot afişa simultan sau
închide toate documentele.
a) mai multe ferestre deschise ale
unei aplicaţii
b) cazul unei singure ferestre a
aplicaţiei
Figura 4. Meniu contextual afişate la un clic pe butonul aplicaţiei din bara de instrumente.
Este posibil să adăugăm bare de instrumente barei de aplicaţii. Pentru aceasta se
procedează astfel:
1. clic cu butonul drept pe o zonă liberă a barei de activităţi,
2. clic pe opţiunea Toolbars. Se afişază meniul Toolbars din Figura 5. Aici se
selectează barele de instrumente ce se vor adăuga. De exemplu, dacă se alege
opţiunea Desktop se crează un buton care apăsat afişază un meniu cu
aplicaţiile tuturor icoanelor de pe ecran.
Figura 5. Meniul Toolbars.
Bara de lansare rapidă a aplicaţiilor (Quick Launch) este cea din Figura 1.
Pentru a şterge o bară de instrumente din bara de activităţi se afişază meniul Toolbars
şi se deselectează bara ce nu mai trebuie afişată. Pentru a crea o bară de instrumente
proprie clic pe opţiunea New Toolbar. Se afişază caseta New Toolbar din Figura 6
unde se introduce un director existent în lista Folder sau se crează un nou director cu
clic pe butonul Make New Folder. La un clic pe butonul creat se va afişa un meniu
cu conţinutul directorului respectiv. Stergerea unei bare proprii se face ca mai înainte.
Putem modifica dimensiunea unei bare de activităţi poziţionând mousul pe bara
verticală din partea dreaptă şi trăgând spre stânga sau dreapta.
O bară de instrumente se poate muta oriunde pe ecran prin tragere pe Desktop.

6. 6
Figura 6. Caseta New Toolbar.
1.2 Meniul Start
Meniul Start cuprinde opţiunile din Figura 7.
Figura 7. Opţiunile meniului Start.

7. 7
Optiunile acestui meniu au următoarele semnificaţii:
 Programs afişază toate aplicaţiile instalate pe calculator,
 Documents afişază ultimele fişiere şi directoare accesate,
 Settings permite afişarea şi modificarea diverselor opţiuni referitoare la Panoul
de control (Control Panel), conexiunea la reţea, bara de activităţi şi meniul
Start,
 Search permite căutarea de fişiere şi directoare,
 Help and Support asigură support pentru rezolvarea diverselor probleme în
timpul exploatării,
 Run deschide o fereastră DOS pentru execuţia comenzilor DOS,
 Turn Off permite închiderea calculatorului,
 Log Off închide o sesiune.
Alte opţiuni ale meniului Start sunt:
 New Office Document permite crearea unor documente,
 Open Office Document permite deschiderea unor documente existente.
Opţiunea Settings afişază meniul din Figura 8.
Figura 8. Opţiunile meniului Settings.
Prezentarea opţiunilor acestui meniu se va face în paragrafele următoare.
1.3 Crearea unei comenzi rapide (shortcut) pe Desktop
O comandă rapidă este o pictogramă ce reprezintă o legătură cu un program. Crearea
unei comenzi rapide se face pentru lansarea rapidă a programului, cu un clic dublu pe
icoana programului din Desktop, fără a-l căuta în meniul Start. Comanda rapidă are
în partea din stânga jos o săgeată.
a) pictogramă b) comandă rapidă
Figura 9. Exemple de pictogramă şi comandă rapidă.
Crearea unei comenzi rapide (shortcut) pe Desktop se face creind pictograma
aplicaţiei pe Desktop. Acest lucru se poate face în următoarele feluri :
 se copiază pictograma aplicaţiei din opţiunile submeniului Programs al
meniului Start sau din directorul ce conţine pictogramele meniului Start pe
Desktop,

8. 8
 dacă se cunoaşte directorul unde se află aplicaţia se poate crea pictograma cu
opţiunea Create Shortcut a meniului contextual afişat la un clic cu butonul
drept pe fişierul executabil corespunzător.
Primul mod de creare a comenzii rapide este următorul:
1. se execută succesiv clic pe butonul Start, opţiunea Programs şi se plasează
mousul pe aplicaţia dorită; în Figura 10a s-a plasat mousul pe aplicaţia
Microsoft Word,
2. clic cu butonul drept pe aplicaţia selectată, ceea ce duce la afişarea meniului
contextual din Figura 10b,
3. clic pe opţiunea Send To ceea ce afişază următorul meniu, vezi Figura 10b,
4. se execută clic pe opţiunea Desktop (create shortcut) ce copiază pictograma
aplicaţiei pe Desktop.
a) selectarea unei aplicaţii

9. 9
b) meniu contextual al unei aplicaţii
Figura 10. Crearea unei comenzi rapide pe Desktop, prima variantă.
Al doilea mod de creare a unei comenzi rapide pe Desktop este următorul:
1. se execută succesiv clic pe butonul Start, opţiunea Programs şi se plasează
mousul pe aplicaţia dorită, la fel ca mai sus; vezi Figura 10a,
2. se copiază pictograma aplicaţiei selectate Desktop trăgând-o cu butonului drept
al mousului apăsat (drag and drop) pe Desktop;
3. la eliberarea butonului mousului apare meniul contextual din Figura 11 în care
se selectează opţiunea Copy Here.
Figura 11. Crearea unei comenzi rapide pe Desktop, varianta a doua.
1.4 Directoarele corespunzătoare meniului Start şi opţiunilor
sale
Meniul Start şi opţiunile pe care le conţine, Programs, Settings, etc., corespund unor
directoare cu aplicaţiile asociate acestor opţiuni sau cu pictogramele comenzilor
rapide asociate acestor aplicaţii. Pentru a deschide un asemenea director clic cu
butonul drept pe opţiunea corespunzătoare şi, în meniul contextual afişat, clic pe
opţiunea Open sau Explore. De exemplu, un clic cu butonul drept pe opţiunea
Programs afişază meniul contextual din Figura 12.

10. 10
Figura 12. Meniul contextual al opţiunii Programs.
La un clic pe opţiunea Explore All Users se afişază directorul din Figura 13. Se va
compara conţinutul acestui director cu opţiunile meniului Programs din Figura 10a.
Figura 13. Directorul asociat opţiunii Programs.
Opţiunea Programs afişază un submeniu cu alte opţiuni. Figura 14 arată directorul
corespunzător opţiunii Accessories. Se va compara acest director cu meniu opţiunii
Accessories din Figura 15.

11. 11
Figura 14. Directorul asociat opţiunii Accessories.
Figura 15. Meniul opţiunii Accessories.

12. 12
Un alt mod de a afla directorul în care se află o aplicaţie sau pictograma
corespunzătoare ei este următorul:
1. se selectează meniul contextual din Figura 10b ca mai înainte sau cu un clic cu
butonul drept pe pictograma aplicaţiei,
2. clic pe opţiunea Properties care afişază caseta de dialog din Figura 16,
3. în secţiunea General, caseta de text Location, se află directorul corespunzător
unde se află aplicaţia sau pictograma corespunzătoare ei.
Figura 16. Caseta cu proprietăţile unei aplicaţii.
Cunoscând directorul în care se află pictograma aplicaţiei, pentru a crea o comandă
rapidă pe Desktop se procedează în unul din următoarele moduri. Primul mod este
următorul :
1. se trage icoana aplicaţiei sau comanda rapidă a aplicaţiei pe Desktop cu
butonul drept al mousului apăsat (drag and drop); pe ecran se afişază meniul
din Figura 17,
2. se execuţă un clic pe opţiunea Create Shortcut Here ce crează comanda
rapidă pe Desktop.
Figura 17. Meniul pentru crearea unei comenzi rapide.
Al doilea mod este următorul:

13. 13
1. clic cu butonul drept al mousului pe suprafaţa ecranului şi apare meniul
contextual din Figura 18,
2. clic pe opţiunea New se afişază un meniu cu opţiunile Folder, Shortcut, etc.,
3. clic pe opţiunea Shortcut şi apare aplicaţia Vrăjitor (Wizard) din Figura 19 cu
care se crează comenzi rapide; se selectează directorul în care se află aplicaţia
cu butonul Browse, se apasă butonul Next şi se alege numele aplicaţiei ce va
figura pe comanda rapidă.
Figura 18. Meniul de creare a unei comenzi rapide.
Figura 19. Caseta de dialog pentru crearea unei comenzi rapide.
1.5 Introducerea unei opţiuni în meniul Start
Meniul Start are un director asociat, Start Menu, ce conţine directoare şi pictograme
corespunzătoare opţiunilor. Pentru a afişa acest director se procedează astfel:
1. clic cu butonul drept pe butonul Start care afişază meniul contextual din
Figura 20,
2. clic pe opţiunea Open All Users sau pe opţiunea Explore All Users care
afişază directorul Start Menu corespunzător meniului Start din Figura 21.
Meniul Start este afişat în Figura 10a.

14. 14
Pentru a introduce o comandă rapidă în meniul Start se adaugă pictograma
corespunzătoare la directorul Start Menu.
Figura 20. Meniul contextual al butonului Start.
Figura 21. Directorul Start Menu corespunzător meniului Start.
Introducerea unei comenzi rapide în meniul Start se face astfel:
1. clic cu butonul drept al mousului pe butonul Start care afişază meniul
contextual din Figura 20,
2. se execută clic pe opţiunea Open All Users sau Explore All Users, care
afişază directorul Start menu din Figura 21,
3. clic cu butonul drept al mousului pe director şi apare meniul contextual din
Figura 18,
4. clic pe opţiunea New se afişază un meniu cu opţiunile Folder, Shortcut, etc.,

15. 15
5. clic pe opţiunea Shortcut şi apare aplicaţia Vrăjitor (Wizard) din Figura 19 cu
care se crează comenzi rapide; se selectează directorul în care se află aplicaţia
cu butonul Browse, se apasă butonul Next şi se alege numele aplicaţiei ce va
figura pe comanda rapidă.
Meniul Start se poate personaliza şi utilizând foaia de proprietăţi Taskbar and Start
Menu Properties, secţiunea Start Menu din Figura 22. Modul de lucru este
următorul :
1. clic cu butonul drept al mousului pe butonul Start care afişază meniul
contextual din Figura 20,
2. se execută clic pe opţiunea Properties ce afişază foaia de proprietăţi din
Figura 22,
3. se selectează opţiunea Classic Start menu şi se execută clic pe butonul
Customize care afişază caseta de dialog Customize Classic Start Menu din
Figura 23,
Figura 22. Foaia de proprietăţi a meniului Start.

16. 16
Figura 23. Alegerea proprietăţilor meniului Start.
4. în secţiunea Advanced Start menu options se selectează opţiunile de
personalizare a meniul Start,
5. în secţiunea Start menu se pot adăuga sau şterge opţiuni din meniul Start.
1.6 Introducerea unei comenzi rapide în bara de lansare
rapidă a aplicaţiilor
Presupunem că avem pictograma unei comenzi rapide pe ecran sau într-un director
oarecare. Introducerea unei comenzi rapide în bara de lansare rapidă a aplicaţiilor se
face astfel:
1. clic cu butonul drept al mousului pe aria de notificare şi, în meniul contextual
din Figura 24 care apare, se deblochează bara de lansare rapidă a aplicaţiilor
(se dezactivează opţiunea Lock the Taskbar),
Figura 24. Deblocarea barei de lansare rapidă a aplicaţiilor.
2. dacă este cazul se afişază bara de lansare rapidă a aplicaţiilor în felul următor:
a) se execută din nou un clic cu butonul drept al mousului pe aria de notificare
şi, în meniul din Figura 24 se selectează opţiunea Properties,
b) se afişază foaia de proprietăţi a barei de activităţi. Menţionăm că este
aceeaşi foaie de proprietăţi ca cea din Figura 22 la care este selectată acum
secţiunea Taskbar,

17. 17
c) în caseta de validare Taskbar appearance se activează opţiunea Show
Quick Launch, vezi Figura 25,
d) se trage pictograma comenzii rapide cu butonul stâng al mousului deasupra
barei de lansare rapidă a aplicaţiilor
3. dacă este cazul, se blochează bara de lansare rapidă a aplicaţiilor.
Figura 25. Activarea opţiunii Show Quick Launch.

18. 18
2 Aplicaţii
La lansarea în execuţie a unei aplicaţii sistemul de operare afişază pe ecran fereastra
aplicaţiei. Ferestrele aplicaţiilor au caracteristici similare care vor fi prezentate în
continuare.
2.1 Ferestre
O fereastră tipică a unei aplicaţii Windows este cea a aplicaţiei Wordpad, prezentată
în Figura 26.
Figura 26. Fereastra unei aplicaţii.
In general orice aplicaţie are o bară de titlu, o bară de meniu, o bară de instrumente şi
o zonă de lucru.
a) Bara de titlu a unei ferestre conţine icoana mică a ferestrei, numele aplicaţiei şi
trei butoane:
 Minimize, , care ascunde fereastra. Fereasta apare în bara de activităţi
(Taskbar) sub forma unui buton cu icoana ferestrei şi numele aplicaţiei,
 Maximize, , care maximizează fereastra care va cuprinde întreg ecranul,
 Close, , care închide fereastra.
Menţionăm că operaţiile de mai sus se pot efectua şi utilizând opţiunile meniului din
Figura 27a, afişat la un clic de buton stâng pe icoana mică a programului sau cu
butonul drept pe bara de titlu a aplicaţiei.
Atunci când fereastra nu este minimizată sau maximizată ea are dimensiunea
originală. Când fereastra este maximizată, butonul Maximize se transformă în butonul
Restore, . Pentru a readuce fereastra la dimensiunea originală, se execută clic pe
butonul Restore.

19. 19
Operaţiile de mai sus pot fi efectuate şi cu opţiunile meniului contextual din Figura
27a, afişat la un clic cu butonul drept al mousului pe butonul aplicaţiei din bara de
activităţi.
a) o singură fereastră b) grup de ferestre
Figura 27. Meniuri contextuale pentru operaţii cu ferestre.
In cazul mai multor ferestre deschise cu aceeaşi aplicaţie, acestea sunt grupate sub
acelaşi buton, vezi Figura 4. In acest caz se pot efectua asupra grupului operaţiile din
Figura 27b.
b) Bara de meniu conţine meniurile aplicaţiei. Ele vor fi prezentate ulterior.
c) Cele mai multe aplicaţii au una sau mai multe bare de instrumente sub bara de
meniu. Butoanele unei bare de instrumente sunt comenzi rapide
corespunzătoare unor opţiuni din meniuri.
Un exemplu de aplicaţie cu mai multe bare de instrumente este aplicaţia Wordpad din
Figura 26 ce conţine şi o bară de formatare. Barele de instrumente pot fi afişate sau
ascunse după dorinţă. In general, meniul View al aplicaţiilor permite afişarea sau
ascunderea barelor de instrumente. După cum se arată în Figura 28, pentru a afişa o
bară de instrumente se validează opţiunea corespunzătoare din meniu.
Figura 28. Meniul View al unei aplicaţii.
Menţionăm că, la un moment dat, este activă o singură fereastră. Pentru a activa o
fereastră inactivă clic cu butonul stâng pe fereastra ce trebuie activată.
O fereastră poate fi poziţionată oriunde pe ecran. Pentru a poziţiona o fereastră pe
ecran se poziţionează mousul pe bara de titlu şi cu butonul stâng al mousului apăsat se
mută fereastra în poziţia dorită (drag and drop).
In cazul când există mai multe ferestre deschise, ele pot fi afişate pe ecran în cascadă,
sau simultan orizontal sau vertical. Pentru a afişa mai multe ferestre simultan pe ecran
clic cu butonul drept al mousului pe bara de activităţi şi, în meniul contextual afişat,
se alege una din opţiunile:
 Tile Windows Horizontally,
 Tile Windows Vertically,
 Cascade Windows.

20. 20
In Figura 29 sunt arătate două ferestre aranjate orizontal cu opţiunea Tile Windows
Horizontally.
Figura 29. Ferestre aranjate orizontal.
Pentru a readuce ferestrele la starea lor iniţială clic cu butonul drept al mousului pe
bara de activităţi şi în meniul contextual afişat se alege una din opţiunile:
 Undo Tile,
 Undo Cascade.
Dimensiunile unei ferestre se pot modifica, pentru a o face mai mare sau mai mică.
Pentru a modifica dimensiunile ferestrei, se plasează mousul pe laturile sau colţurile
ferestrei. Când cursorul îşi schimbă forma într-o săgeată dublă, ca în Figura 30, se
trage latura sau colţul ferestrei pentru a-i modifica dimensiunile.
Figura 30. Modificarea dimensiunilor unei ferestre.
2.2 Meniuri
Un meniu reprezintă o listă de opţiuni de alegere. Meniurile diferă de la o aplicaţie la
alta, în funcţie de operaţiile ce trebuie realizate.
Orice meniu poate fi selectat cu mousul sau cu tastatura. Pentru selectarea cu tastatura
orice meniu are o literă din nume subliniată, vezi Figura 31. Un meniu al unei aplicaţii
este selectat :
 printr-un clic cu butonul stâng pe numele meniului,
 sau prin apăsarea tastei Alt şi apoi litera subliniată din numele meniului.
Orice opţiune din meniu poate fi selectată cu mousul sau cu tastatura. Pentru
selectarea cu tastatura orice opţiune din meniu are o literă din nume subliniată, vezi
Figura 31. O opţiune a unui meniu este selectată
 cu un clic de buton stâng pe opţiune,
 sau prin apăsarea tastei cu litera subliniată.

21. 21
De exemplu, opţiunea New a meniului File se poate selecta cu un clic pe numele
opţiunii sau cu tasta N sau cu tasta n, vezi Figura 31.
In plus, unele opţiuni din meniu specificată în partea dreaptă a numelui o tastă sau o
combinaţie de taste. Cu această tastă sau combinaţie de taste poate fi selectată direct
opţiunea respectivă din meniu. De exemplu, opţiunea New a meniului File poate fi
selectată direct cu tastele Ctrl + N, vezi Figura 31, fără a selecta iniţial meniul File.
La anumite opţiuni numele este urmat de trei puncte ... In acest caz, la selectarea
opţiunii se afişază o casetă de dialog în care utilizatorul va introduce informaţii
(numele unui fişier, etc.). Dacă activarea unei opţiuni de meniu duce la afişarea unui
alt meniu, în dreapta opţiunii este afişată o săgeată.
Iniţial, meniurile afişază doar cele mai des utilizate opţiuni. Pentru a afişa toate
comenzile se execută clic pe ultimul biton şi sunt afişate toate opţiunile meniului.
Meniurile importante ale aplicaţiilor ce editează texte sunt File, Edit.şi View. In
Figura 31 este prezentat meniul File ale editorului Wordpad. Meniul File cuprinde
următoarele opţiuni:
a) opţiunile referitoare la fişiere :
 New deschide un fişier nou,
 Open deschide un fişier existent,
 Save salvează fişierul într-un fişier existent,
 Save As salvează fişierul ca un fişier nou .
b) opţiuni referitoare la tipărire :
 Print tipăreşte fişierul,
 Print Preview examinarea documentului înaintea tipăririi,
 Page Setup permite setarea opţiunilor pentru tipărirea documentului :
dimensiunea hârtiei, marginile paginii, etc.,
Figura 31. Meniul File.
d) ultimele fişiere deschise,
e) opţiunea Exit închide aplicaţia.

22. 22
Pentru operaţiile de deschidere şi de salvare de fişiere se utilizează o casetă de dialog
ca cea din Figura 32. Caseta afişată în Figura 32 se utilizează pentru deschiderea
fişierelor. Pentru a localiza fişierul ce trebuie deschis se procedează astfel :
 se afişază lista de directoare din caseta Look in şi clic pe discul logic pe care
se află fişierul,
 se selectează fişierul cu un clic şi se execută apoi clic pe butonul Open,
 dacă fişierul nu poate fi localizat, se poate naviga în arborele de directoare cu
butoanele barei de instrumente a casetei de dialog, şi , se pot expanda
sau restrânge directoare cu clic pe numele directorului sau se pot selecta
diverse tipuri de fişiere în lista Files of type.
Butoanele barei de instrumente a casetei de dialog au semnificaţia din Tabelul 1.
Buton Semnificaţie
Trecere la directorul anterior
Afişază în fereastră nivelul următor în sus din arbore
Crează un nou director
Alegerea modului de afişare a conţinutului directorului
Tabelul 1. Semnificaţia butoanelor barei de instrumente a casetei de deschidere a fişierelor.
Se poate afişa conţinutul uneia din directoarele din bara din stânga casetei : Desktop,
My Documents, My Recent Documents, My Computer, etc., cu un clic pe
pictograma directorului.
Figura 32. Caseta de dialog pentru deschiderea fişierelor.

23. 23
Meniul Edit al editorului Wordpad cuprinde opţiuni relative la operaţiile de deplasare
şi modificare a textului. Pentru operaţiile de deplasare a textului în interiorul unui
document sau între aplicaţii, se utilizează o zonă de memorie numită Clipboard.
Figura 33. Meniul Edit.
Opţiunile meniului Edit din Figura 33 sunt :
 Cut mută textul selectat în Clipboard,
 Copy copiază textul selectat în Clipboard,
 Paste copiază textul din Clipboard în punctual în care se află cursorul,
 Find selectează un şir de caractere,
 Find Next selectează următorul şir de caractere,
 Replace înlocuieşte un şir de caractere cu altul,
 Clear şterge textul selectat,
 Select All selectează textul întregului fişier,
 Undo anulează efectul ultimei opţiuni de meniu selectate.
Toate opţiunile de mai sus se pot selecta cu un clic cu butonul stâng al mousului sau
cu combinaţia de taste din dreapta numelui opţiunii. Selectarea unei opţiuni a unui
meniu se poate face şi cu tastele săgeţi.
Trecerea de la un meniu la altul se poate face şi cu tastele săgeţi,  şi .
Atunci când lucrăm cu un editor de texte avem nevoie de multe ori să selectăm un
text. Selectarea unui text se poate face astfel :
 cu mousul. Se poziţionează cursorul la începutul blocului de text ce trebuie
selectat cu mousul şi se deplasează mousul cu butonul drept apăsat la sfârşitul
blocului de selectat,
 cu tastatura. Se poziţionează cursorul la începutul blocului de text ce trebuie
selectat cu tastele săgeţi, se apasă tasta Shift şi se deplasează cu tastele săgeţi
la sfârşitul blocului de selectat,
 selectarea întregului text se poate face cu opţiunea Select All sau Ctrl+A.
Un alt meniu tipic pentru aplicaţii este meniul View. In Figura 34 este arătat meniul
View al editorului Wordpad. Opţiunile acestui meniu permit printre altele afişarea sau
ascunderea barelor de instrumente sau a barei de stare ale aplicaţiei. Pentru a afişa o
bară de instrumente opţiunea respectivă trebuie validată ca în Figura 34.

24. 24
Figura 34. Meniul View.

25. 25
3 Programe utilitare
Sistemul de operare Windows conţine următoarele programe utilitare:
 editoare de texte, Notepad şi Wordpad,
 calculator (simulează un calculator de buzunar),
 program de desenare Paint,
 programe de gestiune a discului dur: programul Disk Defragmenter (de
defragmentare a discului), programul Scandisk (de examinare al discului
pentru erori), programul Backup (de salvare a fişierelor), etc.
Aceste aplicaţii se găsesc în directorul Accessories, afişat cu clic butonul Start
Programs  Accessories. Pentru conţinutul directorului Accessories vezi Figura 35.
Figura 35. Conţinutul directorului Accessories.
3.1 Aplicaţia Paint
Se va studia lucrarea corespunzătoare aplicaţiei Paint.
3.2 Editorul Wordpad
Se va studia lucrarea corespunzătoare editorului Wordpad.
3.3 Editorul Notepad
Se va studia lucrarea corespunzătoare editorului Notepad.
3.4 Aplicaţia Calculator
Se va studia studia lucrarea corespunzătoare aplicaţiei Calculator
3.5 Programe de gestionare a discului dur
Programele utilitare de gestionare a discului dur sunt:
 Disk Defragmenter, care defragmentează fişierele şi crează fişiere contigue,

26. 26
 Disk Cleanup care eliberează spaţiu pe discul dur prin ştergerea fişierelor
temporare create de Internet Explorer şi prin golirea directorului Recycle Bin,
 Backup ce va face copii ale fişierelor şi directoarelor pentru o eventuală
restaurare ulterioară
Aceste programele sunt memorate în directorul System Tools. Ele sunt lansate în
execuţie cu un clic pe butonul Start  Programs  Accessories  System Tools,
vezi Figura 36.
Figura 36. Meniul System Tools.
Un alt mod de a lansa aceste programe sau programul Scandisk este următorul:
 se deschide directorul My Computer după care clic cu butonul drept pe icoana
discului ce trebuie verificat, de exemplu Local Disk (C:),
 se alege opţiunea Properties a meniului contextual afişat; va apărea foaia de
proprietăţi din Figura 37.
Secţiunea General a foii de proprietăţi prezintă informaţii generale despre disc şi
sistemul de fişiere. Butonul Disk Cleanup lansează aplicaţia Disk Cleanup prezentată
mai jos, care eliberează spaţiu pe disc prin ştergerea fişierelor temporare.

27. 27
Figura 37. Foaia de proprietăţi pentru utilizarea programelor de gestiune a discurilor.
Clic pe eticheta Tools şi apare secţiunea Tools din Figura 38. Se pot alege opţiunile:
 Check now va lansa programul Check Disk,
 Defragmentation va lansa programul Disk Defragmenter,
 Backup va lansa programul Backup ce va face copii ale fişierelor şi
directoarelor pentru o eventuală restaurare ulterioară.
Aplicaţia Check Disk verifică discul dur pentru a detecta sectoarele defecte şi încearcă
repararea lor.
Aplicaţia Backup de salvare şi restaurare a fişierelor va fi prezentată ulterior.

28. 28
Figura 38. Caseta de dialog pentru lansarea programelor de gestiune a discurilor.
Alt mod de a lansa aceste aplicaţii este cu clic pe butonul Start  Settings 
Control Panel  Administrative Tools  Computer Management, ce afişază
fereastra Computer Management din Figura 39.

29. 29
Figura 39. Fereastra Computer Management.
Un clic pe nodul Disk Defragmenter lansează această aplicaţie.
Aplicaţia Disk Defragmenter
Programul Disk Defragmenter de defragmentare a discului dur analizează aranjarea
fişierelor pe disc şi apoi rescrie fişierele fragmentate pentru a obţine fişiere contigue.
Fereastra aplicaţiei Disk Defragmenter este cea din Figura 40. Pentru început se
lansează operaţia de analiză a discului cu un clic pe butonul Analyse. Figura 40
prezintă un exemplu de disc cu fişierele fragmentate. Apoi, dacă este cazul, se
lansează operaţia de defragmentare cu un clic pe butonul Defragment.

30. 30
Figura 40. Fereastra aplicaţiei Disk Defragmenter.
Aplicaţia Disk Cleanup
O altă aplicaţie utilă este Disk Cleanup care eliberează spaţiu pe discul dur prin
ştergerea fişierelor temporare create de Internet Explorer, ştergerea unor aplicaţii ce
nu se mai utilizează şi prin golirea directorului Recycle Bin. Aplicaţia se poate lansa
prin selectarea opţiunilor meniului Start  Programs  Accessories  System
Tools  Disk Cleanup.
Aplicaţia afişază caseta de dialog din Figura 41 cu care se alege discul logic ce va fi
curăţat şi apoi caseta de dialog din Figura 42 în care se aleg tipurile de fişiere ce vor fi
şterse.
Figura 41. Fereastra aplicaţiei Disk Cleanup.

31. 31
Figura 42. Alegerea fişierelor ce vor fi şterse de aplicaţia Disk Cleanup.

32. 32
4 Panoul de control
Panoul de control conţine instrumente pentru modificarea funcţionării sistemului de
operare. Pentru a afişa conţinutul directorului Control Panel, clic pe butonul Start 
Settings  Control Panel, vezi Figura 8. Se afişază fereastra din Figura 43, în care
sunt afişate operaţiile ce se pot realiza, grupate pe categorii sau din Figura 44, în care
sunt afişate toate operaţiile.
Figura 43. Fereastra directorului Control Panel.

33. 33
Figura 44. Fereastra directorului Control Panel.
Comutarea între cele două vederi se face cu clic pe opţiunile Switch to Category
View şi Switch to Classic View.
Directorul Control Panel este un subdirector al directorului My Computer, deci poate
fi afişat ca în Figura 45, unde sunt afişate subdirectoarele directorului Control Panel.
In stânga ferestrei se poate afişa arborele de directoare, ca Figura 45 sau fereastra de
operaţii ca în Figura 43 sau în Figura 44. Comutarea între cele două ferestre se face cu
butonul Folders, .

34. 34
Figura 45. Fereastra directorului Control Panel.
Operaţiile importante ce se pot efectua sunt:
 instalarea şi dezinstalarea programelor (Add or Remove Programs)
 crearea unui cont de utilizator (User Accounts),
 gestionarea conexiunii la Internet sau la reţea (Network and Internet
Connections).
 modificarea aparenţei şi temei ecranului (Appearance and Themes) permite
modificarea proprietăţilor ecranului cum ar fi fondul, culorile, rezoluţia,
dimensiunea fontului, tema ecranului şi afişarea şi modificarea opţiunilor barei
de activităţi şi a meniului Start,
 programarea lansării unei aplicaţii (Scheduled Tasks).
4.1 Instalarea şi dezinstalarea programelor
Programele ce trebuie instalate sunt memorate într-un director pe un disc compact sau
pot fi descărcate de pe internet într-un director pe discul dur. Inceperea procedurii de
instalare se face prin rularea unei aplicaţii numită Setup care se află în directorul unde
este aplicaţia de instalat. Lansarea aplicaţiei Setup se poate face în două feluri
 clic cu butonul stâng pe icoana aplicaţiei Setup
 se lansează aplicaţia Add or Remove Programs din directorul Control Panel
Primul caz, când se lansează direct aplicaţia Setup, este prezentat în Figura 46.

35. 35
Figura 46. Instalarea unui program prin lansarea directă a aplicaţiei Setup.
In al doilea caz se lansează aplicaţia Add or Remove Programs, se selectează opţiunea
Add New Programs, care afişază fereastra din Figura 47. Se selectează apoi opţiunea
CD or Floppy care duce la lansarea unei aplicaţii Wizard (vrăjitor). Aceasta lansează
aplicaţia Setup ca în Figura 48.
Figura 47. Fereastra aplicaţiei Add or Remove Programs în cazul instalarii de noi programe

36. 36
Figura 48. Lansarea aplicaţiei Setup prin intermediul unui program Wizard.
Aplicaţia Setup ne conduce prin procesul de instalare afişând casete de dialog în care
introducem valorile unor parametri.
Dezinstalarea unui program se face lansând aplicaţia Add or Remove Programs din
directorul Control Panel. Se selectează opţiunea Change / Remove ca în Figura 49,
ceea ce duce la dezinstalarea aplicaţiei.
Figura 49. Dezinstalarea unui program.
4.2 Crearea unui cont de utilizator
Conturile de utilizator (User Accounts) permit utilizarea în comun a unui calculator de
mai mulţi utilizatori, astfel încât fiecare utilizator poate avea propriile fişiere, propriile
programe instalate, etc.
Un cont pentru un utilizator se crează în următorii paşi :

37. 37
1. se afişază meniul Start cu clic pe butonul Start şi se activează opţiunile
Settings şi apoi Control Panel, vezi Figura 8. Se afişază fereastrele din Figura
50,
Figura 50. Meniul Control Panel.
2. se selectează opţiunea User Accounts şi se afişază fereastra din Figura 51,

38. 38
Figura 51. Fereastra de creare a unui nou cont.
3. se alege opţiunea Create a new account, şi în caseta de text din Figura 52 se
introduce un nume oarecare pentru noul cont,
Figura 52. Alegerea unui nume pentru noul cont.
4. se selectează tipul contului Limited ca în Figura 53 şi se apasă butonul Create
Account care produce crearea noului cont. La pornirea calculatorului ecranul
va apărea ca în Figura 54. Se poate alege contul dorit.

39. 39
Figura 53. Alegerea tipului noului cont.
Figura 54. Ecranul la pornirea calculatorului când există doi utilizatori.
Un cont odată creat se poate şterge sau modifica selectând opţiunea Change an
account din Figura 51. Este posibilă comutarea de la un utilizator la altul în orice
moment. Menţionăm că fiecare cont (utilizator) are propriul director My Documents.
4.3 Modificarea datei şi timpului
Modificarea datei şi timpului se poate face cu opţiunea Date, Time, Language and
Regional Options din Figura 50. La un clic pe această opţiune se afişază caseta Date
and Time Properties din Figura 55. In secţiunea Date & Time se poate modifica data
şi timpul. In secţiunea Time Zone din Figura 56 se poate alege Time Zone se alege
zona de timp.

40. 40
Figura 55. Caseta Date and Time Properties, secţiunea Date & Time.
Figura 56. Caseta Date and Time Properties, secţiunea Time Zone.
4.4 Programarea lansării unei aplicaţii
Se poate programa lansarea unei aplicaţii la un moment de timp dat. Pentru aceasta se
procedează astfel:
1. clic pe Scheduled Tasks ce afişază directorul Scheluled Tasks din Figura 57,

41. 41
Figura 57. Directorul Scheduled Tasks.
2. clic pe Add Scheduled Task care lansează aplicaţia vrăjitor ce programează
lansarea unei aplicaţii. Pasul I al aplicaţiei este cel din Figura 58. Clic Next,
Figura 58. Aplicatia Scheduled Task, pasul I.
3. la pasul II se alege aplicţia ce va fi lansată, vezi Figura 59. Clic Next,

42. 42
Figura 59. Aplicatia Scheduled Task, pasul II.
4. la pasul III se alege modul de execuţie a aplicaţiei, vezi Figura 60. Clic Next,
Figura 60. Aplicatia Scheduled Task, pasul III.
5. la pasul IV se alege timpul de lansare a aplicaţiei, vezi Figura 61. Clic Next.

43. 43
Figura 61. Aplicatia Scheduled Task, pasul IV.
6. la pasul V se intorduce cuvântul de trecere, vezi Figura 62. Clic Next,
Figura 62. Aplicatia Scheduled Task, pasul V.
7. la pasul VI clic Finish.

44. 44
Figura 63. Aplicatia Scheduled Task, pasul VI.
Pentru a şterge lansarea aplicaţiei, se selectează aplicaţia cu clic în directorul
Scheduled Tasks, apoi se apasă tasta Delete.

45. 45
5 Aplicaţia Task Manager
Aplicaţia Task manager furnizează informaţii despre performanţa calculatorului,
aplicaţiile şi procesele ce rulează pe calculator, starea reţelei, etc. Lansarea aplicaţiei
Task Manager se face cu un clic cu butonul drept pe aria de notificare a barei de
activităţi ce duce la afişarea meniului contextual din Figura 64.
Figura 64. Meniul contextual al suprafeţei de lucru (Desktop).
La selectare opţiunii Task Manager se afişază fereastra din Figura 65.
Figura 65. Fereastra aplicaţiei Task Manager.
In această fereastră se pot termina programe cu butonul End Task, se pot comuta
aplicaţii, cu butonul Switch To, etc. Se pot vizualiza performanţele sistemului
selectând secţiunea Performance.

46. 46
6 Chestiuni de studiat
1. Utilizarea mousului şi a tastaturii. Se vor executa exerciţiile aplicaţiei Notepad,
2. Utilizarea aplicaţiei Wordpad. Se vor executa exerciţiile aplicaţiei Wordpad,
3. Utilizarea aplicaţiei Paint. Se vor executa exerciţiile aplicaţiei Paint,
4. Reprezentarea numerelor întregi. Se vor executa exerciţiile aplicaţiei Calculator,
5. Se va modifica fontul, dimensiunea fontului, rezoluţia ecranului şi programul de
protecţie a ecranului (screen saver). Se vor utiliza opţiunile din meniurile Start
 Settings  Control Panel  Appearance and Themes  Display,
6. Se va crea o comandă rapidă pe Desktop pentru aplicaţia Microsoft Visual C++.
Se va lansa aplicaţia utilizând comanda rapidă,
7. Se va insera în bara de lansare rapidă a aplicaţiilor icoana mediului de
programare Microsoft Visual C++. Se va lansa aplicaţia. Se va elimina apoi
icoana respectivă din bara de lansare rapidă a aplicaţiilor,
8. Se va crea o bară de instrumente care să afişeze conţinutul directorului My
Documents. Se va muta bara creată pe Desktop. Se va şterge bara creată,
9. Se va modifica data şi ora. Se vor utiliza opţiunile din meniurile Start 
Settings  Control Panel  Date / Time,
10. Se va lansa aplicaţia Task Manager şi se vor examina aplicaţiile, procesele şi
performanţele calculatorului,
11. Se va lansa aplicaţia Microsoft Visual C++ şi se va închide cu aplicaţia Task
Manager, secţiunea Applications,
12. Se va crea un cont nou. Se va crea un fişier în acest cont, în directorul My
Documents. Se va comuta la contul iniţial şi se va examina directorul My
Documents al acestui cont,
13. Se va programa lansarea aplicaţiei Word la un moment de timp specificat,
14. Se vor vizualiza informaţiile despre sistem cu opţiunile Start  Settings 
Control Panel  Administrative Tools  Computer Management,
15. Se va defragmenta discul cu programul Disk Defragmenter. Se vor utiliza
opţiunile din meniurile Start  Programs  Accessories  System Tools 
Disc Defragmenter sau procedura din paragraful „Programe de gestionare a
discului dur,
16. Se va executa aplicaţia Disk Cleanup.

47. 47
7 Intrebări de control
1. Care sunt zonele componente ale barei de activităţi?
2. Care sunt opţiunile meniului Start?
3. Cum se crează o comandă rapidă pe ecran?
4. Care sunt operatiile ce se pot realiza din bara de stare a aplicaţiilor?
5. Care sunt operatiile ce se pot realiza din panoul de control?
6. Cum se selectează o opţiune a unui meniu utilizând doar tastatura? (Anexa 4)
7. Cum se selectează o opţiune a unui meniu utilizând doar mousul? (Anexa 4)
8. Cum se deplasează o bară de instrumente în diverse puncte ale ferestrei?(Anexa 5)
9. Cum se trece de la un obiect grafic la altul în casetele de dialog? (Anexa 3)

48. 48
Anexa 1. Utilizarea mousului.
Mousul se utilizează pentru :
 selectarea obiectelor cu un clic cu butonul stâng,
 afişarea unui meniu contextual cu opţiunile de prelucrare şi proprietăţile unui
obiect, la un clic cu butonul drept,
 lansarea unei aplicaţii cu un dublu clic cu butonul stâng,
 mutarea unui obiect, prin poziţionarea mousul pe bara de titlu şi cu butonul
stâng al mousului apăsat, se mută obiectul în poziţia dorită (drag and drop),
 expandarea unui director cu un clic cu butonul stâng pe icoana directorului,
 expandarea unui director cu un clic cu butonul stâng pe semnul + al
directorului,
 restrângerea unui director cu un clic cu butonul stâng pe semnul – al
directorului.
In timpul execuţiei unei aplicaţii, cursorul mousului are diverse forme. Figura 66
prezintă tipurile de cursoare şi funcţiile lor.
Cursor Denumire Funcţie
Cursor simplu Se poate executa clic pe un
obiect pentru a-l selecta
Clepsidră
Sistemul de operare
lucrează. Se poate deplasa
cursorul dar nu se poate
realiza altă operaţie
Cursor cu clepsidră
Sistemul de operare
lucrează în background. Se
poate realiza altă operaţie
Cursor în formă de I. Punct
de inserţie. Apare la
editarea unui text
Se pot introduce caractere
de la tastatură
Figura 66. Tipuri de cursoare şi funcţiile lor.

49. 49
Anexa 2. Utilizarea tastaturii.
a) Tastatura cu tasta Shift neapăsată.
b) Tastatura cu tasta Shift apăsată.
Figura 67. Tastatura.
Figura 67 prezintă tastatura cu caracterele generate cu tasta Shift neapăsată / apăsată.
Tastele se impart în următoarele categorii:
 Taste alfanumerice, conţin litere, cifre, semne de punctuaţie şi ocupă partea
centrală a tastaturii. Tasta “Space” introduce un spaţiul liber
 Taste speciale, determină efectuarea unei anumite acţiuni fără înscrierea de
caractere pe ecran.
 Taste direcţionale, ↑, ↓, →, ←, Home, End, PgUp, PgDn. Tastele direcţionale
determină deplasarea cursorului.
 Taste funcţionale, F1 la F12
Tastele speciale, direcţionale şi funcţionale au funcţiile din Tabelul 2.
Tasta Denumire Funcţie
Shift
Când este apăsată împreună cu o altă tastă
generează caracterul din partea de sus a tastei
Caps Lock Când este activată toate literele tipărite sunt
mari

50. 50
Ctrl Este utilizată în combinaţie cu alte taste pentru
a iniţia o acţiune
Windows Key Când este apăsată se afişază meniul Start
Alt Este utilizată în combinaţie cu alte taste pentru
a selecta opţiunile meniurilor
Application Key Are efectul un clic buton dreapta de mouse
Insert
Când este activată, caracterul tastat este inserat
la stânga cursorului; când nu este activată,
caracterul tastat înlocuieşte caracterul existent
Home Mută cursorul la începutul documentului
Page Up Mută textul în sus cu un ecran
Delete Şterge caracterul de la dreapta cursorului
End Mută cursorul la sfârşitul documentului
Page Down Mută textul în jos cu un ecran
săgeţi stânga /
dreapta
Mută cursorul stânga / dreapta cu un caracter
săgeţi sus / jos Mută cursorul jos / sus cu un rând
Print Screen O copie a ecranului este copiată în Clipboard
Scroll Lock

51. 51
Break
Backspace Şterge caracterul de la stânga cursorului
Esc Realizează ieşirea dintr-o acţiune
Function Keys
Determină imediat execuţia unei anumite
comenzi, atribuită tastei de către programul cu
care se lucrează
Tabelul 2. Funcţiile tastelor speciale, direcţionale şi funcţionale.

52. 52
Anexa 3. Casete de dialog
Sistemul de operare Windows utilizează diverse tipuri de casete de dialog pentru a
cere utilizatorului să introducă informaţii. Tipurile principale de casete utizate sunt
prezentate mai jos.
Caseta combinată (Combo Box)
Caseta combinată constă dintr-o casetă de text şi o listă ce conţine şiruri de caractere.
Lista cu şiruri de caractere nu este afişată. In caseta de text este afişat un singur
element al listei. In caseta de text se poate afişa orice element al listei activând lista şi
selectând un element al ei. Un exemplu de casetă combinată este cel din Figura 68.
Figura 68. Casetă combinată.
Casete cu listă
Aceste casete sunt asemănătoare cu casetele combinate anterioare, cu deosebirea că,
în casetele cu listă, lista este afişată tot timpul. Atunci când se selectează un element
din listă el apare în caseta de text, ca în Figura 69.

53. 53
Figura 69. Casete cu listă.
Casete de validare
Casetele de validare activează sau dezactivează opţiuni. Opţiunile au forma unor
pătrate. Când opţiunea este dazactivată pătratul este vid, la activare pătratul este bifat.
Figura 70. Casete de validare şi butoane de opţiune.
Butoanele de opţiune sunt aranjate într-un grup. Se poate alege o singură opţiune din
grup. Butoanele de opţiune au formă rotundă.

54. 54
Casete cu listă derulantă
Aceate casete afişază o listă la un clic pe săgeata din dreptul casetei. Se poate selecta
apoi opţiunea dorită din lista afişată, ca în Figura 71.
Figura 71. Casetă cu listă derulantă.
Menţionăm că, într-o casetă de dialog, pot exista diverse obiecte : casete de tipul celor
de mai sus, butoane, casete de text, etc., ca în Figura 69. Trecerea un obiect la altul se
face cu tasta Tab, iar trecerea în sens invers cu tastele Shift + Tab.
Foi de proprietăţi
O foaie de proprietăţi conţine mai multe secţiuni ce pot fi afişate separat cu un clic pe
numele secţiunii. Figura 70 prezintă o foaie de proprietăţi. O foaie de proprietăţi poate
conţine mai multe obiecte: butoane, casete de text, etc. Trecerea de la un element la
altul în sens direct se face cu tasta Tab, iar trecerea în sens invers cu tastele Shift +
Tab.

55. 55
Anexa 4. Meniuri.
Un meniu reprezintă o listă de opţiuni de alegere. Meniurile diferă de la o aplicaţie la
alta, în funcţie de operaţiile ce trebuie realizate. Un meniu al unei aplicaţii este
selectat în două moduri :
 printr-un clic cu butonul stâng pe numele meniului în bara de meniu,
 prin apăsarea tastelor Alt + litera subliniată din numele meniului.
Fie de exemplu bara de meniu din Figura 72. Meniul File poate fi selectat cu un clic
pe numele meniului, File, sau prin apăsarea tastelor Alt + F.
Figura 72. Bară de meniu.
O opţiune a unui meniu este selectată în următoarele feluri :
 cu un clic de buton stâng pe numele opţiunii,
 cu combinaţia de taste din dreapta numelui opţiunii,
 cu tastele şi ,apoi se apasă tasta Enter.
Fie de exemplu meniul File din Figura 73.
Figura 73. Meniu File.
Opţiunea New a meniului File se poate selecta cu un clic pe numele opţiunii, cu
tastele Ctrl + N, sau cu tastele şi şi apoi se apasă tasta Enter.
La anumite opţiuni numele este urmat de trei puncte, ... ; în acest caz, la selectarea
opţiunii se afişază o casetă de dialog în care utilizatorul va introduce informaţii
(numele unui fişier, etc.).
Dacă activarea unei opţiuni de meniu duce la afişarea unui submeniu, în dreapta
opţiunii este afişată o săgeată, . In acest caz activarea submeniului se face în
următoarele feluri:
 se utilizează tasta ,
 clic pe opţiune.
Afişarea meniului Start se poate face în următoarele feluri:
 cu un clic de mouse pe butonul Start,
 cu tasta .
Deplasarea între meniuri se poate face cu tastele săgeţi  şi . In cazul din Figura 73
după selectarea unui meniu, de exemplul File, ne putem deplasa circular, la stânga sau
la dreapta printre meniuri.

56. 56
Anexa 5. Bare de instrumente
Aplicaţiile au bare de instrumente ce conţin butoane corespunzătoare opţiunilor
meniurilor. Pentru a afla funcţia unui buton se plasează mousul deasupra lui. Apare o
casetă ce arată funcţia butonului. Figura 74 arată barele de instrumente ale aplicaţiei
Wordpad, plasate sub bara de meniu.
Figura 74. Barele de instrumente ale aplicaţiei Wordpad.
Barele de instrumente pot fi ancorate la marginea ferestrei (docked) ca în Figura 74
sau în Figura 75, sau plutesc în fereastră (floating) ca în Figura 76 şi Figura 77.
De obicei, barele de instrumente sunt plasate sub bara de meniu, dar ele pot fi plasate
în orice punct al ferestrei aplicaţiei. Figura 75 arată aplicaţia WordPad cu bara de
instrumente Standard ancorată în stânga ferestrei.
Figura 75. Aplicaţia WordPad cu bara de instrumente Standard ancorată în stânga ferestrei.
Pentru a deplasa o bară de instrumente se procedează astfel :
1. se plasează butonul stâng al mousului pe bara de instrumente, dacă este ancorată,
sau pe bara de titlu dacă pluteşte,
2. se trage bara de instrumente în punctul dorit, cu butonul stâng al mousului apăsat.
Figura 76 şi Figura 77 arată fereastra aplicaţiei Wordpad cu bara de instrumente
Standard deplasată în fereastră. După cum se observă, butoanele pot fi aranjate pe
unul sau mai multe rânduri, prin schimbarea dimensiunilor barei.

57. 57
Figura 76. Aplicaţia Wordpad cu bara de instrumente Standard deplasată în fereastră.
Figura 77. Modificarea dimensiunilor barei de instrumente.
Alte editoare au bare de instrumente ancorate ca cea din Figura 78.
Figura 78. Bară de instrumente.
Pentru a deplasa o asemenea bară de instrumente se procedează astfel :
1. plasează mousul pe mânerul din stânga sau pe una din liniile ce separă
butoanele dacă este ancorată, sau pe bara de titlu dacă pluteşte,
2. se trage bara de instrumente în punctul dorit, cu butonul stâng al mousului apăsat.
Figura 79. Bara de instrumente standard deplasată în fereastră.
Bara de instrumente deplasată în fereastră este cea din Figura 79.
La dreapta unei bare de instrumente se află butonul Toolbars Options care are trei
forme:
 la o bară ancorată cu toate butoanele vizibile,
 la o bară ancorată la care nu toate butoanele vizibile. La un clic pe buton sunt
afişate şi butoanele invizibile,
 la o bară ce pluteşte în fereastră.
Butonul Toolbar Options se utilizează pentru a adăuga sau a elimina butoane din
bara de instrumente.