2. Sanatatea sexuala reprezinta o parte esentiala in
dezvoltarea fiintei umane.
(SIECUS, 2004).
Dobandirea
de informatii
Construirea
de atitudini,
credinte si
valori
Educatie Sexuala
(lifelong)
Exersarea
responsabilitatii
Dezvoltarea de
abilitati
interpersonale
Neptun 2010
3. Sexualitatea reprezinta o parte naturala si
sanatoasa a vietii.
Educatia sexuala implica transmiterea de informatii despre:
Neptun 2010
Sexualitatea
umana
Reproducerea
umana
Anatomie-
fiziologie
Responsabilitatea
sexuala
Orientarea
sexuala
Identitatea de
gen
Viata de familie
Responsabilitatile
parintelui
Masturbare
Metode
contraceptive
Avort
Abuz sexual
BTS
4. Parintii sunt considerati primii “educatori” in ceea ce
priveste transmiterea de informatii despre sexualitate
(SIECUS, 2004).
Parintii manifesta cel mai adesea comportamente de:
• evitare sau amanare a
discutiilor care au ca
topica sexualitatea;
• protejare excesiva a
copilului cu privire la
informatiile care au ca
tematica elemente de
sexualitate;
• minimalizare a
sexualitatii in
dezvoltarea sanatoasa
a copilului (aspecte
corporale, emotionale
si cognitive);
• ignorare a diferentelor
de gen in educatia
sexuala a copiilor;
• responsabilizare a
celuilalt parinte cu
privire la educatia
sexuala a copilului.
Neptun 2010
5. Societatea influenteaza maniera in care oamenii gandesc si simt
cu privire la sexualitate.
De ce nu vorbesc parintii despre sexualitate?
Neptun 2010
Se simt inconfortabil sa discute despre anumite parti ale corpului si
despre functiile acestora. Multi parinti nu au discutat despre
sexualitate cu alti adulti cand au fost copii.
Se ingrijoreaza ca daca vorbesc despre sexualitate, isi vor incuraja
copii sa experimenteze.
Nu stiu exact ce doresc copii sa auda.
6. Mesajele sociale despre sexualitate sunt adesea confuze si
contradictorii.
De ce nu vorbesc adolescentii despre sexualitate?
Neptun 2010
83% se ingrijoreaza de
reactia parintilor;
78% se ingrijoreaza ca
parintii vor crede ca si-
au inceput viata
sexuala.
77% nu stiu cum sa
deschida subiectul;
64% considera ca
parintii nu-i vor
intelege.
7. Daca nu vorbim despre sexualitatea nu inseamna ca
aceasta nu exista
Cele mai frecvente intrebari adresate de parinti (9 din 10 parinti):
• Care este varsta potrivita la care pot sa-i vorbesc copilului
despre sexualitate?
• Cat de multe detalii ar trebui sa includem in discutia cu
copilul?
• Daca ii vorbesc despre acest subiect ii va creste interesul fata
de sex?
Neptun 2010
8. Parintii au nevoie de sprijin si suport pentru a asigura o
dezvoltare sanogena a sanatatii sexuale a copilului.
SIECUS recomanda transmiterea de mesaje despre sanatatea sexuala
adaptate varstei copilului, realizand o taxonomie pe patru nivele:
Nivelul 1 – copilaria
de mijloc, 5-8 ani;
Nivelul 2 –
preadolescenta,
9-12 ani;
Nivelul 3 -
adolescenta timpurie,
12-15 ani;
Nivelul 4 –
adolescenta,
15 -18 ani;
Neptun 2010
9. Mesajele transmise trebuie adaptate varstei copilului
Neptun 2010
5 -8 ani
•Fiecare parte a
corpului are un
nume si o functie
specifica;
•Corpul oamenilor
difera in functie de
marime, forma si
culoare.
9 – 12 ani
•Capacitatea unui
baiat de a
reproduce apare in
momentul in care
incepe sa produca
lichid spermatic;
•Capacitatea unei
fete de a reproduce
incepe odata cu
menstruatia.
12 – 15 ani
•Anumite organe
sexuale si de
reproducere
provoaca placere;
•Forma penisului si a
sanilor poate sa
varieze foarte mult.
15 – 18 ani
•Orientarea sexuala
a unui adolescent
este determinata
de un cumul de
factori: atractii
interpersonale,
fantasme si
comportamente
sexuale.
10. Sexualitatea este o parte centrala a fiintei umane, indivizii isi
exprima sexualitatea in numeroase moduri.
Un element esential si complex al comportamentului sanogen la adolescenti
este “sexualitatea”;
Sexualitatea
Timing-ul
Metode de
Contraceptie
BTS
Sarcini
nedorite
Numarul de
parteneri
Neptun 2010
11. Fiinta umana devine tot mai interesata de sexualitate o
data cu inaintarea in varsta.
Adolescentii isi incep viata sexuala mult mai devreme si numarul de sarcini
nedorite a crescut semnificativ (Department of Health and Human Servicies, 2000);
12, 1% din baieti afirma ca si-au inceput viata sexuala
inaintea sau in jurul varstei de 12 ani;
3, 0% dintre fetele, cu varsta cuprinsa intre 18 si 21 de
ani, afirmau ca primul contact sexual l-au avut in jurul
varstei de 12 ani;
daca in 1979 doar 5 % dintre populatia de gen feminin
afirma ca primul contact sexual l-au avut pana la varsta
de 15 ani, in 1989 procentajul a crescut poana la 25%
pentru populatia cu aceleasi caracteristici.
Neptun 2010
12. Sanatatea sexuala implica utilizarea eficienta a
abilitatilor personale si interpersonale.
Kim Miller (2001) - model multisitemic de conceptualizarea a
comportamentelor sexuale cu risc la adolescenti;
Familia
Contextul
social
Sinele Comportamente
sexuale cu risc
Neptun 2010
13. Reprezentarea mentala a propriului corp influenteaza
propriile emotii si comportamente.
Sinele sau factorii care tin de persoana adolescentului pot fi biasati de
urmatoarele categorii de variabile:
Variabile Biologice
Variabile Psihologice
Variabile Comportamentale
Neptun 2010
14. Corpul uman are atat capacitate de reproducere, cat si
de a oferi si a primi placere.
Variabilele biologice: ……sunt considerate elementele care pot fi corelate
cu expunerea la comportamente sexuale cu risc.
Variabile
Biologice
Varsta
Genul
Rasa
Pubertatea
Neptun 2010
15. Pubertatea este o experienta universala care asigura
tranzitia de la copilarie la adolescenta – maturitate.
Variabile biologice cu risc: dezvoltarea pubertala si genul
Pubertatea timpurie este considerata un factor care
favorizeaza debutul sexual precoce atat la baieti cat si la fete
(Miller, Resnick, 1997);
Varsta la care apare menarha la fete poate fi corelata cu afilierea fata
de un prieten de gen masculin (mai matur) si, implicit, implicarea in
comportamente sexuale cu risc (Marin, 1995);
Adolescentii baieti au semnificativ mai multi parteneri si se implica in
mai multe comportamente sexuale cu risc decat adolescentii de gen
feminin (Windle, 1996);
Neptun 2010
16. Valorile ne ghideaza comportamentele si asigura un
scop si o directie in viata.
Variabile psihologice cu valenta de risc sau protectie:
COMPETENTE
COGNITIVE
AUTOEFICACITATEA
STIMA DE SINE
PERCEPTIA RISCULUI
PERSONAL
CONVINGERILE
RELIGIOASE
ASUMAREA ROLULUI
DE VICTIMA
ATITUDINEA FATA DE
SEX
Neptun 2010
17. Valorile ne ajutam sa decidem asupra modului in care alegem sa ne
comportam si sa intercationam cu ceilalti
East, Small,
1998
•Competentele cognitive corelate cu performantele scolare sunt considerate un factor
predictor pentru implicarea in activitatea sexuala la adolescenti ;
Shapiro,
Miller 1998
•Adolescentele care raman insarcinate par sa aiba un nivel de inteligenta mai scazut
in comparatie cu semenii care evita sarcina pana dupa varsta de 20 de ani;
Overby,
Kegeles, 1994
•Adolescentii care au convingere ca se pot proteja de BTS utilizeaza mai frecvent
metodele de contraceptie si au un numar semnificativ mai redus de parteneri.
Neptun 2010
18. Adolescentii pot sa primeasca ajutor de la familie, prieteni
sau profesionisti.
Variabile psihologice: stima de sine
Adolescentii cu o stima de sine mai scazuta utilizeaza inconsecvent
metodele de contraceptie (Miller, 2000);
Distresului psihologic, adesea implica o stima de sine scazuta, si este in
corelatie cu activitatea sexuala a adolescentilor, un nivel crescut de distres
este corelat cu un nivel mai mare de activitate sexuala (Harvey, Spinger,
1995);
Baietii care se implica in comportamente sexuale cu nivel ridicat de risc
raporteaza mult mai frecvente ganduri de suicid in comparatie cu semenii lor
care au o stima de sine mai mare.
Neptun 2010
19. Perspectivele religioase despre sexualitatea afecteaza convingerile si
comportamentele sexuale ale oamenilor.
• Variabile psihologice: convingerile religioase, perceptia riscului personal,
atitudinea fata de sex
Adolescentii cu un nivel crescut de convingeri religioase amana debutul
vietii sexuale (Bingham, Crockett, 1996) si detin mai multe informatii
despre BTS (Reitman, 1996);
Adolescentii cu o perceptie asupra riscului personal detin mai multe
informatii despre sexualitate si comportamentele sexuale cu risc;
Factorul de atitudine corelat cu moralitatea fata de sex determina o
implicare mai scazuta in parctica sexuala si in comportamentele sexuale
cu risc. Adolescentii cu o atitudine mai libertina tind sa se implice in mai
multe comportamente sexuale cu risc (Jemmott, 1990).
Neptun 2010
20. Sexualitatea poate fi exprimata si prin respectarea drepturilor
celorlalti.
Variabile comportamentale: corelatia este data de caracteristicile de
personalitate care includ: tendinta de cautare de senzatii sau impulsivitate
(Kotchick ,2001)
Comportament
sexual cu risc
Delicventa
Tentative
de suicid
Consumul de
substante
Neptun 2010
21. Parintii reprezinta principala sursa de suport si informare pentru
ca adolescentii sa devina adulti responsabili si feritici.
Familia - (Miller 2001):
• parinte singur;
• nivelul de educatie al parintelui;
• situatia financiara.
Structura
familiei
• monitorizarea comportamentului
adolescentului;
• relatia parinte - adolescent;
• comunicarea parinte – adolescent.
Procesele
familiale
Neptun 2010
22. Familiile in care se comunica despre sexualitate reprezinta un
mediu protectiv pentru comportamentele sexuale ale
adolescentilor;
Comunicarea parinte-adolescent: Comunicarea informatiilor despre comportamentele
sexuale sanogene determina o descrestere a comportamentelor sexuale cu risc la adolescenti
(Baumeister, 1995);
Principalele dificultati ale parintilor (Dutra 1999):
Timing-ul discutiei;
Topica/continutul discutiei;
Procesul de comunicare.
Neptun 2010
23. Comunicarea include impartasirea de informatii, emotii
si atitudini, cu ceilalti.
Comunicarea parinte-adolescent:
- Cuzele acestor diferente (Ott, 2010):
Mamele petrec mai mult timp in preajma adolescentilor;
Adolescentele sunt considerate mult mai vulnerabile in raport cu
consecintele comportamentelor sexuale cu risc.
Mamele comunica mult mai frecvent cu adolescentii despre
sexualitate (74, 2% comunica mamele vs. 48.9% comunica tatii – informatii
despre SIDA);
Adolescentele primesc mai multe informatii despre acest
subiect in comparatie cu adolescentii de gen masculin (Zentall,
2002);
Topica acestor discutii fiind: menstruatia si metodele
contraceptive, relatia cu baietii, moralitatea sexuala, sarcina,
debutul vietii sexuale (Diiorio, 1997).
Neptun 2010
24. Adolescentii invata din comportamentul parintilor si nu doar din
mesajele verbale ale acestora.
Portretul parental cu risc pentru comportamentul sexual al adolescentilor:
Parinte singur;
Parinte frecvent absent de acasa si
din activitatile zilnice ale
adolescentului;
Parinte care stabileste prea multe
sau prea putine reguli;
Control redus al comportamentelor
adolescentului;
Dificultate de exprimare emotionala
si de asigurarea a suportului afectiv.
Comportament parental sexual cu
risc (rol model);
Valori si convingeri religioase
reduse;
Neptun 2010
25. Adolescenta este o perioada de dezvoltarea
caracterizata prin cresterea influentei factorilor
extra-familiari.
Contextul social (Miller 2001): semenii, vecinii sau comunitatea, scoala.
Semenii pot sa reprezinte
o importanta sursa de:
- intarire,
- modelare si
- suport pentru
implicarea adolescentilor
in comportamentele
sexuale;
Vecinii sau comunitatea
in care traieste
adolescentul reprezinta o
influenta pentru tipul de
comportamente in care
se poate implica acesta;
Transmiterea de
informatii, in mediile
scolare, despre BTS
favorizeaza utilizarea
metodele de contraceptie
la adolescenti.
Neptun 2010
26. Accesul la serviciile de sanatate sexuala este un factor decisiv
pentru starea de bine a adolescentilor.
Sanatatea sexuala este un concept complex care include numeroase componente
precum (Ott, 2010):
• Relatiile
• Sexualitatea
Comportamente
sexuale
Aprecierea
propriului corp
Exprimarea
iubirii si
intimitatii
Satisfactia in
viata sexuala
Neptun 2010
27. Primul obiectiv al educatiei sexuale este promovarea
sanatatii sexuale.
Servicii clinice implica trei directii de interventie (Ott, 2010):
Programele de preventie si
screening
Sprijinul acordat
familiilor
Suportul
acordat
adolescentilor
Neptun 2010
28. Proceduri de Interventie: informatii, transmiterea de valori si
atitudini, relationare si dezvoltarea de abilitati, cresterea
responsabilitatii
• Programe de
psihoeducatie;
• Programe de consiliere
si crestere a
responsabilitatii
sexuale.
Neptun 2010
29. Ce trebuie sa stie parintii despre sexualitatea in
adolescenta?
În familiile în care relațiile sunt pozitive și adolescenții și-au început viața
sexuală, monitorizarea și supervizarea din partea părinților reduce gradul
de expunere la comportamente sexuale cu risc, precum sexul neprotejat.
Fie ca doresc sa accepte sau nu,
adolescentii se implica in activitati
sexuale.
Pana in clasa a XII-a 50% din fete
recunosc ca au experiente sexuale.
Deschiderea pentru un partener
sexual este influentata adesea de
relatia dintre parinte si adolescent.
Valorile legate de sexualitate la
adolescenti sunt influentate de valorile
parintilor despre aceste subiect
Psihoeducatia
Neptun 2010
30. Ce trebuie sa stie parintii despre sexualitatea in
adolescenta?
Adolescenți gay, lesbiene sau bisexuali?
In aceasta perioada a vietii unii adolescenti devin treptat tot
mai constienti de faptul ca emotional, cognitiv si sexual sunt
atrasi de persoane de acelasi sex.
Aceasta constatare atrage dupa sine neplaceri si multe frici.
Putini dintre ei simt ca siguranta din relatia parinte – copil
este potrivita pentru o astfel de acceptare.
Cel mai frecvent aceste aspecte sunt ascunse si se manifesta
ca probleme in alte dimensiuni sau adolescentii se
indeparteaza tot mai mult de parinti sau chiar fug de acasa.
Neptun 2010
31. Ce trebuie sa stie parintii despre sexualitatea in
adolescenta?
Prima
menstruatie
121/2
ani
Cel mai
dramatic semn
de maturizare
sexuală a
fetelor
Neptun 2010
32. Cum se poate totusi ca aceasta experienta sa devina
una pozitiva?
In primul rand este nevoie de informatie, si mai ales de
informatie corecta - nu prea tehnica, si nici impersonala.
Fetele au nevoie sa li se ofere explicatii legate de propriul
corp, de partile acestuia, si de procesele pe care le vor
traversa, si la care se pot astepta.
Informatia sa fie suficienta pentru a le ajuta sa inteleaga ca
menstruatia este un fenomen universal care caracterizeaza
viata femeilor, si care e diferit de o ranire sau o boala!!!
Neptun 2010
33. Care ar fi momentul în care parintii pot sa poarte o
astfel de discutie?
•Se considera ca o
pot face linistiti de
indata ce fetei a
inceput sa i se
dezvolte pieptul si
i-a aparut parul
pubian.
•Parintii trebuie sa ia
menstruatia drept un
lucru firesc:
• sa nu treaca la
supraprotectie,
• sa-si asigure fiica ca va
fi in stare sa isi
continue activitatile de
pana atunci: sportul,
innot, baie, joaca.
•Este ideal daca pot
incuraja intrebarile
din partea fetei.
Neptun 2010
34. Dezvoltarea sexuala, la baieti, poate crea probleme
chiar mai serioase decat dezvoltarea fizica.
Multi baieti sunt ingrijorati ca nu cumva sa se produca o erectie
vizibila intr-un moment stanjenitor - de exemplu, atunci cand
danseaza cu o fata sau cand sunt in fata clasei si, de exemplu, au de
recitat ceva.
Sentimentul de vina legat de masturbatie este de asemenea
pronuntat.
O sumedenie de probleme apar in mintea baietilor si in legatura cu
marimea organelor sexuale.
Multi baieti sunt “torturati” de ideea ca penisul lor este prea mic, pe
cand altii sunt ingrijorati de marimea “imensa” a testiculelor si a
penisului lor.
Neptun 2010
35. Cand apare o criza la nivelul familiei, membrii acesteia
au nevoie de suport.
Deoarece baietii traiesc mai multe probleme legate de
schimbarile biologice decat fetele, si semnele de tulburari
emotionale par a fi mai frecvente in cazul lor.
Dificultatile in relatiile cu parintii si profesorii sunt de
asemenea mai des intalnite. Chiar rata accidentelor mortale, a
actelor violente, a sinuciderilor este de trei ori mai mare la
baieti decât la fete.
De aceea atitudinea corecta a adultilor ar trebui sa fie una de
apropierea mult mai autentica, si nu neglijarea sau
ridiculizarea problemelor acestei varste.
Neptun 2010
36. Adolescenti diferiti au nevoie de diferite stiluri de
comunicare.
Topica discutiilor parinti – adolescenti
(Coleman, 2001):
Nevoia de intimitate a adolescentului;
Sanatatea sexuala a adolescentului;
Masturbarea;
Diferentele dintre baieti si fete.
Relationarea adolescentului cu adultii;
Fricile si anxietatile adolescentilor;
Fricile si anxietatile adultilor;
Neptun 2010
38. Obiectivele Programelor de crestere a responsabilitatii
sexuale
Stabilirea de limite clare si
rezonabile cu privire la
activitatile sociale si de
“dating” ale adolescentului;
Parintele va oferi un model
de responsabilitate si
atitutide sexuala sanatoasa;
Discutare la nivel de sistem
familial a valorilor si eticilor
legate de sexualitate;
Parintele va deveni prima
persoana care transmite
informatii adolescentului cu
privire la dezvoltarea
sexuala si responsabilitatea
sexuala (sanatate sexuala);
Trasmiterea de informatii
clare despre tendintele si
patternurile curente de
comportamente sexuale ale
adolescentilor;
Neptun 2010
39. Consilierea parintilor cu privire la faptul ca atitudinea si
comportamentul sexual al acestora modeleaza perceptia
adolescentului despre sexualitate
Discutati despre valorile care doresc sa le
promoveze
Brainstorming cu parintii despre
comportamentele pozitive si negative
si optiunile pe care le au pentru a
modela comportamentul
adolescentului
Invitatii sa de-a exemple de
comportamente pe care doresc sa le
elimine
Discutati cu parintii despre continutul
intrebarilor care ar putea sa vina din partea
adolescentilor
Incurajati parintii prin joc de rol sa
exerseze discutiile cu adolescentii
Incurajati parintii sa se implice in
discutii sincere si oneste, pornind de la
un program TV, o stire, o carte, o
experienta concreta de viata.
Neptun 2010
40. Prezentati legatura dintre respectul de sine al adolescentului,
definirea de obiective de viitor si abilitatea de a gestina eficient
debutul vietii sexuale.
Brainstorming pentru a identifica
modalitatile prin care
adolescentul poate sa exprime
responsabilitate sexuala
Stabiliti teme de casa prin care
parintele sa ajuta adolescentul sa
identifice legatura dintre
responsabilitate sexuala si stima
de sine sanatoasa;
Educati parintii sa ascule
adolescentii cu privire la actiunile
si emotiile personale care-il
influenteaza in atitudinile sexuale
Incurajati biblioterapia atat in
randul parintilor cat si a
adolescentilor;
Vorbiti-le parintilor despre cum
isi pot educa adolescentii sa
faca diferenta intre iubire
(grija, ematie, respect) si
atractie sexuala, respectiv
efectele pe termen lung;
Neptun 2010
41. Identificati miturile parintilor legate de sex si transmiteti
informatii clare despre sex si sexualitate.
Invitati
Parintii
• la o discutie despre cum percep ei sexualitatea la adolescenti ;
• sa flexibilizeze regulile in functie de varsta adolescentului si sa-si pastreze fermitatea cu privire la
comportamentele inacceptabile;
Incurajati
parintii
• sa se uite cu adolescentii la programe educative despre sanatatea sexuala;
• sa ceara materiale informative de la Centrele de Planing;
• sa se intereseze despre programele de preventie a BTS dezvoltate in scoli sau profesorii care au ore de
educatie sexuala;
Discutati cu
parintii
• despre regulile stabilite pentru adolescenti: codul de imbracaminte, dating, consum de substante,
relatii intime;
Neptun 2010
42. Dezvoltarea comportamentelor de auto-aparare in
randul adolescentilor.
•Invatati parintii cum sa-si incurajeze adolescentii pentru a
comunica cu semenii despre responsabilitatea si sanatatea
sexuala, despre standardele si valorile personale;
•Invatati parintii cum sa-si incurajeze adolescentii in dezvoltarea
abilitatilor de refuz cu privire la implicarea in comportamente
sexuale cu risc;
•Incurajati parintii sa faca jocuri de rol cu adolescentii pentru a-si
exersa abilitatile de refuz sau protectie personala;
•Discutati despre principalele tipuri de comportamente cu risc si
consecintele acestora;
•Invatati parintii sa-si incurajeze adolescentii in planificarea de
obiective de viata: educatie, casatorie, familie;
•Parintii isi pot informa adolescentii ca “abstinenta” este o solutie
chiar si dupa inceperea vietii sexuale;
Neptun 2010
