SlideShare a Scribd company logo
1 of 15
CONDENSATOARE
            ELECTRICE
   PREZENTARE REFARAT :
    Cristurean Daniel-Iulian
                  &
         Dumbrava Mihai
CONDENSATORUL ELECTRIC

DEF.
   Condensatorul electric este un sistem de două condensatoare separate printr-un dielectrice




         Q1,V1                Q2,V2



                   U1,2 = V1-V2
Condensatoare electrice

   Conductoarele care formează condensatorul sunt numite armături , sunt încărcate
    cu sarcinile q1=q , şi q2 = -q, potenţialele lor vor fi V1, V2 .
                                                       q
    Capacitatea electrică este dată de relaţia : C = q/V1-V2-q -q/V1-V2 = q/U12 =
                                                                =
 -q/U21
   Condensatorul are simbolul din figură :             V1        V2


                                                           U12 = V1-V2

    •Cel mai simplu şi mai utilizat condensator este condensatorul plan , format din două
    armături plane având fiecare aria A , paralele între ele şi situate faţă în faţa la
    distanţa d , separate printr-un strat de dielectric de permitivitate ε=ε0*εr




                                                                     d
                                   ε
Condensatoare electrice

-     Liniile de câmp sunt perpendiculare pe suprafaţa armăturilor --- rezultă că
      tensiunea dintre armături este egală cu diferenţa potenţialelor armăturilor U12
      0=V1-V2 = Ed = D/ε*d = q/ε*A * d
    ⇒ capacitatea condensatorului plan : C = q1/ U12 = εAq1/q1*d ; C = εA/d = ε 0ε rA/d
−     ε 0 – permitivitatea dielectrică a dielectricului
-      ε r – permitivitatea relativă a dielectricului
-     A – suprafaţa armăturilor plane
-     d – distanţa dintre armături
     Capacitatea nu depinde de sarcinile armăturilor şi nici de diferenţa de potenţial
      dintre acestea
     Capacitatea este direct proporţională cu aria unei armături şi invers proporţională
      cu distanţa dintre ele
     Unitatea de capacitate este faradul (F) 1F = 1 C/1V
     În câmpuri electrice puternice , materialul dielectric îşi pierde proprietăţile izolante
      deoarece creşte curentul de conducţie în dielectric , fenomenul se numeşte
      străpungerea dielectricului . Valoarea intensităţii câmpului electric la care se
      produce acest fenomen se numeşte rigiditate dielectrică şi se măsoară în kV/mm
Clasificarea condensatoarelor
   Clasificarea condensatoarelor polarizate
   în funcţie de tipul dielectricului folosit :
    Condensatoare Cu dielectric gazos Cu
    dielectric lichid Cu dielectric solid Cu oxid
    metalic, electrolitice Anorganice
   Sticlă, mică, ceramicăOrganice :
   Hârtie , lacuri
Clasificarea condensatoarelor
                Polarizate , in funcţie de tipul dielectricului folosit




                                  Condensatoare




Cu dielectric         Cu dielectric                                       Cu oxid metalic,
                                              Cu dielectric solid
  gazos                 lichid                                             electrolitice




                                    Anorganice
                                                               Organice :
                                    Sticlă, mică,
                                                              Hârtie , lacuri
                                     ceramică
Clasificarea condensatoarelor
                Nepolazizate




            Condensatoare




               Reglabile
Fixe        Semivariabile =            Varialbile
          ajustabile = trimer
Parametri nominali ai condensatoarelor

   Parametri condensatoarelor :
   capacitatea nominală Cn , [F]– reprezintă capacitatea la care este realizat
    condensatorul prin procesul tehnologic şi care este înscrisă pe corpul acestuia
   toleranţa t , [%]– abaterea maximă a valorii reale a capacităţii faţă de valoarea ei
    nominală
   Tensiunea nominală Un [V]–este tensiunea continuă maximă sau tensiunea
    efectivă maximă care poate fi aplicată continuu la terminalele condensatorului în
    gama temperaturilor de lucru
   Valorile uzuale de tensiuni nominale
    6,12,16,25,63,70,100,125,250,350,450,500,650,1000 V
   Rezistenţa de izolaţie , Riz [Ω] , este definită ca raportul dintre tensiunea continuă
    aplicată unui condensator şi curentul electric care-l străbate , la un minut de la
    aplicarea tensiunii , în funcţie de natura dielectricului , rezistenţa de izolaţie variază
     între 100 MΩşi 100 GΩ
   Tangenta unghiului de pierderi , tgδ - tandgenta unghiului de pierderi se
    defineşte ca raportul dintre puterea activă , Pa, care se disipă pe condensator şi
    puterea reactivă , Pr, a acestuia , măsurate la frecvenţa la care se măsoară
    capacitatea nominală . (Într-un condensator , din cauza pierderilor în dielectric şi în
    rezistenţa nenulă a armăturilor şi a terminalelor , se disipă puterea activă)
   Marcarea condensatoarelor se face în clar sau în codul culorilor .
Gruparea condensatoarelor
   Capacitatea echivalentă a unei grupări de
    condendsatoare este egală cu capacitatea unui
    singur condensator care acumulează sarcina
    totală a grupării , dacă este supusă aceleaşi
    tensiuni ca şi gruparea respectivă
Gruparea în serie a
                     condensatoarelor
 Observăm că placa negativă a primului condensator , şi placa pozitivă a
  celui de –al doilea nu au legături cu restul sistemului , deci formează un
  sistem electric izolant aşa cum era şi înainte încărcat , deci îşi conservă
  sarcina electrică , adică –q1 +q2 =0 adică ⇒q1=q2=q , iar la bornele
  condensatorului sunt : U1= V1-V1’ ;
U1= V2’-V2; U1= V1-V2;
 U1+U2= V1-V1’+ V2’-V2= V1-V2=U ; U = U1+U2
 Conform definiţiei capacităţii electrice putem scrie : 1/Ce=1/C1+1/C2 ;
 În general , pentru o grupare de n condensatoare , avem : 1/Ce=1/
  C1+1/C2+---+1/Cn
            De reţinut
   Inversul capacităţii echivalente a unor condensatoare grupate în serie este
    egal cu cu suma inverselor capacităţilor fiecăruia dintre condensatoarele
    grupării
   Tensiunea la bornele condensatorului echivalent este egală cu suma
    tensiunilor la bornele condensatoarelor grupate în serie .
Gruparea în serie
    Modalităţi de grupare       Condensatorul
    V1                   V2       echivalent
                                    +q2       -q2

         U1         U2
                          2
1
              1-2

         U
                                          U
Gruparea condensatoarelor în
                paralele
   Putem scrie din definiţia capaciţăţii unui condensator
     U = q/C1= q/C2 = q/Ce
   Sarcina armăturilor condensatorilui echivalent este
    egală cu sarcina toatlă acumulată pe armăturile celor
    două condensatoare
   q = q1+q2 ⇒UCe= U1C1+U2C2 adică Ce= C1+C2
   Reţineţi :
    Capacitatea echivalentă a grupării în parallel este
    egală cu suma capacităţiilor fiecări condensator din
    grupare
   Tensiunea la bornele grupării este egală cu tensiunea
    de la bornele fiecărui condensator
Gruparea în paralel
   Modalităţi de grupare       Condensatorul
                                 echivalent
     +q1    -q1
                            +q        -q


            U


     +q2   -q2
Gruparea mixtă
   Gruparea mixtă a condensatoarelor se
    realizează din elemente grupate în serie şi din
    elemente grupate în paralele
   Capacitatea echivalentă se obţine prin
    aplicarea succesivă a relaţiilor studiate
Gruparea mixtă
   Prima modalitate               A doua modalitate
                       C2




      C1

               C3


      Ce= C1(C2+C3)/ C1+C2+C3        Ce = C1+(C2+C3)/C2+C3

More Related Content

What's hot

Redresarea curentului alternativ
Redresarea curentului alternativRedresarea curentului alternativ
Redresarea curentului alternativneculaitarabuta
 
Ghidul electronistului-incepator(1)
Ghidul electronistului-incepator(1)Ghidul electronistului-incepator(1)
Ghidul electronistului-incepator(1)ivan ion
 
Marimi mecanice 2
Marimi mecanice 2Marimi mecanice 2
Marimi mecanice 2gelu2001
 
Ppt stabilizatoare de tensiune
Ppt stabilizatoare de tensiunePpt stabilizatoare de tensiune
Ppt stabilizatoare de tensiuneClaudia Ion
 
Revista Tehnium 74_02
Revista Tehnium 74_02Revista Tehnium 74_02
Revista Tehnium 74_02mircea7
 
Redresarea tensiunii alternative 231
Redresarea tensiunii  alternative   231Redresarea tensiunii  alternative   231
Redresarea tensiunii alternative 231Valentin Gheorghe
 
Eap 201 bistabil_discret_4.0
Eap 201 bistabil_discret_4.0Eap 201 bistabil_discret_4.0
Eap 201 bistabil_discret_4.0Daniel Rosner
 
Marimi mecanice 3
Marimi mecanice 3Marimi mecanice 3
Marimi mecanice 3gelu2001
 

What's hot (11)

Redresarea curentului alternativ
Redresarea curentului alternativRedresarea curentului alternativ
Redresarea curentului alternativ
 
Cepe curs8 proiector
Cepe curs8 proiectorCepe curs8 proiector
Cepe curs8 proiector
 
Cepe curs7 proiector
Cepe curs7 proiectorCepe curs7 proiector
Cepe curs7 proiector
 
Ghidul electronistului-incepator(1)
Ghidul electronistului-incepator(1)Ghidul electronistului-incepator(1)
Ghidul electronistului-incepator(1)
 
Cepe curs6 proiector
Cepe curs6 proiectorCepe curs6 proiector
Cepe curs6 proiector
 
Marimi mecanice 2
Marimi mecanice 2Marimi mecanice 2
Marimi mecanice 2
 
Ppt stabilizatoare de tensiune
Ppt stabilizatoare de tensiunePpt stabilizatoare de tensiune
Ppt stabilizatoare de tensiune
 
Revista Tehnium 74_02
Revista Tehnium 74_02Revista Tehnium 74_02
Revista Tehnium 74_02
 
Redresarea tensiunii alternative 231
Redresarea tensiunii  alternative   231Redresarea tensiunii  alternative   231
Redresarea tensiunii alternative 231
 
Eap 201 bistabil_discret_4.0
Eap 201 bistabil_discret_4.0Eap 201 bistabil_discret_4.0
Eap 201 bistabil_discret_4.0
 
Marimi mecanice 3
Marimi mecanice 3Marimi mecanice 3
Marimi mecanice 3
 

Viewers also liked

Laborator Introductiv
Laborator IntroductivLaborator Introductiv
Laborator IntroductivDaniel Rosner
 
101 montaje electronice
101 montaje electronice101 montaje electronice
101 montaje electroniceolioha
 
Manual utilizare scheme electrice
Manual utilizare scheme electriceManual utilizare scheme electrice
Manual utilizare scheme electriceestiunfraiermaro
 

Viewers also liked (6)

Laborator Introductiv
Laborator IntroductivLaborator Introductiv
Laborator Introductiv
 
Eap 100 intro_3.2
Eap 100 intro_3.2Eap 100 intro_3.2
Eap 100 intro_3.2
 
Schemaaparat sudura schema
Schemaaparat sudura schemaSchemaaparat sudura schema
Schemaaparat sudura schema
 
Sobe
SobeSobe
Sobe
 
101 montaje electronice
101 montaje electronice101 montaje electronice
101 montaje electronice
 
Manual utilizare scheme electrice
Manual utilizare scheme electriceManual utilizare scheme electrice
Manual utilizare scheme electrice
 

Similar to Prezentare electrotehnica emaia 2

MOSFET2.pdf
MOSFET2.pdfMOSFET2.pdf
MOSFET2.pdfivan ion
 
MOSFET.pdf
MOSFET.pdfMOSFET.pdf
MOSFET.pdfivan ion
 
Marimi mecanice 1
Marimi mecanice 1Marimi mecanice 1
Marimi mecanice 1gelu2001
 
Proprietăţile conductoare ale materialelor
Proprietăţile conductoare ale materialelorProprietăţile conductoare ale materialelor
Proprietăţile conductoare ale materialelorneculaitarabuta
 
Revista Tehnium 73_08
Revista Tehnium 73_08Revista Tehnium 73_08
Revista Tehnium 73_08mircea7
 
Revista Tehnium 73_11
Revista Tehnium 73_11Revista Tehnium 73_11
Revista Tehnium 73_11mircea7
 
Revista Tehnium 73_01
Revista Tehnium 73_01Revista Tehnium 73_01
Revista Tehnium 73_01mircea7
 
19_11_18_18cap_5_v3.pdf
19_11_18_18cap_5_v3.pdf19_11_18_18cap_5_v3.pdf
19_11_18_18cap_5_v3.pdfivan ion
 
Revista Tehnium 73_04
Revista Tehnium 73_04Revista Tehnium 73_04
Revista Tehnium 73_04mircea7
 
Curs 2 IUEM2.ppt
Curs 2 IUEM2.pptCurs 2 IUEM2.ppt
Curs 2 IUEM2.pptDanielNita9
 
Curs electrician 1
Curs electrician 1Curs electrician 1
Curs electrician 1Ionel Visan
 
Circuitul oscilant
Circuitul oscilantCircuitul oscilant
Circuitul oscilantssuser6ea37d
 
Revista Tehnium 71_04
Revista Tehnium 71_04Revista Tehnium 71_04
Revista Tehnium 71_04mircea7
 
Revista Tehnium 71_11
Revista Tehnium 71_11Revista Tehnium 71_11
Revista Tehnium 71_11mircea7
 
suplabelama91.pdf
suplabelama91.pdfsuplabelama91.pdf
suplabelama91.pdfivan ion
 

Similar to Prezentare electrotehnica emaia 2 (20)

MOSFET2.pdf
MOSFET2.pdfMOSFET2.pdf
MOSFET2.pdf
 
MOSFET.pdf
MOSFET.pdfMOSFET.pdf
MOSFET.pdf
 
Semiconductori
SemiconductoriSemiconductori
Semiconductori
 
Semiconductori
SemiconductoriSemiconductori
Semiconductori
 
Marimi mecanice 1
Marimi mecanice 1Marimi mecanice 1
Marimi mecanice 1
 
Proprietăţile conductoare ale materialelor
Proprietăţile conductoare ale materialelorProprietăţile conductoare ale materialelor
Proprietăţile conductoare ale materialelor
 
Revista Tehnium 73_08
Revista Tehnium 73_08Revista Tehnium 73_08
Revista Tehnium 73_08
 
Revista Tehnium 73_11
Revista Tehnium 73_11Revista Tehnium 73_11
Revista Tehnium 73_11
 
Revista Tehnium 73_01
Revista Tehnium 73_01Revista Tehnium 73_01
Revista Tehnium 73_01
 
19_11_18_18cap_5_v3.pdf
19_11_18_18cap_5_v3.pdf19_11_18_18cap_5_v3.pdf
19_11_18_18cap_5_v3.pdf
 
Revista Tehnium 73_04
Revista Tehnium 73_04Revista Tehnium 73_04
Revista Tehnium 73_04
 
Eap 3 Timer
Eap 3 TimerEap 3 Timer
Eap 3 Timer
 
9902i.pdf
9902i.pdf9902i.pdf
9902i.pdf
 
Curs 2 IUEM2.ppt
Curs 2 IUEM2.pptCurs 2 IUEM2.ppt
Curs 2 IUEM2.ppt
 
Curs electrician 1
Curs electrician 1Curs electrician 1
Curs electrician 1
 
Energia si-puterea
Energia si-putereaEnergia si-puterea
Energia si-puterea
 
Circuitul oscilant
Circuitul oscilantCircuitul oscilant
Circuitul oscilant
 
Revista Tehnium 71_04
Revista Tehnium 71_04Revista Tehnium 71_04
Revista Tehnium 71_04
 
Revista Tehnium 71_11
Revista Tehnium 71_11Revista Tehnium 71_11
Revista Tehnium 71_11
 
suplabelama91.pdf
suplabelama91.pdfsuplabelama91.pdf
suplabelama91.pdf
 

Prezentare electrotehnica emaia 2

  • 1. CONDENSATOARE ELECTRICE  PREZENTARE REFARAT : Cristurean Daniel-Iulian & Dumbrava Mihai
  • 2. CONDENSATORUL ELECTRIC DEF.  Condensatorul electric este un sistem de două condensatoare separate printr-un dielectrice Q1,V1 Q2,V2 U1,2 = V1-V2
  • 3. Condensatoare electrice  Conductoarele care formează condensatorul sunt numite armături , sunt încărcate cu sarcinile q1=q , şi q2 = -q, potenţialele lor vor fi V1, V2 .  q Capacitatea electrică este dată de relaţia : C = q/V1-V2-q -q/V1-V2 = q/U12 = = -q/U21  Condensatorul are simbolul din figură : V1 V2 U12 = V1-V2 •Cel mai simplu şi mai utilizat condensator este condensatorul plan , format din două armături plane având fiecare aria A , paralele între ele şi situate faţă în faţa la distanţa d , separate printr-un strat de dielectric de permitivitate ε=ε0*εr d ε
  • 4. Condensatoare electrice - Liniile de câmp sunt perpendiculare pe suprafaţa armăturilor --- rezultă că tensiunea dintre armături este egală cu diferenţa potenţialelor armăturilor U12 0=V1-V2 = Ed = D/ε*d = q/ε*A * d ⇒ capacitatea condensatorului plan : C = q1/ U12 = εAq1/q1*d ; C = εA/d = ε 0ε rA/d − ε 0 – permitivitatea dielectrică a dielectricului - ε r – permitivitatea relativă a dielectricului - A – suprafaţa armăturilor plane - d – distanţa dintre armături  Capacitatea nu depinde de sarcinile armăturilor şi nici de diferenţa de potenţial dintre acestea  Capacitatea este direct proporţională cu aria unei armături şi invers proporţională cu distanţa dintre ele  Unitatea de capacitate este faradul (F) 1F = 1 C/1V  În câmpuri electrice puternice , materialul dielectric îşi pierde proprietăţile izolante deoarece creşte curentul de conducţie în dielectric , fenomenul se numeşte străpungerea dielectricului . Valoarea intensităţii câmpului electric la care se produce acest fenomen se numeşte rigiditate dielectrică şi se măsoară în kV/mm
  • 5. Clasificarea condensatoarelor  Clasificarea condensatoarelor polarizate  în funcţie de tipul dielectricului folosit : Condensatoare Cu dielectric gazos Cu dielectric lichid Cu dielectric solid Cu oxid metalic, electrolitice Anorganice  Sticlă, mică, ceramicăOrganice :  Hârtie , lacuri
  • 6. Clasificarea condensatoarelor Polarizate , in funcţie de tipul dielectricului folosit Condensatoare Cu dielectric Cu dielectric Cu oxid metalic, Cu dielectric solid gazos lichid electrolitice Anorganice Organice : Sticlă, mică, Hârtie , lacuri ceramică
  • 7. Clasificarea condensatoarelor Nepolazizate Condensatoare Reglabile Fixe Semivariabile = Varialbile ajustabile = trimer
  • 8. Parametri nominali ai condensatoarelor  Parametri condensatoarelor :  capacitatea nominală Cn , [F]– reprezintă capacitatea la care este realizat condensatorul prin procesul tehnologic şi care este înscrisă pe corpul acestuia  toleranţa t , [%]– abaterea maximă a valorii reale a capacităţii faţă de valoarea ei nominală  Tensiunea nominală Un [V]–este tensiunea continuă maximă sau tensiunea efectivă maximă care poate fi aplicată continuu la terminalele condensatorului în gama temperaturilor de lucru  Valorile uzuale de tensiuni nominale 6,12,16,25,63,70,100,125,250,350,450,500,650,1000 V  Rezistenţa de izolaţie , Riz [Ω] , este definită ca raportul dintre tensiunea continuă aplicată unui condensator şi curentul electric care-l străbate , la un minut de la aplicarea tensiunii , în funcţie de natura dielectricului , rezistenţa de izolaţie variază între 100 MΩşi 100 GΩ  Tangenta unghiului de pierderi , tgδ - tandgenta unghiului de pierderi se defineşte ca raportul dintre puterea activă , Pa, care se disipă pe condensator şi puterea reactivă , Pr, a acestuia , măsurate la frecvenţa la care se măsoară capacitatea nominală . (Într-un condensator , din cauza pierderilor în dielectric şi în rezistenţa nenulă a armăturilor şi a terminalelor , se disipă puterea activă)  Marcarea condensatoarelor se face în clar sau în codul culorilor .
  • 9. Gruparea condensatoarelor  Capacitatea echivalentă a unei grupări de condendsatoare este egală cu capacitatea unui singur condensator care acumulează sarcina totală a grupării , dacă este supusă aceleaşi tensiuni ca şi gruparea respectivă
  • 10. Gruparea în serie a condensatoarelor  Observăm că placa negativă a primului condensator , şi placa pozitivă a celui de –al doilea nu au legături cu restul sistemului , deci formează un sistem electric izolant aşa cum era şi înainte încărcat , deci îşi conservă sarcina electrică , adică –q1 +q2 =0 adică ⇒q1=q2=q , iar la bornele condensatorului sunt : U1= V1-V1’ ; U1= V2’-V2; U1= V1-V2;  U1+U2= V1-V1’+ V2’-V2= V1-V2=U ; U = U1+U2  Conform definiţiei capacităţii electrice putem scrie : 1/Ce=1/C1+1/C2 ;  În general , pentru o grupare de n condensatoare , avem : 1/Ce=1/ C1+1/C2+---+1/Cn  De reţinut  Inversul capacităţii echivalente a unor condensatoare grupate în serie este egal cu cu suma inverselor capacităţilor fiecăruia dintre condensatoarele grupării  Tensiunea la bornele condensatorului echivalent este egală cu suma tensiunilor la bornele condensatoarelor grupate în serie .
  • 11. Gruparea în serie  Modalităţi de grupare  Condensatorul V1 V2 echivalent +q2 -q2 U1 U2 2 1 1-2 U U
  • 12. Gruparea condensatoarelor în paralele  Putem scrie din definiţia capaciţăţii unui condensator U = q/C1= q/C2 = q/Ce  Sarcina armăturilor condensatorilui echivalent este egală cu sarcina toatlă acumulată pe armăturile celor două condensatoare  q = q1+q2 ⇒UCe= U1C1+U2C2 adică Ce= C1+C2  Reţineţi :  Capacitatea echivalentă a grupării în parallel este egală cu suma capacităţiilor fiecări condensator din grupare  Tensiunea la bornele grupării este egală cu tensiunea de la bornele fiecărui condensator
  • 13. Gruparea în paralel  Modalităţi de grupare  Condensatorul echivalent +q1 -q1 +q -q U +q2 -q2
  • 14. Gruparea mixtă  Gruparea mixtă a condensatoarelor se realizează din elemente grupate în serie şi din elemente grupate în paralele  Capacitatea echivalentă se obţine prin aplicarea succesivă a relaţiilor studiate
  • 15. Gruparea mixtă  Prima modalitate  A doua modalitate C2 C1 C3 Ce= C1(C2+C3)/ C1+C2+C3 Ce = C1+(C2+C3)/C2+C3