Caiet de Limba şi Literatura Română pentru clasele III-IV, elevi cu CEScarmen_serbanescu
Caietul conţine fişe utilizate la lecţiile de Citire-Scriere-Comunicare şi Formarea Abilităţilor de Comunicare pentru elevii cu Cerinţe Educaţionale Speciale din învăţământul special.
Caiet de Limba şi Literatura Română pentru clasele III-IV, elevi cu CEScarmen_serbanescu
Caietul conţine fişe utilizate la lecţiile de Citire-Scriere-Comunicare şi Formarea Abilităţilor de Comunicare pentru elevii cu Cerinţe Educaţionale Speciale din învăţământul special.
1. Planul Unităţii de învăţare
Autor Unitate
Prenume şi nume: Geambasu Adelina
Judet: Buzau
Denumire şcoală: Liceul Pedagogic „Spiru Haret”
Localitate: Buzau
Prezentare generală a Unităţii de Învăţare
Titlul planului unităţii de învăţare
SUBSTANTIVUL
Rezumat unitate de învăţare
În cadrul acestei unităţi de învăţare, elevii acumulează cunoştinţe despre substantiv.
Aria tematică
Limba romana
Clasa
a IV-a
Timp aproximativ necesar
6 lecţii a câte 50 de minute
Stabilirea Unităţii
Competenţe specifice/obiectivele de referinţă,obiectivele operaţionale şi obiectivele de
evaluare vizate
OR 1 - să discearnă sensul unui cuvânt nou prin raportare la mesajul audiat
OR 2 - să pronunţe clar şi corect sunetele şi cuvintele
OR3 - să integreze cuvinte noi în enunţuri proprii;
OR 4 - să citească în ritm propriu un scurt text
OR 5 - să identifice cuvinte, enunţuri în textul tipărit
OR 6 - să desprindă semnificaţia globală a unui text;
OR 7 - să construiască în scris scurte propoziţii, corecte din punct de vedere gramatical;
OR 8 - să înţeleagă semnificaţia globală a mesajului oral ;
OR 9 - să citească corect şi fluent substantive-le dintr-un text ;
OR 10 - să alcătuiască noi enunţuri folosind familia de cuvinte ;
OR 11 - să construiască în scris propoziţii legate pri înţeles ;
OR 12 - să asocieze forma grafică a cuvântului cu sensul acestuia
Obiective operaţionale şi rezultate aşteptate
Până la sfârşitul unităţii de învăţare, elevii vor fi capabili să:
- -să alcătuiască enunţurisă cu ajutorul unor cuvinte date
1
2. - să despartă în silabe cuvintele
- să definească substantivul ;
- să grupeze substantivele în funcţie de categoriile pe care le definesc ;
- să recunoască substantivele comune şi proprii ;
- să înlocuiască substantivele comune cu substantivele proprii corespunzătoare ;
- să grupeze substantivele în funcţie de numărul lor
- să alcătuiască enunţuri cu ajutorul unor substantive date
- să recunoască substabtivele dintr-un şir de părţi de vorbire ;
- să recunoască substantivele dintr-un şi de părţi de vorbire ;
- să recunoască substantivele comune şi proprii li să facă analiza gramaticală
Intrebări generatoare ale proiectelor inter-pluri-transdisciplinare, etc
Întrebare Ce este substantivul?
esenţială
Întrebări De ce trebuie sa stim ce este substantivul? La ce ne ajuta?
de unitate
Întrebări De cate feluri este sustantivul?
de Cate numere are sustantivul?
conţinut Substantivele proprii se pot inlocui cu cele comune si invers?
Care este diferenta dintre cele doua tipuri de substantive?
Planificarea evaluării
Graficul de timp pentru evaluare
Evaluare iniţială Evaluare formativă Evaluare sumativă
Prima oră Orele 2-6 Ora a şasea
Convers Brainstorming Problematizarea Test de Prezentarea
aţia Chestionarul Lista de observatii evaluare Discuţii finale
Discuţia Teste sumativă
Sumar evaluare
Evaluarea iniţială constă în conversaţie pornind de la o prezentare PowerPoint. Prin intermediul
acesteia se face şi o scurtă recapitulare. Se pun întrebări a căror răspunsuri vor pune în evidenţă în
ce măsură elevii deţin cunoştinţe şi abilităţi necesare pentru parcurgerea acestei unităţi de învăţare.
Evaluarea va avea loc zilnic pe baza observării permanente, teste, discuţii pentru a vedea ce elevi
au nevoie de îndrumări suplimentare, teme.
Detalii ale unităţii de învăţare
Aptitudini obligatorii
Abilităţi de căutare pe Internet
Stăpânirea notiunii de „substantiv”
(Strategii de instruire) Succesiunea lecţiilor
2
3. Pregătirea pentru unitatea de învăţare
Această unitate de învăţare foloseşte, pe tot parcursul, notiunea de „substantiv”,felul
sustantivelor, numarul si genul lor, deci trebuie ca elevii să le stăpânească. Pentru a mă asigura de
acest lucru, fac o recapitulare care să acopere aceste cunoştinţe, urmată de o temă cu rol dublu: să
ajute elevii să-şi reîmprospăteze cunoştinţele necesare şi asigurarea feedback-ului referitor la
nivelul fiecărui copil.
În prima oră se face o scurtă prezentare a unităţii ce urmează a fi parcurse, şi se explică
elevilor ceea ce se aşteaptă de la ei. Cadrul didactic oferă criteriile de notare şi liste de verificare
pentru proiectul ce urmează a fi realizat. După alcătuirea grupelor de lucru, se intră în conţinutul
propriu-zis.
Conţinutul unităţii de învăţare
Substantivul – 6 ore
Prima oră: Elevii vor intra în contact cu notiunea de „substantiv” prin intermediul unei
prezentări PowerPoint. Se pun întrebări a căror răspunsuri vor pune în evidenţă în ce măsură elevii
deţin cunoştinţe şi abilităţi necesare pentru parcurgerea acestei unităţi de învăţare. Prin întrebări de
clarificare, se va descoperi conţinutul teoretic, care apoi va fi afişat pe ecran, gata sistematizat.
A doua oră:
- exerciţii cu numarul substantivului,de tipul:
1.Completează enunţurile cu substantivele de mai jos la numărul potrivit :
plop, şcoli, margine, elev
La eeeeeeeeeeeeeeeeee noastră învaţă eeeeeeeeeeeeeeeeee silitori.
Pe eeeeeeeeeeeeeeeeee şoselei s-au plantat eeeeeeeeeeeeeeee.
2. Încercuieşte forma corectă de plural a substantivelor:
coale - coli vagoneţi - vagonete
ciocolate - ciocolăţi planşe - plănşi
uşe - uşi coperte - coperţi
îngheţăţi - îngheţate chibrituri - chibrite
3.Scrie câte trei exemple de substantive care:
• au numai formă de plural : eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee
• au numai formă de singular : eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee
• au aceeaşi formă şi pentru singular şi pentru plural :
eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee
3
4. A treia oră:
- exerciţii de captare a atenţiei, de tipul:
1.Alcătuiţi propoziţii doar cu substantivele din perechile de cuvinte:
albastru – albastrul
cheamă – chemarea
roşul – roşu
mâhnit – mâhnirea
munca – munceşte
viteji – vitejie
albul – alb
scriere – scrie
trudit – trudă
adun – adunare
2.Scoateţi din textele următoare substantivele comune:
a. Dar până la ele erau de străbătut locuri pline de primejdii. Căprioara îşi azvârle picioarele în
fugă fulgerătoare, în salturi îndrăzneţe – să încerce puterile iedului. ...
Prăbuşită în sânge, la pământ, sub colţii fiarei, căprioara rămâne cu capul întors spre iedul ei. Şi
numai când acesta, înspăimântat, se topeşte în adâncul pădurii, căprioara simte durerea, iar ochii i se
tulbură de apa morţii.
(E. Gârleanu – „Căprioara”)
b. Era frig cumplit; ningea şi se făcea noapte. Era cea din urmă noapte a anului, noaptea de Anul
Nou! Pe frigul şi pe întunericul acesta, mergea pe stradă o fetiţă săracă, desculţă...
(Hans Christian Andersen – „Fetiţa cu chibriturile”)
c. Curtea mea e la ţară, pe malul unei ape. De jur împrejurul curţii se încinge un gard de cătină,
iar pe cătina în care vrăbiile stau împănate ca albinele, în rai, se ţese de cu primăvară până-n toamnă,
tulpina de rochiţa rândunicii. Pe margini se înalţă plopi bătrâni, fuse uriaşe pe care se deapănă vântul.
(E. Gârleanu – „În curtea mea”)
3.Subliniaţi substantivele proprii din textele:
a. Aşa a fost prins Petru Aron, ucigaşul lui Bogdan Voievod, şi pus în ştreang.
Ştefan Vodă şi-a mântuit domnia şi viaţa de un neostenit şi înverşunat năpăstuitor ...
(Dumitru Almaş – „Arcaşul Măriei Sale”)
b. Odată, vara, pe-aproape de Moşi, mă furişez din casă şi mă duc la moş Vasile (...) să fur nişte
cireşe.
(I. Creangă – „Amintiri din copilărie”)
c. În răsărit, dincolo de Valea Ţicăului, se ridică dealurile pleşuve ale Sorogarilor şi Ciricului ...
(Mihail Sadoveanu – „Ion Creangă”)
4.Încercuiţi substantivele compuse din următoarele texte.
a. Şi-odată scoate Sfânta Duminică obrăzarul şi sabia lui Statu-Palmă-Barbă-Cot, de unde le
avea şi ducându-le lui Harap-Alb zice:
(I. Creangă – „Povestea lui Harap-Alb”)
b. Drumul nostru pe valea Oltului se încheie la graniţa ţării, din sus de Râul-Vadului, la strunga
4
5. Ajustări pentru diferenţierea instruirii
Elevul cu dificultăţi Sarcini de muncă adaptate posibilităţilor elevilor;
de învăţare Lucrul în echipă;
Evaluare diferenţiată;
Instucţiuni speciale, precise.
Elevul vorbitor de
limbă română ca
limbă străină
Elevul Atribuirea unui proiect diferit astfel încât să facă apel la concepte
supradotat interdisciplinare, hobbiuri sau curiozitate.
Materiale şi resurse necesare pentru unitatea de învăţare
Tehnologie—Hardware (bifaţi căsuţele pentru toate echipamentele necesare)
Aparat foto Disc laser Video
Computer(e) Imprimantă Video Camera
Aparat foto digital Sistem de proiecţie Echipament pt. Video Conferinţă
DVD Player Scanner Altele
Conexiune Internet Televizor
Tehnologie— Software (bifaţi căsuţele pentru toate echipamentele necesare)
Bază de date/Calcul tabelar Procesare imagine Creare pagină web
Tehnoredactare Internet Web Browser Procesare documente
Software E-mail Multimedia Altele
Enciclopedie pe CD-ROM
Materiale tipărite Mădălina,Bogdan,2005,-Gramatica practică pentru ciclul primar, Ed.Coresi;
Nuţa, Silvia, Metodica predării limbii române în clasele primare, Bucureşti, Editura
Aramis, 2002;
Piţilă, Teodora; Mihăilescu, Cleopatra, Limba şi literatura română, manual pentru
clasa a IV-a, Bucureşti, Editura Aramis, 2006;
Iordăchescu, C. – Exerciţii de limba română pentru clasele II-IV, Ed. Carminis,
Piteşti, 1998
*** Curriculum Naţional- Programa şcolară pentru clasa a IV-a
Resurse
suplimentare
Resurse Internet
Alte resurse
5