Documentul detaliază actualizarea planului de amenajare a teritoriului județean Botoșani, care include identificarea elementelor ce influențează dezvoltarea și analiza situației existente. Proiectul este coordonat de Consiliul Județean Botoșani în colaborare cu mai multe universități și organizații, având ca scop dezvoltarea echilibrată a regiunilor, îmbunătățirea calității vieții și gestionarea responsabilă a resurselor naturale. Se subliniază importanța respectării legislației în vigoare și a documentelor strategice europene și naționale în procesul de planificare și dezvoltare.

2. ACTUALIZARE PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN BOTOŞANI
ETAPA 1
IDENTIFICAREA ELEMENTELOR CARE CONDIŢIONEAZĂ DEZVOLTAREA
ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE ŞI STUDII DE FUNDAMENTARE
BENEFICIAR: CONSILIUL JUDEŢEAN BOTOŞANI
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM “ION MINCU” – Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiză şi Consulting
proiectant general
- Contract 9 /2009 -
PREŞEDINTE UAUIM - Manager General C.C.P.E.C.: Prof. dr. arh. Emil Barbu Popescu
Director Tehnic C.C.P.E.C.: Arh. Luminiţa Patron
Şef proiect: Lect. drd. arh. Gabriel Pascariu
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi
Facultatea de Geografie şi Geologie
Departamentul de Geografie
Bd. Carol I. Nr.20A, 700505 – Iaşi, România
Tel.: +4.0232.20.1075, +4.0232.20.1074
Fax: +4.0232.20.1474
e-mail: geografie@uaic.ro
Universitatea Bucureşti - Centrul
http://www.geo.uaic.ro/
Interdisciplinar de Cercetări S.C. QUATTRO DESIGN S.R.L. –
SC URBATECH S.R.L. – proiectant Universitatea „Alexandru Ioan
Avansate Asupra Dinamicii proiectant de specialitate
de specialitate Cuza” Iaşi - Departamentul de
Teritoriale (CICADIT) - proiectant
Administrator: arh. Andrei JELESCU, Geografie
de specialitate Administrator - arh. Iustin HEN,
Director General: arh. Toader Rector - Prof. dr. Vasile ISAN,
Director prof. dr. Ioan IANOŞ, Şef proiect - arh. Mircea
POPESCU, Decan - Prof. dr. Ovidiu Gabrile
Şef proiect: prof. dr. Cristian GRIGOROVSCHI
Şef proiect: arh. Şerban POPESCU- IANCU,
TĂLÂNGĂ
CRIVEANU Şef proiect - Prof.dr. Corneliu IATU
Decembrie 2009

3. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
ACTUALIZARE PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI Universitatea Bucuerşti – CICADIT (subcapitole A.1.1, A.1.2, capitole: B)
JUDETEAN BOTOŞANI Prof.dr. Cristian TĂLÂNGĂ (director de proiect),
lector dr. Daniela ZAMFIR,
Dr. Radu Daniel PINTILII
ETAPA 1. IDENTIFICAREA ELEMENTELOR CARE
S.C. QUATTRO DESIGN S.R.L (capitol A.2)
CONDIŢIONEAZĂ DEZVOLTAREA
Arh. Şerban POPESCU-CRIVEANU – coordonator ştiinţific
ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE - STUDII DE FUNDAMENTARE Urb. Alexandra ANA-VIŞINESCU
Arh. Toader POPESCU (pentru A.2.1)
Beneficiar: CONSILIUL JUDEŢEAN BOTOŞANI colaboratori:
Dr. ist. Sergiu IOSIPESCU (pentru A.2.1)
Elaboratori: Ist. Raluca IOSIPESCU (pentru A.2.1)
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM „ION MINCU” – Centrul de Soc. Maria MITROI
Cercetare, Proiectare, Expertiză şi Consulting – proiectant general
Dr. etnolog Ioana POPESCU (pentru A.2.1)
Universitatea Bucureşti - Centrul Interdisciplinar de Cercetări Avansate Asupra Dinamicii
SC URBATECH SRL (capitol A.4)
Teritoriale (CICADIT) - proiectant de specialitate
arh. GRIGOROVSCHI MIRCEA (director de poriect)
S.C. QUATTRO DESIGN S.R.L. – Bucureşti – proiectant de specialitate
arh. HEN IUSTIN CONSTANTIN
SC URBATECH S.R.L. – Iaşi proiectant de specialitate
ing. DORNEANU MARINA
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" (UAIC) Iaşi - Departamentul de Geografie
st.arh. POŞA TUDOR ŞTEFAN (desen şi tehnoredactare)
UAIC - Departamentul de Geografie – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi (capitolul C)
Prof.univ.dr. Corneliu IAŢU (şef colectiv)
Colective de elaborare:
Mihai BULAI
Mesalina Dumitriţa BOGHINCIUC
UAUIM – CCPEC (Introducere, subcapitole: A1.3, A1.4, A.1.5, capitole: A3, D)
Leontina GHEŢĂU
arh. Gabriel PASCARIU (şef proiect)
Bogdan IBĂNESCU
dr. urb. ecolog Alexandru Ionuţ PETRIŞOR
Alina Violeta MUNTEANU
urb. Adrian CIOANGHER
urb. Paul IUGA MUREŞAN
Borderou planşe:
urb. Eugen MARINESCU
urb. Izabella MORTH 1.1 Mediu – probleme şi disfuncţionalităţi (UAUIM-CCPEC, CICADIT, QUATTRO DESIGN)
urb. Mădălina MOŢCANU - DUMITRESCU 2.1 Reţeaua de localităţi şi populaţia – probleme şi disfuncţionalităţi (UAUIM-CCPEC)
urb. Radu SANDOVICI 3.1a şi 3.1.b - Infrastructuri tehnice ale teritoriului - probleme şi disfuncţionalităţi –
urb. Liviu VELUDA (URBATECH)
colaboratori: 4.1. Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului – probleme şi disfuncţionalităţi (UAUIM-
CCPEC, UAIC)
urb. Irina CIOANGHER
5.1 Context teritorial – probleme şi disfuncţionalităţi (UAUIM-CCPEC)
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 1

4. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
CURPINS
INTRODUCERE ..................................................................................................................................... 3 B. STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ ................................................................................... 129
Obiective generale şi specifice............................................................................................................. 3 B.1 EVOLUŢIA POPULAŢIEI ŞI POTENŢIALUL DEMOGRAFIC................................. 129
Metodologie şi bază documentară...................................................................................................... 4 B.1.1 EVOLUŢIA ŞI RITMUL MEDIU ANUAL DE CREŞTERE AL POPULAŢIEI ...... 129
Principale surse documentare şi relaţii cu alte documentaţii.......................................................... 5 B1.1.1 Evoluţia populaţiei la recensăminte (1930-2002).................................................... 129
Etape de desfăşurare, informarea şi consultarea populaţiei ........................................................... 5 B1.1.2 Evoluţia populaţiei în perioada 2000-2008.............................................................. 130
A. STRUCTURA TERITORIULUI....................................................................................................... 7 B.1.1.3 Ritmul mediu anual de creştere a populaţiei .......................................................... 132
A.1 LOCALIZARE ŞI CADRU NATURAL..................................................................................... 7 B.1.2 DENSITATEA POPULAŢIEI ......................................................................................... 133
A.1.1 LOCALIZARE....................................................................................................................... 7 B.1.3 MIŞCAREA NATURALĂ A POPULAŢIEI .................................................................. 133
A.1.2 CADRU NATURAL .............................................................................................................. 7 B.1.3.1 Natalitatea ................................................................................................................ 133
A.1.2.1 Relieful.............................................................................................................................. 7 B.1.3.2 Mortalitatea.............................................................................................................. 133
A.1.2.2 Clima................................................................................................................................. 7 B.1.3.3Bilanţul natural al populaţiei................................................................................... 133
A.1.2.3Hidrografia........................................................................................................................ 9 B.1.4 MIŞCAREA MIGRATORIE A POPULAŢIEI.............................................................. 134
A.1.2.4 Resurse ale solului şi subsolului.................................................................................... 11 B.1.4.1 Număr de plecări ................................................................................................. 134
A.1.3 ZONE PROTEJATE ŞI PEISAJE CULTURALE........................................................... 14 B.1.4.2 Număr de sosiri.................................................................................................... 134
A.1.4. PROBLEME DE MEDIU ................................................................................................... 20 B.1.4.3Bilanţul migratoriu............................................................................................... 134
A.1.5. RISCURI NATURALE ...................................................................................................... 27 B.1.5 BILANŢUL TOTAL AL POPULAŢIEI......................................................................... 135
A.2. ZONE PROTEJATE ŞI PEISAJE CULTURALE................................................................. 32 B.2 RESURSELE UMANE ........................................................................................................ 136
A.2.1. EVOLUŢIA ISTORICĂ A JUDEŢULUI ŞI A ÎMPĂRŢIRII ADMINISTRATIVE.. 32 B.2.1 STRUCTURA PE GRUPE DE VÂRSTĂ ....................................................................... 136
ANEXA 2.1. ........................................................................................................................................ 43 B.2.2 STRUCTURA POPULATIEI DUPA NIVELUL DE INSTRUIRE ............................. 137
A.2.2. PEISAJE CULTURALE........................................................................................................ 64 C. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE..................................................................... 139
A.2.2.1. Macrozonarea peisagistică .......................................................................................... 64 C.0: INTRODUCERE ÎN GEOGRAFIA MUNCII ................................................................. 139
A.2.2.2. Arii naturale protejate................................................................................................. 64 C.1: AGRICULTURA, SILVICULTURA, PISCICULTURA, VÂNATUL ......................... 142
A.2.2.3. Rezervaţii naturale ...................................................................................................... 65 C.2: INDUSTRIA, PRODUCŢIA ŞI DISTRIBUŢIA ENERGIEI ELECTRICE ŞI
A.2.2.4. Iazuri ............................................................................................................................. 65 TERMICE, GAZELOR ŞI APEI, CONSTRUCŢII ................................................................ 149
ANEXA A.2.1. ............................................................................................................................ 67 C.3: TURISMUL ......................................................................................................................... 156
A.3 REŢEAUA DE LOCALITĂŢI.................................................................................................. 68 C.4: SERVICII ECONOMICE.................................................................................................. 161
A.3.1. ELEMENTE INTRODUCTIVE......................................................................................... 68 C.4.1: COMERŢUL .................................................................................................................... 161
A.3.2. ANALIZE ŞI DATE STATISTICE.................................................................................... 70 C.4.2: TRANSPORTURILE ...................................................................................................... 161
A.4. INFRASTRUCTURI TEHNICE.............................................................................................. 90 C.4.3: FINANŢE-BĂNCI ........................................................................................................... 161
A.4.1. GOSPODĂRIREA APELOR ............................................................................................ 90 ....................................................................................................................................................... 162
A.4.2. REŢELE HIDROEDILITARE ....................................................................................... 100 C.4.4: SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ ...................................................................... 162
A.4.3. REŢELE DE TRANSPORT ............................................................................................ 102 D. CONTEXT SUPRA - TERITORIAL (regional, naţional, macro-regional)…………………..164
A.4.4. RETELE DE TELECOMUNICAŢII ............................................................................. 114 D.1. CONTEXT EUROPEAN…………………………… …………………………………….…..164
A.4.5. REŢELE ENERGETICE ................................................................................................ 116 D.2 CONTEXT NAŢIONAL ŞI
REGIONAL……………………………………………………………………..……………….…...165
A.4.6. SERVICII DE GESTIUNE A DEŞEURILOR............................................................... 121
Listă cartograme…………………………………………………………………………………..…189
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 2

5. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
promovarea de “clustere” competitive şi inovative la nivel tras-naţional
INTRODUCERE
întărirea reţelelor tehnologice trans-europene
Elaborarea lucrării se va face în conformitate cu prevederile Legii 350 /2001 cu actualizările şi completările
ulterioare precum şi în conformitate cu tema de proiectare din "documentaţia de atribuire" prezentată de promovarea managementului riscului la nivel trans-european (mai ales în zone sensibile)
beneficiar. De asemenea lucrarea se va face cu respectarea celor mai importante documente europene în întărirea structurilor ecologice şi a resurselor culturale
domeniul planificării spaţiale
Obiectivele specifice ale proiectului
Carta amenajării teritoriului adoptată de CEMAT la Torremolinos (Spania) în 1983
Obiectivele specifice sunt precizate prin "tema de proiectare" şi se referă la:
Perspectiva europeană de dezvoltare spaţială (SDEC /ESDP), adoptată de CE la Potsdam în 1999
Identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea judeţului
Principiile directoare pentru Dezvoltarea teritorială durabilă a Continentului european,
adoptate de CEMAT la Hanovra în 2000 Evidenţierea problemelor şi disfuncţionalităţilor din judeţ
Agenda Teritorială, adoptată în 2007 la Leipzig de reuniunea informală a miniştrilor dezvoltării Diagnosticul prospectiv şi general
urbane şi coeziunii teritoriale Elaborarea strategiei de dezvoltare spaţială a judeţului
Se vor respecta de asemenea prevederile celor mai importante documente strategice naţionale: Elaborarea programului de măsuri al judeţului
PND – Planul Naţional de Dezvoltare În raport cu aceste obiective, proiectul va cuprinde o fază de analiză – diagnoză şi evaluare a potenţialului de
CSDSR - Conceptul Strategic de Dezvoltare Spaţială A României dezvoltare urmată de faza de fundamentare a strategiei de dezvoltare şi stabilirea programului de măsuri.
precum şi Secţiunile aprobate ale PATN: Proiectul va urmări de asemenea corelarea strategiei şi programului de măsuri cu prevederile secţiunilor
PATN aprobate sau în curs de aprobare precum şi cu documente strategice regionale şi judeţene precum:
SI – căi de comunicaţii – legea 363 din 2006
Planul de dezvoltare regională al regiunii Nord-est
SII – apa – legea 20 din 2006
Programul Operaţional Regional – Regio 2007-2013
SIII – zone protejate naturale şi construite – legea 5 din 2000
Programele Operaţionale Sectoriale pentru Transport, Mediu, Resurse umane şi Competitivitate
SIV – reţeaua de localităţi – legea 351 din 2001
Programele Operaţionale de Cooperare Transfrontalieră
SV – zone de risc natural – legea 575 din 2001
Planul Naţional de Dezvoltare Rurală şi
SVIII - zone cu resurse turistice – OUG 142 din 2008
Strategii sectoriale judeţene şi programele orientative de dezvoltare economică şi socială elaborate de
OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE Instituţia Prefectului din judeţul Botoşani
Rezultate estimate ale proiectului
Obiective generale ale proiectului
Proiectul se va materializa în predarea următoarelor piese scrise şi desenate conform temei de proiect:
Conform legii 350 72001, obiectivele principale ale amenajării teritoriului sunt următoarele:
memoriu tehnic şi planşe privind situaţia existentă
dezvoltarea economică şi socială echilibrată a regiunilor şi zonelor, cu respectarea specificului
acestora; sinteză privind situaţia existentă şi planşe
îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor şi colectivităţilor umane; memoriu privind probleme şi disfuncţionalităţi şi planşe aferente
gestionarea responsabilă a resurselor naturale şi protecţia mediului; strategia de dezvoltare spaţială – propuneri scrise şi piese desenate
utilizarea raţională a teritoriului sinteză propunerilor şi plane aferente
Actualizarea PATJ Botoşani va urmări respectarea acestor obiective precum şi a obiectivelor care programul de măsuri
rezultă din cele mai recente documente şi rapoarte europene: documentaţiile pentru obţinerea avizelor
dezvoltare spaţială policentrică şi o nouă relaţie urban – rural Partea scrisă şi desenată se va depune în 4 exemplare şi în format electronic, iar sintezele în câte 2 exemplare
un acces echivalent la infrastructură şi cunoaştere şi electronic.
gestiunea înţeleaptă a patrimoniului natural şi construit
precum şi
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 3

6. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
METODOLOGIE ŞI BAZĂ DOCUMENTARĂ
Evaluare Diagnoză
Metoda de studiu va consta în analize teritoriale şi evaluări ale potenţialului natural şi antropic al
judeţului Botoşani, bazat pe indicatori specifici fiecărui domeniu de activitate, pe investigaţii la faţa
locului şi cercetări de teren.
Viziune
Pentru analiza cadrului natural vor fi utilizate metode specifice analizei geo-morfologice. STRATEGIE
Pentru analiza şi evaluarea capitalului uman vor fi utilizate metode specifice din domeniul socio-
demografic. Politici Programe
Pentru analiza şi evaluarea potenţialului economic vor fi utilizate metode şi tehnici de analiză şi
evaluare specifice precum analiza factorilor de localizare, analiza ariilor de atractivitate, analiza
factorilor de producţie etc. Implementare Monitorizare
Pentru evaluarea potenţialului turistic vor fi utilizate sisteme taxonomice consacrate din acest domeniu Reprezentările grafice vor cuprinde planşele obligatorii precum şi cartograme, carto-diagrame, grafice,
şi vor fi realizate analize comparative cu situaţii similare din alte regiuni sau ţări europene. grafuri, scheme logice necesare descrierii şi explicării fenomenelor şi proceselor specifice.
Pentru analiza şi evaluarea potenţialului cultural vor fi realizate analize şi studii istorice şi peisagistice. Lucrarea este elaborată într-o formaţie pluridisciplinară, care cuprinde: arhitecţi şi arhitecţi cu
În domeniul protecţiei şi conservării mediului vor fi realizate analize şi evaluări cu privire la starea specializare în urbanism şi amenajarea teritoriului, geografi, ingineri specialişti în drumuri şi
factorilor de mediu şi a riscurilor naturale şi antropice. transporturi, construcţii şi lucrări hidro - edilitare, sociologi şi economişti cu specializare în urbanism,
amenajarea teritoriului şi economişti specializaţi în analize tehnico – economice şi de cost – beneficiu.
Abordarea sistemului de localităţi se va baza de teoria locurilor centrale şi principiul dezvoltării
Cuprinderea acestor specialităţi, corespunde cerinţelor formulate în "tema de proiectare".
policentrice.
În echipa de elaborare sunt cuprinşi atât specialişti cu experienţă mare şi foarte mare cât şi tineri
Zonificarea teritoriului se va face pe baza analizei de indicatori complecşi şi agregaţi şi va urmări
absolvenţi, doctoranzi cu pregătire specifică în arhitectură, urbanism, peisagistică şi construcţii, care
identificarea de Unităţi Teritoriale Specifice şi macro-unităţi de peisaje culturale.
vor asigura şi o parte a activităţilor suport necesare desfăşurării studiului (anchete, investigaţii pe teren,
Analiza situaţiei existente va urmări identificarea disparităţilor teritoriale ca o bază pentru prelucrare date, reprezentări grafice etc.).
fundamentarea strategiei şi politicilor de dezvoltare şi a programului de măsuri.
Structura echipei de elaborare a cercetării pe niveluri de responsabilitate
Vor fi analizate documentaţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului existente şi vor fi realizate
anchete şi investigaţii în teritoriu.
Specialişti cu mare experienţă şi capacitate de sinteză - coordonare
Rapoartele de analiză vor fi urmate de diagnoze şi rapoarte de sinteză.
Pentru definirea strategiei se va utiliza metoda "planificării strategice" şi un proces participativ şi
flexibil. Principiile generale ale planificării strategice (PST) sunt următoarele: Specialişti cu experienţă specifică domeniilor arhitectură şi inginerie civilă,
urbanism, amenajarea teritoriului
Are caracter cuprinzător, global, dar şi de specificitate /de unicat;
Stabileşte obiective fundamentale şi direcţii de acţiune care vor ghida o organizaţie în Specialişti cu experienţă specifică în domenii conexe: geografie, turism
activitatea sa în urma unui efort disciplinat; (geografia turismului), transporturi, ecologie, analize tehnico-economice
Este un proces prin care se alocă resursele necesare unei organizaţii în vederea împlinirii
misiunii şi obiectivelor asumate; Tineri cercetători şi specialişti cu pregătire în domeniile specifice şi conexe ale
cercetării, cu abilităţi în domeniul graficii computerizate
Cuprinde un set de concepte, proceduri şi instrumente, care ajută o organizaţie să lucreze într-un
mediu dinamic şi în continuă schimbare;
Personal cu pregătire specifică în activităţi de gestiune a proiectului şi de
Principiile generale şi etapele planificării strategice vor fi adoptate ca metodă de lucru, cu adaptările specifice secretariat
cerinţelor "temei de proiectare". Succesiunea activităţilor de elaborare a strategiei va urmări schema:
baza de date şi informaţii disponibilă, respectiv numeroasele lucrări de cercetare, studiile şi
documentaţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului elaborate în ultimii 5 – 10 ani, lucrări de referinţă
cu caracter general, lucrări de doctorat, reviste de specialitate etc., care se află în patrimoniul echipei
pluridisciplinare reprezintă o resursă importantă alocată proiectului o reprezintă.
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 4

7. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
PRINCIPALE SURSE DOCUMENTARE ŞI RELAŢII CU ALTE Reţeaua de localităţi
DOCUMENTAŢII Infrastructurile tehnice majore
În elaborarea studiului, se vor utiliza informaţiile specifice cuprinse în: Gospodărirea apelor
documentaţiile de amenajarea teritoriului existente, Comunicaţii
documentaţiile de urbanism ale comunelor şi oraşelor din judeţ, Reţele energetice etc.
"Planul de dezvoltare regională al Regiunii Nord-est" Telecomunicaţii
"Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013", Zonificarea teritoriului
secţiunile aprobate ale PATN Structura socio-demografică
Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială – România 2030 Evoluţia populaţiei
Programul Operaţional Regional – Regio Potenţialul demografic,
Programe Operaţionale Sectoriale Resursele umane
Strategii sectoriale naţionale şi judeţene Structura activităţilor
Vor fi utilizate surse şi informaţii de la INS şi direcţiile judeţene de statistică, ministerele de resort şi Agricultură, piscicultură, silvicultură,
instituţiile deconcentrate ale acestora, în teritoriu, regii naţionale şi judeţene, companii naţionale, Industrie, construcţii,
Camera de Comerţ şi Industrie etc.
Turism,
ETAPE DE DESFĂŞURARE, INFORMAREA ŞI CONSULTAREA Comerţ, servicii
POPULAŢIEI Context teritorial – interjudeţean, regional şi naţional
Perioada şi fazele de desfăşurare Strategia de dezvoltare spaţială şi programul de măsuri pe UAT
Partea I-a – Identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea, cu evidenţierea
problemelor şi disfuncţionalităţilor şi Sinteza cu partea existentă se va derula pe o perioadă de
cca. 5 luni Planşe şi cartograme
Partea a-II-a – Diagnostic prospectiv şi general: evaluarea decalajului dintre situaţia actuală şi 1.1 Mediul – probleme şi discfuncţionalităţi
cea anticipată şi dorită pentru orizontul stabilit se va derula pe parcursul a cca. 4 luni 1.2 Mediul – propuneri
Partea a-III-a – Strategia de dezvoltare spaţială şi programul de măsuri şi Sinteza cu propuneri 2.1 Reţeaua de localităţi şi populaţia – probleme şi disfcuncţionalităţi
va dura cca. 5 luni.
2.2 Reţeaua de localităţi şi populaţia – propuneri
Durata totală a elaborării proiectului nu va depăşi 14 luni şi va cuprinde şi întocmirea documentaţiei pentru
3.1 Infrastructurile tehnice ale teritoriului - probleme şi disfcuncţionalităţi
avize şi obţinerea avizelor.
3.2 Infrastructurile tehnice ale teritoriului – propuneri
Activităţi şi conţinut 4.1.Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului - probleme şi disfcuncţionalităţi
Proiectul va cuprinde analize, diagnoze şi evaluări ale tuturor elementelor specifice dezvoltării socio- 4.2. Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului – propuneri
economice şi spaţiale. Pe baza concluziilor privitoare la potenţialul existent şi la oportunităţile pieţei, în 5.1 Contextul teritorial - probleme şi disfcuncţionalităţi
urma analizei SWOT, vor fi formulate obiective strategice pentru o dezvoltare durabilă a judeţului,
obiective specifice, priorităţi şi programe de dezvoltare. 5.2 Contextul teritorial - propuneri
Structura şi conţinutul proiectului vor cuprinde, conform temei de proiectare: Sintezele vor urma aceeaşi structură şi conţinut.
Structura teritoriului Vor fi desfăşurate activităţi de:
Cadrul natural documentare şi colectare date şi informaţii
Zone protejate şi peisaje culturale actualizarea planurilor de bază
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 5

8. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
analize şi diagnoze sectoriale şi spaţiale evoluţia istorică şi culturală
consultări cu beneficiarul stabilirea şi delimitarea zonelor de risc natural
întocmire a strategiei de dezvoltare spaţială starea actuală a factorilor de mediu şi problemele de mediu relevante
întocmire program de măsuri potenţialul turistic
întocmire sinteze organizarea circulaţiei
întocmirea documentaţii pentru avize evoluţia populaţiei
redactare şi editare memorii tehnice riscurile pentru sănătatea populaţiei
redactare şi editare planşe şi cartograme evoluţia funcţiilor economice şi a pieţei muncii
participări la avizări etc. problemele de locuire
Pentru elaborarea strategiei se va asigura un proces transparent de consultare a principalilor actori În afara acestor studii solicitate prin tema de proiectare vor fi întocmite şi alte studii referitoare la:
locali. Ca instrument de analiză a grupurilor /organizaţiilor implicate în formularea unei politici publice studiu privind gospodărirea complexă a apelor
va fi folosită matricea actorilor interesaţi care prevede mijloace de estimare a importanţei şi
impactului potenţial al diferiţilor actori interesaţi într-o anumită problemă de politici publice. studiu privind reţeaua de echipamente publice (dotări pentru educaţie, sănătate, justiţie, cultură
Principalii factori luaţi în considerare sunt: etc.)
Grupurile de interese (lista acestor grupuri trebuie sa fie, cel puţin într-o primă etapă, cât mai studiu privind evoluţia istorică a organizării administrativ-teritoriale
extinsă posibil); studiu privind patrimoniul natural şi construit
Tipul şi nivelul resurselor pe care grupurile /organizaţiile le posedă; studiu pentru identificarea peisajelor culturale
Capacitatea de a mobiliza aceste resurse; studiu de încadrare în teritoriul regional şi naţional
Poziţia grupului în legătură cu politica discutată. studiu de mobilitate şi conectivitate în teritoriu
În etapa a 2-a a lucrării vor fi organizate dezbateri şi consultări cu reprezentanţi ai comunităţilor studiu privind dezvoltarea sistemului de aşezări al judeţului şi relaţia urban-rural
locale.
Se va urmări printre altele identificarea zonelor de influenţă a oraşelor şi definirea zonelor periurbane
Organizarea proiectului precum şi a disparităţilor intra-judeţene.
Proiectul este organizat în 3 etape conform temei de proiectare. Pentru elaborarea strategiei se va folosi metoda planificării strategice şi va fi asigurată consultarea celor
Pentru elaborarea proiectului va fi parcurse următoarele etape şi faze: mai importanţi actori din cadrul judeţului.
o etapă de documentare, în care vor fi cercetare documentaţiile existente şi vor fi colectate datele
necesare
actualizarea suportului topografic şi a limitelor intravilanelor localităţilor conform PUG-uri aprobate
notificarea autorităţii de mediu competente pentru protecţia mediului
elaborarea de studii de fundamentare şi specifice
analiza situaţie existente şi identificarea problemelor şi disfuncţionlităţilor
analiza SWOT şi întocmirea diagnosticului prospectiv şi general
formularea strategiei de dezvoltare spaţială
propuneri de dezvoltare şi programul de măsuri
întocmirea sintezelor
întocmirea documentaţiilor pentru obţinerea avizelor
Studiile de fundamentare se vor referi la:
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 6

9. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
m. La limita vestică se diferenţiază ca subunitate Depresiunea Frumuşica - o zonă joasă cu forme
A. STRUCTURA TERITORIULUI domoale brazdată de văi, uneori mlăştinoase.
A.1 Localizare şi cadru natural A.1.2.2 Clima
Teritoriul judeţului Botoşani se încadrează zonei de climă temperat - continentală caracteristică districtului
A.1.1 Localizare
nordic al Podişului Moldovei, fiind specific un climat mai răcoros, cu veri relativ călduroase mai ales când
Judeţul Botoşani este situat din punct de vedere geografic în extremitatea nord-estică a României, sunt lipsite de precipitaţii, şi ierni reci, de cele mai multe ori cu puţină zăpadă, cu geruri şi viscole
având ca vecini Ucraina, respectiv Republica Moldova. Fiind cuprins între râurile Siret la vest şi Prut, frecvente.
care formează graniţa României cu Republica Moldova, judeţul Botoşani se învecinează doar cu două
judeţe ale Moldovei, şi anume: la vest cu judeţul Suceava, iar la sud cu judeţul Iaşi. Cuprinzând între - Radiaţia solară globală creşte de la nord la sud, de la 114 la 117 Kcal/cm2/an, cele mai scăzute valori
limitele sale un teritoriu de 4986 km2 ce aparţine părţii de nord a Podişului Moldovei, judeţul Botoşani înregistrându-se în intervalul decembrie - ianuarie, iar cele mai crescute în intervalul mai - iulie.
ocupă locul 29, ponderea în totalul teritoriului naţional fiind de 2,1%. Coordonate geografice: paralela - Temperatura aerului prezintă o mare variabilitate în privinţa valorilor medii, minime şi maxime,
47024'16" N (Prăjeni), paralela 48016'06" N (Horodiştea), meridianul 27024'02" E (Dersca), meridianul schimbarea timpului, uneori chiar de la o zi la alta, fiind destul de frecventă.
27024'32" E (Pleşani-Călăraşi).
Temperatura medie anuală înregistrează pe cea mai mare parte a judeţului, valori cuprinse între 8° şi 9° C,
A.1.2 Cadru natural în sectorul său sud-estic depăşind 9° C, iar pe înălţimile mari din sud-vest şi vest fiind chiar uşor sub 8° C
(vezi cartograma C3). Cele mai mari valori medii lunare se înregistrează în iulie, (între 18° şi 20° C în
A.1.2.1 Relieful jumătatea de vest şi nord - şi peste 20° C în est şi sud-est), iar cele mai mici valori se înregistrează în
Relieful judeţului Botoşani aparţine la două mari unităţi ale Podişului Moldovei: Podişul Sucevei în ianuarie (între - 3,5° şi - 4,5° C).
vest (cca 21 %) şi Câmpiei Moldovei în restul teritoriului (cca 79 %). La Botoşani valorile multianuale (1901 - 1990) sunt de 8,8° C media anuală, 20,3° C media lunii iulie şi -
În ansamblu, relieful se prezintă sub forma unor dealuri şi culmi înalte în vest şi nord-vest cu altitudini 4,1° C media lunii ianuarie. Amplitudinea termică anuală este de 24,4° C, ceea ce confirmă caracterul
medii în jur de 400 m, şi sub forma unei câmpii colinare cu altitudini medii de 150 m în rest. continental accentuat al climatului.
Trăsăturile generale ale reliefului, întregite de numeroasele aspecte particulare locale permite diferenţierea Temperaturile extreme au înregistrat valori maxime absolute de 39,4° C la Botoşani şi 38° C la Dorohoi, şi
în cadrul teritoriului judeţului a următoarelor unităţi şi subunităţi geomorfologice: minime absolute de - 30,3° C la Botoşani şi - 32,5° C la Dorohoi. În intervalul 1996-2000 temperatura
aerului a oscilat între -27,7 ° C (22.11.1996) şi + 38,6° C (22.08.2000), valori care confirmă caracterul
Podişul Sucevei - ocupă partea de vest şi nord vest a teritoriului şi este reprezentat prin două subunităţi: temperat continental accentuat al climei judeţului.
Culmea Siretului şi Culoarul Siretului.
În perioada caldă a anului se înregistrează în medie 70 - 75 zile de vară (cu temperaturi maxime egale sau
- Culmea Siretului (sau Culmea Bour - Dealul Mare) este reprezentată printr-o succesiune de dealuri înalte mai mari de 25° C) şi 15 - 18 zile tropicale (cu temperaturi maxime egale sau mai mari de 30° C).
(peste 400 - 500 m), dealuri joase (300 - 400 m) şi înşeuări (200 - 300 m), fragmentate dinspre vest de Numărul mediu al zilelor de iarnă (cu temperaturi maxime egale sau mai mici de 0° C) este de cca. 43.
afluenţi scurţi ai Siretului, iar dinspre est de afluenţii Jijiei. Prezenţa rocilor mai dure (calcare şi gresii) a
favorizat dezvoltarea de platouri structurale şi cueste cu orientare vestică şi nord - vestică, cele din urmă - Îngheţul se produce în medie toamna în 10-15 octombrie şi primăvara în 15 aprilie, numărul mediu al
afectate de degradări. În cadrul său se disting următoarele subdiviziuni: Dealurile Ibăneştilor, Masivul zilelor cu îngheţ fiind de cca 120-130, scăzând de la nord la sud. Cel mai timpuriu îngheţ s-a înregistrat
Bour - Hăpăi, Şaua Dersca - Lozna, Dealurile Bucecea, Masivul Dealul - Mare şi Culoarul Siretului. toamna în jur de 17 septembrie, iar cel mai târziu la 21-22 mai.
Câmpia Moldovei - ocupă cea mai mare parte a teritoriului judeţului, fiind mai joasă cu 100 - 300 m decât - Umezeala relativă a aerului are valori medii anuale de peste 75 % în nord şi vest şi între 73-75 % în
culmea din vest. Este o zonă de coline, dealuri şi platouri cu altitudini medii în jur de 200 m, sculptate în restul teritoriului, cele mai mari medii lunare depăşind 80 % iarna, iar cele mai mici coborând la 65 - 67 %
roci moi (argile, marne, nisipuri) de către o reţea de văi largi cu lunci inundabile şi versanţi afectaţi de primăvara şi vara. La Botoşani media anuală a umezelii relative a fost de 73 %, cu un maxim mediu în
frecvente procese de degradare, în special alunecări de teren. decembrie (85 %) şi un minim mediu în intervalul mai-iulie (65 %).
În cuprinsul judeţului au fost identificate două mari subunităţi ale Câmpiei Moldovei: Câmpia Jijiei - Nebulozitatea este direct influenţată de temperatura şi umezeala aerului, valoarea medie anuală fiind în
superioare şi a Başeului şi Câmpia Jijiei inferioare şi a Bahluiului: jur de 6,0 zecimi, mai mare în vest, nord-vest şi mai mică în est, sud-est. La Botoşani media anuală a
nebulozităţii este de 6,2 zecimi, cu un maxim mediu în decembrie (7,2) şi un minim mediu în august (4,6).
- Câmpia Jijia - Başeu are în cuprinsul său următoarele subdiviziuni: Câmpia Săvenilor, Depresiunea Numărul mediu de zile cu cer senin este de 108, cu cer acoperit de 149 şi cu cer noros de 106.
Dorohoi - Botoşani, Culmile calcaroase Ripiceni - Stânca, Lunca Prutului şi Câmpia Jijia - Bahlui (vezi
cartogramele A.1.2.a, A1.2.b). - Precipitaţiile atmosferice care cad pe teritoriul judeţului variază între 450 mm în medie pe an în
extremitatea sud-estică şi 600 mm în medie pe an pe înălţimile mari din sud-vest şi nord-vest (vezi
- Câmpia Jijia - Bahlui - se desfăşoară la sud de linia Flămânzi - Chiţoveni - Prisăcani - Hlipiceni - cartograma C4). Valoarea medie anuală pe ansamblul judeţului este de 550 mm. La Botoşani cantitatea
Rânghileşti, având un relief de coline ce foarte rar depăşesc 200 m, înălţimile medii fiind de 100 - 150 plurianuală de precipitaţii (1901-1990) a fost de 560,7 mm.
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 7

10. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
În timpul anului regimul precipitaţiilor este de asemenea neuniform, cele mai mari cantităţi înregistrându- - climatul dealurilor înalte din vest şi culoarului Siretului, caracterizată prin temperaturi medii anuale mai
se în luna iunie şi uneori iulie (65-85 mm în medie), iar cele mai mici înregistrându-se iarna şi la începutul mici de 8° C, precipitaţii peste 550-600 mm în medie pe an, insolaţie moderată sub 2000 ore anual-
primăverii (20-30 mm în medie). Caracteristic pentru regimul pluviometric este atât abundenţa, cât şi favorabilă dezvoltării pădurii de foioase şi culturilor agricole cu perioadă scurtă de vegetaţie.
deficitul de precipitaţii, ambele fenomene având influenţe negative asupra teritoriului. În acest sens,
menţionăm aversele torenţiale, când într-un timp scurt se pot înregistra cantităţi ce depăşesc cu mult media - climatul dealurilor joase, corespunzătoare Câmpiei Moldovei, cu temperaturi medii anuale între 8° şi 9°
lunii respective. Astfel, valorile maxime căzute în 24 ore au atins 132 mm la Pomârla, 128 mm la Adăşeni, C sau chiar uşor peste 9° C, precipitaţii între 450 şi 550 mm în medie pe an, insolaţie peste 2000 ore anual-
125 mm la Bucecea, 124 mm la Ripiceni, 120 mm la Săveni, 100 mm la Dorohoi, 128 la Botoşani. favorabilă în general oricăror culturi agricole.
Aversele torenţiale influenţează negativ activitatea economică şi socială, fiind mobilul producerii Corelaţia dintre temperatura medie a aerului şi cantitatea de precipitaţii sunt relevante în ceea ce
inundaţiilor, aunecărilor de teren, eroziunii de adâncime, etc. priveşte evoluţia în timp a parametrilor climatici. Datele utilizate sunt prezentate în articolul publicat de
Pe de altă parte, lipsa precipitaţiilor măsurabile timp de 10 zile consecutive în perioada aprilie-octombrie şi Govindasamy şi colab. (2003); din acestea a fost decupată situaţia la nivelul jud. Botoşani pentru unităţi
14 zile în perioada octombrie-martie, duce la apariţia secetelor, frecvente în tot judeţul, dar mai ales în pătrate cu latura de 2,50 longitudine × 2,50 latitudine. Aceste date indică o variaţie a temperaturii medii
sectorul sud-estic. În zona Botoşani-Dorohoi durata medie a perioadelor secetoase este în jur de 14-15 zile, între 7-90 C, cu valori mai scăzute în partea de nord şi de vest a judeţului şi valori mai ridicate în sud-
iar în sud, sud-est aceasta ajunge la 17 zile. Secetele influenţează negativ agricultura judeţului, impunând est (Fig. A.1.2.2.a)
realizarea de irigaţii.
Precipitaţiile sub formă de ninsoare înregistrează un număr mediu de 27-30 zile în zona Dorohoi-Botoşani
şi sub 20 zile în sud şi sud-est, iar stratul de zăpadă durează în medie cca 60 zile, grosimea sa variind între
10-15 cm. Prima ninsoare se produce în medie în a doua decadă a lunii noiembrie, iar ultima ninsoare în
decada a treia a lunii martie.
În perioadele cu viscol zăpada se depune neuniform, fiind troienită în zonele adăpostite pe grosimi de
câţiva metri, influenţând negativ circulaţia rutieră şi feroviară.
Alte fenomene hidrometeorologice caracteristice judeţului sunt:
- ceaţa - cu o frecvenţă mare în sezonul rece al anului şi o densitate maximă mai ales noaptea, se
produce în medie în cca. 40 zile anual;
- bruma - se produce în medie în 18-20 zile pe an, frecvenţa maximă fiind în octombrie (5-6 zile); Fig.A.1.2.a. Temperatura (stânga) şi precipitaţiile (dreapta) medii în jud. Botoşani. Culorile mai deschise indică valori mai
scăzute, iar cele închise valori mai ridicate.
- chiciura - se produce mai frecvent în decembrie şi ianuarie, numărul mediu de cazuri fiind cuprins
între 3-6; Schimbările climatice afectează şi această regiune. Conform datelor publicate de Hijmans şi colab.
(2005), predicţiile pentru anul 2100 urmează aceeaşi configuraţie spaţială ca şi clima actuală (Fig.
- Vânturile care bat pe teritoriul judeţului se caracterizează prin diferenţe mari de direcţie şi viteză, fiind A.1.2.2.b), dar cu valori cuprinse între 9-120 C. Este importantă, pe baza acestor date, distribuţia
determinate atât de circulaţia generală a maselor de aer din această parte a Podişului Moldovei, cât şi de spaţială a diferenţelor dintre temperatura actuală şi valorile predicţiilor climatice pentru anul 2100 (Fig.
orientarea reliefului. Cea mai mare frecvenţă o au vânturile dinspre nord-vest (23,6 %), urmate de cele A1.2.2.c). În mare, configuraţia spaţială urmează acelaşi model, în sensul în care în zonele reci
dinspre sud-est (18,7 %), considerate ca dominante. O frecvenţă medie anuală destul de semnificativă se temperaturile vor creşte mai puţin, iar în ele calde creşterile vor fi mult mai importante, ajungând la
înregistrează şi dinspre direcţia nord (10,7 %). Cele mai mici frecvenţe le au vânturile dinspre est (1,7 %) medii care depăşesc cu 20 C valorile actuale. Este, de asemenea, important de subliniat faptul că aceste
şi vest (2,1 %). Calmul atmosferic are valori relativ ridicate (28,2 %), indicând condiţii de adăpost date indică o creştere generalizată la nivelul judeţului Botoşani – altfel spus, predicţiile climatice indică
aerodinamic. doar creşteri ale temperaturi, neexistând regiuni în care să se preconizeze o răcire comparativ cu situaţia
actuală a temperaturii.
Viteza vânturilor a înregistrat valorile medii cele mai mari pe direcţiile dominante (3,8 m/s dinspre nord-
vest şi 2,9 m/s dinspre sud-est), precum şi pe direcţia nord (2,3 m/s). În timpul anului cele mai ridicate
valori ale vitezei vântului s-au înregistrat primăvara pe direcţiile dominante, depăşind 4 m/s, în medie.
Distribuţia neuniformă a elementelor climatice menţionate în timp şi spaţiu, face posibilă delimitarea în
cadrul judeţului a două tipuri climatice:
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 8

11. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
A.1.2.3Hidrografia
Apele subterane. Caracteristicile litologice ale teritoriului au favorizat acumulări de ape subterane la
diverse adâncimi şi cu debite variate, putând fi deosebite două mari categorii: ape subterane captive (sau de
adâncime) şi ape subterane libere.
- Apele subterane de adâncime includ strate acvifere sub presiune, cu caracter ascensional sau artezian,
fiind interceptate prin foraje la diverse adâncimi, în depozite siluriene, badeniene, bugloviene. Astfel, în
forajele de la Botoşani şi Dângeni au fost interceptate strate acvifere ascendente la -346 şi respectiv -300
m. Cele de la Botoşani sunt deosebit de dure, având peste 50° G, iar cele de la Dîngeni au o culoare
negricioasă datorită prezenţei sulfurii de fier şi au cca. 8,4 g/l clorură de sodiu şi hidrogen sulfurat. La
Oroftiana, Liveni, Ripiceni
S-au întâlnit ape subterane acumulate în depozite badeniene, cu mineralizări reduse (sub 7 g/l), ceea ce le
face potabile. Tot în valea Prutului la Stânca-Ştefăneşti, sub calcarele recifale bugloviene s-au interceptat
Fig. A.1.2.2.b. Predicţia valorilor temperaturii (stânga) şi precipitaţiilor (dreapta) medii în jud. Botoşani. Culorile
deschise indică valori mai ridicate, iar cele închise valori mai scăzute.
ape subterane arteziene, potabile, cu uşor miros de hidrogen sulfurat.
- Apele subterane libere includ strate acvifere fără presiune, în general drenate de reţeaua hidrografică, în
cadrul cărora se cuprind apele suprafreatice, freatice şi de stratificaţie.
Apele subterane freatice se pot grupa în mai multe unităţi hidrogeologice:
a. Ape subterane de luncă - întâlnite în depozitele aluvionare ale râurilor principale, în cadrul a două tipuri
de acvifere: de tip Siret şi de tip Prut.
b. Apele de tip Siret sunt cantonate în nisipurile şi pietrişurile din baza luncii Siretului sub forma unui
acvifer principal cu debite constante şi calităţi corespunzătoare. În depozitele nisipo-argiloase de la
suprafaţă se mai întâlneşte un acvifer secundar, lenticular, cu debite mai mici şi inconstante.
c. Apele de tip Prut sunt cantonate în baza luncilor Prutului (aval de Stânca), Jijiei, Başeului, Sitnei,
Miletinului, sub forma unui acvifer principal, precum şi în depozitele permeabile de la suprafaţă sub forma
unui acvifer secundar, cu importante variaţii de nivele şi debite. Calitativ sunt ape cu mineralizări şi
Fig. A1.2.2.c. Diferenţe dintre temperatura (stânga) şi precipitaţiile (dreapta) actuale şi valorile predicţiilor climatice
durităţi mari, fiind considerate nepotabile conform STAS 1342/92. În lunca destul de îngustă a Prutului
pentru anul 2100 în jud. Botoşani. Culorile mai deschise indică valori mai scăzute, iar cele închise valori mai ridicate.
amonte de Stânca, acviferul conţine ape corespunzătoare calitativ, fiind admise ca potabile.
În general, configuraţia spaţială a climei o urmează pe cea a reliefului, valorile mai ridicate ale d. Ape subterane de terase, cantonate în nisipurile şi uneori pietrişurile din baza acestora, mai importante
temperaturii (actuale sau prezise) corespunzând unităţilor de relief joase (câmpie, luncă), iar cele fiind cele din terasele Siretului şi Prutului. Sunt uşor alcaline, cu săruri sub 3 g/l şi duritate sub 30° G, fiind
scăzute, reliefului înalt (deal, munte). admise ca potabile.
În ceea ce priveşte precipitaţiile, ele au fost analizate pe baza aceloraşi date, situaţia actuală fiind e. Ape subterane de platouri şi culmi dezvoltate pe gresii şi calcare, cantonate în intercalaţiile nisipoase şi
prezentată în Fig. A1.2.2.a, predicţia în Fig. A.1.2.2.b, iar diferenţele în Fig. A1.2.2.c. Configuraţia în fisurile rocilor dure din sectorul dealurilor înalte din vest (Dealul Mare, Bour-Hăpăi). Sunt ape potabile
spaţială este asemănătoare cu cea a temperaturilor, în sensul că regiunilor cu temperaturi scăzute le cu debite relativ importante (sub 5 l/s), care dau linii de izvoare din care se alimentează localităţile situate
corespund valori ridicate ale precipitaţiilor, iar celor cu temperaturi ridicate, valori scăzute ale pe contactul dintre câmpia colinară şi podiş.
precipitaţiilor. Predicţiile şi diferenţele urmează aceeaşi configuraţie spaţială ca şi precipitaţiile actuale.
f. Ape subterane de interfluvii şi versanţi, cantonate în baza depozitelor loessoide eluviale, în cele argilo-
Este, de asemenea, important de subliniat faptul că aceste date indică o scădere aproape generalizată în
nisipoase deluviale sau în intercalaţiile nisipoase sarmaţiene, având debite reduse (1-3 l/s) şi la limita
judeţul Botoşani – altfel spus, predicţiile climatice indică scăderi ale precipitaţiilor, regiunile în care se
potabilităţii, pe alocuri chiar nepotabile. În cadrul acestor ape pot fi incluse şi cele din şeile Lozna-Dersca,
preconizează o creştere comparativ cu situaţia actuală a precipitaţiilor ocupând o suprafaţă redusă.
Bucecea şi Vorona.
De asemenea, se observă că atât configuraţia temperaturii, cât şi cea a precipitaţiilor corespund Pe total judeţ, resursele de ape subterane freatice sunt evaluate (conform Studiului de gospodărire a apelor)
altitudinii. la 1,780 m3/s din care numai 0,728 m3/s reprezintă resurse exploatabile şi potabile.
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 9

12. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Apele de suprafaţă din cadrul judeţului sunt reprezentate de râuri şi lacuri şi aparţin a două mari bazine Scurgerile maxime au avut ca efect producerea de inundaţii, care au acoperit uneori luncile râurilor
hidrografice: Siret şi Prut. Bazinul râului Prut ocupă 88% din suprafaţa judeţului, iar 12% este ocupat de aproape în întregime, afectând culturi agricole, drumuri, aşezări.
bazinul râului Siret, situat în partea vestică a judeţului. Repartiţia pe bazine hidrografice se prezintă
astfel: B.H. Prut – 4382 km2, B.H. Siret – 603 km2. Lungimea reţelei hidrografice codificate este 2054 În urma inundaţiilor din anii 1969, 1970, 1975, 1995 au fost identificate zonele inundabile şi cu potenţial
km. de inundabilitate: lunca Prutului între Oroftiana şi Româneşti (525 ha terenuri agricole), lunca Başeului
aval de Săveni (4200 ha), lunca Jijiei aval de Dângeni (4000 ha, 212 case, 17 Km drumuri), lunca Sitnei
Siretul formează limita de vest a judeţului pe o lungime de 107 Km şi primeşte pe stânga o serie de afluenţi aval de Roşiori - Stăuceni (530 ha terenuri agricole, 5 Km drumuri).
mici ce nu depăşesc 15 Km în lungime: Molniţa, Valea Huţanilor, Bahna, Vorona, ş.a.
Pentru prevenirea şi combaterea acestui risc natural au fost realizate lucrări de regularizare a cursurilor de
Prutul formează limita de nord şi est a teritoriului pe o distanţă de 194 Km, pornind pe dreapta afluenţii: apă (pe Başeu, Sitna, Miletin, ca şi pe unii afluenţi mai mici) pe o lungime de 228,5 Km, îndiguiri (pe
Ghireni (21 Km), Volovăţ (45 Km), Başeu (106 Km), Corogea (29 Km), Jijia (121 Km, pe teritoriul Siret, Prut, Jijia), acumulări (pe Başeu, Jijia, Sitna, Miletin, Prut).
judeţului). Dintre afluenţii de ordinul II ai Prutului, respectiv de ordinul I ai Başeului şi Jijiei, menţionăm:
Podriga (36 Km), Bodeasa (26 Km), Sărata (15 Km), Buhaiu (17 Km), Ibăneasa (42 Km), Sitna (65 Km), Scurgerea minimă se produce toamna şi în prima parte a iernii (septembrie-ianuarie), debitele minime
Miletinul (51 Km în teritoriul judeţului). zilnice cu asigurarea de 80 % pe principalele râuri fiind de 0,15 m3/s pe Siret la Şerbăneşti-Huţani şi 2,80
m3/s la Lespezi; 11,2 m3/s pe Prut la Rădăuţi-Prut; 0,013 pe Jijia aval de pârâul Ibăneasa şi 0 m3/s la
Densitatea reţelei hidrografice permanente este redusă fiind de 0,41 Km/Km2. Todireni. Pe râurile mai mici debitele minime zilnice cu aceeaşi probabilitate de 80 % sunt
nesemnificative, prezentând fenomenul de secare.
Alimentarea râurilor se face în proporţie de 86 % din ploi şi zăpezi şi numai 14 % din surse subterane. În
privinţa alimentării de suprafaţă predomină cea din ploi (peste 55 %), alimentarea din zăpezi fiind - Lacurile completează reţeaua hidrografică a judeţului, majoritatea fiind create prin bararea văilor. Pe
secundară (sub 45 %). teritoriul judeţului Botoşani există cca. 150 lacuri, în mare parte folosinţe piscicole, dar şi surse de
alimentare cu apă în scop potabil pentru un număr important de localităţi. Lacul Bucecea are un volum
Analiza debitelor medii multianuale evidenţiază faptul că cele mai bogate ape sunt Prutul şi Siretul, cu 85 util de 8,73 mil. mc şi asigură alimentarea cu apă potabilă pentru municipiile Botoşani şi Dorohoi,
m3/s şi respectiv 12,7 m3/s la intrarea în judeţ şi 92 m3/s, respectiv 35,0 m3/s la ieşire. Pe celelalte râuri precum şi pentru zonele limitrofe aducţiunilor. De asemenea, asigură tranzitarea unor debite în perioade
debitele medii au următoarele valori: Jijia la Todireni -2,09 m3/s, Başeul la Ştefăneşti - 1,89 m3/s, Sitna la excedentare pe derivaţia Siret – Sitna (în acumularea Cătămărăşti) pentru compensarea deficitelor de apă
Todireni - 2,0 m3/s, Miletinul la Cîmpeni 0,47 m3/s, Volovăţul - 0,43 m3/s, Corogea - 0,09 m3/s. din bazinul Jijia. Lacul Stânca, cu un volum total de 1285 mil mc şi un volum util de 450 mil. mc,
Tabel A.1.2.3.a asigură alimentarea cu apă potabilă pentru localităţile Ştefăneşti şi Truşeşti şi, în perspectivă, Santa Mare
şi Dângeni, dar produce şi energie electrică, la o putere instalată de 65 mil. kWh. Lacul Negreni, situat
Debite măsurate pe râuri în judeţul Botoşani în anul 2004 (mc/s) pe râul Negreni în zona localităţii Negreni, asigură apă potabilă pentru oraşul Săveni cu un debit instalat
Râul Staţia hidrometrică Debit maxim în anul 2004 m3/s Debit mediu multianual (m3/s) de 43 l/s. Volumul util este de 10,30 mil. mc. Putem aminti şi alte lacuri cu folosinţă piscicolă, cum ar fi:
Prut Radauti-Prut 563 79.6 Iezer, Cătămărăşti, Cal Alb, Mileanca, Dracşani.
Prut Stanca aval 201 82.4
Tabel A.1.2.3.b
Volovat Manoleasa 1,39 0.434
Baseu Stefanesti 6,97 1.74
Jijia Dorohoi 3,02 0.665
Jijia Dangeni 21,4 1.74
Resurse de apa acumulate in judeţul Botoşani
Denumirea lacului de acumulare Volum total (mii. m3) Volum util (mil. m3)
Jijia Todireni 23,8 2.25
Stânca – Costeşti 1.400.000 450.000
Buhai Padureni 1,34 0.168
Cal -Alb 16.280 4.950
Drislea Drislea 4,46 0.108
Negreni 25.600 8.800
Deriv. Siret Sitna Bucecea 2,38 0.450
Hăneşti 6.400 4.200
Sitna Catamarasti 2,46 0.396
Mileanca 14.350 5.100
Sitna Dracsani 5,47 1.53
Iezer 14.100 3.600
Sitna Todireni 16,2 2.3
Cătămărăşti 17.950 7.520
Miletin N.Balcescu 7,6 0.468
Dracşani 10.710 8.210
Sursa: Direcţia Apele Române “Prut” Iaşi
Sursa: Direcţia Apele Române “Prut” Iaşi
Volumul cel mai mare de apă este transportat de râuri primăvara şi vara, ca urmare a topirii zăpezilor şi Parte din aceste lacuri sunt colmatate, depunerile in cuveta lacului fiind în unele cazuri, excesiv de
ploilor specifice acestor anotimpuri, cele mai bogate scurgeri producându-se în lunile aprilie-iunie pe Siret mari. Din totalul acumulărilor studiate, acumulările Bucecea, Stânca şi Cătămărăşti se încadrează în
şi Prut şi în lunile martie-aprilie pe râurile afluente. De cele mai multe ori în aceste perioade se produc şi clasa a II-a de calitate, restul fiind situate în clasa a III-a şi a IV-a.
debitele cele mai mari, maximele înregistrate având următoarele valori: 865 m3/s pe Siret la Şerbăneşti-
Huţani şi 1140 m3/s la Lespezi, 3875 m3/s pe Prut la Rădăuţi-Prut, 225 m3/s pe Jijia la Dorohoi şi 375 m3/s
la Todireni, 330 m3/s pe Başeu la Ştefăneşti, 77 m3/s pe Sitna la Botoşani, etc. Majoritatea s-au produs ca
urmare a viiturilor din vara anului 1969.
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 10

13. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Tabel A.1.2.3.c apariţia unor tufărişuri alcătuite din arbuşti ca: Prunus spinosa (porumbarul), Rosa canina (măceşul),
Crataegus monogina (păducelul), etc. De-a lungul râurilor ca şi pe solurile de lăcovişte umede, se
Utilizarea lacurilor antropice întâlneşte o vegetaţie hidrofilă reprezentată prin specii de: Typha latifolia (papură), Phragmites
Lac Curs de Vol. tot. australis (stuf), Equisetum palustre (barba ursului), Corex riparia (rogoz), Polygonum amphibium
Folosinţa principală Stadiu trofic
Nume Tip apă (mil. m3) (troscot de baltă), etc. În pajiştile stepice xeromezofile se întâlnesc speciile: Festuca valesiaca (păiuş),
Stânca Costeşti artificial Prut 735 Regularizare debite, alimentare cu apă, Oligotrof Stipa joannis, Stipa lessingiana, stipa pulcherima (colilie) în special în jurul localităţilor Todireni,
producerea energiei electrice, atenuarea viiturilor Unţeni, Călăraşi, Hlipiceni.
Negreni artificial Başeu 10,3 Alimentarea cu apă a oraşului Săveni, irigaţii, Eutrof
apărarea împotriva inundaţiilor
Cal Alb artificial Başeu 6,15 Piscicultură, atenuarea viiturilor, irigaţii Eutrof În partea nordică, vestică şi sudică a judeţului, în pajişti şi terenurile agricole se întâlnesc: Festuca
Mileanca artificial Podriga 6,1 Piscicultură, atenuarea viiturilor, irigaţii Mezotrof valesiaca (păiuşul), Festuca rupicola care ocupă locul fostelor păduri de Quercus robur (stejar).
Cătămărăşti artificial Sitna 8 Piscicultură, atenuarea viiturilor, irigaţii Oligo-mezotrof Pădurile au o suprafaţă de aproximativ 54.000 ha, reprezentând 12% din suprafaţa judeţului şi sunt
Dracşani artificial Sitna 28,6 Piscicultură, atenuarea viiturilor Eutrof alcătuite din stejar şi gorun (37%), carpen (22%), frasin, arţar, jugastru, ulm (20%), salcie, plop, tei
Hăneşti artificial Başeu 6,4 Piscicultură, atenuarea viiturilor Hipertrof (14%) şi fag (7%).
Sursa: Direcţia Apele Române “Prut” Iaşi
În nord-vestul judeţului se întind pădurile de gorun, stejar, carpen, tei, arţar, etc. În partea de sud-vest a
În privinţa zonării hidrografice, judeţul Botoşani se încadrează în două mari zone: cu umiditate moderată judeţului se întâlnesc păduri de amestec alcătuite din: fag, gorun, carpen, etc., iar pe albiile râurilor Prut
corespunzătoare Podişului Sucevei şi cu umiditate deficitară corespunzătoare Câmpiei Moldovei. şi Siret sunt însemnate lunci alcătuite din specii lemnoase de esenţe moi: salcie, plop. Răspunzând
cerinţelor strategiei europene de protejare a biodiversităţii care prevede conservarea naturii şi
- Zona hidrografică cu umiditate moderată se caracterizează printr-o scurgere lichidă medie specifică de 2- gestionarea ei în perspective unei dezvoltări durabile, au fost luate în evidenţă şi alte zone dezinteres
6 l/s/Km2, ape mari de primăvară şi viituri de vară, o alimentare pluvială moderată şi subterană moderată, pentru biodiversitatea judeţului (în afara celor 8 situri protejate de interes naţional) şi anume 23 arii
prin ape bicarbonatate cu mineralizări sub 500 mg/l, prin acvifere subterane locale şi continui, prin utilizări naturale protejate situate în fond forestier încadrate în grupa I funcţională. În acelaşi scop au fost
în alimentarea cu apă potabilă şi industrială, piscicultură, irigaţii. declaraţi monumente ale naturii 65 arbori seculari şi 7 specii de plante rare ocrotite pe întreg teritoriul
judeţului (Hotărârea nr. 5/1995 a Consiliului Judeţean Botoşani).
- Zona hidrografică cu umiditate deficitară se caracterizează printr-o scurgere lichidă medie specifică de 1- Tabel A.1.2.4.a
2 l/s/Km2, ape mari de primăvară, alimentare pluviovivală şi subterană moderată, prin ape sulfatate sodice
cu mineralizări peste 1000 mg/l, prin acvifere locale, dar continui în lunci, în general nepotabile, prin Specii de floră inventariate conform Legii 462/2001, anexele 3 şi 4
existenţa a numeroase acumulări şi iazuri, prin impurificări mari care dau apei calităţi necorespunzătoare, Denumire ştiinţifică şi populară Localizare
prin utilizări locale în alimentări cu apă, piscicultură, irigaţii. Cypripedium calceolus – papucul Rezervaţia de tisă Tudora, Pădurea Baisa, Pădurea Corni, Codrul eminescian-
doamnei comuna M. Eminescu, Hudeşti (sat Baranca), Pădurea Vorona
Pe total judeţ resursele de apă captate se prezintă astfel:
În prezent, pădurile sunt ameninţate de o degradare scăpată de sub control şi de transformarea lor spre
Tabel A.1.2.3.d alte folosinţe. Se înregistrează o extindere a agriculturii, un păşunat excesiv, tăieri necontrolate,
Volume captate pe bazine hidrografice în anul 2004 Volume captate pe activităţi economice combaterea necorespunzătoare a incendiilor şi daune datorate poluării aerului. Daunele provocate
Sursa de Volume captate Total volum captat Volume captate pădurilor şi pierderea lor conduc la eroziunea solului, reduc diversitatea biologică şi habitatele
Bazinul hidrografic Activităţi
captare (mil. m3) (mil. m3) (mil. m3) vieţuitoarelor sălbatice, degradează bazinele hidrografice şi reduc cantitatea de lemne de foc, cherestea
suprafaţă 24,29 Populaţie 15,76 şi de alte bunuri necesare dezvoltării umane. Ele reduc numărul de arbori care pot reţine dioxidul de
B.H. PRUT subteran 0,89 25,18 Industrie 10,70
carbon, care este un gaz cu efect de seră. Pădurile deţin 54635 ha (10,1 %) din totalul suprafeţei
subteran 0,18 Irigaţii 0,52
suprafaţă 24,0 Piscicultură 23,14
judeţului. În tabelele de mai jos sunt prezentate suprafeţele împădurite pe forme de proprietate şi grupe
B.H. SIRET 24,97 Zootehnie 0,04 funcţionale:
subteran 0,97 Tabel A.1.2.4.b
TOTAL 50,15
Sursa: Direcţia Apele Române “Prut” Iaşi
Suprafaţa ocupată cu păduri pe categorii de proprietate
A.1.2.4 Resurse ale solului şi subsolului Persoane juridice Total
RNP Unităţi administrativ teritoriale Persoane fizice
(unităţi de cult, şcoli) Fond forestier
Vegetaţia şi fauna. Vegetaţia naturală a judeţului Botoşani, caracteristică zonei de silvostepă, este 45.232 ha 14 ha 508 ha 8881 ha 54.635 ha
alcătuită predominant din plante ierboase în păşuni naturale care ocupă cca. 13% din suprafaţa agricolă Sursa: Date prelucrate DJS Botoşani
a judeţului, reprezentate prin asociaţii de graminee adaptate la secetă, ca şi prin unele specii de plante
suculente şi bulbifere, care formează asociaţii vegetale ce ocupă zonele afectate de alunecări de teren
din parte de nord, est-vest şi sud-vest a judeţului. Monotonia covorului erbaceu este modificată de
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 11

14. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Tabel A.1.2.4.c Tabel A.1.2.4.d
Suprafaţa ocupată cu păduri pe grupe funcţionale Repartiţia solurilor pe categorii Repartiţia solurilor pe categorii
Categoria de proprietate de utilizare (ha) de calitate
Grupa funcţională Unităţi administrativ Persoane Total Total judeţ 498569 Clasa de calitate Suprafaţa (ha)
RNP Persoane juridice Total agricol, din care: 393472 total 387.796
teritoriale fizice FF
I 7667 ha - 139 ha 510 ha 8316 ha Arabil 299262 Clasa de calitate a I-a foarte bună 1.365,03
II 37565 ha 14 ha 369 ha 8371 ha 46319 ha Păşuni 75070 Clasa de calitate a II-a bună 165.388,40
Total 45232 ha 14 ha 508 ha 8881 ha 54635 ha Fâneţe 14692 Clasa de calitate a III-a mijlocie 129.138,28
Sursa: Date prelucrate DJS Botoşani Terenuri viticole 1773 Clasa de calitate a IV-a slab 57.056,43
Terenuri pomicole 2675 Clasa de calitate a V-a foarte slabă 15.769,60
Fauna. În judeţul Botoşani se pot diferenţia două domenii faunistice: unul de silvostepă şi altul de Sursa: date prelucrate
pădure.
Suportul acestui fond funciar şi agricol este format dintr-o gamă variată de soluri, ca o consecinţă a
Fauna de silvostepă, respectiv din zona de câmpie, este reprezentată prin unele rozătoare ca: popândăul, diversităţii condiţiilor de relief, climă, ape, vegetaţie.
dăunător pentru culturile cerealiere, o varietate specifică nordului Moldovei de căţelul pământului, Principalele tipuri de sol din teritoriul judeţului sunt reprezentate prin (vezi cartograma ):
şoarecele de stepă, şobolanul de câmp, iepurele de câmp. Pe seama lor trăiesc unele mustelide ca: dihorul,
- Cernoziomuri, tipice şi de pantă, local carbonatice şi vertice, cu o răspândire relativ redusă sub forma
nevăstuica, iar dintre marile carnivore menţionăm vulpea.
unor benzi în lungul principalelor văi şi pe unele interfluvii din zona câmpiei colinare (peste 41.000
ha).
Avifauna este reprezentată de graur, pitpalacul, ciocârlia de câmp, dumbrăveanca şi unele răpitoare ca:
uliul porumbar. Pe iazurile mai mari ori pe bălţile Prutului se întâlnesc frecvent lişiţa, raţa sălbatică. - Cernoziomuri cambice, tipice, de pantă, argiloiluviale, vertice, cu o largă răspândire în zona câmpiei
Dintre reptilele mai frecvente sunt şopârlele, iar dintre batracieni: broasca râioasă sau broasca de lac şi colinare, pe versanţi şi interfluvii, ocupând peste 121.000 ha.
buhaiul de baltă. - Soluri cenuşii, tipice şi de pantă, local cu cernoziomuri argiloiluviale şi soluri cernoziomoide, ocupă
suprafeţe de peste 47.100 ha în partea de nord şi vest a teritoriului, ca şi în zona colinară Copalău -
Fauna de pădure cuprinde unele din elementele menţionate mai sus, dar se caracterizează mai ales prin: Cozancea - Guranda.
căprioara, întâlnită în toate pădurile din Dealurile Siretului şi în cele din Dealurile Cozancei, mistreţul,
vulpea, care trece şi în câmpie unde vânează rozătoare, şi pisica sălbatică. Avifauna este reprezentată de - Soluri brune luvice, tipice, erodate, local cu luvisoluri albice, întâlnite în zona dealurilor înalte din
mierlă, sturzul cântător, gaiţa, unele specii de piţigoi, turturica. La acestea se adaugă unele rozătoare ca: vest, nord-vest şi sud-est, ca şi în zona colinară Copalău - Cozancea, ocupând peste 25.500 ha.
gaia, uliul. Reptilele sunt mai numeroase, reprezentate prin şarpele de pădure şi diferite şopârle. - Luvisoluri albice, cu apariţii insulare în nord-vest şi sud-est pe înălţimile mari.
Deosebit de bogată este fauna de frunzar, în care gasteropodele, păianjenii, insectele şi miriapodele - Lăcovişti şi lăcovişti salinizate, întâlnite în principal în luncile Jijiei şi Başeului, Miletinului, Corogei,
formează o lume puţin studiată. Pentru protejarea faunei sălbatice locale, conform legislaţiei comunitare, dar şi pe unii versanţi în combinaţie cu cernoziomurile de pantă, ocupând peste 5.000 ha.
pe teritoriul judeţului Botoşani sunt nominalizate, prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 5/1995, 78 - Soloneţuri şi solonceacuri (sărături), se întâlnesc insular în luncile Başeului şi Jijiei sau pe unii
specii de păsări şi 5 specii de animale care beneficiază de un regim special de ocrotire. Cea mai versanţi în combinaţie cu alte soluri de pantă şi de luncă, ocupând cca. 8.000 ha.
reprezentativă zonă din judeţ din punct de vedere al varietăţii avifaunistice este lunca Prutului unde au
fost inventariate 93 de specii de păsări. Acumularea Stânca-Costeşti a fost declarată arie de importanţă - Regosoluri şi erodisoluri, răspândite în principal pe versanţii cuestiformi şi pe cei afectaţi de eroziuni
avifaunistică prin HG nr. 2151/2004. şi alunecări intense, ocupând peste 4.200 ha.
- Aluviuni şi soluri aluviale, local cu sărături şi cernoziomuri de luncă, întâlnite în luncile râurilor şi ale
Solul. Fondul funciar al judeţului Botoşani în suprafaţă de 498.569 ha este constituit din 77,8% terenuri cu afluenţilor secundari, pe o suprafaţă de peste 47.000 ha.
destinaţie agricolă, 11,5% păduri şi terenuri forestiere, 2,8% terenuri cu ape, 3,9% terenuri neproductive, - Soluri turboase, ocupă un areal restrâns pe valea Bahnei.
4,0% circulaţii şi construcţii. Terenurile agricole sunt constituite din terenuri arabile (58,5%), păşuni şi
Exceptând zonele acoperite cu păduri, construcţii, ape, majoritatea fondului pedologic este folosit în
fâneţe (17,9%), terenuri viticole şi pomicole (1,4%).
agricultură, terenurile agricole deţinând o suprafaţă de 387.796 ha. Din punct de vedere al potenţialului lor
natural de fertilitate, solurile pot fi grupate în următoarele categorii:
Soluri cu potenţial ridicat de fertilitate, în care se includ toate categoriile de cernoziomuri şi unele soluri
aluviale, atunci când nu sunt afectate de factori limitativi (eroziuni, alunecări, sărături etc.). Acestea se
pretează pentru tot felul de utilizări agricole, dar în principal sunt favorabile culturilor cerealiere şi tehnice.
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 12

15. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Potenţialul lor poate fi ridicat prin măsuri ameliorative şi agrotehnice: irigaţii, combaterea eroziunii şi şi mai ales foarte slabe a solurilor cu fosfor mobil. Ca urmare, acest deficit în fosfor reprezintă un
excesului de umiditate, îngrăşăminte minerale şi organice în doze moderate. factor limitativ important pentru producţia agricolă din judeţul Botoşani.
– Asigurarea solurilor agricole cu potasiu este bună pe ansamblul judeţului, numai 7% din solurile
Soluri cu potenţial moderat de fertilitate sunt solurile cenuşii şi brune luvice, majoritatea solurilor aluviale,
agricole sunt slab şi mijlociu aprovizionate.
precum şi cele slab-moderat erodate din prima categorie. Au o pretabilitate aproximativ egală pentru
cereale, pajişti şi culturi viti-pomicole, cu excepţia celor aluviale, apte pentru cereale, plante tehnice,
Starea agrochimică a terenurilor agricole, conform datelor din tabelul de mai jos prezintă următoarele
legume şi zarzavaturi, pajişti. Potenţarea fertilităţii naturale prin măsuri ameliorative complexe măreşte
aspecte defavorabile:
gama pretabilităţii şi fertilităţii.
Tabel A.1.2.4.e
Soluri cu potenţial scăzut de fertilitate, includ solurile erodate şi slab evoluate (regosoluri şi erodisoluri) cu
pretabilitate limitată pentru pajişti, plantaţii viti-pomicole şi forestiere, apoi solurile brune şi luvisoluri
albice, pretabile pentru pajişti, plantaţii pomicole, păduri şi unele culturi (cartof, secară, plante furajere), Factor limitativ Suprafaţa (ha)
lăcoviştile, pretabile pentru fâneţe şi, în sfârşit, solurile sărăturoase, cu fertilitate aproape nulă. Pentru a Eroziune (de la slabă la excesivă) 104.273,26
aduce aceste soluri la un nivel corespunzător de fertilitate şi productivitate sunt necesare măsuri complexe Alunecări (stabilizate, semistabilizate, active) 36.379,81
şi costisitoare. Gleizare (de la slabă la excesivă) 72.764,71
Pseudogleizare (de la slabă la excesivă) 6.555,07
Datorită secetei repetate cat şi a folosirii neraţionale a terenurilor agricole şi arabile, calitatea solurilor a
Inundabilitate 29.034,17
scăzut, astfel, în judeţul Botoşani, se întâlnesc următoarele aspecte defavorabile:
– Eroziunea solului afectează 40,6% din suprafaţa agricolă totală. Solurile excesiv erodate Sursa: OSPA Botoşani
(reprezentate de ravene ogaşe, cornişe de desprindere) au o pondere de 2,2% din suprafaţa agricolă. Pot fi diferenţiate pe teritoriul judeţului următoarele categorii de terenuri degradate:
În ultimul timp degradarea solurilor prin eroziune s-a intensificat datorită desţelenirii unor suprafeţe - Terenuri degradate prin eroziuni areolare (de suprafaţă) - întâlnite pe toate suprafeţele cu pante mai
şi a benzilor înierbate, amplasate pe versanţii cu pante mari. mari de 3°, fiind cu atât mai afectate cu cât panta este mai mare. Pe pantele de peste 5-6° solul este
– Alunecările de teren afectează 15 % din suprafaţa totală agricolă, din care cele active 9,1%. complet erodat, iar roca la zi favorizează formarea de sărături, aşa cum se întâmplă în bazinul Başeului
Extinderea alunecărilor de teren în ultimii ani, se datorează lipsei unui program de îmbunătăţiri şi al afluentului său Podriga. Eroziunea areolară este larg răspândită, suprafeţe importante fiind
funciare, care prin lucrări de nivelare, drenaj, înierbare sau împădurire au rolul de a proteja aceste întâlnite în nord şi vest (comunele Suharău, Pomîrla, Rădăuţi-Prut, Văculeşti, Leorda), în centru
terenuri. (comunele Cordăreni, Nicşeni, Vlăsineşti) şi sud-est (Albeşti, Răuseni, Călăraşi).
– Excesul de umiditate de natură freatică afectează 12,6% din solurile agricole. Lucrările de desecare
- Terenuri degradate prin eroziuni torenţiale (ogaşe, ravene, torenţi) - întâlnite pe versanţii cuestiformi
şi drenaj executate înainte de 1989 pe o parte din aceste terenuri nu mai funcţionează decât parţial
cu orientare nordică şi vestică ai văilor principale şi secundare. Suprafeţe mari peste 100 ha afectate de
sau sunt complet degradate.
ravenare şi torenţialitate sunt întâlnite în comunele Hilişeu-Horia, Şendriceni, Stăuceni, dar şi în
– Aciditatea solurilor poate fi cauzată sau accentuată de tehnologii agricole inadecvate, cum este
comunele Hudeşti, Viişoara, Drăguşeni, Copalău, Frumuşica, Vorona, Corni, teritoriile oraşelor
folosirea an de an a unor doze mari de îngrăşăminte cu reacţie fiziologică acidă. Solurile cu reacţie
Dorohoi şi Botoşani (suprafeţe între 50 şi 100 ha).
acidă ocupă zone mari în partea vestică şi nord-vestică a judeţului. Solurile puternic-moderat acide
se regăsesc pe 5,9% din suprafaţa agricolă totală. Există un număr de 11 comune în care ponderea - Terenuri degradate prin alunecări de teren - întâlnite pe versanţii cuestiformi ai Jijiei, Sitnei,
solurilor acide este mult mai mare decât media pe judeţ (de ex. Dersca, vf. Câmpului, Corni, Miletinului, Başeului, Prutului, pe fruntea teraselor, pe versanţii cu alternanţe de roci plastice, nisipuri,
Vorona, Curteşti, Suharău, Cristineşti). gresii, în bazinele superioare ale râurilor Sitna, Miletin, Başeu, etc. Suprafeţe mai mari de 100 ha
– Solurile alcaline (cu pH mai mare de 8,4) totalizează 4,7 % din suprafaţa studiată. În unele comune, afectate de alunecări se întâlnesc în comunele Hilişeu-Horia, Dresca, Şendriceni, Văculeşti, Ungureni,
ponderea solurilor alcalizate este mai mare decât media pe judeţ (peste 10% soluri alcalinizate): Răchiţi, Stăuceni, Gorbăneşti, Lunca, Albeşti, Todireni, Răuseni, Călăraşi, Santa Mare, Mitoc şi în
Vlăsineşti, Ştefăneşti, Dângeni, Suliţa, Coţuşca, Gorbăneşti. treritoriul oraşului Săveni. Comunele cu suprafeţe între 50 şi 100 ha afectate de alunecări sunt:
– În ceea ce priveşte asigurarea solurilor agricole cu humus, datele de analiză arată că 30% din Hudeşti, Suharău, Leorda, Mihai Eminescu, Curteşti, Băluşeni, Truşeşti, Hăneşti, Avrămeni, Coţuşca,
acestea sunt slab şi foarte slab asigurate cu humus. Cauza cea mai importantă a conţinutului scăzut la care se adaugă şi teritoriul oraşului Botoşani.
de humus constă în eroziunea moderată, puternică sau excesivă ce se constată pe versanţii cu - Terenuri degradate prin exces de umiditate şi local sărături - întâlnite în luncile văilor principale şi
înclinare mare. secundare. Teritoriile administrative cu suprafeţe mari afectate (peste 100 ha) sunt: Săveni, Albeşti,
– Azotul reprezintă principalul element de nutriţie implicat în procesele de creştere şi dezvoltare a Dângeni, Manoleasa, Păltiniş, Şendriceni, Todireni, Văculeşti, Vârfu Câmpului, iar cele cu suprafeţe
plantelor. Asigurarea slabă cu azot a fost constatată pe 25% din suprafaţa agricolă totală. În între 50 şi 100 ha sunt: Dobârceni, Gorbăneşti, Leorda, Răuseni, Suharău, Stăuceni, Ştefăneşti.
condiţiile geomorfologice ale judeţului Botoşani, cu o pondere însemnată a terenurilor în pantă,
eroziunea afectează semnificativ atât rezerva de azot organic, cât şi dinamica de durată a formelor Resursele subsolului sunt reprezentate de o serie de roci utile şi substanţe minerale, legate de
minerale de azot din sol. constituţia geologică a teritoriului, între care menţionăm (vezi cartograma ):
– Asigurarea foarte slabă şi slabă cu fosfor mobil se regăseşte pe 44% din suprafaţa studiată. - Nisipuri silicioase - întâlnite în zona dintre Rădăuţi - Prut şi Miorcani şi în zona Hudeşti - Alba -
Cercetările agricole au stabilit că au loc pierderi importante de recoltă în cazul aprovizionării slabe Suharău, exploatate prin puţuri la Miorcani şi Hudeşti.
- Flinturi (bile şi fragmente de silex) exploatate la Miorcani, odată cu nisipurile.
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 13

16. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
- Nisipuri glauconitice - prezente la Rădăuţi - Prut - Crăiniceni.
- Nisipuri - întâlnite la Păltiniş - cariera Eşanca - la Manoleasa pe Prut, în apropiere de Dorohoi, în
comuna Stinbieni.
- Gipsuri - întâlnite în nord între Crasnaleuca - Miorcani - Rădăuţi-Prut - Horodiştea - Cuzlău - Păltiniş
- Conceşti - Hudeşti - Suhărău - Dersca, dar exploatate rentabil în zona Cuzlău - Păltiniş.
- Sulf - identificat în teritoriul oraşului Darabani şi la Păltiniş, precum şi pe valea Podriga la cca. 2 km
sud-vest de Darabani.
- Turbă - exploatată în zona Dersca - Lozna, pe valea Bahnei.
- Calcare recifale - întâlnite între Miorcani şi Stânca şi exploatate la Ripiceni, Miorcani, Stânca.
- Gresii - exploatate în carierele de la Ivăncăuţi - Păltiniş, Hudeşti, Oneaga - Cristeşti, dar prezente şi
pe teritoriul comunelor Conceşti, Păltiniş, Rădăuţi - Prut, Tudora, Frumuşica, Ibăneşti ş.a.
- Pietrişuri - exploatate în lungul Prutului la Crasnaleuca, Baranca, Oroftiana, pe Jijia la Răuseni, pe
Siret la Tudora, Corni, Vârfu Câmpului, ş.a.
- Argile bentonitice - întâlnite în zona localităţii Crasnaleuca.
- Argile comune - au o largă răspândire, exploatări mai importante fiind la Bajura-Cuzlău, Mitoc, zona
Darabani, Iezar-Dorohoi, Albeşti, Ungureni, Săveni, Botoşani, Suharău, Bucecea, Mihăileni, Ilorda,
etc.
- Tufuri - apar în zona Hudeşti şi la Cuzlău-Păltiniş.
A.1.3 Zone protejate şi peisaje culturale
A.1.3.1 Zone protejate
Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor publică, prin intermediul paginii sale Internet, lista ariilor
protejate, conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului României nr. 57/2007 privind
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice,
publicată în Monitorul Oficial nr. 442 din 29 iunie 2007, pentru următoarele grupe de arii naturale
protejate:
1. Parcuri naţionale şi naturale – nu există în judeţul Botoşani Fig. A.2.1.a. Arii naturale protejate în judeţul Botoşani, pe categorii.
2. Rezervaţii ştiinţifice, rezervaţii naturale şi monumente ale naturii
3. Situri de Importanţă Comunitară (reţeaua ecologică europeană Natura 2000) Ariile naturale protejate din categoria a III-a corespund prevederilor OM nr. 776/2007 privind
4. Situri de Protecţie Avifaunistică (reţeaua ecologică europeană Natura 2000) declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în
5. Limita de aplicare a Convenţiei-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor România, publicat în Monitorul Oficial nr. 615 din 15 septembrie 2007, iar cele din categoria a IV-a
(Convenţia Carpatică), adoptată la Kiev la 22 mai 2003 – nu există în judeţul Botoşani HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a
reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, publicată în Monitorul Oficial nr. 739 din 31
octombrie 2007.
Situaţia ariilor naturale protejate din categoriile a II-a, a III-a şi a IV-a la nivelul judeţului Botoşani este
prezentată, pe baza datelor puse la dispoziţia publicului pe site-ul ministerului de resort, în Fig. A.2.1.a.
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 14

17. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Tabel A.2.1.a Tabel A.2.1.b
Arii protejate prin Hotărârea 5/1995 a Consiliului Judeţean Botoşani Monumente ale naturii
Numele Tipul Suprafaţa (ha) Denumire Localizare Administrator
Pădurea Ciornohal forestier 76,5 Stejar (5 buc) Municipiul Botoşani Consiliul Local Botoşani
Rezervaţia de tisă forestier 119 Stejar brumăriu Municipiul Botoşani Consiliul Local Botoşani
Arinişul de la Horlăceni forestier 5,0 Salcâm japonez Municipiul Botoşani Consiliul Local Botoşani
Făgetul secular de la Stuhoasa forestier 60,5 Paulonia Municipiul Botoşani Consiliul Local Botoşani
Pădurea Vorona forestier 149,4 Fagul roşu Municipiul Botoşani Consiliul Local Botoşani
Codrul eminescian de la Ipoteşti forestier 762,4 Tei (2 buc) Municipiul Botoşani Consiliul Local Botoşani
Pădurea Guranda forestier 62,2 Pin (2 exemplare) Municipiul Botoşani Consiliul Local Botoşani
Pădurea Polonic forestier 34,7 Ginko biloba Municipiul Botoşani Consiliul Local Botoşani
Pădurea Rediu forestier 155,1 Magnolia (4 exemplare) Municipiul Botoşani Consiliul Local Botoşani
Pădurea Agafton-Baisa forestier 75,8 Plopul alb Municipiul Botoşani Consiliul Local Botoşani
Pădurea Buduhala-Copălău forestier 46,6 Molid argintiu (6 exemplare) Municipiul Botoşani Consiliul Local Botoşani
Pădurea Ţiganca forestier 86,0 Salcâm japonez Municipiul Botoşani Consiliul Local Botoşani
Pădurea Frumuşica forestier 12,2 Stejar secular (4 exemplare) Comuna Cordăreni Consiliul Local Cordăreni
Pădurea Schitul Balş forestier 57,3 Stejar secular (6 exemplare) Pădurea Teioasa Ocolul Silvic Darabani
Pădurea Mănăstirea Cozancea forestier 71,3 Stejar secular Pădurea Guranda – Durneşti Ocolul Silvic Truşeşti
Pădurea Şendriceni – Horlăceni forestier 170,8+71,6 Stejar secular (2 exemplare) Pădurea Nicolae Bălcescu Ocolul Silvic Flămânzi
Stejar secular (2 exemplare) Parcul spitalului Vârf u Câmpului Spitalul Vârfu Câmpului
Pădurea Văculeşti forestier 221,2
Stejar secular (3 exemplare) Poiniţa-Dracşani Ocolul Silvic Botoşani
Pădurea Horlăceni forestier 258+234,5
Stejar secular Pădurea Băiceni Ocolul Silvic Mihai Eminescu
Pădurea Săveni forestier 24,0
Stejar secular Poiana Florii –Pădurea Guranda Ocolul Silvic Truşeşti
Pădurea Rai forestier 289,2
Stejar secular DN Botoşani-Iaşi Ocolul Silvic Flămânzi
Pădurea Trestioara forestier 72,6
Stejar secular Pădurea Tudora Ocolul Silvic Mihai Eminescu
Pădurea Valea Marcului forestier 180,6
Stejar secular SC CONTED SA Dorohoi SC CONTED SA Dorohoi
Bălţile Siretului floristic 2,0
Plop alb Comuna Vorona DJDP Botoşani
Stânca – Ripiceni floristic 1,0
Gingko biloba (2 exemplare) Parcul Brăeşti Consiliul Local Brăeşti
Stânca – Ştefăneşti floristic 1,0 Salcâm japonez (3 exemplare) Grădina de vară Dorohoi Consiliul Local Dorohoi
Turbăria Dersca floristic 10,0 Gorunul lui Cuza Pădurea Vorona Consiliul Local Vorona
Zona Cornişa forestier 7,0 Gorunul lui Coroi Pădurea Durneşti Ocolul Silvic Truşeşti
Pădurea de salcâmi Darabani forestier 35,0 Castanul lui Eminescu Casa de copii Pomârla Casa de copii Pomârla
Pădurea zăvoi Siret forestier 573,0 Molid argintiu Casa memorială “Mihai Eminescu” Ipoteşti Casa memorială “Mihai Eminescu” Ipoteşti
Pădurea zăvoi Prut forestier 963,0 Molid argintiu (2 exemplare) Parcul Dorohoi Consiliul Local Dorohoi
Pădurea zăvoi Prut forestier 484,4 Ienupăr Pădurea Tudora-Vorona Ocolul Silvic Mihai Eminescu
Ienupăr (2 exemplare) Parcul Dorohoi Consiliul Local Dorohoi
În judeţul Botoşani există un număr de 31 arii naturale protejate cu suprafaţa totală de 5372,7 ha, ceea Masa tâlharilor Între comunele Frumuşica şi Flămânzi Ocolul Sivic Flămânzi
ce reprezintă cca. 1,09% din suprafaţa totală a judeţului. Din acestea, 23 sunt protejate în plan local (şi
sunt în fond forestier), iar 8 rezervaţii naturale, cu suprafaţa de 275 ha, sunt nominalizate în Legea nr. Conform angajamentelor asumate de România în negocierea Capitolul 22 Mediu – secţiunea Protecţia
5/2000, fiind incluse în Reţeaua Naţională de Arii Protejate. Acestea sunt: Făgetul secular de la Naturii, APM Botoşani a completat Formularele Standard pentru opt propuneri de situri Natura
Stuhoasa, Pădurea Tudora, Pădurea Cionohal, Arinişul de la Horlăceni, Rezervaţia floristică de la 2000: Pădurea Tudora, Pădurea Vorona, Pădurea Ciornohal, Turbăria de la Dersca, Lac Stânca –
Stânca, Rezervaţia floristică de la Ripiceni, Rezervaţia floristică „Bălţile Siretului” din comuna Costeşti, Iaz Hăneşti, Iezer Dorohoi, Balta Lată, Rezervaţia floristica Stânca şi Rezervaţia floristica
Bucecea şi Rezervaţia de turbă din comuna Dersca. Aceste situri protejate sunt considerate eşantioane Ripiceni.
reprezentative pentru flora şi fauna judeţului în care sunt conservate ecosisteme complexe şi tipuri de
habitate cum ar fi: stâncării, păduri de foioase, zone umede, turbării. În aceste teritorii protejate sunt Dintre categoriile de situri care vor intra în componenţa reţelei Natura 2000, situaţia se prezintă astfel:
conservate ecosisteme complexe şi tipuri de habitate caracteristice judeţului Botoşani: stâncării, păduri Situri de Importanţă Comunitară – Pădurea Tudora, Pădurea Vorona, Pădurea Ciornohal, Turbăria de la
de foioase, zone umede, turbării. Dersca, Rezervaţia floristica Stânca şi Rezervaţia floristica Ripiceni; Arii de Protecţie Avifaunistică –
Lac Stânca – Costeşti, Iaz Hăneşti, Iezer Dorohoi şi Balta Lată; potenţiale situri Natura 2000 incluse în
CORINE Biotopes – Pădurea Tudora, Pădurea Vorona, Pădurea Ciornohal, Turbăria de la Dersca,
Rezervaţia floristica Stânca şi Rezervaţia floristica Ripiceni; alte propuneri – Lac Stânca – Costeşti, Iaz
Hăneşti, Iezer Dorohoi şi Balta Lată.
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 15

18. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Tabel A.2.1.c Pădurea Ciornohal
Suprafaţă: 265 ha
Rezervaţii naturale
Denumire Localizare Suprafaţa (ha) Administrator Regiunea biogeografică: continentală
Pădurea Ciornohal Comuna Călăraşi 76,5 Direcţia Silvică Botoşani – Ocolul Silvic Truşeşti
Rezervaţia de Tisă Comuna Tudora 119 Direcţia Silvică Botoşani – Ocolul Silvic Mihai Tipuri de habitate prezente în sit: păduri dacice de stejar şi carpen
Eminescu Specii de importanţă comunitară: Iris aphylla ssp. hungarica
Arinişul de la Horlăceni Comuna Şendriceni 5 Direcţia Silvică Botoşani – Ocolul Silvic Dorohoi
Făgetul Secular de la Comuna Suharău 60,5 Direcţia Silvică Botoşani – Ocolul Silvic Dorohoi Alte specii importante de floră şi faună: Carex brevicollis, Cephalanthera damasonium, Cotinus
Stuhoasa coggygria, Cotinus coggygria, Crocus reticulatus, Cypripedium calceolus forma viridiflorum, Dianthus
Rezervaţia floristică Comuna Bucecea 2 Consiliul Local Bucecea capitatus, Echium rossicum, Hierochloe repens, Phlomis herba-venti ssp. pungens, Prunus fruticosa,
complexă Bălţile Siretului
Prunus tenella, Rumex tuberosus, Serratula radiata, Symphytum ottomanum, Symphytum ottomanum,
Rezervaţia floristică de Satul Stânca, comuna 1 Consiliul Local Ştefăneşti
Schiwereckia podolica Ştefăneşti Trinia multicaulis
Turbăria de la Dersca Satul Lozna, comuna 10 Consiliul local Dersca Acoperirea şi utilizarea terenului: culturi (teren arabil), păşuni, păduri de foioase
Dersca
Rezervaţia floristică de Comuna Ripiceni 1 Consiliul Local Ripiceni Alte caracteristici ale sitului: teritoriul în care se află situl aparţine miocenului reprezentat prin depozite
Schiwereckia podolica sarmatice iar din punct de vedere petrografic predomină marnele argiloase, apoi argilele şi mai puţin
Lacul Stânca Costeşti Sat Stanca, oraş 2950 Administratia Nationala “Apele Romane” loess-ul. Pădurea Ciornohal aparţine provinciei balcano-meossiace şi este staţiunea cea mai nordică cu
Stefanesti
Cotinus coggygria, element pontic sub-mediteranean de mare însemnătate fitogeografică. Aici se
întâlnesc şi numeroase elemente continentale şi sudice specifice stepei. Dintre numeroasele specii
continentale, unele fiind chiar rare, cităm: Adonis vernalis, Amygdalus nana, Centaurea orientalis,
Tabel A.2.1.d
Veronica spicata. Din grupul speciilor pontice, enumerăm: pontice – Alyssum hirsutum, Dianthus
Categoria
membranaceus, Marrubium praecox; pontico-submediteraneene – Ranunculus illyricus, Salvia
Denumire sit Situri CORINE Biotopes Alte propuneri pratensis, Trifolium pannonicus; pontico-panonice – Acer tataricum, Ajuga laxmani, Carduus
pSIC pSPA
hamulosus, pontico-balcanice – Arum orientale, Cytisus austriacus, Linum flavum. Numeroase sunt şi
Pădurea Tudora x x
Pădurea Ciornohal x x speciile sub-mediteraneene, iar dintre acestea cităm: Bupleurum praealtum, Calamintha acinos,
Pădurea Vorona x x Herniaria incana. Elementul daco-balcanic este reprezentat numai prin specia Rhinanthus rumelicus.
Turbăria de la Dersca x x Calitate şi importanţă: situl este important din punct de vedere bioconservativ şi a fost obiect de studiu
Balta Lată x x
Iezer Dorohoi x x
încă din anul 1909 de către Petre Enculescu. Este o pădure tipică pentru silvostepa nordică din
Iaz Hanesti x x România. Din punct de vedere fitogeografic, aici este limita nordică a arealului speciei Cotinus
Lac Stânca-Costeşti x x coggygria în România, element pontic-submediteranean. Pădurea este bine conservată, neexistând
Rezervaţia floristică Stânca x x factori de degradare.
Rezervaţia floristică Ripiceni x x x
Desemnarea sitului: este inclus în Anexa I a Legii nr. 5/2000, la poziţia 2230 – "Pădurea Ciornohal".
Din punct de vedere administrativ apar ine comunei Călăraşi. Este o rezervaţie de interes botanic în
Tabel A.2.1.e
principal, fiind inclusă în categoria IV – IUCN.
Situri NATURA 2000 Tip de proprietate: proprietate a statului.
Situri de Importanţă Comunitară Management: instituţia responsabilă pentru managementul sitului este Direcţia Silvică Botoşani, care a
Arii de Protecţie Avifaunistică
Denumire sit Tip habitat, specii de interes comunitar
preluat în custodie situl, contract nr. 5109/25.08.05. Există plan de management întocmit de custode
Pădurea Tudora Păduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic şi Lac Stânca-Costeşti
medioeuropean şi cu Carpinion betuli Direcţia Silvică Botoşani, avizat de Academia Română.
Pădurea Vorona Cypripedium calceolus Iaz Hăneşti
Pădurea Ciornohal Păduri eurosiberiene cu Quercus robur Iezer Dorohoi
Turbăria de la Dersca Depresiuni pe substraturi turboase, asociaţii de Balta Lată
lizieră cu ierburi înalte hidrofile Pădurea Tudora
Rezervaţia floristică Stânca Pante stâncoase calcaroase cu vegetaţie chasmofitică
Rezervaţia floristică Ripiceni Pante stâncoase calcaroase cu vegetaţie chasmofitică Suprafaţă: 245 ha
Regiunea biogeografică: continentală
Prezentăm în continuare o descriere succintă a ariilor naturale protejate din judeţul Botoşani, parte
integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000. Tipuri de habitate prezente în sit: subatlantice şi medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din
Carpinion betuli
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 16

19. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Alte specii importante de floră şi faună: Accipiter gentilis, Aegithalos caudatus, Asio otus, Buteo buteo, Alte caracteristici ale sitului: situl este situat pe platforma moldovenească a cărei fundament este format
Carduelis carduelis, Carduelis chloris, Certhia familiaris, Coccothraustes coccothraustes, Cuculus din roci cristaline, magmatice si roci eruptive ce alcătuiesc un soclu rigid care a suferit o serie de
canorus, Dendrocopos major, Dendrocopos medius, Dendrocopos minor, Dryocopus martius, mişcări de ridicare şi coborâre de-a lungul erelor geologice, având loc mai multe transgresiuni şi
Emberiza citrinella, Erithacus rubecula, Falco tinnunculus, Ficedula albicollis, Ficedula hypoleuca, regresiuni marine. Odată cu sfârşitul etapei de arie mobilă, geosinclinală, relieful cristalin a fost preluat
Hippolais icterina, Hippolais pallida, Hippolais polyglotta, Luscinia megarhynchos, Muscicapa de către agenţii externi care şi-au început activitatea de eroziune. Succesiunea de formaţiuni geologice
striata, Oriolus oriolus, Otus scops, Parus caeruleus, Parus lugubris, Parus major, Parus palustris, prezentate pe cursul Prutului poate fi sintetizată în: orizontul de gresii cu silexuri din Badenianul
Passer montanus, Phasianus colchicus, Phoenicurus phoenicurus, Phylloscopus collybita, superior, care a constituit o resursă importantă pentru dezvoltarea unor comunităţi umane paleolitice;
Phylloscopus sibilatrix, Phylloscopus trochilus, Picus viridis, Regulus regulus, Scolopax rusticola, nivelul de gipsuri din Badenianul superior cantonează ample fenomene carstice cunoscute pe Terra in
Sitta europaea, Streptopelia decaocto, Streptopelia turtur, Strix aluco, Sturnus vulgaris, Sylvia gipsuri; calcarele cu Liţoţamnium din Badenianul superior cu potenţial carstic atestat în alte zone;
atricapilla, Sylvia borin, Sylvia curruca, Troglodytes troglodytes, Turdus merula, Turdus philomelos, calcarele recifale bugloviene reprezintă probabil cea mai extinsă barieră fosilă de corali din Europa.
Capreolus capreolus, Cervus elaphus, Felis silvestris silvestris, Martes martes, Mustela putorius Lacul Stânca-Costeşti este un lac de acumulare construit în vederea exploatării hidroenergiei;lacul
putorius, Sciurus vulgaris, Cephalanthera damasonium, Epipactis helleborine, Galanthus nivalis, prezintă variaţii de nivel în funcţie de regimul precipitaţiilor şi utilizare. Sub depunerile mâloase există
Orchis purpurea, Platanthera bifolia, Taxus baccata un punct stâncos calcaros care poate fi observat şi la ţărm.
Acoperirea şi utilizarea terenului: pajişti naturale, stepe, păduri de foioase Calitate şi importanţă: avifauna din perimetrul lacului de acumulare este constituită din 178 de specii de
păsări, unele cu apariţii neregulate, altele fiind prezente în timpul pasajului şi mai ales, iarna, lacul de
Alte caracteristici ale sitului: situl prezint importanţă ştiinţifică din punct de vedere al bogăţiei floristice
acumulare fiind un important cartier de internare a păsărilor din bazinul românesc al Prutului. Avifauna
şi diversităţii vegetaţiei. În areal este semnalată şi prezenţa arboretului de Taxus baccata, specie declarată
regiunii cuprinde 136 de specii folosite drept criterii pentru identificarea ariilor de importanţă
monument al naturii. Însemnătate fitogeografică deosebită o au şi elementele alpino-carpatice, alpino-
avifaunistică, reprezentând 76,40% din totalul avifaunei râului Prut: aglomerări de specii migratoare,
boreale şi atlantice (Gentiana ciliata, Crocus beuffelianus, Carex pendula, Hedera helix). Se remarcă şi o
neameninţate la nivelul Uniunii Europene – 1 specie, aglomerări mari de păsări de apă în timpul
serie de elemente dacice, balcanice de diverse nuanţe (Cardamine glanduligera, Echinops commutatus,
migraţiei şi iarna. Zona propusă cuprinde lacul de acumulare amenajată pe valea Prut, în amonte de
Telekia speciosa). Numeroase sunt şi elementele sudice de diferite nuanţe: pontice, pontic-
Costeşti – până la localitatea Sadoveni. Lacurile sunt un important loc de popas pentru păsările de apă
submediteraneene (Lathyrus venetus, Cerinthe minor), sub-mediteraneene (Lathirus nissolia, Stachys
în timpul migraţiei, respectiv putând fii observate regulat stoluri mari de raţe, gâşte, pescăruşi, lişiţe,
germanica, Asparagus tenuifolius) şi continentale (Koeleria macrantha, Lavathera thuringiaca). Zona
cufundari etc. În perioada de cuibărit puţine păsări de apă pot fi întâlnite, dar avifauna clocitoare poate
este alcătuită din formaţiuni sedimentare de vârstă sarmaţiană cu un facies petrografic mai rezistent
să se îmbogăţească pe măsură ce pe malurile lacului se dezvoltă o vegetaţie mai abundentă. După datele
(gresii şi calcare oolitice cu intercalaţii de argile).
din prezent, o specie atinge pragul de aglomerare în migraţie, dar probabil vor fi mai multe cu
Calitate şi importanţă: situl cuprinde un complex de asociaţii forestiere în parte unice (Făgetum intensificarea observaţiilor Situl este cel mai important cartier de iernare al păsărilor acvatice din
moldavicum) la interferenţă de areale biogeografice distincte în făgetogorunete. Situl este bine bazinul românesc al Prutului.
conservat, datorită monitorizării permanente şi respectării regulamentului ariei naturale protejate.
Desemnarea sitului: a fost desemnat ca Arie de Protecţie Specială Avifaunistică prin Hotărârea de
Desemnarea sitului: staţiunea de tisă Tudora a fost semnalată încă din anul 1937 de V. Tufescu. Actul Guvern nr. 2151/2004.
de declarare la nivel local este HCJ nr. 5/1995, iar ultimul act de declarare la nivel naţional este Legea
Management: APM Botoşani a întocmit Planul de management al sitului, care a fost avizat de
nr. 5/2000.
Academia Română.
Tip de proprietate: toată suprafaţa sitului de 119 ha aparţine fondului forestier proprietate publică a
statului. Iazurile de pe valea Ibănesei – Başeului – Podrigăi
Management: situl cu suprafaţa de 119 ha este preluat în custodie de Direcţia Silvică Botoşani. Există Suprafaţă: 2512 ha
plan de management avizat de Academia Română. Regiunea biogeografică: continentală
Lacul Stânca Costeşti Alte specii importante de floră şi faună: Circus aeruginosus, Ixobrychus minutus, Nycticorax
nycticorax, Egretta alba, Egretta garzetta, Ardea purpurea, Ciconia ciconia, Chlidonias hybridus,
Suprafaţă: 2052 ha
Porzana parva, Anthus campestris, Lanius minor, Aythya nyroca, Chlidonias niger, Ciconia ciconia,
Regiunea biogeografică: continentală Egretta alba, Egretta garzetta, Sterna hirundo, Gavia arctica, Gavia stellata, Philomachus pugnax,
Specii de importanţă comunitară: Allium saxatile, Aquila clanga, Aquila heliaca, Aquila pomarina, Mergus albellus, Phalacrocorax pygmeus, Nycticorax nycticorax, Chlidonias hybridus, Tringa glareola
Ardeola ralloides, Aythya nyroca, Ciconia ciconia, Dendrocopos syriacus, Egretta garzetta, Falco Acoperirea şi utilizarea terenului: râuri, lacuri, mlaştini, turbării, culturi (teren arabil), păşuni, alte
columbarius, Gavia arctica, Haliaeetus albicilla, Hieraaetus pennatus, Ixobrychus minutus, Lanius terenuri arabile
collurio, Lanius minor, Mergus albellus, Milvus migrans, Pandion haliaetus, Pernis apivorus, Podiceps
Alte caracteristici ale sitului: situl se găseşte la sud-est de pintenul deluros al Ibăneştilor, fiind încadrat
auritus, Schivereckia podolica, Silene chlorantha, Sisymbrium polymorphum
în Câmpia Jijiei Superioare şi a Başeului. Situl este alcătuit din numeroase iazuri şi acumulări:
Acoperirea şi utilizarea terenului: râuri, lacuri, culturi (teren arabil)
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 17

20. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Acumulările Negreni, Mileanca, Cal Alb, Iazurile Lişmăniţa, Ibăneasa, Vorniceni, Prisaca, Tătărăşeni, Turbăria de la Dersca
Neculce, Borzeşti, Havârna, fiind un excelent habitat pentru speciile de păsări specifice zonelor umede.
Suprafaţă: 10 ha
Calitate şi importanţă: populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 3 specii
Regiunea biogeografică: continentală
erete de stuf (Circus aeroginosus), creşteţ cenuşiu (Porzana parva), egretă mare (Egreta alba),
aglomerări mari de păsări acvatice – lacuri situate în valea Başeului şi în văile adiacente. Sunt un Tipuri de habitate prezente în sit: lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau
important loc de popas pentru păsările migratoare, adăpostesc regulat peste 20.000 de păsări de apă Hydrocharition, turbării degradate capabile de regenerare natural
migratoare în timpul migraţiei. Din punct de vedere al păsărilor cuibăritoare zona este importantă Specii de importanţă comunitară: Angelica palustris
pentru populaţia de erete de stuf (Circus aeroginosus), creşteţ cenuşiu (Porzana parva) şi egretă mare
(Egreta alba). În stufăriş respectiv pe copacii de pe insula din lacul Hăneşti există colonii mixte de Alte specii importante de floră şi faună: Dactylorhiza incarnata, Menyanthes trifoliata, Menyanthes
stârci, ca stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax). Pe unele lacuri din valea Ibănesei găsim colonii de trifoliata, Orchis laxiflora ssp. Elegans, Pedicularis sceptrum-carolinum, Peucedanum sceptrum-
chirighiţă cu obraji albi (Chlidonias hybrida) respectiv de pescăruşi râzător (Larus ridibundus). carolinum, Phragmites australis, Potentilla palustris, Potentilla palustris, Salix pentandra, Salix
repens
Management: nu există plan de management.
Acoperirea şi utilizarea terenului: râuri, lacuri, culturi (teren arabil)
Pădurea Vorona Alte caracteristici ale sitului: situl este situat în partea de vest a judeţului Botoşani. Din punct de vedere
Suprafaţă: 381 ha geologic perimetrul Lozna-Dersca se încadrează în Platforma Moldovenească ce posedă un pachet de
sedimente în grosime de 1000-5000 m. Fundamentul cristalin este alcătuit din micaşisturi, şisturi
Regiunea biogeografică: continentală amfibolice – roci mezometamorfice, iar în partea superioară de roci epimetamorfice de tipul şisturilor
Tipuri de habitate prezente în sit: păduri dacice de stejar şi carpen sercito-cloritoase, roci carbonatice, roci porfirogene. Stiva de sedimente dispuse peste fundamentul
cristalin apar în paleozoicului, mezozoicului şi neozoicului. Datorită capilarităţii ridicate a plantelor ce
Specii de importanţă comunitară: Cypripedium calceolus
alcătuiesc stratul turbifer apa îşi găseşte un bun locaş de acumulare în aceste zăcăminte (apa de
Alte specii importante de floră şi faună: Cardamine glanduligera, Cephalanthera longifolia, zăcământ). Apele au un aspect de mlaştină datorită dispunerii zăcămintelor pe un pat argilos
Dactylorhiza maculata, Gentiana asclepiadea, Gentianella ciliata, Melampyrum bihariense, Silene impermeabil, Turbăria de la Dersca fiind o mlaştină eutrofă.
vulgaris, Symphytum cordatum
Calitate şi importanţă: este habitat rar în România prin grosimea stratului de turbă eutrofă până la
Acoperirea şi utilizarea terenului: păduri de foioase, alte terenuri artificiale (localităţi şi mine) neutră (1,5-6 m grosime). Aici sunt adăpostite unele specii de plante rare în flora vasculară a României.
Alte caracteristici ale sitului: substratul geologic de vârstă sarmaţiană al sitului este reprezentat prin Stratul de turbă este format în special din briofite printre care dominant este Drepanocladus aduncus şi
roci alcătuite din conglomerate, alternând cu gresii, nisipuri şi argile vinete. Solul predominant este cel alte specii cum sunt Chrysohypnum sommerfeltii, C. chrysohypnum, Callergon giganteum, Funaria
brun de pădure, iar pe alocuri apare podzolul. Flora rezervaţiei Vorona prezintă un remarcabil interes hygrometrica, Marchantia plymorpha. Turba are un pH de 6,8-7,6 şi s-a format pe un strat impermeabil
sub aspect fitogeografic. Elementele floristice predominante sunt cele eurasiatice, europene şi de argilă peste care se află un strat de pietriş de râu. Temperatura medie anuală este de 8,30 C şi media
circumpolare. Se întâlnesc însă şi elemente alpino-carpatice, alpino-boreale şi atlantice (Carex pendula, multianuală a precipitaţiilor este de 563,3 mm.
Crocus heuffelianus, Festuca rubra, Hedera helix), precum şi o serie de specii dacice şi balcanice Desemnarea sitului: este inclusă în Anexa I a Legii nr. 5/2000, la poziţia 2227 – "Turbăria de la
(Cardamine glanduligera, Melampyrum bihariense). Importanţă deosebită au şi speciile de origine Dersca". Din punct de vedere administrativ aparţine comunei Dersca. Este o rezervaţie de interes
continentală şi sudică. Dintre acestea, enumerăm: Cerinthe minor, Iris hungarica, Lathyrus venetus, botanic în principal, fiind inclusă în categoria a IV-a a IUCN.
Muscari commosum, Stachys germanica, Trifolium pannonicum.
Tip de proprietate: terenurile apar in persoanelor particulare. Situl nu este preluat în custodie, dar se
Calitate şi importanţă: cercetările asupra florei şi vegetaţiei din sit reliefează bogăţia genofondului află în administrarea Consiliului Local al Comunei Lozna.
existent şi însemnătatea fitogeografică a covorului vegetal. Covorul vegetal este variat şi prezintă un
Management: planul de management a fost realizat de APM Botoşani şi a fost avizat de Academia
interes ştiinţific deosebit, cu o expresivitate remarcabilă pentru această zonă colinară. Specia floristică
Română. Responsabilitatea pentru implementarea acţiunilor din planul de management revine APM
Cypripedium calceolus este nominalizată în Anexa 2 a Directivei Habitate şi în lista roşie naţională
Botoşani şi Consiliului Local Lozna.
alături de Dactylorhiza maculata şi Cephalanthera longifolia).
Desemnarea sitului: situl se află sub regim protectiv local, fiind nominalizat în Hotărârea nr. 5/1995 al Stânca-Ştefăneşti
CJ Botoşani.
Suprafaţă: 1 ha
Tip de proprietate: proprietate privată a Mânăstirii Vorona şi fond forestier proprietate publică a Regiunea biogeografică: continentală
statului.
Tipuri de habitate prezente în sit: comunităţi rupicole calcifile sau pajişti bazifite din Alysso-Sedion albi
Management: există o parte din planul de management (plan de măsuri) elaborat de APM Botoşani şi
avizat de Academia Română. Alte specii importante de floră şi faună: Larus argentatus, Streptopelia turtur, Adonis vernalis, Ajuga
laxmannii, Allium saxatile, Astragalus austriacus, Aurinia saxatilis, Centaurea orientalis, Dianthus
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 18

21. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
capitatus, Pulsatilla montana, Schivereckia podolica, Sempervivum ruthenicum, Silene chlorantha,
Sisymbrium polymorphum, Veronica spicata ssp. incana
Acoperirea şi utilizarea terenului: râuri, lacuri, mlaştini, turbării
Alte caracteristici ale sitului: situl este situat în partea de est a judeţului Botoşani, în Câmpia Moldovei.
Stâncăria principală este constituit din calcare recifale sarmatice, acoperite parţial cu loess. Pantele sunt
acoperite cu cernoziomuri de pantă carbonatice şi cu cernoziom levigat. Clima este temperat
continentală de tip est-european.
Calitate şi importanţă: Situl prezintă un mare număr de specii continental-sud-estice (cont. + pont. +
medit.-pont. + submedit. + balcano-dacice) care împreună cu speciile europene şi eurasiatice dau un
caracter ponto-sarmatic particular acestei regiuni, unica staţiune în România cu Schiverekia podolica ce
intră aici într-o asociaţie rupestră calcicolă cu totul deosebită de cele montane. Specia se află în această
staţiune floristică la limita vestică a arealului ei de răspândire. Importanţa sitului rezidă şi din faptul că
în acest areal vegetează câteva specii endemice dintre care amintim Veronica incana, Astragalus
austriacus, Sempervivum ruthenicum.
Desemnarea sitului: ultima lege prin care situl a fost declarat rezervaţie naturală de interes naţional este
Legea nr. 5/2000.
Tip de proprietate: toată suprafaţa rezervaţiei este proprietate de stat aparţinând Nodului Hidrotehnic
Stânca – ANAR Bucureşti. Situl este inclus în întregime în APSA Lac Stânca-Costeşti.
Management: există Plan de Management pentru Aria de Protecţie Specială Avifaunistică Lac Stânca-
Costeşti care cuprinde în întregime situl, plan care va fi implementat de custode.
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 19

22. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
A.1.4. Probleme de mediu
A.1.4.1. Tipuri de ecosisteme
Având în vedere scara spaţială de abordare a acestui tip de studiu recomandată de ecologia sistemică în
raport cu tipologia stabilită de Nomenclatorul Unităţilor Statistice Teritoriale (NUTS), cadrul natural
poate fi descris prin analiza complexelor de ecosisteme regionale, pe baza datelor de acoperire şi
utilizare a terenurilor din cadrul programului CORINE (Informaţii de Mediu Coordonate pentru
Europa) la nivelul al doilea al clasificării (Petrişor, 2007).
Tipuri de ecosisteme din judeţul Botoşani, conform clasificării CORINE
Nivelul Suprafaţă Suprafaţă
Nivelul 2 Nivelul 3
1 (ha) (%)
Ţesut urban continuu 22,47 0,05
Ţesut urban
Suprafeţ Ţesut urban discontinuu 4172,35 9,01
e Industrie, comerţ, transport Industrie sau comerţ 330,91 0,71
artificial Suprafeţe artificiale Spaţii verzi urbane 2,72 0,01
e neagricole acoperite de
vegetaţie Sport şi loisir 3,34 0,01
Teren arabil Teren arabil neirigat 23391,93 50,53
Vii 251,98 0,54 Fig. 1a. Modificări în utilizarea terenurilor în perioada 1990-2000 în judeţul Botoşani – nivelul al III-
Culturi permanente lea al clasificării CORINE.
Livezi 237,60 0,51
Suprafeţ
e Păşuni Păşuni 6722,34 14,52
agricole Culturi complexe 1451,98 3,14
Suprafeţe agricole eterogene Teren agricol cu porţiuni
importante acoperite de 3223,15 6,96
vegetaţie naturală
Păduri de foioase 4994,57 10,79
Păduri
Păduri, Păduri de amestec 10,10 0,02
zone Pajişti naturale 5,14 0,01
semi- Tufărişuri, vegetaţie erbacee
Liziere 119,63 0,26
naturale Spaţii deschise lipsite de
Plaje, dune 7,77 0,02
vegetaţie
Zone
Zone umede interioare Mlaştini interioare 544,66 1,18
umede
Cursuri de apă 399,65 0,86
Ape Ape interioare
Ape stătătoare 403,72 0,87
Aceste date arată că, în ordine descrescătoare a suprafeţelor ocupate, cele mai importante tipuri de
ecosisteme sunt agroecosistemele, în particular terenurile agricole neirigate (51% din suprafaţa totală),
păşunile (15% din suprafaţa totală) şi terenurile agricole acoperite de vegetaţie naturală (7% din
suprafaţa totală), pădurile, în particular cele de foioase (11% din suprafaţa totală) şi ecosistemele
urbane şi rurale (9% din suprafaţa totală).
Fig. 1b. Modificări în acoperirea terenurilor în perioada 1990-2000 în judeţul Botoşani – nivelul I al
clasificării CORINE.
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 20

23. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Datele europene permit şi evidenţierea schimbărilor survenite în ocuparea şi utilizarea terenurilor în Biotopuri
perioada 1990-2000. Pentru acesta, potrivit metodologiei prezentate de Petrişor (2008), nivelul al III-
Relieful
lea al clasificării indică magnitudinea schimbărilor (Fig. 1a), în timp ce primul nivel prezintă relevanţă
ecologică (Fig. 1b). Din analiza acestor date rezultă că suprafaţa totală afectată de schimbări la nivelul Judeţul Botoşani este situat din punct de vedere geografic în extremitatea nord-estică a României,
al III-lea este de 500,5 ha, iar la nivelul I, de 118,3, ultimele modificări apărând în special în sud+estul având ca vecini Ucraina, respectiv Republica Moldova. Fiind cuprins între râurile Siret la vest şi Prut,
judeţului ca posibil rezultat al unor activităţi de hidro-amenajare a unor zone agricole. care formează graniţa României cu Republica Moldova, judeţul Botoşani se învecinează doar cu două
judeţe ale Moldovei, şi anume: la vest cu judeţul Suceava, iar la sud cu judeţul Iaşi. Cuprinzând între
Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Botoşani situaţia fondului funciar se limitele sale un teritoriu de 4965 km2 ce aparţine părţii de nord a Podişului Moldovei, judeţul Botoşani
prezintă astfel: total judeţ: 498569 ha, din care terenuri agricole: 393472 ha, din care: terenuri ocupă locul 29, ponderea în totalul teritoriului naţional fiind de 2,1%. Coordonate geografice: paralela
arabile: 299262 ha, păşuni: 75070 ha, fâneţe: 14692 ha, vii: 1773 ha şi livezi: 2675 ha, şi terenuri 47024'16" N (Prăjeni), paralela 48016'06" N (Horodiştea), meridianul 27024'02" E (Dersca), meridianul
neagricole: 105097 ha, din care păduri şi alte terenuri din fondul forestier: 57212 ha, terenuri cu ape şi 27024'32" E (Pleşani-Călăraşi).
ape cu sulf: 13794 ha, căi de comunicaţii şi căi ferate: 8368 ha, terenuri ocupate cu construcţii şi curţi:
11628 ha şi terenuri degradate şi neproductive: 14095 ha. Tipuri de habitate inventariate conform Legii 462/2001, Anexa 2
Tip habitat Localizare
Habitatele naturale Pante stâncoase calcaroase cu vegetaţie chasmofitică Malul stâncos al Prutului de la Stânca şi Ripiceni
Depresiuni pe substraturi turboase Rezervaţia Turbăria de la Dersca
Principalele tipuri de habitate inventariate pe teritoriul judeţului Botoşani sunt: habitatele de pădure, Galerii cu Salix alba si Populus alba Pădurea Zavoi Prut de la Badiuţi până la Sânta Mare
habitate de pajişti şi tufărişuri, habitate de stâncării, turbării şi mlaştini, habitate de ape dulci. Păduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic şi Pădurea Tudora
medioeuropean şi cu Carpinion betuli
Habitatele de pădure însumează 57215 ha ceea ce reprezintă 11,5% din teritoriul judeţului, procent Păduri panonice cu Ouercus petraea şi Carpinus betulus Pădurea Tudora
care se situează sub media pe ţară (care este de 27%). Cunoaşterea traiectoriei şi evoluţia spre care
tinde ecosistemul forestier este deosebit de importantă deoarece el constituie habitatul natural pentru
diverse specii de floră şi faună sălbatică. Menţinerea unui echilibru dinamic în acest tip de ecosistem Relieful judeţului Botoşani aparţine la două mari unităţi ale Podişului Moldovei: Podişul Sucevei în
influenţează direct şi benefic nivelul diversităţii biologice din judeţul nostru şi păstrarea relaţiilor vest (cca. 21%) şi Câmpia Moldovei în restul teritoriului (cca. 79%). În ansamblu, relieful se prezintă
complexe în cadrul biocenozelor. sub forma unor dealuri şi culmi înalte în vest şi nord-vest cu altitudini medii în jur de 400 m şi sub
forma unei câmpii colinare cu altitudini medii de 150 m în rest.
Habitatele de pajişti (păşuni şi fâneţe) însumează 89.285 ha care reprezintă 17,9% din suprafaţa
judeţului Botoşani. Pajiştile, ca şi pădurile, constituie un echilibru ecologic în cadrul acţiunilor şi Datele privind relieful judeţului Botoşani au fost derivate din modelul digital de elevaţie prezentat de
retroacţiunilor dintre floră, faună, sol şi climă de aceea conservarea şi valorificarea lor judicioasă a fost Jarvis şi colab. (2008), valorile de altitudine pentru Botoşani, prezentate în Fig. 2a, sunt cuprinse între 32-
urmărită de specialiştii noştri în aceeaşi măsură ca şi în cazul ecosistemului forestier. Pajiştile din 531 m. Pe baza acestora a fost elaborată harta reliefului (Fig. 2b) astfel: luncă – 0-20 m, câmpie – 20-200
judeţul Botoşani se înscriu în categoria pajişti secundare (fâneţe secundare sau păşuni). În general, se m, deal/podiş – 200-1000 m, munte – peste 800 m (Petrişor, articol în curs de publicare); dintre acestea,
poate aprecia că starea acestor habitate este bună datorită respectării regulilor în organizarea doar formele de câmpie şi deal sau podiş sunt prezente în judeţul Botoşani.
păşunatului şi evitarea încărcării păşunilor cu un număr excesiv de animale sau folosirii unilaterale a
ovinelor sau a caprinelor.
Habitatele de stâncării se întâlnesc în comunele Ştefăneşti, Ripiceni şi Manoleasa. Calcarele recifale
din aceste habitate reprezintă mediul de viaţă prielnic pentru o plantă termofilă foarte rară Schivereckia
podolica motiv pentru care aici s-au constituit rezervaţiile ştiinţifice de la Stânca-Ştefăneşti şi Ripiceni.
Habitatele de turbărie sunt reprezentate de „Turbăria de la Dersca” unde este constituită şi o
rezervaţie floristică cu o deosebită valoare monumentală şi estetică în care s-a urmărit conservarea
frumuseţilor naturale ce le reprezintă.
Habitate de ape dulci – cele mai importante lacuri de pe teritoriul judeţului Botoşani sunt: acumularea
cu rol complex Stânca Ştefăneşti pe râul Prut, acumulările Bucecea şi Rogojeşti pe râul Siret, Cal Alb
pe râul Podriga şi Negreni pe râul Başeu. La aceste lacuri se adaugă resursele de apă de suprafaţă.
Aceste medii acvatice constituie habitatul a numeroase specii de peşti printre care amintim: plătica,
şalăul, crapul românesc, roşioara, bibanul, carasul, etc.
Fig. 2a. Altitudinile în jud. Botoşani. Culorile mai deschise Fig. 2b. Relieful în jud. Botoşani. Culorile corespund
indică valori mai scăzute, iar cele închise valori mai ridicate. unităţilor de relief astfel: verde deschis – câmpie, maro –
deal/podiş.
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 21

24. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Clima – temperatura
Datele utilizate sunt prezentate în articolul publicat de Govindasamy şi colab. (2003); din acestea a fost
decupată situaţia la nivelul jud. Botoşani pentru unităţi pătrate cu latura de 2,50 longitudine × 2,50
latitudine. Aceste date indică o variaţie a temperaturii medii între 7-90 C, cu valori mai scăzute în partea
de nord şi de vest a judeţului şi valori mai ridicate în sud-est (Fig. 3a).
Fig. 3c. Diferenţe dintre temperatura (stânga) şi precipitaţiile (dreapta) actuale şi valorile predicţiilor climatice pentru
anul 2100 în jud. Botoşani. Culorile mai deschise indică valori mai scăzute, iar cele închise valori mai ridicate.
În general, configuraţia spaţială a climei o urmează pe cea a reliefului, valorile mai ridicate ale
temperaturii (actuale sau prezise) corespunzând unităţilor de relief joase (câmpie, luncă), iar cele
scăzute, reliefului înalt (deal, munte).
Fig. 3a. Temperatura (stânga) şi precipitaţiile (dreapta) medii în jud. Botoşani. Culorile mai deschise indică valori mai
În ceea ce priveşte precipitaţiile, ele au fost analizate pe baza aceloraşi date, situaţia actuală fiind
scăzute, iar cele închise valori mai ridicate.
prezentată în Fig. 3a, predicţia în Fig. 3b, iar diferenţele în Fig. 3c. Configuraţia spaţială este
asemănătoare cu cea a temperaturilor, în sensul că regiunilor cu temperaturi scăzute le corespund valori
Schimbările climatice afectează şi această regiune. Conform datelor publicate de Hijmans şi colab.
ridicate ale precipitaţiilor, iar celor cu temperaturi ridicate, valori scăzute ale precipitaţiilor. Predicţiile
(2005), predicţiile pentru anul 2100 urmează aceeaşi configuraţie spaţială ca şi clima actuală (Fig. 3b),
şi diferenţele urmează aceeaşi configuraţie spaţială ca şi precipitaţiile actuale. Este, de asemenea,
dar cu valori cuprinse între 9-120 C. Este importantă, pe baza acestor date, distribuţia spaţială a
important de subliniat faptul că aceste date indică o scădere aproape generalizată în judeţul Botoşani –
diferenţelor dintre temperatura actuală şi valorile predicţiilor climatice pentru anul 2100 (Fig. 3c). În
altfel spus, predicţiile climatice indică scăderi ale precipitaţiilor, regiunile în care se preconizează o
mare, configuraţia spaţială urmează acelaşi model, în sensul în care în zonele reci temperaturile vor
creşte mai puţin, iar în ele calde creşterile vor fi mult mai importante, ajungând la medii care depăşesc creştere comparativ cu situaţia actuală a precipitaţiilor ocupând o suprafaţă redusă.
cu 20 C valorile actuale. Este, de asemenea, important de subliniat faptul că aceste date indică o creştere
De asemenea, se observă că atât configuraţia temperaturii, cât şi cea a precipitaţiilor corespund
generalizată la nivelul judeţului Botoşani – altfel spus, predicţiile climatice indică doar creşteri ale
temperaturi, neexistând regiuni în care să se preconizeze o răcire comparativ cu situaţia actuală a altitudinii.
temperaturii. Calitatea biotopului
Starea calităţii atmosferei
APM Botoşani supraveghează calitatea aerului printr-o reţea de monitorizare structurată astfel: poluanţi
gazoşi, prin 4 puncte în flux de 24 ore, amplasate în municipiul Botoşani (APM, SC
ELECTROCONTACT SA şi Staţia de epurare) şi în zona de frontieră – Darabani (Staţia meteo);
pulberi în suspensie, în două puncte în flux de 24 ore situate în municipiul Botoşani (APM Botoşani şi
SC STORSACK RO. SRL Botoşani); pulberi sedimentabile în 5 puncte în flux lunar situate pe întreg
teritoriul judeţului Botoşani (APM Botoşani, Staţia meteo Botoşani, Staţia de epurare Darabani, Staţia
de epurare Săveni, Staţia de epurare Bucecea); calitatea precipitaţiilor în 3 puncte, din care unul în
zona de frontieră cu Republica Ucraina (APM Botoşani, Staţia de tratare Dorohoi, Staţia meteo
Darabani); oxizi de azot, într-un singur punct (sediul APM Botoşani) cu “Monitorul automat pentru
NOx”. Principalele surse de poluare sunt prezentate în Fig. 5.
Fig. 3b. Predicţia valorilor temperaturii (stânga) şi precipitaţiilor (dreapta) medii în jud. Botoşani. Culorile deschise
indică valori mai ridicate, iar cele închise valori mai scăzute.
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 22

25. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Debite măsurate pe râuri în judeţul Botoşani în anul 2004 (mc/s)
Râul Staţia hidrometrică Debit maxim în anul 2004 m3/s Debit mediu multianual (m3/s)
Prut Radauti-Prut 563 79.6
Prut Stanca aval 201 82.4
Volovat Manoleasa 1,39 0.434
Baseu Stefanesti 6,97 1.74
Jijia Dorohoi 3,02 0.665
Jijia Dangeni 21,4 1.74
Jijia Todireni 23,8 2.25
Buhai Padureni 1,34 0.168
Drislea Drislea 4,46 0.108
Deriv. Siret Sitna Bucecea 2,38 0.450
Sitna Catamarasti 2,46 0.396
Sitna Dracsani 5,47 1.53
Sitna Todireni 16,2 2.3
Miletin N.Balcescu 7,6 0.468
Sursa: Direcţia Apele Române “Prut” Iaşi
Starea calităţii apelor pe ansamblul bazinului inclusiv sub aspectul repartiţiei pe tronsoane de
râu de diferite categorii de calitate conform NORCAS/2002
I II III IV V
Râu Lungime (km)
km % km % km % km % km %
Prut 237 237 100
Başeu 104 83 79 21 21
Podriga 40 23 57 17 43
Jijia 134 52 39 82 61
Sitna 78 11 14 18 23 49 63
Miletin 55 55 100
Total judeţ 648 248 38 231 36 152 23 17 3
Sursa: Direcţia Apele Române “Prut” Iaşi
Volume captate pe bazine hidrografice în anul 2004 Volume captate pe activităţi economice
Sursa de Volume captate Total volum captat Volume captate
Bazinul hidrografic Activităţi
captare (mil. m3) (mil. m3) (mil. m3)
suprafaţă 24,29 Populaţie 15,76
B.H. PRUT subteran 0,89 25,18 Industrie 10,70
subteran 0,18 Irigaţii 0,52
suprafaţă 24,0 Piscicultură 23,14
Fig. 5. Poluarea atmosferei în judeţul Botoşani (sursa: APM Botoşani). B.H. SIRET 24,97 Zootehnie 0,04
subteran 0,97
TOTAL 50,15
Sursa: Direcţia Apele Române “Prut” Iaşi
Starea râurilor
Teritoriul judeţului Botoşani este limitat la extremitatea estică de râul Prut, având afluenţii principali Starea lacurilor
râul Başeu, cu care confluează în zona localităţii Ştefăneşti, şi râul Jijia cu care confluează în judeţul
Iaşi. La rândul său, râul Jijia are ca afluenţi râurile Sitna şi Miletin. Bazinul râului Prut ocupă 88% din
Pe teritoriul judeţului Botoşani există cca. 150 lacuri, în mare parte folosinţe piscicole, dar şi surse de
suprafaţa judeţului, iar 12% este ocupat de bazinul râului Siret, situat în partea vestică a judeţului.
alimentare cu apă în scop potabil pentru un număr important de localităţi. Lacul Bucecea are un volum
Repartiţia pe bazine hidrografice se prezintă astfel: B.H. Prut – 4382 km2, B.H. Siret – 603 km2.
util de 8,73 mil. mc şi asigură alimentarea cu apă potabilă pentru municipiile Botoşani şi Dorohoi,
Lungimea reţelei hidrografice codificate este 2054 km. Principalele surse de apă de suprafaţă existente
precum şi pentru zonele limitrofe aducţiunilor. De asemenea, asigură tranzitarea unor debite în perioade
pe teritoriul judeţului Botoşani sunt constituite din râurile Prut şi Siret. Cursurile de apă mici din judeţ
excedentare pe derivaţia Siret – Sitna (în acumularea Cătămărăşti) pentru compensarea deficitelor de apă
au debite variabile în sezonul primăvară-vară, iar calitatea acestora nu se încadrează în limitele de
din bazinul Jijia. Lacul Stânca, cu un volum total de 1285 mil mc şi un volum util de 450 mil. mc,
potabilitate. Acumulările cu rol complex existente pe aceste cursuri asigură surse de apă permanente.
asigură alimentarea cu apă potabilă pentru localităţile Ştefăneşti şi Truşeşti şi, în perspectivă, Santa Mare
Resursele de apa ale judeţului sunt completate de apele subterane, astfel încât la nivelul judeţului
şi Dângeni, dar produce şi energie electrică, la o putere instalată de 65 mil. kWh. Lacul Negreni, situat
Botoşani avem următoarea situaţie:
pe râul Negreni în zona localităţii Negreni, asigură apă potabilă pentru oraşul Săveni cu un debit instalat
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 23

26. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
de 43 l/s. Volumul util este de 10,30 mil. mc. Putem aminti şi alte lacuri cu folosinţă piscicolă, cum ar fi: Staţii de epurare orăşeneşti şi comunale
Iezer, Cătămărăşti, Cal Alb, Mileanca, Dracşani. Staţie de epurare Populaţie deservită Emisar
Vol. ape uzate evacuate (mil. Grad de
m3) epurare
SC APA GRUP SA Botosani - Staţia 115344 Sitna 13,915 corespunzător
Resurse de apa acumulate in judeţul Botoşani de epurare a municipiului Botoşani
Denumirea lacului de acumulare Volum total (mii. m3) Volum util (mil. m3)
SC APA GRUP SA Botoşani – staţia 16508 Jijia 2,203 necorespunzător
Stânca – Costeşti 1.400.000 450.000
de epurare a municipiului Dorohoi
Cal -Alb 16.280 4.950
SC APA GRUP SA Botoşani – staţia 875 Podriga 0,051 necorespunzător
Negreni 25.600 8.800 de epurare a oraşului Darabani
Hăneşti 6.400 4.200 SC APA GRUP SA Botoşani – staţia 3480 Başeu 0,268 necorespunzător
Mileanca 14.350 5.100 de epurare a oraşului Săveni
Iezer 14.100 3.600 Consiliul Local Mihai Eminescu Dresleuca 0,088 necorespunzător
Cătămărăşti 17.950 7.520 Sursa: Direcţia Apele Române “Prut” Iaşi
Dracşani 10.710 8.210
Sursa: Direcţia Apele Române “Prut” Iaşi
Conform datelor furnizate de SGAJ Botoşani s-au înregistrat depăşiri la următorii indicatori:
Parte din aceste lacuri sunt colmatate, depunerile in cuveta lacului fiind în unele cazuri, excesiv de
Staţia de epurare a suspensii, CBO5, CCO-Cr, fosfor total, cloruri, calciu, magneziu, fier ionic total, detergenţi
mari. Din totalul acumulărilor studiate, acumulările Bucecea, Stânca şi Cătămărăşti se încadrează în municipiului Dorohoi sintetici, fenoli, H2S+sulfuri
clasa a II-a de calitate, restul fiind situate în clasa a III-a şi a IV-a. Staţia de epurare a oraşului suspensii, CBO5, CCO-Cr, amoniu, azot total, fosfor total, reziduu filtrat, detergenţi
Darabani sintetici, fenoli, H2S+sulfuri, substanţe extractibile
Lac Curs de Vol. tot. Staţia de epurare a oraşului suspensii, CBO5, CCO-Cr, amoniu, azot total, fosfor total, detergenţi sintetici, H2S+sulfuri,
Folosinţa principală Stadiu trofic
Nume Tip apă (mil. m3) Săveni substanţe extractibile
Stânca Costeşti artificial Prut 735 Regularizare debite, alimentare cu apă, Oligotrof
producerea energiei electrice, atenuarea viiturilor
Negreni artificial Başeu 10,3 Alimentarea cu apă a oraşului Săveni, irigaţii, Eutrof Starea solurilor
apărarea împotriva inundaţiilor
Datorită secetei repetate cat şi a folosirii neraţionale a terenurilor agricole şi arabile, calitatea solurilor a
Cal Alb artificial Başeu 6,15 Piscicultură, atenuarea viiturilor, irigaţii Eutrof
Mileanca artificial Podriga 6,1 Piscicultură, atenuarea viiturilor, irigaţii Mezotrof scăzut, astfel, în judeţul Botoşani, se întâlnesc următoarele aspecte defavorabile:
Cătămărăşti artificial Sitna 8 Piscicultură, atenuarea viiturilor, irigaţii Oligo-mezotrof – Eroziunea solului afectează 40,6% din suprafaţa agricolă totală. Solurile excesiv erodate
Dracşani artificial Sitna 28,6 Piscicultură, atenuarea viiturilor Eutrof (reprezentate de ravene ogaşe, cornişe de desprindere) au o pondere de 2,2% din suprafaţa agricolă.
Hăneşti artificial Başeu 6,4 Piscicultură, atenuarea viiturilor Hipertrof
Sursa: Direcţia Apele Române “Prut” Iaşi
În ultimul timp degradarea solurilor prin eroziune s-a intensificat datorită desţelenirii unor suprafeţe
şi a benzilor înierbate, amplasate pe versanţii cu pante mari.
1.3.3.4. Starea apelor subterane
– Alunecările de teren afectează 15 % din suprafaţa totală agricolă, din care cele active 9,1%.
În judeţul Botoşani calitatea apelor subterane este urmărită prin intermediul laboratorului SGAJ Extinderea alunecărilor de teren în ultimii ani, se datorează lipsei unui program de îmbunătăţiri
Botoşani. În localităţile rurale alimentarea cu apă se realizează prin captare de izvoare şi surse proprii funciare, care prin lucrări de nivelare, drenaj, înierbare sau împădurire au rolul de a proteja aceste
subterane. În urma monitorizării localităţilor rurale au fost depistate zone deficitare privind asigurarea terenuri.
necesarului de apă din punct de vedere cantitativ şi calitativ. Nivelurile piezometrice ale apelor
subterane au evoluat în limite normale, chiar şi în perioada de secetă, nivelurile nu s-au situat sub limita – Excesul de umiditate de natură freatică afectează 12,6% din solurile agricole. Lucrările de desecare
de exploatare. Excepţie fac în special fântânile piezometrice situate în zonele de deal, mai ales în şi drenaj executate înainte de 1989 pe o parte din aceste terenuri nu mai funcţionează decât parţial
perioada de vară-toamnă, unde nivelurile piezometrice au scăzut foarte mult, unele din ele chiar au sau sunt complet degradate.
secat temporar. Din totalul forajelor la care s-a studiat calitatea apei doar 2 foraje corespund cerinţelor – Aciditatea solurilor poate fi cauzată sau accentuată de tehnologii agricole inadecvate, cum este
Legii privind Calitatea Apei Potabile nr. 458/2002: Rădăuţi-Prut F1, Rădăuţi-Prut F3. Se menţionează folosirea an de an a unor doze mari de îngrăşăminte cu reacţie fiziologică acidă. Solurile cu reacţie
că această apreciere s-a făcut doar pe baza indicatorilor fizico-chimici. Cele mai frecvente depăşiri s-au acidă ocupă zone mari în partea vestică şi nord-vestică a judeţului. Solurile puternic-moderat acide
înregistrat la indicatorii: „amoniu”: cele mai mari depăşiri înregistrându-se în forajele Ştefăneşti F1 (de se regăsesc pe 5,9% din suprafaţa agricolă totală. Există un număr de 11 comune în care ponderea
6 ori), Dorohoi F1 (de 6 ori), Măşcăteni F 2 (de 7 ori), Săveni F1 (de 6 ori); „azotiţi”: cele mai mari solurilor acide este mult mai mare decât media pe judeţ (de ex. Dersca, vf. Câmpului, Corni,
depăşiri înregistrându-se în forajele Dângeni F3 (de 5 ori), Băluşeni F1 (de 3 ori); „azotaţi”: cele mai Vorona, Curteşti, Suharău, Cristineşti).
mari depăşiri înregistrându-se în forajele Sadoveni F 3 (de 2 ori), Ştefăneşti F3 (de 2,5 ori); „sulfaţi”:
– Solurile alcaline (cu pH mai mare de 8,4) totalizează 4,7 % din suprafaţa studiată. În unele comune,
cele mai mari depăşiri înregistrându-se în forajele Ştefăneşti F3 (de 4 ori, şi repectiv de 7 ori), Dracşani
ponderea solurilor alcalizate este mai mare decât media pe judeţ (peste 10% soluri alcalinizate):
(de 11 ori), Săveni (de 6 ori); „mangan”: cele mai mari depăşiri înregistrându-se în forajele Ştefăneşti F
Vlăsineşti, Ştefăneşti, Dângeni, Suliţa, Coţuşca, Gorbăneşti.
1 (de 8 ori), Ştefăneşti F2 (de 16 ori), Dângeni F3 (de 2,5 ori), Măşcăteni F3 ( de 7 ori).
– În ceea ce priveşte asigurarea solurilor agricole cu humus, datele de analiză arată că 30% din
acestea sunt slab şi foarte slab asigurate cu humus. Cauza cea mai importantă a conţinutului scăzut
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 24

27. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
de humus constă în eroziunea moderată, puternică sau excesivă ce se constată pe versanţii cu (stejar). Pădurile au o suprafaţă de aproximativ 54.000 ha, reprezentând 12% din suprafaţa judeţului şi
înclinare mare. sunt alcătuite din stejar şi gorun (37%), carpen (22%), frasin, arţar, jugastru, ulm (20%), salcie, plop, tei
(14%) şi fag (7%). În nord-vestul judeţului se întind pădurile de gorun, stejar, carpen, tei, arţar, etc. În
– Azotul reprezintă principalul element de nutriţie implicat în procesele de creştere şi dezvoltare a
partea de sud-vest a judeţului se întâlnesc păduri de amestec alcătuite din: fag, gorun, carpen, etc., iar
plantelor. Asigurarea slabă cu azot a fost constatată pe 25% din suprafaţa agricolă totală. În
pe albiile râurilor Prut şi Siret sunt însemnate lunci alcătuite din specii lemnoase de esenţe moi: salcie,
condiţiile geomorfologice ale judeţului Botoşani, cu o pondere însemnată a terenurilor în pantă,
plop. Răspunzând cerinţelor strategiei europene de protejare a biodiversităţii care prevede conservarea
eroziunea afectează semnificativ atât rezerva de azot organic, cât şi dinamica de durată a formelor
naturii şi gestionarea ei în perspective unei dezvoltări durabile, au fost luate în evidenţă şi alte zone
minerale de azot din sol.
dezinteres pentru biodiversitatea judeţului (în afara celor 8 situri protejate de interes naţional) şi anume
– Asigurarea foarte slabă şi slabă cu fosfor mobil se regăseşte pe 44% din suprafaţa studiată. 23 arii naturale protejate situate în fond forestier încadrate în grupa I funcţională. În acelaşi scop au fost
Cercetările agricole au stabilit că au loc pierderi importante de recoltă în cazul aprovizionării slabe declaraţi monumente ale naturii 65 arbori seculari şi 7 specii de plante rare ocrotite pe întreg teritoriul
şi mai ales foarte slabe a solurilor cu fosfor mobil. Ca urmare, acest deficit în fosfor reprezintă un judeţului (Hotărârea nr. 5/1995 a Consiliului Judeţean Botoşani).
factor limitativ important pentru producţia agricolă din judeţul Botoşani.
– Asigurarea solurilor agricole cu potasiu este bună pe ansamblul judeţului, numai 7% din solurile Specii de floră inventariate conform Legii 462/2001, anexele 3 şi 4
Denumire ştiinţifică şi populară Localizare
agricole sunt slab şi mijlociu aprovizionate.
Cypripedium calceolus – papucul Rezervaţia de tisă Tudora, Pădurea Baisa, Pădurea Corni, Codrul eminescian-
doamnei comuna M. Eminescu, Hudeşti (sat Baranca), Pădurea Vorona
Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe Fauna sălbatică
Total judeţ 498569 Clasa de calitate Suprafaţa (ha)
Total agricol, din care: 393472 total 387.796
Arabil 299262 Clasa de calitate a I-a foarte bună 1.365,03 În judeţul Botoşani se pot diferenţia două domenii faunistice: unul de silvostepă şi altul de pădure. Fauna
Păşuni 75070 Clasa de calitate a II-a bună 165.388,40 de silvostepă, respectiv din zona de câmpie, este reprezentată prin unele rozătoare ca: popândăul,
Fâneţe 14692 Clasa de calitate a III-a mijlocie 129.138,28 dăunător pentru culturile cerealiere, o varietate specifică nordului Moldovei de căţelul pământului,
Vii 1773 Clasa de calitate a IV-a slab 57.056,43 şoarecele de stepă, şobolanul de câmp, iepurele de câmp. Pe seama lor trăiesc unele mustelide ca: dihorul,
Livezi 2675 Clasa de calitate a V-a foarte slabă 15.769,60 nevăstuica, iar dintre marile carnivore menţionăm vulpea. Avifauna este reprezentată de graur, pitpalacul,
ciocârlia de câmp, dumbrăveanca şi unele răpitoare ca: uliul porumbar. Pe iazurile mai mari ori pe bălţile
Starea agrochimică a terenurilor agricole, conform datelor furnizate de OSPA Botoşani, prezintă Prutului se întâlnesc frecvent lişiţa, raţa sălbatică. Dintre reptilele mai frecvente sunt şopârlele, iar dintre
următoarele aspecte defavorabile: batracieni: broasca râioasă sau broasca de lac şi buhaiul de baltă. Fauna de pădure cuprinde unele din
elementele menţionate mai sus, dar se caracterizează mai ales prin: căprioara, întâlnită în toate pădurile
Factor limitativ Suprafaţa (ha) din Dealurile Siretului şi în cele din Dealurile Cozancei, mistreţul, vulpea, care trece şi în câmpie unde
Eroziune (de la slabă la excesivă) 104.273,26
vânează rozătoare, şi pisica sălbatică. Avifauna este reprezentată de mierlă, sturzul cântător, gaiţa, unele
Alunecări (stabilizate, semistabilizate, active) 36.379,81
Gleizare (de la slabă la excesivă) 72.764,71 specii de piţigoi, turturica. La acestea se adaugă unele rozătoare ca: gaia, uliul. Reptilele sunt mai
Pseudogleizare (de la slabă la excesivă) 6.555,07 numeroase, reprezentate prin şarpele de pădure şi diferite şopârle. Deosebit de bogată este fauna de
Inundabilitate 29.034,17 frunzar, în care gasteropodele, păianjenii, insectele şi miriapodele formează o lume puţin studiată. Pentru
protejarea faunei sălbatice locale, conform legislaţiei comunitare, pe teritoriul judeţului Botoşani sunt
Biomul
nominalizate, prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 5/1995, 78 specii de păsări şi 5 specii de animale
Flora sălbatică care beneficiază de un regim special de ocrotire. Cea mai reprezentativă zonă din judeţ din punct de
Vegetaţia naturală a judeţului Botoşani, caracteristică zonei de silvostepă, este alcătuită predominant vedere al varietăţii avifaunistice este lunca Prutului unde au fost inventariate 93 de specii de păsări.
din plante ierboase în păşuni naturale care ocupă cca. 13% din suprafaţa agricolă a judeţului, Acumularea Stânca-Costeşti a fost declarată arie de importanţă avifaunistică prin HG nr. 2151/2004.
reprezentate prin asociaţii de graminee adaptate la secetă, ca şi prin unele specii de plante suculente şi Biodiversitatea urbană
bulbifere, care formează asociaţii vegetale ce ocupă zonele afectate de alunecări de teren din parte de
Spaţii verzi şi zone de agrement
nord, est-vest şi sud-vest a judeţului. Monotonia covorului erbaceu este modificată de apariţia unor
Suprafaţa (ha)
tufărişuri alcătuite din arbuşti ca: Prunus spinosa (porumbarul), Rosa canina (măceşul), Crataegus
Populaţie Zona verde / cap de locuitor (%)
monogina (păducelul), etc. De-a lungul râurilor ca şi pe solurile de lăcovişte umede, se întâlneşte o Oraş Zone de agrement si parcuri Spaţii verzi
Total
vegetaţie hidrofilă reprezentată prin specii de: Typha latifolia (papură), Phragmites australis (stuf), Botoşani 13 217 230 126259 5,6
Equisetum palustre (barba ursului), Corex riparia (rogoz), Polygonum amphibium (troscot de baltă), Dorohoi 4 35,7 39,7 35171 3,6
etc. În pajiştile stepice xeromezofile se întâlnesc speciile: Festuca valesiaca (păiuş), Stipa joannis, Săveni 3 12 15 12024 5,3
Stipa lessingiana, stipa pulcherima (colilie) în special în jurul localităţilor Todireni, Unţeni, Călăraşi, Darabani 3 13 16 8745 1,8
Hlipiceni. În partea nordică, vestică şi sudică a judeţului, în pajişti şi terenurile agricole se întâlnesc:
Festuca valesiaca (păiuşul), Festuca rupicola care ocupă locul fostelor păduri de Quercus robur
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 25

28. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Suprafaţa spaţiilor verzi în mediul urban este deficitară, iar în cea ce priveşte dotarea spaţiilor verzi cu Depozite de deşeuri municipale
acces nelimitat, acestea în general nu corespund cerinţelor Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. Depozitele de deşeuri pot contamina solul şi apa subterană prin levigarea substanţelor toxice conţinute
536/1996 privind norme de igienă şi recomandări pentru mediul de viaţă al populaţiei. Insuficienţa (metale grele, compuşi cu azot, compuşi cloruraţi, compuşi organici). Levigatul provenit din
locurilor de parcare pentru autovehicule duce la parcarea acestora pe spaţiile verzi şi trotuare. descompunerea substanţelor organice este îmbogăţit cu nitraţi şi poate determina poluarea severă a pânzei
de apă freatică, precum şi eutrofizarea apelor de suprafaţă din zonele învecinate depozitului.
Biodegradarea materiilor organice în depozite poate să evacueze în atmosferă gaze toxice şi periculoase.
A.1.4.2. GESTIUNEA DEŞEURILOR Reziduurile menajere au un impact important şi asupra populaţiei fiind vectori importanţi în răspândirea
În prezent, problema deşeurilor menajere se manifestă tot mai acut datorită, pe de o parte, creşterii infecţiilor. Astfel, reziduurile provenite din diferite surse conţin de obicei o gamă foarte largă de
cantităţii acestora, iar pe de altă parte, a impactului lor negativ, tot mai pronunţat, asupra mediului microorganisme, sanogeni şi patogeni, care răspândesc boli infecţioase şi parazitare. În condiţii prielnice
înconjurător. Situaţia este gravă şi în mediul rural, unde, suprafeţe destul de importante sunt acoperite agenţii patogeni pot trăi în reziduuri timp îndelungat (zile, luni), pot pătrunde în sol, apă, provocând
cu deşeuri menajere a căror componenţă este foarte complexă. Depozitarea întâmplătoare pe sol a contaminarea prin contact direct şi indirect. De asemenea, reziduurile pot conduce la crearea unor condiţii
deşeurilor, evacuarea acestora în cursurile de apă, arderea necontrolată a deşeurilor în mediul urban favorabile pentru înmulţirea insectelor şi a rozătoarelor. Depozitarea şi tratarea necorespunzătoare a
reprezintă o serie de riscuri majore pentru mediul ambiant. Gestiunea deşeurilor reprezintă una dintre deşeurilor solide menajere urbane în depozitele finale pot conduce la poluarea atmosferei prin
problemele cele mai acute de protecţie a mediului. Datorită creşterii consumului în ultimii ani, dar şi a descompunerea reziduurilor cu conţinut de substanţe organice cu degajarea de substanţe urât mirositoare
tehnologiilor şi instalaţiilor încă învechite din industrie, a crescut cantitatea de deşeuri produsă. De (amoniac, metan, hidrogen sulfurat), vântul şi curenţii de aer antrenează praful din grămezile de gunoaie
asemenea, există mari cantităţi de deşeuri stocate în depozitele de deşeuri urbane şi industriale, care şi produsele de ardere apărute în urma auto-aprinderii incomplete a deşeurilor la locurile de depozitare.
ocupă mari suprafeţe de teren şi afectează calitatea mediului, în special a apelor subterane şi de Desfăşurarea activităţii pe depozite orăşeneşti este deficitară. Pe lângă deşeurile menajere, stradale,
suprafaţă. comerciale, pe depozitele municipale sunt acceptate, mai mult sau mai puţin legal, şi deşeuri industriale
periculoase. Amestecul acestor tipuri de deşeuri poate conduce la producerea unui levigat încărcat cu
substanţe nocive care, prin infiltrare, poluează apele de suprafaţă şi subterane sau solul şi implicit
Deşeuri municipale şi asimilabile afectează starea de sănătate a populaţiei din zonă. Depozitele de deşeuri din judeţul Botoşani sunt mixte
Deşeurile municipale şi asimilabile reprezintă totalitatea deşeurilor generate, în mediul urban şi în (60%), acceptând pentru depozitare atât deşeuri de tip urban, cât şi deşeuri industriale, de obicei,
mediul rural, din gospodării, instituţii, unităţi comerciale şi prestatoare de servicii (deşeuri menajere), nepericuloase.
deşeuri stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi, deşeuri din construcţii şi
demolări, nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti. În mediul urban, gestionarea deşeurilor Conform APM Botoşani (2008), în prezent există în judeţ 4 depozite neconforme (care ocupă o
municipale este realizată în mod organizat, prin intermediul serviciilor proprii specializate ale suprafaţă totală de aproape 20 de hectare) şi 168 de gropi de gunoi (80 hectare). Nici unul din aceste
primăriilor sau al firmelor de salubritate. Acest sistem acoperă numai 90% din totalul generatorilor de amplasamente nu sunt conforme cu Directiva privind depozitarea si prin urmare toate trebuie închise si
deşeuri municipale din mediul urban. În mediul rural nu există servicii organizate pentru gestionarea reabilitate. Datele limită pentru închiderea celor patru depozite sunt 2008 (Dorohoi), 2012 (Botoşani),
deşeurilor, transportul la locurile de depozitare fiind făcut în mod individual de către generatori. 2014 (Dărăbani) şi 2016 (Săveni).
Deşeuri municipale colectate (tone/an) 2000 2001 2002 2003 Volum Volum
Supr. Supr. Cap.
Deşeuri menajare de la populaţie 64395 36591 69454,00 56456,2 Loca- deşeuri deşeuri Nr. loc.
Nume depozit proiec-tată ocupată proiec-
Deşeuri menajere de la agenţii economici 10187 20930 16476,00 10053 lizare depozitat depozitat deserviţi
(ha) (ha) tată (m3)
Deşeuri din servicii municipale 108806 81086,50 83434,00 15056,7 (m3) anual (m3)
Deşeuri din construcţii, demolări - 3324 2836,00 16723 Depozit orăşenesc Săveni Săveni 1,2 1,0 60000 42000 4000 3200
Total 183388 138607,5 166200 98288,9 Depozit orăşenesc Darabani Darabani 1,5 1,5 50000 23000 6400 12820
Depozit mixt de deşeuri industriale si
Dorohoi 2,06 1,3 500000 230000 90000 44125
Colectarea şi transportul deşeurilor urbane: deşeurile menajere rezultate din locuinţe, instituţii şi entităţi menajere Dorohoi
economice diverse (comerţ, industrie) sunt pre-colectate în recipiente de diferite capacităţi în spaţii Depozit mixt de deşeuri industriale si
Botoşani 13,75 6,54 1314000 764000 160000 128700
menajere Botoşani
special amenajate în acest scop.
Deşeuri de producţie
Valorificarea deşeurilor municipale
Deşeurile de producţie reprezintă totalitatea deşeurilor generate din activităţile industriale; pot fi
În judeţul Botoşani deşeurile municipale nu sunt colectate selectiv în vederea valorificării materialelor
deşeuri de producţie nepericuloase şi deşeuri de producţie periculoase.
reciclabile (hârtie, carton, sticlă, metale, materiale plastice) decât într-o măsură foarte mică. Se poate
afirma că aproximativ 40% din componentele deşeurilor municipale reprezintă materiale reciclabile, Deşeuri periculoase Deşeuri nepericuloase
din care cca. 20% au mari şanse de recuperare, nefiind contaminate. Din păcate cea mai mare parte a 2000 2001 2002 2003 2000 2001 2002 2003
deşeurilor reciclabile se elimină prin depozitare, pierzându-se astfel mari cantităţi de materii prime Generate 24,442 115,411 1096,690 15,764 45047.55 21011.114 45972.75 3970.241
secundare şi resurse energetice. Valorificate 8,308 4,390 1050,000 489,382 18342.3954 16876.162 36431.05 1182.87
Eliminate - - 8,000 - 32909.853 3842.404 10273.37 1372.2
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 26

29. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Localităţi afectate de hazardurile naturale cuprinse în legea 575, cauzele producerii pagubelor la
Deşeuri generate din activităţi medicale (tone/an) 2002 2003 2004 hazardurile naturale – inundaţii
Generate - 37,735 39,639 Tipuri de inundaţii
Eliminate - 37,735 39,639 Unitatea administrativ-teritorială Pe cursuri de apă Pe torenţi
Stoc final - 0,000 0,000 Flămânzi Da Da
Frumuşica Da Da
A.1.5. RISCURI NATURALE George Enescu Da Nu
Hilişeu-Horia Da Nu
A.1.5.1. Vulnerabilitatea la cutremure Hlipiceni Da Nu
Hudeşti Da Da
Arealul circumscris judeţului Botoşani se încadrează, în macrozona cu magnitudinea seismică 6, iar de Ibăneşti Da Nu
la o linie orientată NNE – SSV, ce trece pe la sud de municipiul Botoşani, se încadrează în macrozona Mihălăşeni Da Nu
cu magnitudinea seismică 71, scara MKS, conform SR 11100/1-93 „Zonarea seismică a României”. Mileanca Da Nu
Raportat la Normativul pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor P100-92 Anexa A Zonarea Păltiniş Da Da
seismică a teritoriului României din punct de vedere al normativelor de calcul se situează în zona E de Rădăuţi-Prut Da Nu
intensitate seismică (grad seismic echivalent), teritoriul judeţului în totalitate, prezentând coeficientul Răuseni Da Da
Ripiceni Da Nu
de seismicitate Ks = 0,12.
Roma Da Da
Stauceni Da Da
Conform Normativului P100-1/2004, Zonarea teritoriului României în termeni de valori de vârf ale Suharău Da Nu
acceleraţiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure cu interval mediu de recurenţă IMR – 100 Suliţa Da Da
ani şi în termeni de perioadă (colţ) Tc a spectrului de răspuns, zona este caracterizată prin ag care Şendriceni Da Nu
prezintă un coeficient de seismicitate de: Ştefăneşti Da Da
─ ag = 0,12 g, în partea de nord a judeţului; Tc=0,7 sec; Todireni Da Nu
Truşeşti Da Da
ag = 0,16 g, în partea de sud a judeţului; Tc=0,7 sec.
Tudora Da Da
A.1.5.2. Vulnerabilitatea la inundaţii Ungureni Da Nu
Văculeşti Da Nu
Date la nivelul judeţului: paguba totală - 242 miliarde lei, paguba specifică - 27 miliarde lei/an, 5 Vârfu Câmpului Da Da
miliarde lei/km2, 58 miliarde lei/an/1000; gradul general de vulnerabilitate rezultat - mică, gradul Vlădeni Da Nu
general de vulnerabilitate pe hartă - mică. Vlăsineşti Da Nu
Vorona Da Nu
Localităţi afectate de hazardurile naturale cuprinse în legea 575, cauzele producerii pagubelor la A.1.5.3. Vulnerabilitatea la alunecări de teren
hazardurile naturale – inundaţii
Tipuri de inundaţii
Unitatea administrativ-teritorială Pe cursuri de apă Pe torenţi Localităţi afectate de hazardurile naturale cuprinse în legea 575, cauzele producerii pagubelor la
Municipii hazardurile naturale – alunecări de teren
Botoşani Da Nu Unitatea administrativ-teritorială Potenţialul de producere a alunecărilor Tipul alunecărilor
Dorohoi Nu Da Primară Reactivată
Oraşe Municipiul
Darabani Da Nu Botoşani Ridicat Da Nu
Săveni Da Nu Oraşe
Comune Darabani Ridicat Da Nu
Băluşeni Da Nu Săveni Ridicat Da Nu
Brăeşti Nu Da Comune
Broscăuţi Albeşti Ridicat Da Nu
Copălău Da Da Avrămeni Ridicat Da Nu
Cordăreni Da Nu Băluşeni Ridicat Da Nu
Corni Da Nu Brăeşti Ridicat Da Nu
Coţuşca Da Nu Broscăuţi Ridicat Da Nu
Cristeşti Da Nu Bucecea Ridicat Da Nu
Curteşti Da Nu Călăraşi Ridicat Da Nu
Dersca Da Nu Conceşti Ridicat Da Nu
Drăguşeni Da Nu Copalău Ridicat Da Nu
Durneşti Da Nu Cordăreni Ridicat Da Nu
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 27

30. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Localităţi afectate de hazardurile naturale cuprinse în legea 575, cauzele producerii pagubelor la
hazardurile naturale – alunecări de teren
Unitatea administrativ-teritorială Potenţialul de producere a alunecărilor Tipul alunecărilor
Primară Reactivată
Corlăţeni Ridicat Da Nu
Coţuşca Ridicat Da Nu
Cristeşti Ridicat Da Nu
Cristineşti Ridicat Da Nu
Curteşti Ridicat Da Nu
Dângeni Ridicat Da Nu
Dersca Ridicat Da Nu
Dobârceni Ridicat Da Nu
Drăguşeni Ridicat Da Nu
Durneşti Ridicat Da Nu
George Enescu Ridicat Da Nu
Gorbăneşti Ridicat Da Nu
Hăneşti Ridicat Da Nu
Hilişeu-Horia Ridicat Da Nu
Hlipiceni Ridicat Da Nu
Hudeşti Ridicat Da Nu
Ibăneşti Ridicat Da Nu
Leorda Ridicat Da Nu
Lunca Ridicat Da Nu
Manoleasa Ridicat Da Nu
Mihai Eminescu Ridicat Da Nu
Mihălăşeni Ridicat Da Nu
Mitoc Ridicat Da Nu Fig. 6. Riscuri naturale în judeţul Botoşani.
Nicşeni Ridicat Da Nu
Păltiniş Ridicat Da Nu
Pomârla Ridicat Da Nu
Răchiţi Ridicat Da Nu
Rădăuţi-Prut Ridicat Da Nu
Răuseni Ridicat Da Nu
Ripiceni Ridicat Da Nu
Roma Ridicat Da Nu
Santa Mare Ridicat Da Nu
Stăuceni Ridicat Da Nu
Suharău Ridicat Da Nu
Suliţa Ridicat Da Nu
Şendriceni Ridicat Da Nu
Ştiubieni Ridicat Da Nu
Todireni Ridicat Da Nu
Truşeşti Ridicat Da Nu
Tudora Ridicat Da Nu
Ungureni Ridicat Da Nu
Unţeni Ridicat Da Nu
Văculeşti Ridicat Da Nu
Vârfu Câmpului Ridicat Da Nu
Viişoara Ridicat Da Nu
Vlăsineşti Ridicat Da Nu
Vorona Ridicat Da Nu
Situaţia generală a riscurilor naturale la nivelul judeţului este rezumată în Fig. 6.
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 28

31. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
TABEL SINTETIC Depozite
Riscuri naturale Surse de poluare Arii naturale protejate
deşeuri
În cele ce urmează prezentăm un tabel sintetic al situaţiei existente şi problemelor de mediu identificate Inun- Rezer- Monu-
la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale din judeţul Botoşani. De asemenea, Fig. 7 prezintă sinteza Nume Inun- Alune- Salu-
daţii Indus- Agricul- As- Carbu- Încăl- Necon- vaţii mente
acestei analize. daţii cări bri- SCI SPA
curs trie tură falt ranţi zire forme natu- ale
torente teren zare
apă rale naturii
Depozite Leorda x x
Riscuri naturale Surse de poluare Arii naturale protejate Lozna x x
deşeuri
Inun- Rezer- Monu- Lunca x x
Nume Inun- Alune- Salu-
daţii Indus- Agricul- As- Carbu- Încăl- Necon- vaţii mente Manoleasa x x x
daţii cări bri- SCI SPA
curs trie tură falt ranţi zire forme natu- ale Mihai Eminescu x x x
torente teren zare
apă rale naturii Mihăileni x x x
MUNICIPII Mihălăşeni x x x
Botoşani x x x x x x x x x x Mileanca x x x
Dorohoi x x x x x x x x Mitoc x x x
ORAŞE Nicşeni x x
Bucecea x x x x Păltiniş x x x x
Dărăbani x x x x x x x x x Pomârla x x x
Flămânzi x x x x Prăjeni x
Săveni x x x x x x x x x Răchiţi x x
Ştefăneşti x x x x x x x Rădăuţi-Prut x x x
COMUNE Răuseni x x x x
Adăşeni x Ripiceni x x x x x
Albeşti x Roma x x x x
Avrămeni x x Româneşti x
Băluşeni x x x Santa Mare x x
Blândeşti x Şendriceni x x x
Brăeşti x x x Stăuceni x x x
Broscăuţi x x Ştiubieni x x x
Călăraşi x x x x Suharau x x x
Cândeşti x Sulita x x x x
Conceşti x x x Todireni x x x
Copălău x x x x x Truseşti x x x x x x
Cordăreni x x x Tudora x x x x x x
Corlăţeni x Ungureni x x x x
Corni x x Unteni x x
Coşula x Văculeşti x x x
Coţuşca x x x Vârfu Câmpului x x x x x x
Cristeşti x x x Viişoara x x
Cristineşti x x Vlădeni x x
Curteşti x x x Vlăsineşti x x x x
Dângeni x x Vorniceni x x
Dersca x x x x x Vorona x x x x x x x
Dimacheni
Dobârceni x x
Drăguşeni x x x
Durneşti x x x
Frumuşica x x x x x
George Enescu x x x
Gorbăneşti x x
Hăneşti x x x
Havârna x x
Hilişeu-Horia x x x
Hlipiceni x x x
Hudeşti x x x x x
Ibăneşti x x
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 29

32. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
N
Rezervatii stiintifice, naturale, monumente ale naturii
Situri de Importanta Comunitara (Natura 2000)
Situri de Protectie Avifaunistica (Natura 2000)
Modificari in acoperirea si utilizarea terenului (1990-2000)
Apa in zona agricola
Apa in zona umeda
Mlastina in zona agricola
Zona agricola in apa
Zona agricola in tesut urban
Zona umeda in apa
Suprafete a caror acoperire sau utilizare s-a modificat (1990-2000)
Acoperirea si utilizarea terenului
Ape curgatoare sau statatoare
Constructii, mine, halde
Culturi permanente
Industrie, transport, comert
Mlastini
Paduri
Pasuni
Spatii forestiere deschise
Suprafete agricole eterogene
Teren arabil
Tesut urban
Tufarisuri
Cadrul natural în judeţul Botoşani: utilizarea şi acoperirea terenurilor, modificări ale acestora şi arii naturale protejate
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 30

33. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Lista figurilor incluse în text: Bibliografie
Fig.A.1.2.a. - Temperatura aerului şi precipitaţiile medii în jud. Botoşani. Agenţia de Protecţie a Mediului Botoşani (2004), Planul Local de Acţiune pentru Mediu, 110 pag.
Fig. A.1.2.2.b. - Predicţia valorilor temperaturii şi precipitaţiilor medii în jud. Botoşani. Agenţia de Protecţie a Mediului Botoşani (2008), Master Plan privind gestionarea deşeurilor 2007 -
Fig. A1.2.2.c. - Diferenţe dintre temperatura aerului şi precipitaţiile atmosferice actuale şi valorile 2037 Botoşani, 556 pag.
predicţiilor climatice pentru anul 2100 în jud. Botoşani.
Fig. A.2.1.a. - Arii naturale protejate în judeţul Botoşani, pe categorii. Jarvis A, Reuter HI, Nelson A, Guevara E. (2008), Hole-filled SRTM for the globe Version 4,
CGIAR-CSI SRTM 90m Database, http://srtm.csi.cgiar.org.
Lista tabelelor: Govindasamy B, Duffy PB, Coquard J. (2003), High-resolution simulations of global climate, part 2:
effects of increased greenhouse cases, Climate Dynamics, vol. 21, pag. 391-404.
Tabel A.1.2.3.a – Debite măsurate pe râuri în judeţul Botoşani în anul 2004 (mc/s)
Guvernul României (2007), OM nr. 776/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară
Tabel A.1.2.3.b – Resurse de apă acumulate ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România, Monitorul Oficial nr. 615, 15
septembrie 2007
Tabel A.1.2.3.c –Utilizarea lacurilor antropice
Guvernul României (2007), HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială
Tabel A.1.2.3.d – Volume de apă captate pe bazine hidrografice avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România,
Monitorul Oficial nr. 739, 31 octombrie 2007
Tabel A.1.2.4.a – Specii de floră inventariate
Hijmans RJ, Cameron SE, Parra JL, Jones PG, Jarvis A. (2005), Very high resolution interpolated
Tabel A.1.2.4.b – Suprafaţa ocupată cu păduri pe categorii de proprietate climate surfaces for global land areas, International Journal of Climatology, vol. 25, pag.
Tabel A.1.2.4.c – Suprafaţa ocupată cu păduri pe grupe funcţionale 1965-1978.
Petrişor AI (2007), Analiză de mediu cu aplicaţii în urbanism şi peisagistică, Editura Universitară „Ion
Tabel A.1.2.4.c – Repartiţia solurilor
Mincu”, Bucureşti, 89 pag., ISBN 978-973-7999-85-6
Tabel A.1.2.4.e – Starea agrochimică a solurilor Petrişor AI (2008), Levels of biological diversity: a spatial approach to assessment methods,
Tabel A.2.1.a – Arii protejate prin hotărârea CJ Botoşani Romanian Review of Regional Studies, vol. 4, nr. 1, pag. 41-62.
Petrişor AI, GIS assessment of geodiversity covered by natural protected areas in Romania, în curs de
Tabel A.2.1.b – Monumente ale naturii publicare în Studia Universitatis Vasile Goldiş.
Tabel A.2.1.c – Rezervaţii naturale. x x x (1972-1979), Atlas. R.S.România (Atlasul Naţional), Edit. Academiei, Bucureşti.
x x x (1983), Geografia României, vol.I., Geografie fizică, Edit. Academiei, Bucureşti.
Tabel A.2.1.d – Situri CORINE
x x x (1983), Enciclopedia geografică a României, Ed.şt.şi enciclop., Bucureşti.
Tabel A.2.1.e – Situri Natura 2000 x x x (1997), PATJ Botoşani.
Lista cartogramelor:
A.1.2.a - Trepte hipsometrice şi unităţile de relief
A.1.2.b – Harta geologică
A.1.2.c – Bazine hidrografice
A.1.2.d – Resursele naturale
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 31

34. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
7
presupune că acesta ar apărut încă de la instituirea domniei . Oricum situaţia s-a perpetuat până la
A.2. ZONE PROTEJATE ŞI PEISAJE CULTURALE finele domniilor fanariote, ultimele prevederi în acest sens datând de la 1819.
Cert este că noul ţinut al Botoşanilor a preluat încă de la înfiinţarea sa, către mijlocul sec. XVIII, cea
mai mare parte a ţinutului Hârlăului, acesta din urmă fiind socotit ulterior unul dintre ţinuturile mici ale
A.2.1. EVOLUŢIA ISTORICĂ A JUDEŢULUI ŞI A ÎMPĂRŢIRII Moldovei, teritoriul său fiind reunit cu acela al Iaşilor în domnia lui Mihail Sturdza (1834-1849).
ADMINISTRATIVE
După modificarea graniţelor Moldovei din anii 1775 şi 1812, prin pierderea unor teritorii în favoarea
Austriei, respectiv Rusiei, cele două ţinuturi se delimitează prin graniţa de Nord a Moldovei.
A.2.1.1. Istoricul judeţului Organizarea în două judeţe se face în anul 1834 când se delimitează judeţele Dorohoi şi Botoşani, cel
din urmă cu capitala în oraşul cu acelaşi nume. Judeţul Dorohoi va avea capitala la Mihăileni (Târgul
Actualul judeţ Botoşani este succesorul unora dintre cele mai vechi ţinuturi ale Moldovei, Hârlău şi Nou) între anii 1835 şi 1850, ca urmare a măsurii luate de Mihail Sturdza de instalare a capitalei
Dorohoi. judeţului pe moşia sa, situată la vama spre Austria şi în oraşul nou construit special pentru aceasta8.
După anul 1850 capitala judeţului revine, în mod normal, la Dorohoi şi oraşul Mihăileni îşi păstrează
Hârlăul apare cu certitudine într-un act dat de Iuga vodă între 2 iulie 1398 şi 28 noiembrie 1399, unde numai importanta funcţiune de vamă între Moldova (din 1859 Principatele Unite, apoi Regatul
este amintit în sfatul domnesc boierul Bârlea de la Hârlău1. Curţile domneşti (re)făcute de Ştefan cel României) şi Austria (în 1867, când se creează statul dualist austro-ungar, Bucovina revine în întregime
Mare în toamna anului 1486 au consolidat importanţa târgului, rămas pănă târziu capitala ţinutului. Austriei).
Abia la 1833 s-a propus desfiinţarea acestuia, fapt petrecut odată cu începutul domniei lui Mihail
Sturdza (1834-1849). Judeţele Dorohoi şi Botoşani rămân judeţe de graniţă până la sfârşitul anului 1918 când, ca urmare a
autodeterminării popoarelor din Rusia Socialistă, Bucovina şi Basarabia se alipesc României. Din acel
Dorohoiul apare pentru prima dată într-un act de la 6 octombrie 1407 în care la Liov boierii Ţării moment judeţele susnumite se află în mijlocul părţii de NE a României, fiind înconjurate de judeţele
Moldovei reînnoiesc jurământul omagiului către regela Poloniei, Vladislav Jagello. Între boierii Cernăuţi, Hotin, Bălţi, Iaşi, Baia, Suceava şi Rădăuţi. Limitele celor două judeţe considerate împreună
menţionaţi este şi un “Mihail Dorohoianul”, Mihail de la Dorohoiu2. Din anul următor datează şi prima cuprindeau un teritoriu mai mare decât cel actual:
menţiune despre vama de la Dorohoi pe drumul dela Siret la Cameniţa. De altfel se pare că însăşi
denumirea târgului provine de la slavonul doroga (drum), ceea ce l-a îndemnat pe Constantin C. - judeţul Dorohoi cuprindea în partea de NV ţinutul Herţei, până aproape de Cernăuţi;
Giurescu să socoată Dorohoiul chiar anterior întemeierii principatului Moldovei3.
- ambele judeţe cuprindeau în partea de V un rând de comune situate pe malul drept al
Ţinutul Botoşanilor care nu apare în Descriptio Moldaviae (1716) a lui Dimitrie Cantemir, este Siretului;
menţionat într-un hrisov al principelui Grigore III Ghica din 1766 pentru şcolile din Moldova şi chiar
mai înainte, la 1757, într-o listă de încasări ale goştinei (darea pe porci)4. Apariţia noului ţinut se - judeţul Botoşani cuprindea în partea de S şi Hârlăul;
explică prin decăderea curţilor domneşti de la Hârlău, proces început încă de la mijlocul secolului al - ambele judeţe cuprindeau în partea de E şi o fâşie de teritoriu de pe malul drept al Prutului
XVII-lea şi definitivat odată cu devastările trupelor ruse de ocupaţie a Moldovei în vremea războiului în zona Pererita-Teţcani-Lopatnic-Blesteni-Zătriceni-Terebna-Bădragi, respectiv Cuconeşti-
ruso-austro-otoman din 1736-1739. În acelaşi timp s-a produs afirmarea tot mai puternică a târgului Duruitoarea Veche-Păscăuţi-Braniştea, urmare a situaţiei anterioare anului 1812, când
Botoşanilor. ţinuturile Moldovei se întindeau de o parte şi de alta a Prutului.
Prima atestare a acestuia este făcută de pisania bisericii armeneşti din centrul târgului şi care datează de La sfârşitul perioadei interbelice, prin legea administrativă din anul 1938, se instituie Ţinutul Suceava
la 1350, aşadar anterioară întemeierii principatului Moldovei5. În Descriptio Moldaviae, Dimitrie care cuprinde şi judeţul Dorohoi şi Ţinutul Prut care cuprinde şi judeţul Botoşani.
Cantemir arată că târgul Botoşanilor era un apanaj al doamnei ţării, de aici provenind veniturile sale
personale, pentru întreţinerea curţii ei. Nicolae Iorga a dedus din înălţarea bisericilor din târg de În anul 1944, ca urmare a ocupării Bucovinei şi Basarabiei de către URSS, judeţele Dorohoi şi Botoşani
doamna Elena a lui Petru Rareş, că acest principe ar fi constituit apanagiul6. Constantin C. Giurescu ajung până la graniţa de NE a ţării, iar judeţul Dorohoi pierde zona Herţei (din partea de NV a
judeţului).
Între anii 1944-1950 se revine la organizarea administrativă pe judeţe, aşa cum era până în anul 1938.
1
Documenta Romaniae Historica.A.Moldova, vol. I, ed. C. Cihodaru, I. Caproşu şi L. Şimanschi, Bucureşti, 1975, pp. 10-
11.
2
Mihai Costăchescu, Documente moldoveneşti înainte de Ştefan cel Mare, vol. II, Iaşi, 1932, p. 628.
3
Constantin C. Giurescu, Târguri sau oraşe şi cetăţi moldovene, Bucureşti, 1967, p.222.
4
Idem, Istoria românilor, vol. III2, Bucureşti, 1946, p.487. 7
Constantin C. Giurescu, Târguri sau oraşe şi cetăţi moldovene, pp. 196-197.
5
Nicolas Soutzo, Notions statistiques sur la Moldavie, Jassy, 1849, p. 53; Constantin C. Giurescu, Târguri sau oraşe şi 8
Oraşul Mihăileni (Târgul Nou) a fost construit după un regulament urbanistic de ing. Balberitz între anii 1835 şi 1842. În
cetăţi moldovene, pp. 90, 195-196. 1835 a fost construită şi şoseaua Mihăileni-Siret, de asemenea cu scopul organizării vămii între Moldova şi Austria. Cf. N.
6
N. Iorga, Studii şi documente, vol. V, p. 651. Zahacinschi, Mihăilenii de altădată, 1982, pp. 28-29.
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 32

35. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Prin reforma administrativă din anul 1950 se creează Regiunea Botoşani; în anul 1952 această regiune ANUL ŞI EVENIMENTUL PRIN PERIOADA, FORMA DE STAT ŞI
se desfiinţează şi este preluată de Regiunea Iaşi9. În anul 1956 teritoriul actual al judeţului intră în CARE SE SCHIMBĂ FORMA ÎN TERITORIUL ŢĂRII
componenţa Regiunii Suceava. Regiunile erau împărţite în raioane şi teritoriul fostelor judeţe Botoşani STAT
şi Dorohoi au format raioanele Botoşani, Dorohoi, Darabani, Săveni şi Truşeşti. Ca urmare a noii
împărţiri administrative a RSR din 1968, legiuitorul – în fapt Nicolae Ceauşescu şi consilierii săi – nu 1352 – Întemeierea Ţării Moldovei 1352 – 1456
au mai procedat la reconstituirea judeţelor istorice, ci au procedat grosso-modo, la împărţirea regiunii (Dragos Voievod)
Moldova – stat vasal regilor Ungariei şi
Suceava în două părţi, cea de la Est de Siret devenind actualul judeţ Botoşani. Totodată zona Hârlău din
Poloniei, alternativ. Teritoriul ţării
Sudul judeţului intră în componenţa judeţului Iaşi.
cuprinde Moldova de acum, Bucovina şi
Componenţa judeţului Botoşani este stabilită prin Legea nr. 2/1968 completată prin legea nr.55/1968: Basarabia.
reşedinţa judeţului este municipiul Botoşani care are 3 comune suburbane (Curteşti, Răchiţi şi
1456 – Începutul vasalităţii faţă de 1456 – 1538
Stăuceni); există 3 oraşe – Darabani, Dorohoi, Săveni – şi 66 de comune; judeţul Botoşani are în total
Sultanul Înaltei Porţi (Petru Aron)
73 UATB care din anul 1977 rămân 72, prin unificarea com. Nicolae Bălcescu cu com. Flămânzi. Moldova – stat vasal Sultanului Înaltei
Componenţa UATB din judeţ este prezentată în Anexa nr. 1, în care sunt menţionate şi datele atestării Porţi şi stat independent, alternativ.
documentare a localităţilor.
1538 – Instaurarea vasalităţii faţă de 1538 – 1711
O nouă reformă administrativă stabilită prin Legea nr.2/1989 (care abrogă legea nr. 2/1968) reduce Sultanul Înaltei Porţi (Ştefan Lăcustă)
numărul UATB din judeţ la 55, păstrând municipiul şi oraşele care existau în anul 1968. Este urmarea Moldova – stat vasal Sultanului Înaltei
politicii de reducere a aparatului administrativ al ţării, de fapt o expresie a luptei împotriva ţărănimii, Porţi, condus de domnitori aleşi de boieri
întrucât numărul comunelor din judeţ se reduce de la 66 la 59. sau impuşi de armate străine; oraşul Iaşi
devine principala reşedinţă domnească a
Această organizare nouă nu a fost pusă în aplicare şi Decretul Lege al C.F.S.N. nr.38/1990 abrogă legea lui Alexandru Lăpuşneanu - 156411 .
de organizare din 1989 şi readuce judeţul la situaţia din 1968, cu excepţia precederilor relative la
comunele suburbane. Ca urmare, în anul 1990 judeţul Botoşani era împărţit, din punct de vedere 1711 – Instaurarea domniilor fanariote 1711 – 1828
administrativ, în 72 UATB, din care 1 municipiu, 3 oraşe şi 68 comune. (Nicolae Mavrocordat)
Moldova – stat cu capitala la Iaşi, vasal
După 1990 începe procesul de întărire a administraţiei publice locale prin înfiinţarea municipiului Sultanului Înaltei Porţi, condus de
Dorohoi (1994), a oraşelor Bucecea, Flămânzi şi Ştefăneşti (2004) şi a unora dintre comunele domnitori greci numiţi de Sultan.
desfiinţate înainte (Adăşeni, Blândeşti, Cândeşti, Coşula, Dimăcheni, Lozna, începând cu anul 2003). Teritoriul ţării se diminuează prin
În felul acesta în anul 2009 judeţul Botoşani este împărţit în 78 UATB: 2 municipii, 5 oraşe, 71 pierderea Bucovinei (1775) şi Basarabiei
comune. (1812).
1828 – Începutul ocupaţiei militare ruseşti 1828 – 1859
Moldova – stat cu capitala la Iaşi, sub
dublul protectorat al Sultanului Înaltei
A.2.1.2. Periodizarea istoriei Moldovei Porţi şi al Ţarului Rusiei, administrat de
Rusia şi, din 1824, condus de domnitorii
Evoluţia istorică a zonei este analizată succint pe o perioadă mai lungă de timp, perioadă care trebuie pământeni, pe baza Regulamentului
împărţită în câteva etape corespunzătoare dezvoltării şi modernizării ţării. Periodizarea istoriei Organic (1830) şi al Convenţiei de la Paris
Moldovei este conţinută în mai multe lucrări istorice; din motive practice, în cele ce urmează vom (1858). Teritoriul ţării se completează cu
utiliza periodizarea pe care am stabilit-o pe baza criteriului evoluţiei formei de stat10: judeţele din sudul Basarabiei (1856).
1859 – Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza 1859 – 1877
ca domnitor al ambelor principate
(Moldova şi Ţara Românească) Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării
Româneşti – stat sub suzeranitatea
Sultanului Înaltei Porţi şi sub protectoratul
puterilor garante, condus succesiv de
9
Decăderea oraşului Mihăileni continuă ca urmare a pierderii populaţiei germane şi evreieşti, fiind retrogradată la statutul
principii Al. I. Cuza şi Carol de
de comună.
10 11
Datele de bază sunt extrase din C.C. GIURESCU e.a., Istoria României în date, 1971. C. CIHODARU e.a., Istoria oraşului Iaşi, vol. I, p. 86.
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 33

36. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
ANUL ŞI EVENIMENTUL PRIN PERIOADA, FORMA DE STAT ŞI ANUL ŞI EVENIMENTUL PRIN PERIOADA, FORMA DE STAT ŞI
CARE SE SCHIMBĂ FORMA ÎN TERITORIUL ŢĂRII CARE SE SCHIMBĂ FORMA ÎN TERITORIUL ŢĂRII
STAT STAT
Hohenzollern – Sigmaringen, pe baza
Convenţiei de la Paris şi a Constituţiei
(1866). Oraşul Bucureşti este proclamat
capitala României (1862) şi, în consecinţă,
oraşul Iaşi pierde calitatea de capitală. 1989 – Trecerea la sistemul democratic După 1989
1877 – Proclamarea independenţei 1877 – 1919 România – republică parlamentară cu
României capitala la Bucureşti, condusă de
România – regat independent (1881), cu preşedinte, pe baza Constituţiei României
capitala la Bucureşti, condus succesiv de (1991). Oraşul Iaşi este reşedinţa judeţului
regii Carol I şi Ferdinand. Teritoriul ţării Iaşi.
se diminuează cu judeţele din sudul
Basarabiei (1878) şi se completează cu
Dobrogea (1878), Basarabia, Bucovina şi
Transilvania (toate 1918). În perioada A.2.1.3. Atestări documentare ale localităţilor
1916 – 1918, din cauza ocupării oraşului
Bucureşti de armatele germană, bulgară şi
turcă, oraşul Iaşi devine capitala de facto a
României. Atestări documentare
Atestarea documentară a localităţilor este un semn de apreciere a vechimii şi importanţei acestora.
Perioadele istorice sunt cele care au fost prezentate în Cap. A.2.1.2.
Se constată că 20 UATB cuprind localităţi care ai fost atestate în perioada 1352-1456, a întemeierii
statului moldovean (25% din UATB din judeţ): în primul rând municipiile actuale Botoşani şi Dorohoi,
1919 – Ratificarea unirii României de către 1919 – 1947 oraşul Ştefăneşti şi fostul oraş Mihăileni; celelalte UATB atestate în această primă perioadă sunt astăzi
Parlamentul României comune.
România unită – regat cu capitala la
Bucureşti, condus succesiv de regele Amplasarea în judeţ a acestor UATB este foarte semnificativă: în jurul Dorohoiului; în jurul
Ferdinand, consiliul de regenţă, regii Carol Botoşaniului; comunele cu iazuri de pe văile Jijiei, Ibănesei şi Başeului; unele comune de pe malul
II şi Mihai, pe baza Constituţiei României drept al Prutului; unele comune de pe malul stâng al Siretului.
(1923). Teritoriul ţării se diminuează
temporar cu Transilvania de nord (1940 –
1944) şi definitiv cu Basarabia şi Bucovina Harta Cantemir (1716)
(din 1944).
După hărţi mai vechi, informaţii de la refugiaţii din Rusia după bătălia de la Stănileşti (1711) şi după
propriile amintiri, Dimitrie Cantemir a elaborat o hartă a Moldovei care, într-o formă redusă, realizată
de geograful francez J. B. D’Anville, a fost descoperită în 1924 de către George Vâlsan la Biblioteca
Naţională de la Paris. Originalul acestei hărţi, mult mai mare, fusese văzut în Rusia de geograful
francez V. J. Deslile, curând după moartea lui Dimitrie Cantemir (1723).
1947 – Proclamarea Republicii Populare 1947 – 1989
Române, din 1965 Republica Socialistă Harta lui Cantemir înfăţişează principatul Moldovei în jurul anului 1700, mai precis o sinteză a situaţiei
România România socialistă – republică cu capitala
din anii 1685-1711 a intervalului domniilor principilor din familia Cantemir. Harta înfăţişează între
la Bucureşti, condusă de Partidul
altele teritoriul judeţului Botoşani de astăzi, care era acoperit atunci de ţinuturile Dorohoi şi Hârlău. În
Muncitoresc Român (din 1965 – Partidul
aceste ţinuturi harta menţionează 48 de aşezări în Dorohoi, dintre care două oraşe – Dorohoi şi
Comunist Român), pe baza Constituţiilor
Ştefăneşti -, şi 43 de aşezări în Hârlău, dintre care două oraşe – Hârlău şi Botoşani.
din 1948 şi 1965. Oraşul Iaşi devine oraş
de subordonare republicană şi reşedinţa Iată mai departe lista localităţilor din actualul judeţ Botoşani depistate în harta lui Cantemir.
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 34

37. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
- în ţinutul Hârlău: Cândeşti, Călineşti, Leorda, Văculeşti, Mândreşti, Cucoreni Costineşti, Dintre satele ce ţineau de târg enumerăm
Mănăstirea Doamnei, Botoşani, Todireşti, Stăuceni, Tudora, Băluşeni, Coşula, Dragşini,
Călugăreni, Durneşti, Strahotin, Ionăşeni, Drujeşti, Cerneşti, Orăşeni, Storeşti, Pleşeşti. – Măcicătenii, pe Jijia, pomenit într-un document de la Petru Şchiopul din 1 august 1583
– Teişoara, pomenit la 9 septembrie 1584
- în ţinutul Dorohoi: Pomârla, Falegara (?), Ibăneşti, Liveni, Dumeni, Popeni, Şipoteni,
Cordăreni, Silişeni, Buceaciul, Şindriceni, Dorohoi, Broscăuţi, Vlădeni, Vorniceni, Glodeni, – Onţenii, întăriţi, la 20 decembrie 1588, mănăstirii Moldoviţa
Stânceni, Comăneşti, Hudeşti, Ibăneasa, Tătărăşeni, Boranca, Dolniceni, Păltiniş, Crăiniceni,
Coceni, Cuzlău, Rădăuţi, Bivolu, Ştiubeni, Ghireni, Coţuşca, Truşeşti (?), Stăuceni, Plopeni, – Stăuceanii, pe Sitna, din ţinutul Hârlăului, dăruiţi de Petru Schiopul mănăstirii Putna
Săveni, Ripiceni, Şilişcani, Ştefăneşti, Volovăţ, Slobozia, Dobârceni, Bârsăneşti, Mihăileşti,
– Mănăstirenii şi Costeştii pe Siret, dăruiţi, la 18 martie 1615 de către Ştefan Tomşa mănăstirii
Albeşti, Caravia, Iacobeni, Popricani.
Solca
Cu semne deosebite, arătând importanţa lor ca aşezări, sunt marcate Botoşanii, Dorohoiul, Ştefăneştii,
– Tătărăşanii, cu heleşteu şi cu mori, fostă moşie domnească, în hotarul târgului, amintit la 2
mănăstirea Coşula şi Mănăstirea Doamnei de lângă Dorohoi.
septembrie 1752
Al doilea mare târg ca importanţă este Dorohoiul, a cărui primă menţiune apare într-un act din 6 oct
Târguri vechi din judeţul Botoşani 1407 unde, printre boierii moldoveni care semnează la Liov jurământul de credinţă faţă de regele
Poloniei Vladislav Jagello apare şi "pan Mihail Dorohoianul". Un an mai târziu, la 6 oct. 1408, întâlnim
Cea mai veche aşezare a judeţului este chiar capitala sa, Botoşanii sau Botăşenii, denumire însemnând actul prin care se stabileşte la Dorohoi un punct vamal pentru negustorii care vindeau cai la Cameniţa,
"urmaşii lui Botăş" sau Botaş conform istoricului C.C.Giurescu în lucrarea sa de referinţă Târguri sau cu această ocazie fiind pomenit din nou Mihail Dorohoianul ca pârcălab al ţinutului.
oraşe şi cetăţi moldovene din secolul al X-lea până la mijlocul secolului al XVI-lea. Temeiul datării
timpurii îl constituie menţiunea referitoare la biserica armenească ridicată, conform pisaniei, la 1350, Dorohoiul se remarcă şi ca zonă importantă din punct de vedere piscicol datorită multor cursuri mici de
fiind astfel socotită şi cea mai veche biserică a comunităţii din ţară. Aceştia au întemeiat nucleul apă ce formau bălţi şi iezere, dintre care, într-un act din 5 aug. 1620, se pomeneau "iezerul"
comercial al aşezării, în jurul căruia s-au format ulterior cartierele grecimii, calicimii, lipovenilor. Dorohoiului, "iazul lui Cristea", "iazul lui Bodeiu", "zăgazul lui Toma Purcarul", "hotarul Pescarilor"18.
Despre prigonirea armenilor petrecută în 1551 sub Petru Rareş când au fost dărâmate bisericile lor din
Datorită importanţei sale ca târg şi punct vamal, la Dorohoi se fixează reşedinţa vel vornicului de Ţara
"Hotin, Siret şi Iaşi, Vaslui, Botoşani şi Roman" vorbeşte cronicarul armean Minas din Tocat12. Până la
de Sus19.
mijlocul sec. XIX centrul localităţii era proprietatea exclusivă a armenilor.
Hotarul târgului era delimitat prin stâlpi de piatră care-l separau de hotarele satelor din ocolul
Prima menţiune documentară românească despre Botoşani se află în letopiseţul redactat la curtea lui
Dorohoiului. Informaţia provine din documentul din 5 aug 1620 privind hotărnicia satului Şendricenii,
Ştefan cel Mare unde se spune: "în anul 6947 (1439) noembrie 28, au venit tătarii şi au prădat până la
aflat la V de oraş. Despre porţile pomenite în acest document nu se poate conchide că oraşul ar fi fost
Botoşani"13.
înconjurat de palisade prevăzute cu porţi, ci mai degrabă ar fi vorba de porţi de intrare în sat, fapt
"Curţile domneşti" din Botoşani sunt menţionate într-un act de la 18 martie 161514. În legătură cu întâlnit chiar şi în timpurile mai recente.
aceste curţi este pusă construirea de către Ştefan cel Mare a unei biserici, cu rol de capelă de curte, din
Ocolul Dorohoiului cuprindea următoarele sate
a cărui pisanie aflăm despre terminarea lucrărilor la 30 septembrie 149615.
- Şendricenii. Devine silişte în timpul lui Alexandru Lăpuşneanu, pentru ca ulterior, Constantin
O caracteristică a târgului a fost aceea că el a constituit apanajul doamnei ţării, ea încasând veniturile
Moghilă să-l dăruiască lui Vasile Orăş, vel vornic de Ţara de sus20.
lui16. N. Iorga atribuie lui Petru Rareş acestă dispoziţiune, poate datorită faptului că doamna Elena
ridică aici două biserici, dintre care cea cu hramul Sf. Gheorghe datată 1541 (7049) era construită în - Cîrstineştii. Ajuns şi el sălişte şi dăruit la 16 martie 1591 de Petru Şchiopul diacului Gheorghe
"târgul Botoşanilor"17. C.C.Giurescu atribuie unor timpuri mai vechi dăruirea către doamna ţării a Dorohoncea.
veniturilor acestui târg întemeindu-se pe ideea că încă din vremea lui Alexandru cel Bun doamna avea
o curte a ei cu dregători, ceaşnic, diac, vistiernic, curte ce presupunea venituri pentru întreţinerea ei. Tot - Iubăneştii, dăruit mănăstirii Solca de către Ştefan Tomşa la 30 martie 1615.
Alexandru cel Bun dăruieşte în 1421 fostei sale soţii, Rimgaila, toate veniturile târgurilor Siret şi
- Dobrănăuţii, pe Siret, dăruit mănăstirii Dragomirna de vel vornicul Ieremia Moghilă, danie
Volhovăuţului. În acest sens a fost invocat ca argument faptul că vechea pecete a târgului reprezintă un
întărită de Radu Mihnea la 2 apr. 1618.
păun; poate în legătură cu păunii crescuţi la curţile domneşti sau poate ca simbol al doamnei ţării?
- Silicicanii, pe Başeu, întărit mănăstirii Sf. Nicolae din Iaşi de către Radu Mihnea, la 7 apr.
12
1618
H.Dj. Siruni, Note armene, în Revista Istorică, XV, 1929, p. 130
13
Cronicile slavo-române, p. 6
14
Documente. A, veac XVII, vol. III, p. 203
15 18
Repertoriul monumentelor, p. 124-126 Documente. A, veac XVII, vol. IV, p. 492-493
16 19
Descriptio Moldaviae, p. 17 Miron Costin, Opere, p. 238, 387
17
N. Iorga, Studii şi documente, XV, p. 220-221 20
Documente. A, veac XVII, vol. III, p. 19-20
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 35

38. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
- Măgura, întărit lui Nicoară vel vornic, la 12 apr. 1620, de Gaşpar Graţiani A.2.1.4. Monumente istorice
Unul dintre vechile târguri ale ţinutului Dorohoiului a fost Ştefăneştii aşezat pe râul Başeu, afluent al Explicaţii generale
Prutului, pomenit pentru prima dată la 1509. Importanţa sa este dată şi de includerea sa în harta lui
Georg Reichersdorf din 1541, din vremea lui Petru Rareş. Întrucât după tradiţie, biserica Sf. Paraschiva Lista monumentelor istorice LMI a fost publicată în anul 2004 şi a fost completată în anul 2005;
din târg este atribuită lui Ştefan cel Mare, Constantin C. Giurescu a presupus că Ştefăneştii datau din ambele liste sunt publicate în Monitorul Oficial al României, în numere bis.
vremea acestui principe. Dacă la începutul sec. XVII avea 2000 de case şi atât Miron Costin cât şi
Codificarea LMI se face printr-un indicativ alfanumeric:
Dimitrie Cantemir îl numeau oraş, peste 200 de ani, istoricul Dionisie Fotino nu-l mai includea în lista
oraşelor ţinutului Dorohoiului. 1. BT – I – m – A – 01751
Din sec. XVII, în ţinutul Dorohoiului au apărut şi alte târguri, primul dintre acestea fiind cel al Herţei II a B
(1672, hrisov de la Gheorghe vodă Duca). Acesta a aparţinut până la răpirea Bucovinei în 1775 de
ţinutul Cernăuţilor, ulterior devenind între 1776 şi 1788 reşedinţa unui mic ţinut, al cărui teritoriu se III s
compunea din ceea ce mai rămăsese din ţinutul Cernăuţilor şi o suprafaţă din ţinutul Dorohoiului. Din IV
vremea Regulamentului Organic (introdus în Moldova la 1832) teritoriul ţinutului a fost încorporat la
Dorohoi. La 26 iunie 1940 târgul şi zona adiacentă au fost răşluite cu prilejul anexării Basarabiei şi 1. – numărul curent al monumentului pe lista judeţului
Bucovinei de nord de către URSS.
BT – numele simplificat al judeţului
După anexarea Bucovinei la Sfântul Imperiu Romano-German în 1775 pe noua frontieră, pe pârâul
Molniţa, a fost întemeiat un punct vamal în preajma căruia proprietarul moşiei Vlădenilor, Costache I, II, III, IV – capitolele LMI: I – arheologie; II – arhitectură; III; monumente de for
Mareş, a obţinut privilegiul domnesc pentru întemeierea unui târg. În 1792 el a colonizat aici evrei din public; IV – monumente memoriale/funerare.
Galiţia şi după ridicarea caselor, atelierelor meşteşugăreşti şi a prăvăliilor şi-a construit şi el în m, a, s – categoriile monumentelor istorice: m – monument; a – ansamblu; s – sit.
marginea târgului curţile. La 1830 moşia Vlădenilor a intrat în proprietatea lui Mihail Sturdza printr-un
schimb de moşii cu Teodor Balş. În 1835 dându-şi seama de importanţa târgului Vlădenilor Mihail A, B – grupa valorică a monumentelor istorice: A – valoare naţională; B – valoare
Sturdza devenit principe al Moldovei, a răscumpărat şi târgul, pe care l-a numit Mihăileni după numele locală.
său.
01751 – numărul de cod al monumentelor istorice;
Alt târg din ţinutul Dorohoiului care s-a ridicat la începutul sec. XIX a fost Darabanii, al cărui nume
provine de la denumirea vechii categorii de oşteni din sec. XVII. 01751.01 – 02 – numărul de cod al monumentelor care face parte dintr-un
ansamblu sau dintr-un sit.
Ultimul târg înălţat la acest statut în sec. XIX a fost Săvenii, întemeierea sa fiind făcută prin hrisovul
din 4/16 august 1818 a lui Scarlat vodă Callimachi la cererea proprietăresei moşiei, domniţa Eufrosina Explicaţiile sistemului de clasificare sunt date în Ordinul MCC nr.2260/18.04.2008 pentru aprobarea
Mavrogheni. Normelor metodologice de clasare şi inventariere a monumentelor istorice (M. Of. Nr.540/17.07.2008).
În ţinutul Hârlăului s-a întemeiat pe moşia familiei Balş târgul Frumuşica, la începutul sec. XIX, în Numărul real al monumentelor istorice este diferit de numărul de poziţii din LMI, pentru că:
preajma anului 1831. - numele unui ansamblu este numerotat cu număr curent şi este urmat de numele şi
Alte târguri pe teritoriul actualului judeţ Botoşani au fost târgul Suliţa sau Suliţoaia, Drăcşanii. numerele curente ale componentelor ansamblului (de ex., un ansamblu format din două
entităţi ocupă trei poziţii în LMI);
- un sit care are mai multe componente este înscris în LMI ca şi ansamblurile (de ex., un
sit format din două entităţi ocupă trei poziţii în LMI).
Acest mod de listare are ca rezultat faptul că pe totalul unui judeţ numărul monumentelor istorice este
mai mic decât numărul de poziţii din LMI pentru judeţul respectiv.
Situaţia UATB după monumentele istorice
În LMI 2004 în judeţul Botoşani sunt înregistrate 522 de poziţii, cărora li se adaugă 1 poziţie nouă în
LMI 2005; rezultă 523 de poziţii, cărora le corespund 453 de monumente istorice (număr real).
Repartizarea monumentelor istorice din judeţul Botoşani pe capitolele LMI şi pe grupe valorice
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 36

39. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Grupa valorică Procent din
numărul total al
Capitolul LMI Total M.I. M.I. din judeţ Se remarcă faptul că un număr 10 UATB din întregul judeţ nu au monumente istorice (13% din
A B numărul total de UATB din judeţ). De asemenea este remarcabil că 20 UATB (26% din numărul total
al judeţului) au un număr de 6 – 10 monumente istorice.
Cap. I - Arheologie 8 194 204 45%
Subliniem valoarea deosebită a unor monumente istorice ale judeţului: situl arheologic de la Ripiceni,
Cap. II - Arhitectură 31 193 224 49% unde s-a descoperit cel mai vechi adăpost omenesc din Europa de Sud-Est (care este reconstituit parţial
în Muzeul Judeţean Botoşani); aşezarea fortificată de la Stânceşti – com. Mihai Eminescu – perioada
Cap. III – Monumente de 0 17 17 4% fierului; situl arheologic de la Mitoc - com. Mitoc – paleolitic, epoca bronzului; bisericile domnitorului
for public Ştefan cel Mare – Sf. Nicolae Popăuţi – Botoşani şi Sf. Nicolae Dorohoi; aşezămintele familiei lui
Petru Rareş – mănăstirea Coşula, bisericile Sf. Gheorghe Botoşani şi Uspenia Botoşani; urmele
Cap. IV – Monumente 2 6 8 2%
memoriale/funerare
zidurilor de apărare ale oraşului Dorohoi – sec. XV.
Total M.I. Jud. Botoşani 41 412 453 100% Nu sunt în remarcate în LMI: pivniţele şi galeriile de sub străzile vechi ale mun. Botoşani; staţiile de
cale ferată ale liniei Vereşti – Leorda - Botoşani; clădirile în stil Art Nouveau din Botoşani. De
Număr asemenea nu sunt remarcate unele elemente urbanistice şi tehnice importante: alimentarea cu apă a
Procent 9% 91% 100% mun. Botoşani; oraşul proiectat Mihăileni; iazurile istorice din judeţ (de remarcat că în stema judeţului
figurează un rac, care simbolizează bogăţia iazurilor din judeţ).
Se constată numărul mare de M.I. cu specific arheologic precum şi valoarea deosebită a M.I. de
arhitectură (14% din totalul M.I. de arhitectură sunt în grupa valorică A). Aşezămintele monahale ortodoxe
Repartiţia M.I. pe UATB ale judeţului este prezentată în tabelul anexă (tabel analitic). Sinteza situaţiei Pe teritoriul judeţului Botoşani există 11 aşezăminte monahale, dintre care 8 mănăstiri şi 3 schituri
este prezentată în tabelul care urmează: pendinte de 3 mănăstiri.
Numărul UATB după numărul real al monumentelor istorice
Numărul UATB cu monumente istorice pe capitolele Mănăstiri şi schituri
LMI
Numărul real al Total jud. Botoşani
M.I. din UATB
Jurisdicţie: Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Arhiepiscopia Iaşilor
Cap. I Cap. II Cap. III – Cap. IV – Procent
Arheolog Arhitectură Monumente Monumente din totalul NR. DENUMIREA HRAMUL AMPLASAMENTUL TIPUL MĂNĂSTIRII DATA
ie de for public memoriale/ Număr UATB
UATB CRT Sat sau cartier/ Importanţa Vieţuitori/ ÎNTEMEIERII
funerare . UATB
felul de viată ŞI OBSERVAŢII
1–5 49 37 5 3 42 54%
1. SF. Sf. Nicolae CARTIER mănăstire călugări/ 1496
6 - 10 7 3 1 - 20 26% NICOLAE POPĂUŢI/
(06.12) obşte Mănăstire1750
11 - 15 2 - - - 4 5% MUN.
Desfiinţată 1959
16 - 20 - 1 - - - - BOTOŞANI
Reînfiinţată 1990
21 şi mai multe - 1 - - 2 2%
2. VORONA Naşterea COMUNA mănăstire maici/ cca. 1600
Nr. total UATB 58 42 6 3 68 87% Maicii VORONA
Domnului obşte
cu M.I.
(08.09)
Nr. UATB fără 20 36 72 75 10 13%
M.I. 3. SIHĂSTRIA Buna COMUNA schit călugări/ 1830-1868
VORONEI Vestire VORONA aparţine
(25.03) măn. obşte
Total UATB 78 78 100%
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 37

40. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Vorona Situaţia UATB după numărul aşezămintelor monahale
4. AGAFTON Pogorârea COMUNA mănăstire maici/ Începută în sec.
UATB ÎN CARE EXISTĂ 2 2 com. BĂLUŞENI
Sfântului CURTEŞTI XVI AŞEZĂMINTE MONAHALE
Duh obşte com. VORONA
Desfiinţată 1959
UATB ÎN CARE EXISTĂ 1 AŞEZĂMÂNT 7 mun. BOTOŞANI
Reînfiinţată 1990 MONAHAL
5. GOROVEI Sf. Ioan SAT GOROVEI/ mănăstire călugări/ 1740
com. COPĂLĂU
Botezătorul COMUNA
(07.01) VĂCULEŞTI obşte
com. CURTEŞTI
6. COZANCEA Adormirea COMUNA mănăstire călugări/ 1684
Maicii SULIŢA com. DURNEŞTI
Domnului obşte Desfiinţată 1959
(15.08) com. FRUMUŞICA
Reînfiinţată 1990
com. SULIŢA
7. ZOSIN SAT schit călugări/
STOREŞTI/ aparţine com. VĂCULEŞTI
COMUNA măn. obşte
BĂLUŞENI Cozancea
UATB ÎN CARE NU EXISTĂ 69
8. BALŞ COMUNA schit călugări/ AŞEZĂMINTE MONAHALE
FRUMUŞICA apartine
măn. obşte
Cozancea
Organizarea administrativă a bisericii ortodoxe în judeţul Botoşani este următoarea:
- Jurisdicţia - Arhiepiscopia Iaşilor cu reşedinţa la Iaşi, Mitropolia Moldovei şi Sucevei;
9. EROII Sfânta SAT mănăstire maici/ 1945
NEAMULUI Treime GURANDA/ - Patru protoerii: Botoşani, Darabani, Dorohoi, Săveni.
COM. obşte Desfiinţată 1959
DURNEŞTI
Dărâmată 1960
Elemente memoriale
Reînfiinţată 1990-
1991 Elementele principale pe care se fundamentează memoria locuitorilor sunt următoarele:
10. SFINŢII Sfinţii COM. mănăstire călugări/ Reînfiinţată 1990 - monumentele istorice şi, în primul rând, cele cuprinse în Cap. III – Monumente de for
VOIEVOZI Voievozi BĂLUŞENI
obşte public şi în Cap. IV – Monumente memoriale / funerare;
11. SF. Sf. Nicolae SAT COŞULA/ mănăstire călugări/ Biserica sec. XVI - muzeele, colecţiile, arhivele, bibliotecile istorice;
NICOLAE COM.COPĂLAU
(COŞULA) (06.12) obşte Reînfiinţată 1990 - bisericile şi cimitirele;
- denumirile elementelor geografice, ale localităţilor şi cartierelor, ale străzilor;
Sursa: VLASIE, Mihai, Ghidul aşezămintelor monahale ortodoxe din România, Bucureşti: Editura - aşezămintele domneşti;
Sophia, 1999, pp 114-118
- locurile bătăliilor importante;
- moşiile şi reşedinţele boiereşti pe moşii;
- reşedinţele boiereşti din oraşele Botoşani şi Dorohoi;
- obiceiurile populare şi folclorul.
Muzeele, colecţiile, arhivele şi bibliotecile istorice sunt prezentate în Anexa nr. 5.
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 38

41. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Elemente istorice notorii 7 – Com. DÎNGENI, sat DÎNGENI – Conacul MAVROCORDAT
Aşezăminte domneşti: 8 – Com. DERSCA, sat DERSCA – Conacul BURBOR
ŞTEFAN CEL MARE (sec. XV) 9 – Com. DRĂGUŞENI, sat PODRIGA – Conacul VASILIU
– Bis. Sf. Nicolae Popăuţi – mun. Botoşani 10 – Com DURNEŞTI, sat GURANDA – Conacul ALEXANDRESCU
– Bis. Sf. Nicolae – mun. Dorohoi 11 – Com. HUDEŞTI, sat HUDEŞTI – Conacul BOLDUR-LĂŢESCU
PETRU RAREŞ (sec. XVI) 12 – Com. MIHAI EMINESCU, sat STÎNCEŞTI – conacul CALLIMACHI (distrus?)
– Măn. Coşula – com. Coşula 13 – Com. MIHĂILENI, sat VLĂDENI – conacul MAREŞ – STURDZA
DOAMNA ELENA RAREŞ (sec. XVI) 14 – Oraş SĂVENI – conacul RATOS
– Bis. Sf. Gheorghe – mun. Botoşani 15 – Com. STEFĂNEŞTI, sat STÂNCA – Castelul ROSETTI-ROSNOVANU (distrus?)
– Bis. Sf. Nicolae – mun. Botoşani 16 – Com. ŞTIUBIENI, sat ŞTIUBIENI – Casa KOGĂLNICEANU
MIHAI STURDZA (sec. XIX) 17 – Com. TUDORA, sat TUDORA – Conacul CANTACUZINO-PAŞCANU
– Oraşul nou MIHĂILENI (TÂRGUL NOU), construit după plan şi regulament 18 – Com. TUDORA, sat TUDORA – Conacul RATOS
urbanistic, la comanda domnitorului, 1835-1842, ing. BALBERITZ
19 – Com. VÂRFU CÂMPULUI, sat VÂRFU CÂMPULUI – Conacul MORUZI
– Şoseaua Mihăileni, între MIHĂILENI şi SIRET, construită la comanda
domnitorului Se adaugă reşedinţele boiereşti din municipiile BOTOŞANI şi DOROHOI, bisericile şi mănăstirile
ctitorite de domnitori, boieri, bresle, negustori, bisericile catolice, armeneşti, lipoveneşti, sinagogile
şi cimitirele de toate religiile.
Locurile bătăliilor importante
- Sat PODRIGA, com. DRĂGUŞENI – 1434, bătălie pentru domnia Moldovei între fiii lui Surse:
Alexandru cel Bun – Iliaş şi Stefan; Iliaş devine domnitorul Moldovei
L.M.I. 2004
- ŞTEFĂNEŞTI, BOTOŞANI, DOROHOI – 1509 – distruse de invazia tătarilor (în timpul
domnitorului Bogdan cel Chior) ION, Narcis Dorin, Reşedinţe şi familii aristocrate din România , Bucureşti: Institutul Cultural
Român, 2007.
- Sat DRACŞANI, com. SULIŢA – 1616, bătălie intre armata moldo-polonă a lui Alexandru
Movilă şi armata turcească care câştigă bătălia: sfârşitul protectoratului polonez asupra ZAHACINSCHI, Nicolae, Mihăilenii de altădată, Bucureşti: Editura Litera, 1982.
Moldovei
Obiceiuri populare
Reşedinţe boiereşti pe moşii Unele dintre aceste obiceiuri se păstrează în sate.
1 – Com. ALBEŞTI, sat MĂŞCĂŢENI – Conacul STURDZA – GHICA (distrus?) NAŞTEREA:
2 – Com. BRĂEŞTI, sat BRĂEŞTI – Conacul CAPRI - Se năştea pe pământ sau pe pat, pe ţoale, femeia sufla în sticlă, gravida nu se uita la damblagii,
3 – Oraş BUCECEA, sat CĂLINEŞTI – Conacul MICLESCU scutece din cămaşa de nuntă a tatălui, prunc pus pe jos lângă mamă şi ridicat de moaşă, bătrână din
familie sau moaşa satului, tăia buricul, îngrijea cuplul mic 40 de zile, sau până la botez, făcea scalda,
4 – Com. CORLĂŢENI, sat VLĂDENI – Conacul HARET descânta, închina la icoane, primea haine si mâncare,
5 – Com. CRISTEŞTI, sat CRISTEŞTI – Conacul STURDZA (distrus?) - Scalda cu apă descântată sau sfinţită, busuioc, flori, monedă, miere, lapte, sare, pană de gâscă, clopot,
se arunca la loc curat, lăuza mânca borş,
6 – Oraş DARABANI – Casa TEODOR BALŞ
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 39

42. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
- Trei ursitoare, a treia noapte, masa ursitoarelor, cu apă, vin şi colaci. Mama visa ursita. - Focuri de Buna vestire, de Măcinici, Lăsata secului
- Copil singur cu mătură lângă el. Naşii de cununie botează toţi copiii, cu cumetrii sunt rude. - Culegere plante de leac de Sânziene
- Moaşa botează dacă e pericol, sau dacă femeia năştea în drum, naşa dădea haine si sfătuia toată viaţa - Pomeniri de Moşi. Ajunul Crăciunului, Măcinici, Sf. Gheorghe, Paştele Blajinilor Înălţare, Rusalii,
Hramurile bisericilor din sate, ale mănăstirilor
- La 1 an, tăiat moţ cu borş, sarmale, ţuică
- Încondeiere ouă de Paşti
- Copilul dădea naşilor respect şi clăci de Lăsata Secului.
- Cete de feciori, pentru toate obiceiurile de peste an (organizate după vecinătăţi)
- Cumetrie cu petrecere, după botez până la un an. Copilul primea produse, bani.
- (Şezătoare şi claca nu se mai fac)
- Scalda cu toate de la scalda botez, se juca în jurul ei, se arunca la loc curat si cine voia copii se aşeza
pe ea. - (Hora satului – duminicile. Nu se mai face)
- Peţitul, croiala: se tocmea zestrea şi se stabilea logodna. Borş, sarmale, vărzare, ţuică.
- Logodna: dura 1 săptămână sau 1 an, se bea şi se mânca, mâini în cruce ale participanţilor, azi simplă Festivaluri de folclor
petrecere.
- Hora de la Flămânzi – 15 august (Sf. Maria Mare) – festival interjudeţean de folclor,
- Zestrea: la unele fete se făcea foaie. Pământ, animale, haine, ţesături de casă. Azi mobilă. Ladă, sâpet cu invitaţi din Republica Moldova;
sau cufăr. Se duce cu carul cu boi. Se juca zestrea pe drum.
- Festivalul comunităţilor etnice din România, Botoşani – luna mai – festival folcloric;
- Chemarea: vornici, ciomag, batiste, rachiu.
- Serbările pădurii şi Ospăţul pădurilor, Vorona – 7-8 septembrie (Sf. Maria Mică) –
NUNTA: festival folcloric.
- Mirele cu pene de păun. Cojoc şi suman. Cămaşă cu flori şi cute cusute. Se mai poartă la moarte.
Floare în piept şi batistă la brâu. Se cânta şi juca.
Cercetările au relevat următoarele aspecte, în funcţie de localităţile cercetate:
- Mireasa gătită de druşte. Se cânta de jale, se juca brâul. Coroniţă din comerţ cu panglici şi balţ.
Cunună şi ştergar. Casâncă neagră şi şal de pluş pe braţ. Cozi strânse la spate. Mărgele, ciuboţele,
basma pentru dezhobotit. CRISTEŞTI
- Daruri pentru nuni, socri, părinţi, rude, vornici, staroste etc. Ţesătură pentru sumane. Se cos la Dorohoi
- Brazi la mireasă, mire şi nun (6). Colaci de cununie, Jamna – colacul nunilor.
OBICEIURI PENTRU O ANUMITĂ DATĂ: DARABANI
- Colindatul de Crăciun Târg de vite, iarmaroc
- Pluguşorul de An Nou
- Cu semănatul de An Nou FRUMUŞICA
- Sorcova de An Nou Fost centru ceramic
- Jocurile cu măşti (Capră, căiuţi, urs, malanca) de An Nou
- Teatru popular (Irozi, Jieni) de An Nou FLĂMÂNZI
- Mărţişorul Se ţese şi astăzi. Lână, cânepă, in, bumbac, borangic
- Ramura verde de Sf. Gheorghe şi de Florii Paşti, Înălţare, Rusalii
- Usturoiul de Sf. Andrei (30 noiembrie) IBĂNEŞTI
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 40

43. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Centru de pietrari Fabrică de ceramică, lucra modele occidentale pentru export
Vechi centru ceramic, lucra chiupuri mari, castroane, oale de lapte, oale de sarmale, tigăi, teracotă.
MANOLEASA Prelucrare piele, blană cojoace, căciuli
Moară cu roată plutitoare Târg săptămânal : iarmaroc de vite – joia
Cimitir evreiesc, urme ale prăvăliilor vechi evreieşti din centrul localităţii.
MIHĂILENI
Centru de olărit. Oale, ghivece, străchini, farfurii, bibelouri. TODIRENI
Cimitir evreiesc Până în 1918 – 3 mori de apă.
Acum – moară cu motor
RĂDĂUŢI PRUT
Moară de apă TUDORA
Fântâni cu cumpănă Cojocărit. Cojoace, mintenaşe, pieptare înfundate, căciuli.
Fost centru de olărit – ceramică de influenţă rusească, tip Herţa, smălţuită şi nesmălţuită Olărit. Oale negre şi roşii nesmălţuite, oale roşii smălţuite. Vase mari 50 l, găvane, fluierici.
Cojocărit, cojoace şi sumane cu găietane negre. Azi nu se mai fac Han vechi. Joia se pleca la târgul din Botoşani, cu ceramică. Luau ceaunul de mămăligă şi înnoptau în
codrii Botoşanilor, unde făceau mămăliga pe pirostrii. A doua zi ajungeau în oraş.
Participau la târg la Dorohoi, unde se vindeau şi măştile pt. Jocurile de Anul nou (se făceau tot în
Dorohoi)
VĂCULEŞTI
ROMA Cojocărit
Dulgheri şi tâmplari de mobilă
Cojocari. Cojoace, pieptare, căciuli. VORONA
Iarmaroc de vite Pădurea Vorona (150 ha, lângă Vorona, rezervaţie de flora si fauna).
Serbările pădurii şi Ospăţul pădurilor - festival folcloric - 7-8 septembrie
SUHARĂU Arhitectura populară – consideraţii generale
Sat de olari. Oale de lapte, borcane, ghivece, capace, ceramică roşie, o singură ardere. Arhitectura în sate este într-o transformare continuă, care va duce la pierderea totală a exemplarelor de
arhitectură populară care mai există. Observaţiile de mai jos de bazează pe cercetări făcute în deceniile
Arhitectură de chirpici 8 şi 9 ale secolului trecut.
Gospodăria ţărănească cuprinde corpul pentru locuinţă (casa propriu zisă) şi anexe pentru depozitarea
SULIŢA cerealelor şi pentru adăpostirea animalelor. Construcţiile anexe sunt din chirpici sau lemn, mai rar din
cărămidă, acoperişul este din şiţă sau din paie. Împrejmuirea este din scânduri de lemn sau din nuiele,
Olărit, dogărit foarte rar din zid de cărămidă.
Locuinţa tradiţională:
ŞTEFĂNEŞTI
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 41

44. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Locuinţele tradiţionale sunt de 3 tipuri: monocelulare (o singură cameră); bicelulare (tindă cu sobă de Bibliografie
gătit şi o cameră laterală cu sobă oarbă – „casă”); tricelulare (tindă centrală cu sobă de gătit şi două
camere de locuit dintre care una nu se încălzeşte). Intrarea în casă are o prispă cu stâlpi, amplasată fie • Documenta Romaniae Historica.A.Moldova, vol. I, ed. C. Cihodaru, I. Caproşu şi L. Şimanschi,
în dreptul tindei (prispă centrală), fie pe două laturi ale casei (mai rar pe trei laturi); foarte rar se Bucureşti, 1975;
întâlneşte un foişor central în dreptul intrării.
Construcţiile sunt amplasate în aşa fel încât faţada cu intrarea în casă cu ferestrele principale să fie • CARDAS, Andrei e.a., coordonator, BOTOŞANI, MONOGRAFIE, COLECŢIA JUDEŢELE
orientată spre soare (S, SE, SV); peretele orientat spre nord este orb (fără goluri).
PATRIEI, Bucureşti: Editura Sport-Turism, 1980;
Sistemul constructiv tradiţional este: temelia din piatră umplută integral cu pământ, talpa casei din
grinzi de lemn rotund sau cioplit în două muchii (esenţe tari – stejar sau ulm); pereţii sunt din chirpici • COSTĂCHESCU, Mihai, DOCUMENTE MOLDOVENEŞTI ÎNAINTE DE ŞTEFAN CEL
sau vălătuci de pământ, mai rar din cărămidă (în momentul de faţă se constată folosirea din ce în ce mai
MARE, VOL. II, Iaşi, 1932,;
frecventă a cărămizii şi a blocurilor din BCA); acoperişul este în cele mai multe cazuri în patru ape, cu
învelitoarea din şiţă sau din paie.
• GHINEA Eliza, GHINEA Dan, LOCALITĂŢILE DIN ROMÂNIA, DICŢIONAR, Bucureşti:
Finisajele constau din tencuială de lut, podele de pământ sau din scânduri; pereţii exteriori sunt văruiţi
în alb sau în albastru; tavanele sunt din scânduri (blăni) de lemn, fixate uneori pe grinzi de lemn. Editura Enciclopedică, 2000;
Este caracteristică construirea vetrei în tindă; „casa” – camera de locuit are o sobă oarbă şi plită sau • GHINOIU, Ion (coord.), ATLASUL ETNOGRAFIC ROMÂN, VOL. I, Academia Română,
cuptor cu horn.
Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”, Editura Academiei Române şi Regia
Se remarcă faptul că, sub influenţa modelelor de viaţă orăşeneşti, modul de construire în sate se
Autonomă „Monitorul Oficial”;
schimbă radical, iar modelele de arhitectură sunt din ce în ce mai aproape de arhitectura urbană de la
periferia oraşelor. La aceasta contribuie materialele de construcţie care există în magazine, precum şi
practicile de construcţie ale meşterilor executanţi. • GIURESCU, Constantin, ISTORIA ROMÂNILOR, VOL. III2, Bucureşti, 1946;
• GIURESCU, Constantin C. sub conducerea e.a., ISTORIA ROMÂNIEI ÎN DATE, Bucureşti:
Editura Enciclopedică Română, 1971;
• GIURESCU, Constantin C., TÂRGURI SAU ORAŞE ŞI CETĂŢI MOLDOVENE, Bucureşti,
Listă cartograme:
1967;
A.2.1.a. EVOLUŢIA TERITORIULUI JUDEŢULUI BOTOŞANI 1775-1968 • IORGA, N., STUDII ŞI DOCUMENTE, VOL. V;
A.2.1.b. UATB ÎN PERIOADA 1968-1990
• SOUTZO, Nicolas, NOTIONS STATISTIQUES SUR LA MOLDAVIE, Jassy, 1849;
A.2.1.c. UATB ÎN PERIOADA 1990-2009
A.2.1.d. ATESTAREA DOCUMENTARA A UNEI LOCALITĂŢI • TUFESCU, Victor, JUDETELE PATRIEI. JUDEŢUL BOTOŞANI, Institutul de Geografie,
A.2.1.e. HARTĂ DIMITRIE CANTEMIR 1716 Editura Academiei RS România;
A.2.1.f. M.I. DE ARHEOLOGIE
A.2.1.g. M.I. DE ARHITECTURĂ • VLASIE, Mihai, GHIDUL ASEZĂMINTELOR MONAHALE ORTODOXE DIN ROMÂNIA,
A.2.1.h. TOTAL M.I. ÎN UATB Bucureşti: Editura Sophia, 1999;
A.2.1.i. MANASTIRI ŞI SCHITURI
• ZAHACINSCHI, Nicolae, MIHĂILENII DE ALTĂDATĂ, Bucureşti: Editura Litera, 1982.
A.2.1.j. MONUMENTE DE FOR PUBLIC, MEMORIALE, MUYEE ŞI COLECŢII
A.2.1.k. ELEMENTE ISTORICE NOTORII
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 42

45. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
ANEXA 2.1. A. MUNICIPII
A.2.1. ANEXA 1 - UATB ÎN ANUL 1968
Denumirea municipiului Comune suburbane Sate componente ale comunei
suburbane
1486 – BULETINUL OFICIAL AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, PARTEA I, Nr. 163-165, pp. 43-46.
I. BOTOŞANI – mun. 1. Curteşti 1. CURTEŞTI * 1627
LEGE
PENTRU MODIFICAREA LEGII Nr.2/1968 PRIVIND ORGANIZAREA ADMINISTRATIVĂ A TERITORIULUI din 17.02.1968, menţionat 2. Agafton * 1835
REPUBLICE SOCIALISTE ROMÂNIA
doc.ca sat în 1350 3. Băiceni * 1503 (1835)
(1440, 1835) 4. Hudum *
JUDEŢUL BOTOŞANI 5. Mănăstirea Doamnei *
cu reşedinţa în municipiul Botoşani 6. Orăşeni-Deal * 1835
7. Orăşeni-Vale * 1835
Municipii................................................... 1 2. RĂCHIŢI 1. RĂCHIŢI –XIX, vechea
Oraşe......................................................... 3 denumire Răchiţi-Popăuţi
Localităţi componente ale municipiilor şi ale 2. Cişmea * 1776
oraşelor.................................................. 7 3. Costeşti * 1615 (1835)
Comune.................................................... 69 4. Roşiori *
- din care suburbane.............................. 3
Sate........................................................... 338 3. STĂUCENI 1. STĂUCENI *XVI, 1835 XIX- secolul
de atestare 2. Siliştea *
- din care, aparţin oraşelor 8
1627 – anul de atestare 3. Tocileni * SEC. XIX
4. Victoria – vechea denumire Filipeşti,
până la 01.01.1965
B. ORAŞE
Denumirea oraşului Sate ce aparţin oraşului
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 43

46. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
1. DARABANI- menţionat doc. ca sat 1. Bajura * 3. Coştiugeni *
în1569, oraş în 1926, comună în 1950, 2. Eşanca * 4. Jijia – vechea denumire Şătrăreni până la 01.01.1965, XIV
17.02.1968 oraş care înglobează satele 3. Lişmăniţa -sat 5. Măşcăţeni * SEC. XIX
Darabani, Corneşti, Teioasa. înfiinţat la 17.02.1968 6. Tudor Vladimirescu *
Localităţi componente 2. AVRĂMENI 1. AVRĂMENI * 1554-1555
ale oraşului 2. Adăşeni * sec. XIV
3. Aurel Vlaicu *
2. DOROHOI- menţionat doc. 1407 1. DOROHOI * 4. Dimitrie Cantemir – vechea denumire Valea Răchiţii
ca târg, iar ca oraş în 1408 .Denumire 2. Dealu Mare * 5. Ichimeni 1721– vechea denumire Ichimenii Mari
în sec.XIII-XIV-Dorogunea. Municipiu 3. Loturi Enescu * 6. Panaitoaia *
din 24.11.1994 4. Progresul – vechea den. Putreda, 7. Timuş *
până la 01.01.1965 8.Tudor Vladimirescu *
9. Zoiţani *
3. SĂVENI- menţionat doc.în 1546 sat, târg 1. Bodeasa * 3. BĂLUŞENI 1. BĂLUŞENI *
Menţionat în 1818, oraş 1920, comună 1950, 2. Bozieni * 1667 2. Băluşenii Noi – vechea denumire Pârlita până la 01.01.1965
Oraş la 17.02.1968. 3. Chişcăreni * SEC. XVII, 1740
4. Petricani * 1501 3. Buzeni * 1736 (1835)
5. Sat Nou * 4. Coşuleni * SEC. XVI,1835
5. Draxini * SEC. XVII
6. Zăiceşti * 1835
. C. Comune
4. BRĂEŞTI . 1. BRĂEŞTI * 1790
Nr. 2. Poiana *
crt. Denumirea comunei Satele componente Observaţii 3. Popeni * 1518 (1835)
0 1 2 3 4. Vîlcelele – vechea denumire Găureana până la 01.01.1965
1. ALBEŞTI 1. ALBEŞTI * 1602
2. Buimăceni * 1586 5. BROSCĂUŢI 1. BROSCĂUŢI * 1582
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 44

47. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
2. Slobozia – vechea denumire Slobozia-Corlăteni 6. Recia-Verbia – atestat doc. la 1600
7. Vlădeni *
6. BUCECEA 1. BUCECEA * SEC. XVIII, 1835
2. Bohoghina * 12. CORNI 1. CORNI * SEC. XVIII
3. Călineşti * 1835 2. Balta Arsă *
3. Mesteacăn *
7. CĂLĂRAŞI 1. CĂLĂRAŞI * 4. Sarafineşti * SEC. XVI
2. Libertatea *
3. Pleşani * SEC. XVIII 13. COŢUŞCA 1. COŢUŞCA * SEC. XVII
2. Avram Iancu *
8. CONCEŞTI 1. CONCEŞTI * 1574-1575 3. Cotu Miculinţi * SEC. XVII
2. Movileni – sat infiinţat la 17.02.1968 4. Crasnaleuca * 1660
5. Ghireni * SEC. XVII
9. COPĂLĂU 1. COPĂLĂU * 1835 6. Mihail Kogălniceanu *
2. Buda * SEC. XVIII 7. Nichiteni *
3. Cerbu * 8. Nicolae Bălcesu *
4. Coşula * 1535 9. Puţureni * 1609
5. Cotu - vechea denumire Cotu-Ruşi până la 17.02.1968
6. Pădureni – vechea denumire Lingurari până la 01.01.1965 14. CRISTEŞTI 1. CRISTEŞTI * SEC. XVIII,1835
7. Şupitca * 2. Oneaga *
3. Schit-Orăşeni * 1708
10. CORDĂRENI 1. CORDĂRENI (1519, 1835) vechea denumire Cordărenii 4. Unguroaia *
Vechi până la 17.02.1968
2. Griviţa *
15. CRISTINEŞTI 1. CRISTINEŞTI * 1591
2. Baranca * sec. XVI
11. CORLĂŢENI 1. CORLĂŢENI * 1487
3. Dragalina *
2. Carasa *
4. Fundu Herţii * SEC. XIX
3. Dimăcheni * 1612
5. Poiana *
4. Mateieni * 1610-1611
5. Podeni – vechea denumire Podu lui Stamate
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 45

48. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
16. DERSCA 1. DERSCA * 1554-1555 la 20.08.1977 (vezi com. Nicolae Bălcescu)
2. Lozna * 1614 2. Cordun – sat desfiinţat 20.08.1977, unificat cu satul Flămânzi
3. Străteni * 3. Poiana *
17. DÎNGENI 1. DÎNGENI * 1660 22. FRUMUŞICA 1. FRUMUŞICA * SEC.XIX
2. Hulub * 2. Boscoteni- SEC. XVII, vechea denumire Unsa-Boscoteni,
3. Iacobeni * 1596 pana la 17.02.1968
4. Strahotin * 1562 3. Rădeni SEC. XIX
4. Storeşti 1609
18. DOBÎRCENI 1. DOBÎRCENI * SEC. XIV 5. Şendreni SEC. XIX
2. Bivolari * SEC. XVII 6. Vlădeni-Deal 1518
3. Cişmăneşti * 1746
4. Livada *
5. Murguţa * 23. GEORGE ENESCU 1. DUMENI 1569 (1835)unificat cu sat.Şipoteni 17.02.1968;
6. Pădureni – SEC. XVIII, vechea denumire Brăteni, până la atestat 1635
20.05.1996
2. Arborea
3. George Enescu 1588– vechea den.Liveni, până la 16.09.1955
19. DRĂGUŞENI 1. DRĂGUŞENI * 1690
4. Popeni
2. Podriga * SEC. XVII
5. Stînca
3. Sarata-Drăguşeni – vechea denumire Sarata Greacă
24. GORBĂNEŞTI 1. GORBĂNEŞTI * 1635
2. Bătrîneşti * 1626 (1835)
20. DURNEŞT I 1. DURNEŞTI * 1589
3. George Coşbuc-vechea denumire Staroşilţa-Radu, SEC. XVI
2. Băbiceni * SEC. XVI
4. Mihai Eminescu -XIX-vechea denumire Staroşilţa-Stavri
3. Bîrsăneşti * 1616
5. Silişcani * 1546
4. Broşteni * 1528
6. Socrujeni * SEC. XVII,1835
5. Cucuteni – vechea denumire Cucuteni-Tufescu, până la
7. Viforeni *
01.01.1965
8. Vînători
6. Guranda =Budeşti* 1701
25. HAVÎRNA 1. HAVÎRNA * SEC. XVIII, 1835
2. Balinţi * 1430
21. FLĂMÂNZI 1. FLĂMÂNZI 1605–unificat cu com.Nicolae Bălcescu
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 46

49. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
3. Galbeni *
4. Gîrbeni * SEC. XIX 32. LUNCA 1. LUNCA *
5. Niculcea * 2. Stroieşti * 1576
6. Tătărăşeni * SEC. XVII 3. Zlătunoaia * 1805
26. HĂNEŞTI 1. HĂNEŞTI * 1586 33. MANOLEASA 1. MANOLEASA- vechea denumire. Manoleasa-Volovăţ,
2. Borolea * SEC. XIV până la 17.02.1968, SEC. XIX
3. Moara Jorii * 2. Bold *
4. Sarata-Basarab * 3. Flondora *
5. Slobozia Hăneşti * 4. Iorga *
27. HILIŞEU- 1. HILIŞEU-HORIA-vechea den.Hilişeu-Curt, SEC. XVIII 5. Liveni * 1588
HORIA 2. Corjăuţi * SEC. XVIII 6. Loturi *
3. Hilişeu-Cloşca * SEC. XIX 7. Manoleasa-Prut *
4. Hilişeu-Crişan 1522-vechile denumiri Hilişeu-Gafencu 8. Sadoveni *
şi Hilişeu- Vârnav 9. Şerpeniţa * 1721
5. Iezer * 10. Zahoreni * SEC. XVI
28. HLIPICENI 1. HLIPICENI * 1546 34. MIHAI EMINESCU 1. IPOTEŞTI * 1660 (1835)
2. Dragalina * 2. Baisa *
3. Victoria * 3. Cătămăreşti-vechea denumire Cătămăreşti-Vale, sec.
XIV,1835
29. HUDEŞTI 1. HUDEŞTI 1582– vechea denumire Lupeni
4. Cătămăreşti-Deal *
2. Alba *
5. Cerviceşti * 1750 (1835)
3. Baranca *
6. Cerviceşti-Deal-vechea den. Cerviceşti-Crac,
4. Mlenăuţi * 1594
până la 17.02.1968
30. IBĂNEŞTI 1. IBĂNEŞTI * 1455
7. Cucorăni * 1550
2. Dumbrăviţa *
8. Manoleşti *
31. LEORDA 1. LEORDA * SEC. XIX
9. Stînceşti – atestat la 1538 (1761)
2. Belcea *
35. MIHĂILENI 1. MIHĂILENI * 1792
3. Costineşti * 1835
4. Dolina * 1835 2. Călineşti – menţionat documentar în 1519
5. Mitoc * SEC. XVIII 3. Cîndeşti –SEC. XIV, vechea denumire Cândeşti-Dorohoi,
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 47

50. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
până în 1968. 4. Prisăcani 1576 - în com.Flămânzi, 20.08.1977
40. NICŞENI 1. NICŞENI * SEC. XVII
4. Pîrîu Negru * SEC. XVIII
2. Dacia *
5. Rogojeşti – menţionat documentar în 1397
3. Dorobanţi * 1870
6. Talpa * SEC. XVIII 41. PĂLTINIŞ 1. PĂLTINIŞ * 1605
7. Viţcani * 2. Cuzlău * 1721
36. MIHĂLĂŞENI 1. MIHĂLĂŞENI * SEC. XVIII
3. Horodiştea – unificat cu sat Crăiniceni (atestat doc.1476)
2. Caraiman *
(1605) - desf.17.02.1968
3. Năstase *
4. Slobozia * 1677 (1835)
4. Negreşti * 42. POMÎRLA 1. POMÎRLA * 1536
5. Păun* 2. Hulubeşti *
6. Sarata * 3. Racovăţ – vechea denumire Racovăţ-Palanca
7. Slobozia Silişcani *
43. PRĂJENI 1. PRĂJENI * 1576
37. MILEANCA 1. MILEANCA * 1660 2. Cîmpeni –SEC. XIX, vechea denumire Lătăi, până la 01.01.1965
2. Codreni * (Ciorbeni)1728 3. Lupăria *
3. Scutari * 4. Miletin * SEC. XV
4. Seliştea *
44. RĂDĂUŢI-PRUT 1. RĂDĂUŢI-PRUT *
38. MITOC 1. MITOC * 2. Miorcani * SEC. XVIII
2. Horia – vechea denumire Ghireni-Curt 3. Rediu * SEC. XIX
39. NICOLAE- 1. NICOLAE BĂLCESCU-com.desfiinţată la 20.08.1977, unificată 45. RĂUSENI 1. RĂUSENI * SEC. XIV
BĂLCESCU cu com.Flămânzi 2. Doina *
2. Bosînceni SEC. XIX– sat desfiinţat (20.08.1977), unificat cu sat 3. Pogorăşti * SEC. XIX
Nicolae Bălcescu, com.Flămânzi, Botoşani 4. Rediu *
3. Chiţoveni 1657 – sat în com.Flămânzi, 20.08.1977 5. Stolniceni – vechea denumire Stolnici
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 48

51. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
până la 01.01.1965
46. RIPICENI 1. RIPICENI – vechea denumire Ripiceni-Fabrică, 50. SUHARĂU 1. SUHARĂU * SEC. XVIII
până la 17.02.1968 2. Izvoare *
2. Cinghiniia * 3. Lişna * 1721
3. Lehneşti * 4. Oroftiana – vechea denumire Oroftiana de Sus,
4. Movila Ruptă * SEC. XIX până 17.02.1928 , SEC. XVIII
5. Popoaia * 5. Plevna *
6. Ripicenii Vechi-vechea denumire Ripiceni (atestat doc.1448), 6. Smîrdan *
până la 17.02.1968
51. SULIŢA 1. SULIŢA * 1835
7. Rîşca * 1542
2. Blîndeşti * 1835
47. ROMA 1. ROMA * 3. Cerchejeni * 1786 (1835)
2. Cotîrgaci * SEC. XVIII 4. Cheliş *
5. Dracşani – atestat doc. 1538 (1835)
48. ROMÂNEŞTI 1. ROMÂNEŞTI 1550– vechea denumire Ostopeni-Româneşti
6. Şoldăneşti * 1603 (1835)
2. Dămideni * 1616
3. Româneşti-Vale * 52. ŞENDRICENI 1. ŞENDRICENI 1611-vechea denumire Ghilia,
4. Sărata * până la 17.02.1968
49. SANTA MARE 1. SANTA MARE *
2. Horlăceni - mentionat doc.1384
2. Bădărăi *
3. Pădureni 1616-vechea denumire Buhai, până la 01.01.1965
3. Berza * 1853
4. Bogdăneşti * 53. ŞTEFĂNEŞTI 1. ŞTEFĂNEŞTI – menţionat documentar la 26.05.1435 cu
5. Durneşti * SEC. XIV numele Gura Başeului (1509).Până la 17.02.1968 s-a
6. Ilişeni * 1587 numit Ştefăneşti Târg.
7. Rînghileşti * 1582 2. Bădiuţi – atesta.doc. la 1424
8. Rînghileşti-Deal-vechea denumire Fotin Enescu, 3. Bobuleşti * 1533
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 49

52. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
4. Stînca * 6. Mihai Viteazu- vechea denumire Colonişti
5. Ştefăneşti-Sat * 7. Mîndreşti *
8. Plopenii Mari * SEC. XVIII
54. ŞTIUBIENI 1. ŞTIUBIENI * SEC. XV
9. Plopenii Mici * 1604
2. Ibăneasa *
10. Tăuteşti *
3. Negreni *
11. Vicoleni * SEC. XIV, 1635
55.TODIRENI 1. TODIRENI -sat unificat cu Movileni (17.02.1968) 1721
59. UNŢENI 1. UNŢENI * SEC. XVI, 1835
2. Cerneşti – sat unificat cu Siliştea (17.02.1968)
2. Burla * SEC. XVIII
3. Floreşti *
3. Burleşti *
4. Gîrbeşti * SEC. XVII
4. Mînăstireni * 1615 (1835)
5. Iureşti * SEC. XVII
5. Soroceni * (Uriceni) 1587 (1835)
56. TRUŞEŞTI 1. TRUŞEŞTI * 1568 6. Valea Grajdului *
2. Buhăceni * SEC. XVIII 7. Vultureni *
3. Ciritei *
60. VĂCULEŞTI 1. VĂCULEŞTI – XIV, menţionat documentar la 14.04.1415
4. Drislea * SEC. XIX
2. Gorovei 1740-1742– vechea denumire Gorovei-Schit
5. Ionăşeni * 1801
3. Sauceniţa *
6. Păsăteni *
57. TUDORA 1. TUDORA – menţionat documentar la 29.06.1400
61. VIIŞOARA 1. VIIŞOARA – vechea denumire Bivolu Mare, până la
58. UNGURENI 1. UNGURENI * SEC. XVI 01.01.1965
2. Borzeşti * SEC. XIV 2. Cuza Vodă *
3. Călugăreni * 1763 (1835) 3. Viişoara Mică- vechea denumire Bivolu Mic, până la
4. Călugărenii Noi * 01.01.1965
5. Durneşti *
62. VÎRFU CÎMPULUI 1. VÎRFU CÎMPULUI *
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 50

53. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
2. Ionăşeni * 1602
3. Lunca *
63. VLĂDENI 1. VLĂDENI * SEC. XIV
2. Brehuieşti * 1796
3. Hrişcani * 1583 (1835)
4. Huţani *
5. Mîndreşti * 1492 (1835)
64. VLĂSINEŞTI 1. VLĂSINEŞTI – menţionat documentar în 1446
2. Miron Costin *
3. Sîrbi * 1616
65. VORNICENI 1. VORNICENI – menţionat documentar în 1428
2. Davidoaia *
3. Dealu Crucii *
66. VORONA 1. VORONA –XIV, menţionat documentar în 1403, vechea
denumire Vorona Noua, până la 17.02.1968
2. Icuşeni * 1603
3. Joldeşti * SEC. XIX
4. Poiana *
5. Vorona Mare * SEC. XVIII
6. Vorona-Teodoru *
Informaţii din: Ghinea Eliza, Ghinea Dan, Localităţile din România, Dicţionar, Bucureşti:
Editura Enciclopedică, 2000 şi din Andrei Cardaş, coordonator, Botoşani, monografie, colecţia Judeţele
Patriei, Bucureşti: Editura Sport – Turism, 1980,pp. 42-51.
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 51

54. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
A.2.1. ANEXA 2 - UNITĂŢILE ADMINISTRATIV-TERITORIALE DE BAZĂ 14 Com. Broscăuţi C C C C C
DIN JUDEŢUL BOTOŞANI 1968-2009 15 Com. Călăraşi C C C C C
16 Com. Cîndeşti în com. C (înfiinţată
Mihăileni prin L344/2003
M = municipiu idem idem idem – vezi com.
Mihăileni)
O = oraş
CS = comună suburbană 17 Com. Conceşti C - C C C
C = comună 18 Com. Copălău C C C C C (diminuată
prin L 337/2003
– vezi com.
Coşula)
Denumirea L 2/1968 + L 2/1989 DL Recensământ Situaţia 2009
38/1990 1992 19 Com. Cordăreni C - C C C
UATB L 55/1968
20 Com. Corlăţeni C C C C C (diminuată
prin L 343/2003
1 2 3 4 5 6 7
– vezi com.
1. Mun. Botoşani M M M M M Dimăcheni)
2. Mun. Dorohoi O O O O M (înfiinţat 21 Com. Corni C C C C C
prin
22 Com. Coşula C (înfiinţată
L104/1994)
prin L337/2003
în com. idem idem idem – vezi com.
3. Oraş Bucecea C C C C O (înfiinţat Copălău Copălău)
prin L81/2004)
23 Com. Coţuşca C C C C C
4. Oraş Darabani O O O O O
Nr. Denumirea L 2/1968 + L 2/1989 DL Recensământ Situaţia 2009
5. Oraş Flămînzi C C C C O (înfiinţat
38/1990 1992
prin L80/2004) Crt UATB L 55/1968
.
6. Oraş Săveni O O O O O
24 Com. Cristeşti C C C C C
7. Oraş Ştefăneşti C C C C O (înfiinţat
prin L79/2004) 25 Com. Cristineşti C C C C C
8. Com. Adăşeni în com. C (înfiinţată
Avrămeni prin L402/2005
idem idem idem – vezi com.
Avrămeni)
9. Com. Albeşti C C C C C
26 Com. Curteşti C.S. M. C C C C
10 Com. Avrămeni C C C C C (diminuată Botoşani
prin L402/2005
– vezi
27 Com. Dersca C C C C C (diminuată
com.Adăşeni)
prin L342/2003
11 Com. Băluşeni C C C C C – vezi com.
Lozna)
12 Com. Blîndeşti C (înfiinţată
prin L84/2004 – 28 Com. Dimăcheni în com. C (înfiinţată
în com. Suliţa idem idem idem vezi com. Corlăţeni prin L 343/2003
idem idem idem – vezi com.
Suliţa)
Corlăţeni)
13 Com. Brăeşti C - C C C
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 52

55. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
29 Com. Dîngeni C C C C C N. Bălcescu Flămânzi, Flămânzi Flămânzi Flămânzi Flămânzi
20.08.1977)
30 Com. Dobîrceni C - C C C
51 Com. Nicşeni C - C C C
31 Com. Drăguşeni C C C C C
Nr. Denumirea L 2/1968 + L 2/1989 DL Recensământ Situaţia 2009
32 Com. Durneşti C C C C C 38/1990 1992
Crt UATB L 55/1968
33 Com. Frumuşica C C C C C .
34 Com.George C C C C C 52 Com. Păltiniş C C C C C
Enescu
53 Com. Pomîrla C C C C C
35 Com. Gorbăneşti C C C C C
36 Com. Havîrna C C C C C
37 Com. Hăneşti C - C C C
54 Com. Prăjeni C C C C C
38 Com. Hilişeu- C C C C C
Horia 55 Com. Răchiţi C.S. M. C C C C
Botoşani
39 Com. Hlipiceni C C C C C
56 Com. Rădăuţi- C C C C C
Prut
57 Com. Răuseni C - C C C
40 Com. Hudeşti C C C C C 58 Com. Ripiceni C C C C C
41 Com. Ibăneşti C C C C C 59 Com. Roma C C C C C
60 Com. Romîneşti C - C C C
42 Com. Leorda C C C C C 61 Com. Santa Mare C - C C C
43 Com. Lozna C (înfiinţată 62 Com. Stăuceni C.S.M. C C C C
prin L342/2003 Botoşani
în com. idem idem idem – vezi com.
Dersca Dersca) 63 Com. Suharău C C C C C
44 Com. Lunca C C C C C 64 Com. Suliţa C C C C C (diminuată
prin L84/2004 –
45 Com. Manoleasa C C21 C C C vezi com.
Blîndeşti)
46 Com. Mihai C C C C C
Eminescu 65 Com. Şendriceni C C C C C
47 Com. Mihăileni C C C C C (diminuată 66 Com. Ştiubieni C C C C C
prin L344/2003
– vezi com. 67 Com. Todireni C C C C C
Cîndeşti)
68 Com. Truşeşti C C C C C
48 Com. Mihălăşeni C - C C C
69 Com. Tudora C C C C C
49 Com. Mileanca C C C C C
70 Com. Ungureni C C C C C
50 Com. Mitoc C - C C C
71 Com. Unţeni C - C C C
F. Com. Nicolae C (unificată în com. în com. în com. în oraşul
cu com. 72 Com. Văculeşti C C C C C
73 Com. Viişoara C - C C C
21
Sub numele com. Liveni
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 53

56. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
74 Com.Vîrfu C C C C C A.2.1. ANEXA 3 - ATESTAREA DOCUMENTARĂ A UNEI LOCALITĂŢI
Cîmpului
COMPONENTE A U.A.T.B.
75 Com. Vlădeni C C C C C
PERIOADELE ISTORICE
76 Com. Vlăsineşti C C C C C
NR. DENUMIRE după 1859
77 Com. Vorniceni C C C C C CRT. U.A.T.B. 1352- 1456- 1538- 1711- 1828-
sau fără
1456 1538 1711 1828 1859
78 Com. Vorona C C C C C informaţii
TOTAL UATB, din 73 59 72 72 78 1. Mun. Botoşani 1350
care:
2. Mun. Dorohoi
Municipii 1 1 1 1 2
Oraşe 3 3 3 3 5
3. Oraş Bucecea
Comune suburbane 3 - - - - 4. Oraş Darabani
ale M. Botoşani
5. Oraş Flămînzi
Comune 66 55 68 68 71
6. Oraş Săveni
7. Oraş Ştefăneşti
8. Com. Adăşeni
9. Com. Albeşti
10. Com. Avrămeni
11. Com. Băluşeni
12. Com. Blîndeşti
13. Com. Brăeşti
14. Com. Broscăuţi
15. Com. Călăraşi
16. Com. Cîndeşti
17. Com. Conceşti
18. Com. Copălău
19. Com. Cordăreni
20. Com. Corlăţeni
21. Com. Corni
22. Com. Coşula
23. Com. Coţuşca
24. Com. Cristeşti
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 54

57. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
25. Com. Cristineşti 52. Com. Păltiniş
26. Com. Curteşti 53. Com. Pomîrla
27. Com. Dersca 54. Com. Prăjeni
28. Com. Dimăcheni 55. Com. Răchiţi
29. Com. Dîngeni 56. Com. Rădăuţi-Prut
30. Com. Dobîrceni 57. Com. Răuseni
31. Com. Drăguşeni 58. Com. Ripiceni
32. Com. Durneşti 59. Com. Roma
33. Com. Frumuşica 60. Com. Romîneşti
34. Com. George Enescu 61. Com. Santa Mare
35. Com. Gorbăneşti 62. Com. Stăuceni
36. Com. Havîrna 63. Com. Suharău
37. Com. Hăneşti 64. Com. Suliţa
38. Com. Hilişeu-Horia 65. Com. Şendriceni
39. Com. Hlipiceni 66. Com. Ştiubieni
40. Com. Hudeşti 67. Com. Todireni
41. Com. Ibăneşti 68. Com. Truşeşti
42. Com. Leorda 69. Com. Tudora
43. Com. Lozna 70. Com. Ungureni
44. Com. Lunca 71. Com. Unţeni
45. Com. Manoleasa 72. Com. Văculeşti
Com. 73. Com. Viişoara
46.
Mihai Eminescu 74. Com. Vîrfu Cîmpului
ORAŞ 75. Com. Vlădeni
47. Com. Mihăileni NOU
76. Com. Vlăsineşti
48. Com. Mihălăşeni
77. Com. Vorniceni
49. Com. Mileanca
78. Com. Vorona
50. Com. Mitoc
TOTAL LOCALITĂŢI ATESTATE 20 16 28 8 1 5
51. Com. Nicşeni
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 55

58. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
A.2.1. ANEXA 4 - ATESTAREA DOCUMENTARĂ A LOCALITĂŢILOR Bucecea * 1835
Buda *
Buhăceni *
* - atestarea în secolul respectiv Buimăceni 1586
(Băimăceni, Buzinţi)
- atestarea în anul respectiv Burla *
1602
Burleşti
Buzeni ante 1736 1835
Caraiman
Data atestării documentare Carasa
Numele localităţii Sec. XIV Sec. XV Sec. XVI Sec. XVII Sec. Sec. XIX Călăraşi
XVIII Călineşti, c. Bucegea 1835
Adăşeni * Călineşti, c. 1519
Agafton 1835 Mihăileni
Alba Călugăreni 1763 1835
Albeşti 1602 Călugărenii Noi
Arborea Cătămăreşti * 1835
Aurel Vlaicu (Cătămăreşti-Vale)
Avram Iancu Cătămăreşti-Deal
Avrămeni 1554-1555 Cerbu
Baisa Cerchejeni 1786 1835
Bajura Cerneşti unificat cu
Balinţi 1430 Siliştea
Balta Arsă Cerviceşti 1750 1835
Baranca * Cerviceşti-Deal
Baranca (Cerviceşti-Crac)
Băbiceni * Cheliş
Bădărăi Chişcăreni
Bădiuţi 1424 Chiţoveni 1657
Băiceni 1503 1835 Cinghiniia
Băluşenii Noi * 1740 Ciritei
(Pârlita) Cişmăneşti 1746
Bătrîneşti 1626 1835 Cişmea 1776
Belcea Cîmpeni (Lătăi) *
Berza 1853 Cîndeşti (Cândeşti- *
Bivolari * Dorohoi)
Bîrsăneşti 1616 Codreni (Ciorbeni) 1728
Blîndeşti 1835 Conceşti 1574-1575
Bobuleşti 1533 Copălău 1835
Bodeasa Cordăreni 1519 1835
Bogdăneşti (Cordărenii Vechi)
Bohoghina Cordun
Bold * Corjăuţi *
Borolea * * Corlăţeni 1487
Borzeşti * * Corni *
Boscoteni (Unsa- * Costeşti 1615 1835
Boscoteni) Costineşti 1835
Bosînceni * Coştiugeni
Botoşani 1350 1440 1835 Coşula 1535
Bozieni 1667 Coşuleni * 1835
Brăeşti 1790 Cotîrgaci *
Brehuieşti 1796 Cotu (Cotu-Ruşi)
Broscăuţi 1582 Numele localităţii Sec. XIV Sec. XV Sec. XVI Sec. XVII Sec. Sec. XIX
Broşteni 1528 XVIII
Numele localităţii Sec. XIV Sec. XV Sec. XVI Sec. XVII Sec. Sec. XIX Cotu Miculinţi *
XVIII Coţuşca *
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 56

59. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Crasnaleuca 1660 Schit) 1742
Cristeşti * 1835 Griviţa
Cristineşti 1591 Guranda = Budeşti 1701
Cucorăni 1550 1835 Havîrna * 1835
Cucuteni (Cucuteni- Hăneşti 1586
Tufescu) Hilişeu-Cloşca *
Curteşti 1627 Hilişeu-Crişan 1522
Cuza Vodă (Hilişeu-Gafencu şi
Cuzlău 1721 Hilişeu-Vârnav)
Dacia Hilişeu-Horia *
Darabani (Căbiceni) 1569 (Hilişeu-Curt)
Davidoaia Hlipiceni 1546
Dămideni 1616 Horia (Ghireni-Curt)
Dealu Crucii Horlăceni 1384
Dealu Mare Horodiştea – unificat 1605
Dersca 1554-1555 cu sat Crăiniceni
Dimăcheni Ante 1612 Hrişcani 1583 1835
Dimitrie Cantemir Hudeşti (Lupeni) 1582
(Valea Răchiţii) Hudum
Dîngeni 1660 Hulub
Dobîrceni * Hulubeşti
Doina Huţani
Dolina 1835 Iacobeni 1596
Dorobanţi 1870 Ibăneasa
Dorohoi 1407 Ibăneşti 1455
Dracşani 1538 1835 Ichimeni (Ichimenii 1721
Dragalina Mari)
Dragalina Icuşeni 1603
Draxini * Ilişeni 1587
Drăguşeni 1690 Ionăşeni, com. 1801
Drislea * Truşeşti
Dumbrăviţa Ionăşeni, com. Vârful 1602
Dumeni (Singureni) 1569 1835 Câmpului
Durneşti 1589 Iorga
Durneşti, com. Santa * Ipoteşti 1660 1835
Mare Iureşti *
Durneşti, Izvoare
com.Ungureni Jijia (Şătrăreni) *
Eşanca Joldeşti *
Flămânzi 1605 Lehneşti
Flondora Leorda *
Floreşti Libertatea
Frumuşica * Lişmăniţa
Fundu Herţii * Lişna 1721
Galbeni Livada
George Coşbuc * Liveni 1588
(Staroşilţa-Radu) Loturi
George Enescu 1588 Loturi Enescu
(Liveni) Numele localităţii Sec. XIV Sec. XV Sec. XVI Sec. XVII Sec. Sec. XIX
Ghireni * XVIII
Numele localităţii Sec. XIV Sec. XV Sec. XVI Sec. XVII Sec. Sec. XIX Lozna 1614
XVIII Lunca, com. Lunca
Gîrbeni * Lunca, com. Vârful
Gîrbeşti * Câmpului
Gorbăneşti 1635 Lupăria
Gorovei (Gorovei- 1740- Manoleasa *
(Manoleasa-Volovăţ)
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 57

60. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Manoleasa-Prut Plopenii Mici 1604
Manoleşti Podeni (Podu lui
Mateieni 1610-1611 Stamate)
Mănăstirea Doamnei Podriga *
Măşcăţeni * Pogorăşti *
Mesteacăn Poiana, com. Brăeşti
Mihai Eminescu * Poiana, com.
(Staroşilţa-Stavri) Cristineşti
Mihai Viteazu Poiana, com.
(Colonişti) Flămânzi
Mihail Kogălniceanu Poiana, com. Vorona
Mihăileni 1792 Pomîrla 1536
Mihălăşeni * Popeni, Brăeşti 1518 1835
Mileanca 1660 Popeni, com. George
Miletin * Enescu
Miorcani * Popoaia
Miron Costin Prăjeni 1576
Mitoc, com. Mitoc Prisăcani 1576
Mitoc, com. Leorda * Progresul (Putreda)
Mînăstireni 1615 1835 Puţureni 1609
Mîndreşti, com. 1492 1835 Racovăţ (Racovăţ-
Vlădeni Palanca)
Mîndreşti, com. Răchiţi (Răchiţi- *
Ungureni Popăuţi)
Mlenăuţi 1594 Rădăuţi-Prut
Moara Jorii Rădeni *
Movila Ruptă * Răuseni *
Movileni –1968 Recia-Verbia 1600
Murguţa Rediu, com. Rădăuţi *
Năstase Prut
Negreni Rediu, com. Răuseni
Negreşti Ripiceni (Ripiceni-
Nichiteni Fabrică)
Nicolae Bălcescu Ripicenii Vechi 1448 *
Nicolae Bălcesu (Ripiceni)
Nicşeni * Rînghileşti 1582
Niculcea Rînghileşti-Deal
Oneaga (Fotin Enescu)
Orăşeni-Deal 1835 Rîşca 1542
Orăşeni-Vale 1835 Rogojeşti 1397
Oroftiana (Oroftiana * Roma
de Sus) Româneşti (Ostopeni- 1550
Panaitoaia Româneşti)
Pădureni (Brăteni) * Numele localităţii Sec. XIV Sec. XV Sec. XVI Sec. XVII Sec. Sec. XIX
Pădureni (Lingurari) XVIII
Numele localităţii Sec. XIV Sec. XV Sec. XVI Sec. XVII Sec. Sec. XIX Româneşti-Vale
XVIII Roşiori
Pădureni (Buhai) 1616 Sadoveni
Păltiniş 1605 Santa Mare
Păsăteni Sarafineşti *
Păun Sarata
Petricani 1501 Sarata-Basarab
Pîrîu Negru * Sarata-Drăguşeni
Pleşani * (Sarata Greacă)
Plevna Sat Nou
Plopenii Mari * Sauceniţa
Sărata
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 58

61. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Săveni Viforeni
Schit-Orăşeni 1708 Viişoara (Bivolu
Scutari Mare)
Seliştea Viişoara Mică
Silişcani 1546 (Bivolu Mic)
Siliştea Viţcani
Sîrbi 1616 Vîlcelele (Găureana)
Slobozia 1677 1835 Vînători
Slobozia (Slobozia- Vîrfu Cîmpului
Corlăteni) Vlădeni (Şipoteni) 1635
Slobozia Hăneşti Vlădeni *
Slobozia Silişcani Vlădeni-Deal 1518
Smîrdan Vlăsineşti 1446 *
Socrujeni * 1835 Vorniceni 1428
Soroceni (Uriceni) 1578 1835 Vorona (Vorona * 1403
Stăuceni * 1835 Noua)
Stînca Vorona Mare *
Stînca Vorona-Teodoru
Stînceşti 1538 1761 Vultureni
Stolniceni (Stolnici) Zahoreni *
Storeşti 1609 Zăiceşti 1835
Strahotin 1562 Zlătunoaia 1805
Străteni Zoiţani
Stroieşti 1576
Suharău *
Suliţa 1835
Şendreni *
Şendriceni (Ghilia) 1611
Şerpeniţa 1721
Şoldăneşti 1603 1835
Ştefăneşti (Gura 1435 (?) 1509
Başeului)
Ştefăneşti-Sat
Ştiubieni *
Şupitca
Talpa *
Tătărăşeni *
Tăuteşti
Timuş
Tocileni *
Numele localităţii Sec. XIV Sec. XV Sec. XVI Sec. XVII Sec. Sec. XIX
XVIII
Todireni unificat cu 1721
Movileni
Truşeşti 1568
Tudor Vladimirescu
Tudor Vladimirescu
Tudora 1400
Ungureni *
Unguroaia
Unţeni * 1835
Valea Grajdului
Văculeşti * 1415
Vicoleni * 1635
Victoria
Victoria (Filipeşti)
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 59

62. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
A.2.1. ANEXA 5 - PATJ BOTOŞANI - MONUMENTE ISTORICE CF. L.M.I.
2004/2005
NUMĂR MONUMENTE ISTORICE ÎN CAPITOLELE LMI 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
CAP. I - CAP. II - CAP.III CAP.IV TOTAL 10 Com.
ARHEOLOGIE ARHITECTURA MONUMENTE DE MONUMENTE MONUMENTE 4/0 3/0 - - - - - - 4/0 3/0
Avrămeni
FOR PUBLIC MEMORIALE/ ISTORICE
FUNERARE 11 Com.
4/0 3/0 4/3 3/2 - - - - 8/3 6/2
Băluşeni
UATB Nr. Nr. real Nr. poziţii Nr. real Nr. Nr. real Nr. Nr. real Nr. Nr. real
poziţii în de MI în LMI/ de MI poziţii în de MI poziţii în de MI poziţii în de MI 12 Com.
4/0 3/0 - - - - - - 4/0 3/0
LMI/ /nr.mo- nr. pozitii /nr.mo- LMI/nr. /nr.mo- LMI/nr. /nr.mo- LMI/nr. /nr.mo- Blîndeşti
nr.pozitii nument în grupa nument pozitii în nument pozitii în nument pozitii în nument în
în grupa în grupa valorică A în grupa grupa în grupa grupa în grupa grupa grupa 13 Com.
- - 3/1 3/1 - - - - 3/1 3/1
valorică valorică valorică valorică valorică valorică valorică valorică valorică Brăeşti
A A A A A A A A A
(3+5+7+9) (4+6+8+10) 14 Com.
- - - - - - - - - -
Broscăuţi
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
15 Com.
6/0 5/0 - - - - - - 6/0 5/0
1 Mun. 117/21 Călăraşi
1/0 1/0 108/18 8/0 8/0 4/1 4/1 130/22 121/19
Botoşani *1
16 Com.
- - 2/0 2/0 - - - - 2/0 2/0
2 Mun. 18/3 Cîndeşti
1/1 1/1 17/2 3/0 3/0 - - 22/4 21/3
Dorohoi *2
17 Com.
1/0 1/0 - - - - - - 1/0 1/0
3 Oraş Conceşti
- - 2/0 2/0 2/0 2/0 - - 4/0 4/0
Bucecea
18 Com.
2/1 2/1 - - - - - - 2/1 2/1
4 Oraş 5/0 Copălău
3/0 2/0 4/0 - - - - 8/0 6/0
Darabani *2
19 Com.
1/0 1/0 - - - - - - 1/0 1/0
5 Oraş Cordăreni
6/0 5/0 2/0 2/0 2/0 2/0 - - 10/0 9/0
Flămînzi
20 Com.
8/0 7/0 1/0 1/0 - - - - 9/0 8/0
6 Oraş Corlăţeni
6/0 5/0 2/0 2/0 - - - - 8/0 7/0
Săveni
21 Com.
8/0 6/0 1/0 1/0 - - - - 9/0 7/0
7 Oraş 6/0 Corni
6/0 5/0 5/0 - - - - 11/0 11/0
Ştefăneşti *2
22 Com. 9/8
- - 8/8 - - - - 9/8 8/8
8 Com. Coşula *2
- - - - - - - - - -
Adăşeni
23 Com.
10/0 9/0 - - - - - - 10/0 9/0
9 Com. Coţuşca
5/0 4/0 - - - - - - 5/0 4/0
Albeşti 24 Com.
4/0 4/0 2/0 2/0 - - - - 6/0 6/0
Cristeşti
25 Com.
3/0 3/0 1/0 1/0 - - - - 4/0 4/0
Cristineşti
26 Com. 7/0
8/0 6/0 6/0 - - - - 15/0 12/0
Curteşti *2
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 60

63. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
27 Com. 59 Com.
1/1 1/1 1/0 1/0 - - - - 2/1 2/1 - - 1/0 1/0 - - - - 1/0 1/0
Dersca Roma
28 Com. 60 Com.
- - 1/0 1/0 - - - - 1/0 1/0 - - - - - - - - - -
Dimăcheni Romîneşti
29 Com. 61 Com.
1/0 1/0 1/0 1/0 - - - - 2/0 2/0
Dîngeni Santa 1/0 1/0 - - - - - - 1/0 1/0
Mare
30 Com.
- - - - - - - - - -
Dobîrceni 62 Com.
4/0 3/0 - - - - - - 4/0 3/0
Stăuceni
31 Com.
6/0 4/0 1/0 1/0 - - - - 7/0 5/0
Drăguşeni 63 Com.
4/0 4/0 2/0 2/0 - - - - 6/0 6/0
Suharău
32 Com.
1/0 1/0 1/0 1/0 - - - - 2/0 2/0
Durneşti 64 Com. 6/0
3/0 2/0 5/0 - - - - 9/0 7/0
Suliţa *2
33 Com. 3/0
5/1 4/1 2/0 - - - - 8/1 6/1
Frumuşica *2 65 Com.
4/0 3/0 3/0 3/0 - - - - 7/0 6/0
Şendriceni
34 Com.
George 4/0 3/0 - - - - 1/1 1/1 5/1 4/1 66 Com.
4/0 3/0 1/0 1/0 - - - - 5/0 4/0
Enescu Ştiubieni
35 Com. 67 Com.
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Gorbăneşti Todireni
36 Com. 3/0 68 Com.
3/0 2/0 2/0 - - - - 6/0 4/0 5/0 4/0 1/0 1/0 - - - - 6/0 5/0
Havîrna *2 Truşeşti
37 Com. 69 Com.
8/0 7/0 1/0 1/0 - - - - 9/0 8/0 5/0 4/0 2/0 2/0 - - - - 7/0 6/0
Hăneşti Tudora
38 Com. 70 Com.
5/0 3/0 2/0 - - - - - - 3/0 2/0
Hilişeu- - - 4/0 - - - - 5/0 4/0 Ungureni
*2
Horia
71 Com.
1/0 1/0 - - - - - - 1/0 1/0
39 Com. Unţeni
6/0 5/0 - - - - - - 6/0 5/0
. Hlipiceni
72 Com. 9/0
1/0 1/0 8/0 - - - - 10/0 9/0
40 Com. Văculeşti *2
1/0 1/0 3/0 3/0 - - - 4/0 4/0
Hudeşti
73 Com.
- - - - - - - - - -
41 Com. Viişoara
1/0 1/0 - - 1/0 1/0 - - 2/0 2/0
Ibăneşti
74 Com.
42 Com. Vîrfu - - 1/0 1/0 - - - - 1/0 1/0
4/0 3/0 - - - - - - 4/0 3/0
Leorda Cîmpului
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 61

64. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
43 Com. 75 Com.
1/0 1/0 - - - - - - 1/0 1/0 3/0 2/0 - - - - - - 3/0 2/0
Lozna Vlădeni
44 Com. 76 Com.
- - - - - - - - - - 1/0 1/0 - - - - - - 1/0 1/0
Lunca Vlăsineşti
45 Com. 77 Com.
7/0 5/0 - - - - - - 7/0 5/0 4/0 3/0 1/0 1/0 - - - - 5/0 4/0
Manoleasa Vorniceni
46 Com. 78 Com. 5/0
1/0 1/0 4/0 - - - - 6/0 5/0
1/1 1/1 3/0 3/0 - - 4/0 3/0 8/1 7/1 Vorona *2
Mihai
Eminescu TOTAL NR.
MONUMENTE 251/8 204/8 246/36 224/31 17/0 17/0 9/2 8/2 523/46 453/41
47 Com. ISTORICE
- - 2/0 2/0 - - - - 2/0 2/0
Mihăileni
TOTAL
48 Com.
6/0 5/0 1/0 1/0 - - - - 7/0 6/0 58 42 6 3 68
Mihălăşeni NR. UATB CU
MONUMENTE
49 Com.
- - - - - - - - - -
Mileanca
50 Com.
Mitoc
15/3 12/3 - - 1/0 1/0 - - 16/3 13/3 *1 Din care în categoria “ansambluri” – 12
51 Com. *2 Din care în categoria “ansambluri” - 1
5/0 4/0 - - - - - - 5/0 4/0
Nicşeni
52 Com.
16/0 13/0 - - - - - - 16/0 13/0
Păltiniş
53 Com. 4/0
. - - 3/0 - - - - 4/0 3/0
Pomîrla *2
54 Com.
11/0 9/0 - - - - - - 11/0 9/0
Prăjeni
55 Com.
- - - - - - - - - -
Răchiţi
56 Com.
Rădăuţi- 8/0 6/0 2/0 2/0 - - - - 10/0 8/0
Prut
57 Com.
1/0 1/0 - - - - - - 1/0 1/0
Răuseni
58 Com.
4/0 3/0 - - - - - - 4/0 3/0
Ripiceni
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 62

65. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
din România, Bucureşti: cIMeC, 2000
A.2.1. ANEXA 6 - MUZEE, COLECŢII, ARHIVE, BIBLIOTECI
Nr. An
Denumire Amplasament Profil principal
crt. înfiinţare
MN-Memorialul Ipoteşti-Centrul com. Mihai 1940/
1. Naţional de Studii “Mihai Eminescu, sat Istoria literaturii
Eminescu” Ipoteşti 1950
Arheologie daco-romană.
2. MJB-Muzeul Judeţean Botoşani mun. Botoşani 1955
Arheologie preistorică. Istorie
3. SMJB-Muzeul de Artă mun. Botoşani 1960 Artă plastică românească
4. SMJB-Muzeul de Etnografie mun. Botoşani 1989 Etnografie
SMJB-Casa memorială
5. mun. Botoşani 1971 Personalităţi istorice
“Nicolae Iorga”
SMJB-Muzeul Memorial
6. mun. Botoşani 1995 Istoria tehnicii
“Octav Onicescu”
SMJB-Galeriile de artă plastică
7. mun. Botoşani 1981 Artă plastică
“Ştefan Luchian”
SMJB-Muzeul de Artă
8. mun. Dorohoi 1986 Artă decorativă
Decorativă
SMJB-Muzeul de Ştiinţele Ştiinţele naturii.Botanică.
9. mun. Dorohoi 1953
Naturii Zoologie
SMJB-Muzeul Naţional
10. mun. Dorohoi 1957 Istoria muzicii
“George Enescu”
com. George
SMJB-Casa memorială Enescu, sat
11. 1955 Istoria muzicii
“George Enescu” George Enescu
(fost Liveni)
SMJB-Colecţia Etnografică
12. com. Mihăileni 1984 Etnografie
Zahacinschi
Arheologie preistorică.
13. SMJB-Muzeul de arheologie oraş Săveni 1964
Personalităţi istorice
SMJB-Expoziţia Permanentă
14. oraş Ştefăneşti 1989 Artă plastică românească
de Artă Plastică Contemporană
ANJB-Arhivele Naţionale
15. mun. Botoşani Arhivă
judeţul Botoşani
16. P-Biblioteca mănăstirii Vorona com. Vorona Cărţi religioase sec. XVII-XIX
MJB=MUZEU JUDEŢEAN S=SECŢIE A UNUI MUZEU
MN=MUZEU NAŢIONAL P=COLECŢIE PRIVATĂ
Sursa: Ministerul Culturii, Direcţia Muzee şi Colecţii, Ghidul muzeelor şi colecţiilor
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 63

66. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
A.2.2. PEISAJE CULTURALE
77. Cu terenuri agricole, rare pajişti stepice puternic modificate şi pajişti cu plante halofile şi
pâlcuri de stejar pedunculat cu arţar tătăresc (38 UATB): acest tip de peisaj de câmpie,
A.2.2.1. Macrozonarea peisagistică caracteristic Câmpiei Moldovei, predomină în parţile de N, E şi S ale judeţului reprezentând
peisajul dominant în cca. 50% din teritoriul acestuia. Se remarcă faptul că în această zonă de
Teritoriul judeţului Botoşani se încadrează în două categorii de peisaj caracteristice zonelor joase ale câmpie au fost amenajate în decursul timpului un număr mare de iazuri, construite prin
Moldovei: (i) peisaje de deal şi podiş sub influenţa climatului continental; (ii) peisaje de câmpie sub bararea cursurilor râurilor (vezi Subcapitolul „Iazuri”).
influenţa climatului continental.
Peisajul de câmpie continuă spre E, în afara judeţului în Republica Moldova, câmpia
fiind fracturată de valea amplă a Prutului.
UATB din judeţ sunt încadrate, parţial sau total, în următoarele subcategorii de peisaj: Subliniem că identificarea peisajelor şi problemelor de protecţie a acestuia trebuie să facă
parte din propunerile PUG ale fiecărei UATB în parte.
I. PEISAJE DE DEAL ŞI PODIŞ, SUB INFLUENŢA CLIMATULUI CONTINENTAL
(PARŢIAL PONTIC-SUBMEDITERANEAN):
A. DEALURI ŞI PODIŞURI ÎNALTE
A.2.2.2. Arii naturale protejate
38. Podiş cu păduri de fag cu carpen, de gorun şi stejar pedunculat, pajişti stepizate şi Dintre cele 10 rute principale de migraţie a păsărilor care străbat atmosfera României, două trec pe
terenuri agricole (17 UATB): com. Bucecea, Cândeşti, Corni, Cristineşti, Dersca, direcţia N-S pe deasupra judeţului Botoşani:
Frumuşica, Hilişeu-Horia, Ibăneşti, Lozna, Mihăileni, Pomârla, Suharău, Văculeşti, Vlădeni,
Vârfu Câmpului, Vorona, Tudora. 1. Ruta VI carpatică – urmăreşte traseul râului Siret
Zona de podiş este situată în partea de Vest a judeţului, spre graniţa cu Ucraina şi spre limita 2. Ruta VII est-elbică – urmăreşte traseul râului Prut
cu judeţul Suceava.
Din acest motiv asigurarea protecţei păsărilor este un obiectiv major al protecţiei mediului în
B. DEALURI ŞI PODIŞURI JOASE, DEPRESIUNI CU: această zonă.
55. Aspect deluros, cu păduri de gorun cu carpen şi de stejar pedunculat cu gorun şi tei, Pe teritoriul judeţului Botoşani există două Arii de Protecţie Specială Avifaunsitică, parte a reţelei
pajişti stepizate şi terenuri agricole (5 UATB): mun. Botoşani, com. Coşula, Cristeşti, ecologice europene „Natura 2000”:
Curteşti, Mihai Eminescu.
1. ROSPA 0049 – IAZURILE DE PE VALEA IBĂNESEI-BAŞEULUI-PODRIGĂI
Zona de dealuri şi de podişuri joase este amplasată în partea de SV a judeţului între zona
dealurilor şi podişurilor înalte şi zona de câmpie. Suprafaţa totală a sitului protejat este 2512,1 ha, repartizată în teritoriile a 12 unităţi administrativ-
teritoriale de bază: com. Conceşti, com. Cordăreni, oraşul Darabani, com. Havârna, com. Hăneşti, com.
Hudeşti, com. Mileanca, oraşul Săveni, com. Ştiubieni, com. Ungureni, com. Vlăsineşti, com.
Vorniceni.
II. PEISAJE DE CÂMPIE SUB INFLUENŢA CLIMATULUI CONTINENTAL
(PARŢIAL PONTIC-SUBMEDITERANEAN): Nu există plan de management al sitului protejat.
76. Cu terenuri agricole, pajişti stepizate puternic modificate şi pâlcuri de păduri de stejar Situl este vulnerabil din următoarele motive (cf. Formularului Standard „Natura 2000”):
pedunculat cu arţar tătăresc (18 UATB): oraş Darabani, oraş Flămânzi, oraş Stefăneşti,
com. Albeşti, Băluşeni, Blândeşti, Conceşti, Copălău, Dobârceni, Durneşti, Gorbăneşti, - braconaj;
Hudeşti, Lunca, Păltiniş, Stăuceni, Suliţa, Todireni, Truşeşti. - vânătoarea în timpul cuibăritului;
Peisajul de câmpie cu pajişti stepizate şi pâlcuri de păduri se întâlneşte în două zone ale - vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate;
judeţului Botoşani:
- distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor;
- în partea de NV a judeţului, până la graniţa cu Ucraina;
- deranjarea păsărilor în timpul cuibăritului;
- în partea de S a judeţului, între râul Prut şi depresiunea Botoşanilor.
- deranjarea păsărilor ichtiofage în zona de cuibărire a speciilor ocrotite;
- prinderea păsărilor cu capcane;
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 64

67. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
- pescuitul sportiv în imediata vecinătate a cuiburilor speciilor periclitate; 4. Lacul Dracşani – com. Suliţa (500 ha)
- electrocutare şi coliziune în linii electrice; 5. Pădurea de Tisă – com. Tudora (129 ha)
- pescuitul sportiv în masă care deranjează păsările migratoare; 6. Pădurea Vorona – com. Vorona (150 ha)
- practicarea sporturilor extreme: barcă cu motor, maşini de teren, motor de cross, enduro; 7. Stânca-Ştefăneşti (rezervaţei geologică şi florală) – oraş Ştefăneşti
- arderea stufului în perioada de cuibărire;
- arderea stufului; Formaţiuni naturale distruse:
- arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor); A. PEŞTERA RIPICENI – PEŞTERA DE LA STÂNCA-RIPICENI CANAL, com. Ripiceni
- înmulţirea necontrolată a speciilor invazive. Datare: paleolitic, eneolitic.
2. ROSPA 0058 – LACUL STÂNCA - COSTEŞTI Cercetată 1924-1926, distrusă de cariera de calcar în prima jumătate a sec. XX.
Suprafaţa totală a sitului protejat este 2051,7 ha22, suprafaţă formată din malul drept al Prutului şi B. SALINA IBĂNEŞTI – COM. IBĂNEŞTI
partea din oglinda de apă care aparţine României. Malul stâng al Prutului şi cealaltă parte a oglinzii de
apă aparţin Republicii Moldova, linia de graniţă fiind talvegul râului Prut. Situl protejat are suprafaţa Exploatare de suprafaţă a sării, semnalată în literatură.
repartizată în teritoriile a 3 unităţi administrativ-teritoriale de bază: com. Manoleasa, com. Ripiceni, Modul de folosire a acestor rezervaţii naturale şi măsurile de protecţie necesare trebuie să fie
oraşul Ştefăneşti. Situl reprezintă cel mai important cartier de iernare a păsărilor acvatice din bazinul reglementate prin PUG ale UATB respective.
Prutului.
Nu există plan de management al sitului protejat.
Situl este vulnerabil din următoarele motive (cf. Formularului Standard „Natura 2000”): A.2.2.4. Iazuri
Existenţa unui mare număr de cursuri de apă cu debite variabile (foarte mari în perioadele de topire a
- braconaj;
zăpezii şi ale ploilor bogate din timpul verii) precum şi fragmentarea teritoriului Câmpiei Moldovei au
- prinderea păsărilor cu capcane; făcut ca pe toate râurile să se amenajeze mai multe retenţii de apă. Scopul amenajărilor este multiplu:
atenuarea viiturilor, alimentarea cu apă în principal pentru agricultură, piscicultură.
- electrocutare şi coliziune în linii electrice;
În judeţul Botoşani sunt amenajate deosebit de multe iazuri pe afluentii Prutului: Ghireni, Volovăţ,
- pescuitul sportiv în masă care deranjează păsările migratoare; Başeu, Jijia cu afluentul dreapta Sitna. În anul 1980 în judeţ existau 148 de iazuri cu suprafaţa totală de
- practicarea sporturilor extreme: barcă cu motor; cca.3600 ha şi cu volumul de apă de cca. 55 milioane m.c.
- arderea stufului. Vechimea preocupărilor de a amenaja cursurile râurilor este demonstrată de termenii arhaici legaţi de
aceste amenajări: iaz heleşteu – acumulare de apă realizată prin bararea cursului unui râu; hindichiu -
digul iazului; sulinar – canalul de golire al iazului, călugăr – stavilă mobilă pe verticală care permite
golirea iazului.
A.2.2.3. Rezervaţii naturale
Unele dintre amenajările de iazuri din judeţ există, probabil, din sec. XIV; ştiri mai multe despre
Comitetul judeţean Botoşani a stabilit în decursul timpului ca anumite zone cu calităţi naturale existenţa iazurilor din judeţ există din sec. XVI, când, de exemplu, este menţionat iazul Dorohoiului
deosebite să devină rezervaţii naturale. Informaţiile pe care le avem se referă la următoarele zone: (1587). În secolul XVII in Câmpia Moldovei (judeţul Botoşani şi Iaşi) după unele surse existau cca.
1500 iazuri cu o suprafaţă de cca. 200 000 ha. Tot în acest secol, în anul 1659, ruperea barajului unui
1. Făgetul Secular– com. Suharău (60 ha) iaz de pe râul Sitna a condus la ruperea mai multor baraje din aval şi la inundarea unor sate. În sec XIX
2. Pădurea Ciornohol – com. Călăraşi (107 ha) în studiile ştiinţifice se remarcă existenţa acestor amenjări hidrotehnice şi avantajele pe care proprietarii
şi locuitorii le au de pe urma acestora. Un semn al acestor avantaje este, probabil, existenţa unui rac pe
3. Codrul Eminescu – com. Mihai Eminescu vechea stemă a judeţului Dorohoi (observaţie dr.ist. Sergiu Iosipescu).
Nevoile crescânde de teren agricol au condus la sfârşitul sec. XIX şi la începutul sec. XX la
22
Semnalăm faptul că suprafaţa totală a sitului este diferită în două acte normative: HGR nr. 2151/2004 – suprafaţa 2950 ha; HGR nr. desfiinţarea unor iazuri; este celebru cazul iazului Dorohoi (amenajat la izvoarele Jijiei, în amonte de
1284/2007 – suprafaţa 2051,7 ha. Am considerat că ultima cifră este credibilă, provenind din Formularul Standard “Natura 2000” al
sitului.
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 65

68. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
oraş şi cu dimensiuni impresionante – lungime 30 km, suprafaţă 215 ha, adâncime 8-10 m) care a fost
desfiinţat în acea perioadă.
După anul 1950 o parte dintre iazuri au fost recondiţionate în conformitate cu prescripţiile tehnice
moderne, dându-se unor dintre acumulări şi destinaţia de rezerve de apă pentru sistemele de irigaţie. În
perioada 1970-1985 pe s-au realizat acumulări importante de apă, cu scop principal energetic, pe marile
râuri din judeţ: Stânca-Costeşti pe Prut, Mihăileni şi Bucecea pe Siret.
Marele număr de lacuri şi iazuri din judeţ au deosebit de importante efecte ecologice, prin atenuarea
inundaţiilor, îmbunătăţirea factorilor climatici, şi în primul rând, păstrarea şi refacerea faunei şi florei.
Cele două APSA instituite în judeţ sunt datorate acumulărilor de apă de pe văile Prutului şi ale unor
afluenţi ai săi. Unităţile administrativ-teritoriale în care sunt amenajate retenţii de apă sunt următoarele
(34 UATB, adică 44% din totalul din judeţ): com. Adăşeni, com. Avrămeni, com. Blăndeşti, mun.
Botoşani, com. Broscăuţi, oraşul Bucecea, com. Conceşti, com. Cordăreni, com. Coţuşca, oraşul
Darabani, mun. Dorohoi, com. Drăguşeni, com. Havârna, com. Hăneşti, com. Hudeşti, com.
Manoleasa, com. Mihai Eminescu, com. Mihăileni, com. Mihălăşeni, com. Mileanca, com. Mitoc, com.
Răchiţi, com. Roma, com. Ripiceni, oraşul Săveni, com. Stăuceni, com. Suliţa, oraşul Ştefăneşti, com.
Ştiubieni, com. Ungureni, com. Unţeni, com. Vârfu Câmpului, com. Vlăsineşti, com. Vorniceni, com.
Vorona.
Remarcăm că valoarea istorică şi culturală a iazurilor din judeţul Botoşani nu a fot până acum
semnalată şi studiată. Vechimea amenajărilor hidrotehnice, traditia utilizării acestora, influenţa lor
asupra modului de viaţă al oamenilor, existenţa probabilă a unor elemente tehnice valoroase sunt
numai unele dintre criteriile care pot conduce la valorificarea culturală a iazurilor din judeţ.
BIBLIOGRAFIE:
• HGR nr. 2151/2004 (M.Of. nr.38/12.01.2005)
• HGR nr.1284/2007 (M.Of. nr.739 bis/31.10.2007)
• BORONEANŢ, Vasile, ARHEOLOGIA PEŞTERILOR ŞI MINELOR DIN ROMÂNIA, Bucureşti,
cIMeC, 2000.
• BOTZAN, Marcu, APELE ÎN VIAŢA POPORULUI ROMÂN, Bucureşti, Editura Ceres, 1984.
• CARDAS, Andrei e.a., coordonator, BOTOŞANI, MONOGRAFIE, COLECŢIA JUDEŢELE
PATRIEI, Bucureşti: Editura Sport-Turism, 1980.
• DRUGESCU, C., GEACU, S., PLANŞA 29, DRUMURILE DE MIGRAŢIE A PĂSĂRILOR, în Parte desenată:
Academia Română , Institutul de Geografie, Ministerul Industriei şi Resurselor, C.N. Transelectrica
A.2.2.a. Clasificarea geografică a peisajelor sc. 1:500.000
S.A., ROMÂNIA, MEDIUL ŞI REŢEAUA ELECTRICĂ DE TRANSPORT, ATLAS GEOGRAFIC,
Bucureşti: Editura Academiei Române, 2002. A.2.2.b. Drumurile de migraţie a păsărilor sc. 1:500.000
• GIURESCU, Constantin C. sub conducerea e.a., ISTORIA ROMÂNIEI ÎN DATE, Bucureşti: Editura A.2.2.c. Arii speciale de protecţie avifaunistică şi rezervaţii naturale - cartogramă
Enciclopedică Română, 1971
• POPOVA-CUCU, Ana, PEISAJELE, PLANŞA VI-6, în: Institutul de Geografie al Academiei RS
România, ATLASUL RS ROMÂNIA, Bucureşti: Editura Academiei RS România, 1973
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 66

69. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
ANEXA A.2.1.
ARII DE PROTECŢIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ, PARTE INTEGRANTĂ A
REŢELEI ECOLOGICE EUROPENE „NATURA 2000”
ROSPA 0049 – IAZURILE DE PA VALEA IBĂNESEI-BAŞEULUI-PODRIGĂI ROSPA 0058 – LACUL STÂNCA - COSTEŞTI
SUPRAFAŢA TOTALĂ 2512,1 HA SUPRAFAŢA TOTALĂ 2051,7 HA
Unităţile administrativ-teritoriale în care Unităţile administrativ-teritoriale în care
este localizat situl Specii de Clasa de Caractersiticile sitului este localizat situl Specii de păsări protejate Clasa de habitate Caractersiticile sitului
Denumirea Procentul din suprafaţa păsări protejate habitate Denumirea Procentul din de CEE
terit. UATB care este de CEE suprafaţa terit.
inclus în sit UATB care este
1. Com. 2% - Situl este încadrat în Câmpia Jijiei inclus în sit
Conceşti - Râuri, lacuri - Cuibărit: 11 specii Superioare şi în Câmpia Başeului 1. Com. Manoleasa 3%
- Mlaştini, - Pasaj: 14 specii - Situl este format din iazuri şi - Cuibărit: 5 - Râuri, lacuri - Lacul Stânca-
2. Com. 1% 2. Com. Ripiceni 22% specii - Culturi (teren Costeşti, inaugurat în
turbării acumulări (suprafaţa totală 1368
Cordăreni - Culturi (teren ha): 3. Oraş Ştefăneşti 1% - Iernat: 6 specii arabil) anul 1978, este lac
arabil) • Ac. Negreni-172 ha - Pasaj: 10 specii - Pădurea artificial construit cu
3. Oraş 1% - Păşuni • Ac. Mileanca-325 ha Cinghinia scop hidroenergetic
Darabani - Alte terenuri • Ac. Cal Alb-118 ha (42,9ha) în colaborare cu
arabile Total 625 ha Teritoriul siturilor este limitat de graniţa Situl este cel mai URSS.
4. Com. 4% • Iazul Lişmăniţa-53 ha dintre România şi Republica Moldova important cartier de Dimensiuni: nivel de
Havârna iernare a păsărilor retenţie variabil,
• Iazul Ibăneasa
acvatice din bazinul lungime cca.70km,
• Iazul Vorniceni
românesc al Prutului (au suprafaţa cca.
5. Com. 4% • Iazul Prisaca 6000ha, volum la
Hăneşti fost identificate 178
Total 209 ha NNR cca. 1,5
specii de păsări)
• Iazul Havârna-230 ha miliarde mc.
6. Com. 3% • Iazul Tătărăşeni-122ha
Hudeşti • Iazul Neculce
• Iazul Borzeşti
7. Com. 2% Total 491 ha
Mileanca
8. Oraş Săveni 3% - Mai există şi alte iazuri
imp. care nu sunt cuprinse în situl
protejat:
9. Com. 4% • Iazul Hăneşti-200ha
Ştiubieni • Iazul Adăşeni
10. Com. 1% • Iazul Mihălăşeni-60ha
Ungureni
11. Com. 8%
Vlăsineşti
12. Com. 2%
Vorniceni
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 67

70. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
• populaţia totală
A.3 REŢEAUA DE LOCALITĂŢI
• populaţia fiecărei unităţi componente
A.3.1. Elemente introductive • populaţia urbană şi rurală
Analiza structurii şi distribuţiei reţelei de localităţi într-un teritoriu dat - naţional, regional, judeţean, • populaţia reşedinţelor administrative (oraşe sau municipii propriu-zise şi sate reşedinţă de
zonal - reprezintă un element specific în cadrul întocmirii documentaţiilor de amenajare a teritoriului. comună)
Localităţile constituie arii de concentrare a populaţiei, activităţilor umane, a infrastructurii tehnice, a Utilizând aceşti indicatori primari se pot calcula o serie de indicatori compuşi, ce exprimă caracteristici
valorilor spirituale şi culturale dintr-un anumit spaţiu. Numărul, mărimea, gradul de dispersie în medii de distribuţie, structură şi configuraţie a reţelei de localităţi dintr-un anumit teritoriu.
teritoriu al localităţilor sunt tot atâtea elemente ce pot oferi o anumită imagine a nivelului de dezvoltare
socio-economică. Principalii indicatori compuşi utilizaţi sunt:
Indicatorii utilizaţi pentru caracterizarea reţelei de localităţi sunt, de obicei, indicatori compuşi ce • de distribuţie şi densitate:
folosesc indicatori primari de tipul: număr oraşe, număr sate, suprafaţă teritoriu etc. Aceşti indicatori − număr oraşe şi municipii/judeţ
primari pot fi găsiţi în surse statistice, geografice şi cadastrale. Iată principalii indicatori primari: − număr comune/judeţ
• număr municipii − număr sate/judeţ
• număr oraşe − număr oraşe şi municipii/1000 km.p.
• număr sate reşedinţă de comună − număr sate/100 km.p.
• număr sate aparţinătoare comunelor − număr sate/comună
• număr localităţi subordonate oraşelor şi municipiilor − număr sate/1 oraş
− număr comune/1 oraş
• alte tipuri de aşezări (cătune, colonii, stâne etc.)
− distanţa medie între 2 oraşe (km.)
• tipuri speciale de aşezări (staţiuni balneo-climatice, turistice, ştiinţifice)
− distanţa medie între 2 sate (km.)
Este vorba de localităţi ca entităţi fizice în teritoriu şi nu unitatea administrativ-teritorială. Se pot
observa următoarele aspecte: • de mărime:
a) termenii oraş, municipiu desemnează atât localităţi, cât şi unităţi administrativ-teritoriale de − mărime medie a oraşelor (număr locuitori)
bază; − mărime medie a comunelor (număr locuitori)
b) numărul satelor reşedinţă de comună este egal cu cel al comunelor; − mărime medie a satelor (număr locuitori)
c) denumirea de staţiune reprezintă un atribut suplimentar al unui oraş, municipiu (de ex.: − categorii de mărime a oraşelor
Mangalia), sat sau localitate subordonată oraşelor sau municipiilor (de ex.: Mamaia). − categorii de mărime a comunelor
Din punct de vedere al unităţilor administrativ-teritoriale interesează: − categorii de mărime a satelor
• număr judeţe (în cazul unui P.A.T.Z.) − număr sate fără locuitori (date recensământ)
• număr oraşe şi municipii (unităţi administrativ-teritoriale de bază cu caracter urban) În ceea ce priveşte grupările categoriale se urmăresc, de regulă, intervalele:
• număr comune (unităţi administrativ-teritoriale de bază cu caracter rural) a) pentru oraşe şi municipii (localităţi urbane)
Alţi indicatori primari sunt: − peste 300.000 locuitori − oraşe mari
− între 100.000-299.999 locuitori
• suprafaţa totală a teritoriului în km.p.
− între 50.000-99.999 locuitori − oraşe mijlocii
• suprafaţa fiecărei unităţi componente (judeţe, municipii, oraşe, comune) în km.p.
− între 20.000-49.999 locuitori
• suprafaţa totală a teritoriilor urbane în km.p.
− între 10.000-19.999 locuitori − oraşe mici
• suprafaţa totală a teritoriilor rurale în km.p. − sub 10.000 locuitori
• suprafaţa zonelor construite a fiecărei unităţi componente în ha.
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 68

71. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
b) pentru comune (mediu rural)
− peste 10.000 locuitori − comune foarte mari
− între 5.000-9.999 locuitori − comune mari
− între 3.000-4.999 locuitori − comune medii
− sub 3.000 locuitori − comune mici
c) pentru sate
− peste 5.000 locuitori − sate mari
− între 3.000-4.999 locuitori
− între 2.000-2.999 locuitori − sate medii
− între 1.000-1.999 locuitori
− între100 - 999 locuitori − sate mici
− sub 100 locuitori
− cu 0 locuitori
• de concentrare:
− gradul de concentrare a populaţiei urbane (%) sau gradul de urbanizare;
− gradul de concentrare a populaţiei în reşedinţa de judeţ (municipiu, oraş, comună);
− indici de concentrare exprimaţi sub forma unor rapoarte ale unor ponderi (de ex.: gradul de
urbanizare/număr oraşe din total aşezări).
Disfuncţiile sistemului actual de indicatori sunt relativ reduse, dat fiind faptul că datele necesare sunt
accesibile din surse statistice, atlase geografice, planuri cadastrale etc. Un aspect care trebuie semnalat
este însă cel al corectitudinii şi actualităţii unor asemenea informaţii. Câteva exemple în acest sens pot
fi elocvente:
• suprafaţa unităţilor administrativ-teritoriale
− deşi Legea nr.69/1991 a administraţiilor publice locale prevede că orice schimbare a limitelor
administrativ-teritoriale trebuie confirmată de un act legislativ, în ultimii ani, prin aplicarea
Legii nr.18 a Fondului funciar au avut loc numeroase schimburi de parcele de teren între
unităţi administrativ-teritoriale învecinate, înregistrate la nivelul oficiilor judeţene de
cadastru (O.C.O.T.A.); în acest fel, suprafeţele utilizate în cadrul planurilor de amenajare a
teritoriului nu mai corespund în numeroase cazuri suprafeţelor reale ale comunelor şi
oraşelor.
• statutul localităţilor
− statutul localităţilor este reglementat prin Legea nr.2/1968 a organizării administrativ-
teritoriale şi prin completările ulterioare ce privesc înfiinţarea de noi municipii, oraşe şi
comune; totuşi, statutul a numeroase aşezări, în special a celor subordonate oraşelor şi
municipiilor, dar şi a unor “trupuri” din componenta satelor, nu mai corespunde situaţiei
reale actuale, nefiind reglementat prin acte legislative.
Aceste incompatibilităţi între informaţia scrisă şi situaţia reală viciază analizele şi evaluările întocmite.
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 69

72. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
nr.
A.3.2. Analize şi date statistice pop. populatie Localitati
UAT totala localitati 2002 (total) orase sate
18 Buzeni 498
Tabel cuprinzând populaţia pe UAT şi localităţi la recensământul din 2002 19 Cosuleni 244
20 Draxini 1915
nr. 21 Zaicesti 641
pop. populatie Localitati 22 Blandesti 2312 Blandesti 893 3
UAT totala localitati 2002 (total) orase sate 23 Cerchejeni 927
1 Botosani 115070 Botosani 115070 1 1 0 24 Soldanesti 492
2 Dorohoi 30949 Dorohoi 29852 4 1 3 25 Braesti 2231 Braesti 1361 4
3 Dealu Mare 438 26 Poiana 508
4 Loturi Enescu 378 27 Popeni 301
5 Progresul 281 28 Valcelele 61
total municipii 146019 146019 5 2 3 29 Broscauti 3450 Broscauti 3328 2
1 Bucecea 5128 Bucecea 4313 3 1 2 30 Slobozia 122
2 Bohoghina 179 31 Calarasi 3984 Calarasi 2752 3
3 Calinesti 636 32 Libertatea 538
4 Darabani 11820 Darabani 8877 4 1 3 33 Plesani 694
5 Bajura 1874 34 Candesti 2245 Candesti 168 4
6 Esanca 361 35 Calinesti 1208
7 Lismanita 708 36 Talpa 496
8 Flamanzi 11799 Flamanzi 4586 5 1 4 37 Vitcani 373
9 Nicolae Balcescu 3995 38 Concesti 2063 Concesti 1685 2
10 Poiana 1920 39 Movileni 378
11 Chitoveni 614 40 Copalau 4166 Copalau 2771 3
12 Prisacani 684 41 Cerbu 760
13 Saveni 8145 Saveni 5968 6 1 5 42 Cotu 635
14 Petricani 689 43 Cordareni 2185 Cordareni 1579 2
15 Chiscareni 572 44 Grivita 606
16 Sat Nou 150 45 Corlateni 2591 Corlateni 787 4
17 Bodeasa 465 46 Carasa 700
18 Bozieni 301 47 Podeni 503
19 Stefanesti 5628 Stefanesti 1281 5 1 4 48 Vladeni 601
20 Badiuti 889 49 Corni 6538 Corni 4127 4
21 Bobulesti 1422 50 Balta Arsa 390
22 Stanca 928 51 Mesteacan 473
23 Stefanesti-Sat 1108 52 Sarafinesti 1548
total orase 42520 42520 23 5 18 53 Cosula 2958 Cosula 1223 4
1 Adaseni 1617 Adaseni 1173 2 54 Buda 279
2 Zoitani 444 55 Padureni 638
3 Albesti 6617 Albesti 2096 6 56 Supitca 818
4 Buimaceni 857 57 Cotusca 5357 Cotusca 1728 9
5 Costiugeni 665 58 Avram Iancu 90
6 Jijia 657 59 Cotu Miculinti 523
7 Mascateni 457 60 Crasnaleuca 732
8 Tudor Vladimirescu 1885 61 Ghireni 740
9 Avrameni 3873 Avrameni 1466 7 62 Mihail Kogalniceanu 213
10 Aurel Vlaicu 595 63 Nichiteni 664
11 Dimitrie Cantemir 174 64 Nicolae Balcescu 29
12 Ichimeni 191 65 Putureni 638
13 Panaitoaia 181 66 Cristesti 4710 Cristesti 2289 4
14 Timus 431 67 Oneaga 1677
15 Tudor Vladimirescu 835 68 Schit-Oraseni 559
16 Baluseni 5046 Baluseni 1400 6 69 Unguroaia 185
17 Balusenii noi 348 70 Cristinesti 3875 Cristinesti 1645 5
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 70

73. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
nr. nr.
pop. populatie Localitati pop. populatie Localitati
UAT totala localitati 2002 (total) orase sate UAT totala localitati 2002 (total) orase sate
71 Baranca 663 124 Havarna 5100 Havarna 3100 6
72 Dragalina 677 125 Balinti 452
73 Fundu Hertii 653 126 Galbeni 124
74 Poiana 237 127 Garbeni 445
75 Curtesti 4341 Curtesti 679 7 128 Niculcea 41
76 Agafton 239 129 Tataraseni 938
77 Baiceni 909 130 Hanesti 2348 Hanesti 1274 5
78 Hudum 142 131 Borolea 409
79 Manastirea Doamnei 621 132 Moara Jorii 108
80 Oraseni-deal 1020 133 Sarata-Basarab 472
81 Oraseni-Vale 731 134 Slobozia Hanesti 85
82 Dangeni 3101 Dangeni 829 4 135 Hiliseu-Horia 3714 Hiliseu-Horia 859 5
83 Hulub 643 136 Corjauti 579
84 Iacobeni 1148 137 Hiliseu-Closca 690
85 Strahotin 481 138 Hiliseu-Crisan 976
86 Dersca 3038 Dersca 3038 1 139 Iezer 610
87 Dimacheni 1561 Dimacheni 1092 3 140 Hlipiceni 3763 Hlipiceni 1860 3
88 Mateieni 323 141 Dragalina 449
89 Recia-Verbia 146 142 Victoria 1454
90 Dobarceni 2907 Dobarceni 931 6 143 Hudesti 6388 Hudesti 2471 4
91 Bivolari 202 144 Alba 1548
92 Cismanesti 468 145 Baranca 1044
93 Livada 0 146 Mlenauti 1325
94 Murguta 522 147 Ibanesti 4197 Ibanesti 2393 2
95 Brateni 784 148 Dumbravita 1804
96 Draguseni 2872 Draguseni 1680 3 149 Leorda 2745 Leorda 1546 5
97 Podriga 1013 150 Belcea 34
98 Sarata-Draguseni 179 151 Costinesti 246
99 Durnesti 4163 Durnesti 1237 6 152 Dolina 640
100 Babiceni 553 153 Mitoc 279
101 Barsanesti 212 154 Lozna 2085 Lozna 1060 2
102 Brosteni 284 155 Strateni 1025
103 Cucuteni 917 156 Lunca 4887 Lunca 1762 3
104 Guranda 960 157 Stroiesti 946
105 Frumusica 6117 Frumusica 739 6 158 Zlatunoaia 2179
106 Boscoteni 701 159 Manoleasa 3713 Manoleasa 689 10
107 Radeni 1007 160 Bold 0
108 Storesti 1133 161 Flondora 581
109 Sendreni 763 162 Iorga 109
110 Vladeni-Deal 1774 163 Liveni 834
111 George Enescu 3686 Dumeni 1909 5 164 Loturi 245
112 Arborea 593 165 Manoleasa-Prut 112
113 George Enescu 219 166 Sadoveni 533
114 Popeni 534 167 Serpenita 0
115 Stanca 431 168 Zahoreni 610
116 Gorbanesti 3598 Gorbanesti 1126 8 169 Mihai Eminescu 6493 Ipotesti 642 9
117 Batranesti 289 170 Baisa 65
118 George Cosbuc 264 171 Catamaresti 624
119 Mihai Eminescu 11 172 Catamaresti-Deal 2151
120 Siliscani 350 173 Cervicesti 873
121 Socrujeni 860 174 Cervicesti-Deal 11
122 Viforeni 28 175 Cucorani 832
123 Vanatori 670 176 Manolesti 223
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 71

74. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
nr. nr.
pop. populatie Localitati pop. populatie Localitati
UAT totala localitati 2002 (total) orase sate UAT totala localitati 2002 (total) orase sate
177 Stancesti 1072 230 Damideni 560
178 Mihaileni 2808 Mihaileni 1532 3 231 Romanesti Vale 0
179 Parau Negru 561 232 Sarata 94
180 Rogojesti 715 233 Santa Mare 3078 Santa Mare 1225 8
181 Mihalaseni 2452 Mihalaseni 852 7 234 Badarai 139
182 Caraiman 209 235 Berza 239
183 Nastase 224 236 Bogdanesti 456
184 Negresti 311 237 Durnesti 89
185 Paun 317 238 Iliseni 228
186 Sarata 336 239 Ranghilesti 434
187 Slobozia Siliscani 203 240 Ranghilesti-Deal 268
188 Mileanca 3007 Mileanca 1812 4 241 Stauceni 3266 Stauceni 1217 4
189 Codreni 449 242 Silistea 428
190 Scutari 331 243 Tocileni 1140
191 Selistea 415 244 Victoria 481
192 Mitoc 2033 Mitoc 1400 2 245 Suharau 5374 Suharau 2283 6
193 Horia 633 246 Izvoare 78
194 Nicseni 2876 Nicseni 1051 3 247 Lisna 961
195 Dacia 171 248 Oroftiana 1138
196 Dorobanti 1654 249 Plevna 211
197 Paltinis 3313 Paltinis 2083 4 250 Smardan 703
198 Cuzlau 183 251 Sulita 3237 Sulita 1261 3
199 Horodistea 958 252 Chelis 395
200 Slobozia 89 253 Dracsani 1581
201 Pomarla 2968 Pomarla 2379 3 254 Sendriceni 4210 Sendriceni 2347 3
202 Hulubesti 226 255 Horlaceni 672
203 Racovat 363 256 Padureni 1191
204 Prajeni 3290 Prajeni 1169 4 257 Stiubieni 2862 Stiubieni 1888 3
205 Campeni 673 258 Ibaneasa 60
206 Luparia 797 259 Negreni 914
207 Miletin 651 260 Todireni 3612 Todireni 2105 5
208 Rachiti 4350 Rachiti 1059 4 261 Cernesti 724
209 Cismea 444 262 Floresti 41
210 Costesti 1589 263 Garbesti 131
211 Rosiori 1258 264 Iuresti 611
212 Radauti-Prut 3923 Radauti-Prut 836 3 265 Trusesti 5749 Trusesti 2605 6
213 Miorcani 2014 266 Buhaceni 757
214 Rediu 1073 267 Ciritei 7
215 Rauseni 2983 Rauseni 1232 5 268 Drislea 1074
216 Doina 609 269 Ionaseni 1175
217 Pogorasti 185 270 Pasateni 131
218 Rediu 650 271 Tudora 5172 Tudora 5172 1
219 Stolnicesti 307 272 Ungureni 7058 Ungureni 2573 11
220 Ripiceni 2271 Ripiceni 2271 7 273 Borzesti 684
221 Cinghiniia 0 274 Calugareni 401
222 Lehnesti 0 275 Calugarenii Noi 451
223 Movila Rupta 0 276 Durnesti 279
224 Popoaia 0 277 Mihai Viteazu 505
225 Ripicenii Vechi 0 278 Mandresti 311
226 Rasca 0 279 Plopenii Mari 838
227 Roma 3229 Roma 2714 2 280 Plopenii Mici 529
228 Cotargaci 515 281 Tautesti 0
229 Romanesti 2200 Romanesti 1546 4 282 Vicoleni 487
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 72

75. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
nr. 9. La comuna Unteni, lipsesc satele Valea Grajdului si Vultureni in PUG, care au 0 locuitori
pop. populatie Localitati
UAT totala localitati 2002 (total) orase sate 10.La comuna Vorona, apare un nou sat: Vorona Chiţcovata (PUG)
283 Unteni 3024 Unteni 1223 7
284 Burla 111
285 Burlesti 673 Tabel localităţi cu mai puţin de 100 de locuitori la recensământul din 2002
286 Manastireni 849
287 Soroceni 168 comuna localitatea populatia 2002
288 Valea Grajdului 0 1 Romanesti Sarata 94
289 Vultureni 0 2 Cotusca Avram Iancu 90
290 Vaculesti 2253 Vaculesti 1207 3 3 Paltinis Slobozia 89
291 Gorovei 47 4 Santa Mare Durnesti 89
292 Saucenita 999 5 Hanesti Slobozia Hanesti 85
293 Viisoara 2293 Viisoara 1039 3 6 Suharau Izvoare 78
294 Cuza Voda 640
7 Mihai Eminescu Baisa 65
295 Viisoara Mica 614
8 Braesti Valcelele 61
296 Varfu Campului 3885 Varfu Campului 2088 3
297 Ionaseni 975 9 Stiubieni Ibaneasa 60
298 Lunca 822 10 Vaculesti Gorovei 47
299 Vladeni 4980 Vladeni 1298 5 11 Havarna Niculcea 41
300 Brehuiesti 1704 12 Todireni Floresti 41
301 Hriscani 159 13 Leorda Belcea 34
302 Hutani 569 14 Cotusca Nicolae Balcescu 29
303 Mandresti 1250 15 Gorbanesti Viforeni 28
304 Vlasinesti 3388 Vlasinesti 1772 3 16 Gorbanesti Mihai Eminescu 11
305 Miron Costin 468
306 Sarbi 1148
17 Mihai Eminescu Cervicesti-Deal 11
307 Vorniceni 4517 Vorniceni 4087 3 18 Trusesti Ciritei 7
308 Davidoaia 161 19 Dobarceni Livada 0
309 Dealu Crucii 269 20 Manoleasa Bold 0
310 Vorona 7999 Vorona 2466 6 21 Manoleasa Serpenita 0
311 Icuseni 1353 22 Ripiceni Cinghiniia 0
312 Joldesti 1289 23 Ripiceni Lehnesti 0
313 Poiana 1550
24 Ripiceni Movila Rupta 0
314 Vorona Mare 717
25 Ripiceni Popoaia 0
315 Vorona-Teodoru 624
26 Ripiceni Ripicenii Vechi 0
total comune 264295 264295 315
total judet 452834 452834 343 7 21
27 Ripiceni Rasca 0
Sursa: INS, recensământul populaţiei şi locuinţelor 2002
28 Romanesti Romanesti Vale 0
29 Ungureni Tautesti 0
30 Unteni Valea Grajdului 0
UAT-uri cu modificări pe care le-au suferit din punct de vedere al denumirii, dispariţiei, sau apariţiei de 31 Unteni Vultureni 0
noi sate, modificări constatate fie la recensăminte, fie în PUG: total populaţie 960
Sursa: INS, recensământul populaţiei şi locuinţelor 2002
1. La comuna Dobârceni, satul Padureni si-a schimbat denumirea in Brateni
2. Flamanzi cuprinde N. Balcescu. Satul Bosanceni care apartinea de N. Balcescu isi schimba
denumirea in Prisacani. In recensamantul in 2002 nu mai apare satul Cordun care apartinea de Flamanzi
3. La comuna Manoleasa, lipsesc din PUG satele Bold si Serpenita, care au 0 locuitori
4. La comuna Mileanca, apare in plus satul Moiseni
5. La comuna Romanesti, lipseste satul Romanesti-vale din PUG
6. La comuna Santa Mare, lipsesc satele Badarai si Durnesti din PUG
7. La comuna Todireni, satul Garbesti isi schimba denumirea in Silistea PUG)
8. La comuna Ungureni, lipsesc satele Plopenii Mari si Tautesti in PUG
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 73

76. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Tabel localităţi cu peste 2000 de locuitori la recensământul din 2002 populatie 2002
140000
nr. Crt. UAT localitatea populatia 2002
1 Botosani Botosani 115070
120000
2 Dorohoi Dorohoi 29852
3 Darabani Darabani 8877 100000
4 Saveni Saveni 5968
5 Tudora Tudora 5172
80000
6 Flamanzi Flamanzi 4586
7 Bucecea Bucecea 4313
60000
8 Corni Corni 4127
9 Vorniceni Vorniceni 4087
40000
10 Flamanzi Nicolae Balcescu 3995
11 Broscauti Broscauti 3328
20000
12 Havarna Havarna 3100
13 Dersca Dersca 3038
14 Copalau Copalau 2771 0
Saveni
Vorniceni
Ungureni
Sendriceni
Vorona
Suharau
Dorohoi
Darabani
Bucecea
Corni
Calarasi
Havarna
Dersca
Roma
Pomarla
Varfu Campului
Nicolae Balcescu
Botosani
Flamanzi
Broscauti
Ripiceni
Hudesti
Ibanesti
Todireni
Albesti
Miorcani
Tudora
Copalau
Paltinis
Catamaresti-Deal
Trusesti
Cristesti
Zlatunoaia
15 Calarasi Calarasi 2752
16 Roma Roma 2714
17 Trusesti Trusesti 2605
18 Ungureni Ungureni 2573
19 Hudesti Hudesti 2471 Ierarhia localităţilor cu peste 2000 locuitori la recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2002
20 Vorona Vorona 2466
21 Ibanesti Ibanesti 2393
22 Pomarla Pomarla 2379 La recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2002, judeţul Botoşani cuprindea un număr de 343 de
23 Sendriceni Sendriceni 2347 localităţi distribuite în 72 de UAT, dintre care 2 municipii, 2 oraşe şi 68 de comune. După 2002,
24 Cristesti Cristesti 2289 următoarele UAT cu statut de comună au devenit oraşe:
25 Suharau Suharau 2283
1. Ştefăneşti în baza Legii nr. 79 din 26/03/2004
26 Ripiceni Ripiceni 2271
27 Lunca Zlatunoaia 2179 2. Flămânzi în baza Legii nr. 80 din 26/03/2004
28 Mihai Eminescu Catamaresti-Deal 2151
29 Todireni Todireni 2105 3. Bucecea în baza Legii nr. 81 din 26/03/2004
30 Albesti Albesti 2096
31 Varfu Campului Varfu Campului 2088 De asemenea următoarele comune s-au divizat determinând apariţia a 6 noi comune:
32 Paltinis Paltinis 2083 1. comuna Coşula, prin reorganizarea comunei Copălău prin Legea nr. 337 din 08/07/2003
33 Radauti-Prut Miorcani 2014
total populatie 242543 2. comuna Lozna, prin reorganizarea comunei Dersca prin Legea nr. 342 din 08/07/2003
Sursa: INS, recensământul populaţiei şi locuinţelor 2002
3. comuna Dimăcheni, prin reorganizarea comunei Corlăţeni prin Legea nr. 343 din 08/07/2003
4. comuna Cândeşti, prin reorganizarea comunei Mihăileni prin Legea nr. 344 din 08/07/2003
5. comuna Adăşeni prin reorganizarea comunei Avrămeni prin Legea nr. 402 din 27/12/2005
6. comuna Blândeşti prin reorganizarea comunei Suliţa prin Legea nr. 84 din 05/04/2004
În 2002, judeţul Botoşani număra 31 de localităţi cu mai puţin de 100 de locuitori, dintre care 13 cu 0
locuitori. În 2002, populaţia urbană reprezenta 41,64%, iar cea rurală 58,36%. Cele 2 municipii
Botoşani şi Dorohoi grupau 32,25% din populaţie, iar primele 33 de localităţi, cu peste 2000 de
locuitori, grupau 53,56% din populaţie. Mărimea medie a celorlalte 310 localităţi era de cca. 680
locuitori.
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 74

77. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Gradul de îndeplinire a indicatorilor cantitativi şi calitativi minimali de definire a localităţilor Număr de indicatori minimali de definire îndepliniţi de municipii şi oraşe:
urbane conform Legii nr. 100 din 19/04/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
351/2001 privind aprobarea PATN - Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi 1. Botoşani – 15
Municipiu Municipiu Oraş Oraş Oraş Oraş Oraş 2. Dorohoi - 8
3. Bucecea - 2
ŞTEFĂNEŞTI
FLĂMÂNZI
DĂRĂBANI
BOTOŞANI
DOROHOI
BUCECEA
SĂVENI
UAT 4. Dărăbani - 4
5. Flămânzi - 1
6. Săveni - 7
mun 40.000/oras
1. numar locuitori DA NU NU DA DA NU NU 7. Ştefăneşti -1
10.000
2. populatia ocupata in
activitati neagricole (% mun 85%/oras
DA DA NU NU NU DA NU
din totalul populatiei 75%
ocupate)
3. dotarea locuinţelor cu
mun - 80%/oras-
instalaţii de alimentare DA NU NU NU NU NU NU
70%
cu apă
4. dotarea locuinţelor cu
mun - 75%/oras-
baie şi wc în locuinţă (% DA NU NU NU NU NU NU
55%
din totalul locuinţelor)
5. dotarea locuinţelor cu
instalaţie de încălzire mun - 45%/oras-
DA DA DA NU NU DA NU
centrală (% din totalul 35%
locuinţelor)
6. numar de paturi in
mun 10/oras 7 DA DA NU NU NU DA NU
spitale la 1000 loc
7. număr medici la 1000
mun 2.3/oras 1.8 DA DA NU NU NU NU NU
loc
mun – postliceal
8. unitati de invatamant DA NU NU NU NU NU NU
/oras- liceal
9. dotari culturale si
DA DA NU NU NU DA NU
sportive
10. locuri in hoteluri mun 100/oras 50 DA NU NU NU NU NU NU
11. % strazi modernizate mun 60%/oras
NU DA DA NU NU NU NU
din total 50%
12. %strazi cu retele apa mun 70%/oras
DA NU NU NU NU NU NU
din total 60%
13. %strazi cu retele mun 60%/oras
DA NU NU NU NU NU NU
canalizare din total 50%
mun - cu treapta
mecanicasi
14. epurarea apelor
bilogica/oras- cu DA DA NU DA NU DA NU
uzate
treapta mecano-
chimica
15. % strazi cu retele mun 70%/oras
NU NU NU NU NU NU NU
hidranti din total 60%
16. spatii verzi mp/loc mun 15/oras 10 DA NU NU DA NU DA DA
17. depozit controlat de
DA DA NU DA NU DA NU
deseuri cu acces asigurat
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 75

78. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Numărul de unităţi de învăţământ pe UAT în 2006 (publice şi private*) Nr. Unităţi administrativ Număr şcoli Număr şcoli Număr şcoli de Număr şcoli
Număr licee
crt. teritoriale postliceale I-VIII arte şi meserii primare
48. Mihălăşeni – – 2 – 5
Nr. Unităţi administrativ Număr şcoli Număr şcoli Număr şcoli de Număr şcoli
Număr licee 49. Mileanca – – 2 1 1
crt. teritoriale postliceale I-VIII arte şi meserii primare
50. Mitoc – – 2 – –
1 2 3 4 5 6 7 51. Nicşeni – – 2 – 1
Municipii 52. Păltiniş – – 1 1 3
1. Botoşani 3* 13+1* 14 2 1+1* 53. Pomârla – 1 – – 3
2. Dorohoi – 3 8 – 3 54. Prăjeni – – 1 1 2
Oraşe 55. Rădăuţi-Prut – – 1 2 –
3. Bucecea – 1 – – 2 56. Răchiţi – – 3 – 2
4. Dărăbani – 1 5 – 2 57. Răuseni – – – 1 3
5. Flămânzi – 1 3 1 1 58. Ripiceni – – – 1 –
6. Săveni – 1 2 – 5 59. Roma – – – 1 3
7. Ştefăneşti – 1 2 – 1 60. Româneşti – – 1 – 2
Comune 61. Santa Mare – – 2 – 5
8. Albeşti – – 1 1 5 62. Suharau – – 3 2 3
9. Adăşeni – – – – – 63. Sulita – – 1 1 –
10. Avrămeni – – 4 1 4 64. Şendriceni – 1 2 – 2
11. Băluşeni – – 2 1 4 65. Stăuceni – – 2 – 2
12. Blândeşti – – 1 – 2 66. Ştiubieni – – 1 1 1
13. Brăeşti – – 1 – 3 67. Todireni – – 1 1 2
14. Broscăuţi – – 1 – – 68. Truseşti – 1 4 – –
15. Călăraşi – – 1 – 3 69. Tudora – – 1 1 1
16. Cândeşti – – 1 – 4 70. Ungureni – – 4 1 5
17. Conceşti – – 1 – 1 71. Unteni – – 2 – 4
18. Copălău – – 1 1 1 72. Văculeşti – – 2 – –
19. Cordăreni – – 1 – 1 73. Viişoara – – 2 – 1
20. Corlăţeni – – – 1 3 74. Vârfu Câmpului – – 2 1 2
21. Corni – – 1 1 3 75. Vlădeni – – 2 1 1
22. Coşula – – – 1 3 76. Vlăsineşti – – 2 – 1
23. Coţuşca – 1 4 – 4 77. Vorniceni – – 3 1 1
24. Cristeşti – – 1 1 4 78. Vorona – 1 6 – 4
25. Cristineşti – – 2 – 4 Total 3 27 151 46 173
26. Curteşti – – 4 – 2
27. Dersca – – – 1 – Sursa: ISJ Botoşani, http://www.isj.botosani.ro/nou/?action=RETEA&show_section=13
28. Dângeni – – 2 1 1
29. Dimacheni – – 1 – 1
30. Dobârceni – – 1 1 3
31. Drăguşeni – – – 1 2
32. Durneşti – – 1 1 5
33. Frumuşica – – 2 2 2
34. George Enescu – – 1 1 5
35. Gorbăneşti – – 2 1 4
36. Havârna – – 1 1 4
37. Hăneşti – – 1 1 1
38. Hilişeu-Horia – – 2 1 2
39. Hlipiceni – – 2 – 2
40. Hudeşti – – 3 1 2
41. Ibăneşti – – 2 – –
42. Leorda – – 1 – 4
43. Lozna – – 1 1 –
44. Lunca – – 2 1 2
45. Manoleasa – – 1 1 3
46. Mihai Eminescu – – 5 – 1
47. Mihăileni – – 1 1 3
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 76

79. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Nivel de echipare cu echipamente socio-culturale la nivel de UAT în 2008
Unităţi Teatre şi
Nr. Unităţi administrativ Terenuri Bănci
Spitale Sanatorii medico- instituţii Muzee Tribunale Judecătorii Unităţi de cazare
crt. teritoriale de sport comerciale
sociale muzicale
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1. Botoşani 6 4 5 20 7
2. Dorohoi 1 3 11 3
3. Bucecea 3
4. Dărăbani 1 3
5. Flămânzi 1 3
6. Săveni 1 1 1 1
7. Ştefăneşti 1
8. Albeşti
9. Adăşeni
10. Avrămeni 1
11. Băluşeni 3
12. Blândeşti 1
13. Brăeşti
14. Broscăuţi 1
15. Călăraşi
16. Cândeşti 1
17. Conceşti 1
18. Copălău
19. Cordăreni 1
20. Corlăţeni 1
21. Corni 2
22. Coşula 1
23. Coţuşca 1
24. Cristeşti
25. Cristineşti
26. Curteşti 1 (tabără şcolară)
27. Dersca 1
28. Dângeni
29. Dimacheni
30. Dobârceni
31. Drăguşeni 1 2
32. Durneşti 1 2
33. Frumuşica 2
34. George Enescu 1
35. Gorbăneşti 3
36. Havârna
37. Hăneşti
38. Hilişeu-Horia
39. Hlipiceni 1
40. Hudeşti 3
41. Ibăneşti
42. Leorda
43. Lozna 1
44. Lunca
45. Manoleasa
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 77

80. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Unităţi Teatre şi
Nr. Unităţi administrativ Terenuri Bănci
Spitale Sanatorii medico- instituţii Muzee Tribunale Judecătorii Unităţi de cazare
crt. teritoriale de sport comerciale
sociale muzicale
46. Mihai Eminescu 1 1 1 (cabană)
47. Mihăileni 1
48. Mihălăşeni
49. Mileanca
50. Mitoc 1
51. Nicşeni 1
52. Păltiniş
53. Pomârla
54. Prăjeni 2
55. Rădăuţi-Prut 1
56. Răchiţi 3
57. Răuseni 2
58. Ripiceni 1
59. Roma 1
60. Româneşti
61. Santa Mare
62. Suharău 1 5
63. Suliţa 1
64. Şendriceni 1
65. Stăuceni
66. Ştiubieni
67. Todireni 1
68. Truseşti 1
69. Tudora 1
70. Ungureni 2
71. Unteni
72. Văculeşti
73. Viişoara
74. Vârfu Câmpului 1
75. Vlădeni
76. Vlăsineşti 1
77. Vorniceni 2
78. Vorona 1 5
Total 10 2 6 4 12 102 12
Sursa: INS, fişa localităţii 2008
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 78

81. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Unităţi spitaliceşti şi de asistenţă medico-socială din judeţul Botoşani Abonamente telefonice la 1000 locuitori 2005
Spitale Botoşani Spitalul de urgenta Secţii cu paturi pentru : Nr. Abonamente
Mavromati interne,endocrinologie, cardiologie,ORL,boli crt. Denumire UAT /1000 locuitori
de nutritie,gastroenterologie, chirurgie,boli 1. BOTOSANI 236,32
contagioase,oncologie,urologie,orto- 2. DERSCA 182,64
pedie,dermato-venerice,hematologie 3. DOROHOI 178,52
4. MIHAILENI 172,90
Spitalul de recuperare Sectie cu paturi pentru recuperare - 5. MIHAI EMINESCU 156,06
"Sf.Gheorghe" cardiovasculara- respiratorie- neurologica, 6. ADASENI 139,90
Sectie cu paturi pentru recuperare balneo- 7. SAVENI 124,45
fizioterapeutica, Compartiment geriatrie 8. ROMANESTI (date 2008) 113,75
9. RIPICENI 113,11
Spitalul de copii 10. BUCECEA 112,23
"Sf.Paraschieva" 11. RACHITI 105,68
Spitalul de obstetrica- 12. SULITA 103,25
ginecologie 13. BRAESTI 100,18
14. TRUSESTI 94,54
Spitalul de 15. NICSENI 90,46
pneumoftiziologie 16. VARFU CAMPULUI 88,32
17. CORDARENI 82,86
Spitalul de psihiatrie
18. MITOC 75,99
Dorohoi Spitalul Municipal 19. GEORGE ENESCU 73,93
20. MANOLEASA 73,51
Dărăbani Spitalul orasenesc 21. HILISEU-HORIA 72,86
Saveni Spitalul orasenesc 22. TUDORA 71,28
23. ROMA 67,93
Truşeşti Spitalul orasenesc 24. STEFANESTI 65,54
25. COTUSCA 64,45
26. CORNI 63,52
Sanatorii Durneşti Sanatoriul TBC Guranda 27. PALTINIS 63,01
28. BROSCAUTI 62,75
Sanatoriul de 29. HLIPICENI 59,17
Drăguşeni neuropsihiatrie Podriga 30. LEORDA 58,76
31. VORNICENI 58,70
Unităţi de Nicolae
32. VLASINESTI 58,56
asistenţă Balcescu
33. VACULESTI 58,28
medico-socială 34. HANESTI 57,69
Mihaileni 35. VLADENI 57,38
36. POMARLA 56,47
Saveni 37. HAVARNA 55,96
Suharau 38. VIISOARA 55,84
39. VORONA 55,47
Sulita 40. UNGURENI 55,07
41. RADAUTI-PRUT 54,69
Stefanesti
42. DOBARCENI 53,97
Sursa: http://www.dspbotosani.go.ro/directia.html 43. STIUBIENI 53,89
44. ALBESTI 52,85
45. DURNESTI 51,45
46. DARABANI 50,22
47. GORBANESTI 48,70
48. UNTENI 46,15
49. TODIRENI 45,91
50. AVRAMENI 45,62
51. CORLATENI 45,29
52. DANGENI 43,95
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 79

82. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Nr. Abonamente Indicatori privind calitate locuirii în judeţul Botoşani
crt. Denumire UAT /1000 locuitori
53. FLAMANZI 43,27 Suprafaţa Suprafaţa
Nr.
54. DRAGUSENI 43,17 Denumire UAT locuibilă Denumire UAT locuibilă
crt.
55. PRAJENI 41,35 /locuinţă 2008 /persoană - 2008
56. FRUMUSICA 39,85 1. DERSCA 49,01 DERSCA 18,55
57. SENDRICENI 35,49 2. CANDESTI 39,33 RADAUTI-PRUT 17,55
58. RAUSENI 34,65 3. IBANESTI 39,09 CANDESTI 16,99
59. CALARASI 32,86 4. MIHAI EMINESCU 38,91 MIHAILENI 16,92
60. IBANESTI 32,37 5. MIHAILENI 38,75 PALTINIS 16,59
61. CURTESTI 30,95 6. CORNI 37,74 IBANESTI 15,44
62. MILEANCA 30,68 7. ROMANESTI 37,51 ROMANESTI 15,27
63. LUNCA 30,45 8. POMARLA 36,89 CORDARENI 15,24
64. MIHALASENI 26,22 9. VLADENI 36,80 POMARLA 15,17
65. HUDESTI 23,46 10. MUNICIPIUL DOROHOI 36,47 VIISOARA 15,16
66. CRISTINESTI 20,39 11. ORAS BUCECEA 36,36 HLIPICENI 15,03
67. COPALAU 20,38 12. VORONA 36,32 SUHARAU 14,89
68. SANTA MARE 18,85 13. HLIPICENI 36,17 DIMACHENI 14,89
69. SUHARAU 12,55 14. BROSCAUTI 36,04 HAVARNA 14,56
70. STAUCENI 11,97 15. ORAS DARABANI 35,44 MITOC 14,55
71. BLANDESTI 11,72 16. RIPICENI 35,31 BROSCAUTI 14,52
72. CRISTESTI 11,05 17. RADAUTI-PRUT 35,22 BRAESTI 14,29
73. COSULA 9,85 18. VLASINESTI 35,22 MILEANCA 14,28
74. LOZNA 7,19 19. MITOC 35,20 VACULESTI 14,27
75. BALUSENI 6,86 20. PRAJENI 35,08 CRISTINESTI 14,19
76. DIMACHENI 5,35 21. MUNICIPIUL BOTOSANI 35,03 GEORGE ENESCU 14,14
77. CANDESTI 5,31 22. ROMA 34,79 VARFU CAMPULUI 14,09
78. CONCESTI 4,92 23. STIUBIENI 34,72 CORLATENI 14,02
Urban 189,69 24. ORAS SAVENI 34,51 MIHAI EMINESCU 13,85
Rural 56,36 25. MANOLEASA 34,18 STIUBIENI 13,83
Total 112,13 26. VARFU CAMPULUI 34,05 VLASINESTI 13,76
27. CURTESTI 33,93 ORAS BUCECEA 13,72
Sursa: INS, fişa localităţii 2008
28. VORNICENI 33,73 CONCESTI 13,56
29. DRAGUSENI 33,68 VLADENI 13,55
30. SENDRICENI 33,64 COTUSCA 13,54
31. CRISTINESTI 33,57 UNTENI 13,45
32. HAVARNA 33,51 DOBARCENI 13,23
33. DIMACHENI 33,35 HUDESTI 13,14
34. ORAS FLAMANZI 33,32 NICSENI 13,09
35. BRAESTI 33,25 RIPICENI 13,07
36. MILEANCA 32,94 ORAS DARABANI 12,96
37. LEORDA 32,90 VORONA 12,90
38. STAUCENI 32,59 LUNCA 12,84
39. TODIRENI 32,58 SULITA 12,83
40. NICSENI 32,56 CURTESTI 12,79
41. DANGENI 32,56 MANOLEASA 12,79
42. ORAS STEFANESTI 32,55 MUNICIPIUL DOROHOI 12,79
43. UNGURENI 32,41 HILISEU-HORIA 12,68
44. SULITA 32,27 ORAS STEFANESTI 12,67
45. DOBARCENI 32,20 TRUSESTI 12,61
46. TRUSESTI 32,14 AVRAMENI 12,57
47. AVRAMENI 32,13 ROMA 12,47
48. TUDORA 32,09 VORNICENI 12,45
49. PALTINIS 32,01 TODIRENI 12,42
50. LOZNA 31,89 CALARASI 12,33
51. RAUSENI 31,84 MIHALASENI 12,30
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 80

83. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Nr.
Suprafaţa Suprafaţa Nivel echipare locuinţe cu utilităţi la recensământul din 2002
Denumire UAT locuibilă Denumire UAT locuibilă
crt. % locuinţe % locuinţe
/locuinţă 2008 /persoană - 2008 % locuinte
52. SUHARAU 31,83 ORAS SAVENI 12,20 racordate la racordate la % locuinţe
Denumire UAT-uri Denumire UAT-uri cu
reţeaua de reţeaua de cu baie
53. ADASENI 31,73 SANTA MARE 12,19 bucatarie
alimentare cu apă canalizare
54. UNTENI 31,53 DANGENI 12,18
55. SANTA MARE 31,51 HANESTI 12,17 Botoşani 91,7 90,6 88,8 Dorohoi 96,1
56. RACHITI 31,50 MUNICIPIUL BOTOSANI 12,13 Dorohoi 72,5 69,7 69,6 Botoşani 95,4
57. CONCESTI 31,46 GORBANESTI 12,02 Bucecea 45,4 45,3 44,0 Călăraşi 92,9
58. VIISOARA 31,30 CORNI 11,88 Săveni 40,8 40,4 40,2 Săveni 91,2
59. CORLATENI 31,25 BALUSENI 11,87 Truseşti 18,2 16,3 16,3 Bucecea 89,7
60. COTUSCA 30,92 RAUSENI 11,85 Dărăbani 17,4 15,7 15,2 Tudora 87,3
61. ALBESTI 30,80 DRAGUSENI 11,76 Mihai Eminescu 14,3 12,9 12,1 Copălău 86,7
62. HUDESTI 30,76 LEORDA 11,74 Ştefăneşti 14,3 11,6 11,2 Flămânzi 86,1
63. HILISEU-HORIA 30,64 UNGURENI 11,73 Flămânzi 9,0 8,8 8,7 Româneşti 85,8
64. LUNCA 30,40 SENDRICENI 11,66 Ripiceni 7,8 7,8 6,6 Hlipiceni 84,6
65. CORDARENI 30,34 PRAJENI 11,57 Leorda 7,6 6,2 5,6 Leorda 84,2
66. VACULESTI 30,05 ADASENI 11,30 Răchiţi 7,5 6,7 6,6 Cristeşti 83,7
67. GEORGE ENESCU 29,91 LOZNA 11,17 Frumuşica 4,1 3,9 3,1 Stăuceni 83,4
68. MIHALASENI 29,63 RACHITI 11,13 Mitoc 3,5 2,8 2,5 Truseşti 83,3
69. BALUSENI 29,61 CRISTESTI 10,89 Pomârla 3,4 3,0 0,4 Unteni 82,9
70. GORBANESTI 29,60 STAUCENI 10,82 Stăuceni 3,0 2,4 2,2 Curteşti 82,7
71. HANESTI 29,16 DURNESTI 10,82 Cristineşti 2,9 0,6 0,5 Albeşti 82,6
72. CRISTESTI 29,08 ORAS FLAMANZI 10,76 Vârfu Câmpului 2,8 2,8 2,5 Ştefăneşti 82,2
73. CALARASI 28,84 TUDORA 10,66 Văculeşti 2,8 1,2 0,5 Mihai Eminescu 82,2
74. DURNESTI 28,62 FRUMUSICA 10,17 Şendriceni 2,6 2,5 2,4 Răuseni 81,9
75. FRUMUSICA 28,46 COPALAU 9,83 Mihăileni 2,6 2,6 2,6 Brăeşti 81,9
76. COSULA 27,48 BLANDESTI 9,40 Avrămeni 2,5 1,0 1,0 Ştiubieni 81,6
77. COPALAU 27,43 COSULA 9,32 Brăeşti 2,4 2,4 2,0 Suliţa 81,6
78. BLANDESTI 24,08 ALBESTI 9,26 Dângeni 2,3 2,3 2,3 Vârfu Câmpului 80,9
Urban 35,12 Urban 12,27 Prăjeni 2,3 2,3 2,3 Ripiceni 80,9
Rural 32,94 Rural 12,90 Vorona 2,2 2,1 1,5 Mileanca 79,8
Total 33,79 Total 12,64 Conceşti 2,1 2,0 1,9 Pomârla 79,6
Dersca 2,1 1,7 1,7 Răchiţi 79,3
Roma 2,1 2,0 1,9 Dângeni 78,8
Sursa: INS, fişa localităţii 2008 Corlăţeni 2,0 1,8 1,7 Vorona 78,5
Tudora 1,9 1,9 1,9 George Enescu 78,4
Copălău 1,9 1,8 1,3 Rădăuţi-Prut 78,0
Coţuşca 1,9 1,8 1,8 Avrămeni 78,0
Româneşti 1,8 1,7 1,6 Mihălăşeni 78,0
Albeşti 1,8 1,7 1,7 Dobârceni 78,0
Drăguşeni 1,7 1,7 1,7 Vlăsineşti 77,6
Hăneşti 1,5 1,4 1,4 Mitoc 77,2
Vlădeni 1,5 1,4 1,1 Corni 76,9
Lunca 1,4 0,5 0,5 Nicşeni 76,9
Ibăneşti 1,3 1,2 1,1 Manoleasa 76,6
Păltiniş 1,3 1,3 1,3 Coţuşca 76,3
Curteşti 1,3 1,2 1,2 Roma 76,2
Hudeşti 1,3 0,9 0,6 Şendriceni 76,1
Broscăuţi 1,1 0,9 0,8 Hilişeu-Horia 75,3
Corni 1,0 0,9 0,9 Todireni 75,3
Nicşeni 1,0 1,0 0,6 Santa Mare 74,9
Răuseni 1,0 1,0 0,9 Hăneşti 74,3
Rădăuţi-Prut 0,9 0,8 0,8 Gorbăneşti 73,7
Durneşti 0,9 0,5 0,5 Dărăbani 73,4
Suliţa 0,9 0,7 0,6 Văculeşti 73,2
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 81

84. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
% locuinţe % locuinţe
% locuinte
Număr locuinţe la 1000 locuitori în 2008
racordate la racordate la % locuinţe
Denumire UAT-uri Denumire UAT-uri cu locuinţe /1000loc Populaţie
reţeaua de reţeaua de cu baie
bucatarie 1. MIHAILENI 784,83 2756,00
alimentare cu apă canalizare
Ştiubieni 0,8 0,8 0,3 Băluşeni 71,8 2. CORLATENI 706,71 2489,00
Cordăreni 0,8 0,8 0,7 Ibăneşti 71,4 3. SULITA 685,14 3157,00
Todireni 0,7 0,7 0,7 Ungureni 71,3 4. DERSCA 618,81 3190,00
Hlipiceni 0,7 0,5 0,3 Corlăţeni 71,2 5. COPALAU 601,19 4190,00
Hilişeu-Horia 0,7 0,7 0,5 Havârna 70,4 6. AVRAMENI 534,39 3838,00
Băluşeni 0,5 0,5 0,5 Broscăuţi 69,8 7. PALTINIS 518,25 3232,00
Suharau 0,5 0,3 0,2 Frumuşica 69,8 8. CORDARENI 502,20 2047,00
Mihălăşeni 0,4 0,4 0,3 Lunca 69,2 9. RADAUTI-PRUT 498,13 3746,00
Dobârceni 0,3 0,3 0,3 Păltiniş 69,1 10. VIISOARA 484,23 2156,00
Santa Mare 0,3 0,3 0,3 Vorniceni 68,6 11. VACULESTI 475,07 2246,00
Mileanca 0,3 0,3 0,3 Drăguşeni 67,8 12. GEORGE ENESCU 472,97 3588,00
Vlăsineşti 0,3 0,2 0,2 Vlădeni 67,4 13. SUHARAU 467,85 5164,00
George Enescu 0,3 0,2 0,1 Durneşti 66,0 14. DIMACHENI 446,45 1438,00
Vorniceni 0,2 0,1 0,1 Prăjeni 61,6 15. COTUSCA 437,97 5062,00
Ungureni 0,2 0,1 0,1 Cordăreni 61,0 16. HAVARNA 434,36 4890,00
Gorbăneşti 0,1 0,1 0,1 Hudeşti 59,4 17. MILEANCA 433,36 2836,00
Călăraşi 0,1 0,1 0,1 Suharau 59,0 18. CANDESTI 432,04 2222,00
Havârna 0,1 0,1 0,0 Viişoara 58,9 19. CONCESTI 431,02 1986,00
Unteni 0,1 0,1 0,1 Mihăileni 58,3 20. BRAESTI 429,91 2140,00
Manoleasa 0,1 0,1 0,1 Dersca 57,1 21. CALARASI 427,61 3709,00
Cristeşti 0,1 0,1 0,0 Conceşti 55,7 22. HUDESTI 427,12 6305,00
Viişoara 0,0 0,0 0,0 Cristineşti 50,5 23. UNTENI 426,78 2950,00
Adăşeni Adăşeni 24. CRISTINESTI 422,80 3834,00
Blândeşti Blândeşti 25. LUNCA 422,37 4657,00
Cândeşti Cândeşti 26. HANESTI 417,31 2219,00
Coşula Coşula 27. HLIPICENI 415,49 3810,00
Dimacheni Dimacheni 28. MIHALASENI 415,19 2370,00
Lozna Lozna 29. HILISEU-HORIA 413,77 3659,00
Judeţul Botoşani 29,6 29,0 28,4 Judeţul Botoşani 81,6 30. VARFU CAMPULUI 413,73 3889,00
Total municipii şi 31. MITOC 413,43 1981,00
oraşe 72,7 71,4 70,2 Total municipii şi oraşe 92,8 32. POMARLA 411,28 2784,00
Total comune 2,2 1,9 1,8 Total comune 74,6 33. DOBARCENI 410,94 2852,00
Sursa: INS, recensământul populaţiei şi locuinţelor 2002 34. ROMANESTI 407,06 2125,00
35. GORBANESTI 405,88 3506,00
36. BROSCAUTI 402,91 3435,00
37. NICSENI 401,98 2826,00
38. BALUSENI 400,84 5027,00
39. STIUBIENI 398,46 2866,00
40. IBANESTI 395,04 4154,00
41. TRUSESTI 392,46 5733,00
42. VLASINESTI 390,79 3324,00
43. BLANDESTI 390,20 2327,00
44. ORAS STEFANESTI 389,42 5688,00
45. SANTA MARE 386,94 3109,00
46. TODIRENI 381,28 3622,00
47. DURNESTI 378,12 4086,00
48. ORAS BUCECEA 377,27 5182,00
49. CURTESTI 377,08 4686,00
50. CRISTESTI 374,62 4885,00
51. MANOLEASA 374,27 3599,00
52. DANGENI 374,07 3101,00
53. RAUSENI 372,30 3105,00
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 82

85. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
locuinţe /1000loc Populaţie Dinamica locuirii: creşterea fondului de locuinţe în intervalul 1991 /2008 şi respectiv 2002 /2008
54. RIPICENI 370,16 2272,00
creştere 2008/2002
55. VORNICENI 369,23 4439,00 Nr. creştere
Denumire UAT Denumire UAT (nr. locuinţe noi
56. VLADENI 368,14 5028,00 crt. 2008/1991 (%)
/1000 locuitori
57. ORAS DARABANI 365,62 11750,00
1. MIHAI EMINESCU 27,35 CURTESTI 29,24
58. UNGURENI 361,96 7067,00
2. CURTESTI 24,35 RACHITI 28,86
59. ROMA 358,57 3408,00
3. STAUCENI 21,75 MIHAI EMINESCU 26,00
60. FRUMUSICA 357,37 6156,00
4. PRAJENI 20,86 SULITA 22,17
61. LEORDA 356,80 2685,00
5. RACHITI 19,35 BROSCAUTI 21,54
62. ADASENI 356,22 1544,00
6. ORAS DARABANI 18,74 ORAS DARABANI 21,02
63. MIHAI EMINESCU 355,82 6922,00
7. VORONA 16,68 MIHAILENI 18,14
64. VORONA 355,25 8093,00
65. ORAS SAVENI 353,59 8114,00 8. SENDRICENI 15,86 HLIPICENI 17,32
66. RACHITI 353,41 4782,00 9. ALBESTI 15,17 STAUCENI 17,28
67. MUNICIPIUL DOROHOI 350,63 30186,00 10. HLIPICENI 14,71 DERSCA 16,61
68. LOZNA 350,39 2189,00 11. DURNESTI 13,27 VORONA 16,43
69. DRAGUSENI 349,34 2748,00 12. UNTENI 12,41 COPALAU 15,75
70. SENDRICENI 346,60 4446,00 13. CORNI 12,25 ROMA 15,55
71. MUNICIPIUL BOTOSANI 346,34 114885,00 14. BROSCAUTI 12,25 VLADENI 15,31
72. COSULA 339,11 3002,00 15. DOBARCENI 12,05 ROMANESTI 15,06
73. TUDORA 332,13 5248,00 16. TRUSESTI 11,88 CORNI 12,19
74. STAUCENI 332,09 3472,00 17. TUDORA 11,87 SENDRICENI 12,15
75. PRAJENI 329,99 3388,00 18. ROMA 11,39 MITOC 12,12
76. ORAS FLAMANZI 323,05 12029,00 19. TODIRENI 10,92 ORAS BUCECEA 11,77
77. CORNI 314,65 6725,00 20. LEORDA 10,62 IBANESTI 11,56
78. ALBESTI 300,75 6843,00 21. DERSCA 10,40 CRISTESTI 11,46
22. ROMANESTI 10,19 VACULESTI 11,13
Urban 349,21 187834,00
23. HANESTI 9,85 LEORDA 10,80
Rural 410,16 263365,00
24. ORAS STEFANESTI 9,82 TODIRENI 10,77
Total 384,79 451199,00
25. ORAS BUCECEA 9,71 HUDESTI 10,31
Sursa: INS, fişa localităţii 2008 26. MITOC 9,64 TRUSESTI 10,12
27. SANTA MARE 9,56 BALUSENI 9,95
28. HUDESTI 9,38 DURNESTI 9,54
29. FRUMUSICA 9,18 UNTENI 9,49
30. CALARASI 9,15 VIISOARA 8,81
31. DRAGUSENI 8,84 ALBESTI 8,18
32. CRISTESTI 8,80 CORLATENI 8,04
33. RAUSENI 8,65 AVRAMENI 7,56
34. SULITA 8,37 MUNICIPIUL DOROHOI 7,52
35. NICSENI 8,09 TUDORA 7,43
36. VLADENI 7,99 PRAJENI 7,38
37. RIPICENI 7,68 ORAS STEFANESTI 7,21
38. VORNICENI 7,55 MIHALASENI 7,17
39. UNGURENI 7,52 CONCESTI 7,05
40. GEORGE ENESCU 7,34 MUNICIPIUL BOTOSANI 7,02
41. ORAS FLAMANZI 7,26 GEORGE ENESCU 6,97
42. VACULESTI 7,24 POMARLA 6,82
43. DANGENI 7,21 RAUSENI 6,76
44. MUNICIPIUL BOTOSANI 6,86 MILEANCA 6,70
45. BALUSENI 6,84 ORAS FLAMANZI 6,65
46. COPALAU 6,56 LUNCA 6,44
47. MUNICIPIUL DOROHOI 6,46 CORDARENI 6,35
48. POMARLA 6,22 SUHARAU 6,20
49. AVRAMENI 6,16 NICSENI 5,66
50. CORLATENI 5,90 COTUSCA 5,53
51. IBANESTI 5,67 HANESTI 5,41
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 83

86. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Nr. creştere
creştere 2008/2002 Indicele de motorizare la nivel de UAT, în judeţul Botoşani, în 2007
Denumire UAT Denumire UAT (nr. locuinţe noi
crt. 2008/1991 (%) Nr.
/1000 locuitori UAT număr autoturisme 2007 populaţia 2007 indice de motorizare
52. CORDARENI 5,65 MANOLEASA 5,28 crt.
53. MIHAILENI 5,46 DOBARCENI 5,26 1 2 3
54. ORAS SAVENI 5,44 VARFU CAMPULUI 5,14 1. Botoşani 16409 115739 141,78
55. CONCESTI 5,03 FRUMUSICA 4,87 2. Dorohoi 3572 30661 116,50
56. VARFU CAMPULUI 5,03 DRAGUSENI 4,73 3. Brăeşti 157 2144 73,23
57. LUNCA 4,02 CALARASI 4,58 4. Bucecea 363 5224 69,49
58. GORBANESTI 3,87 UNGURENI 4,39 5. Corlăţeni 162 2443 66,31
59. MIHALASENI 3,69 CRISTINESTI 4,17 6. Săveni 540 8156 66,21
60. MANOLEASA 3,62 HAVARNA 4,09 7. Dărăbani 752 11859 63,41
61. HILISEU-HORIA 3,20 VORNICENI 3,83 8. Truseşti 353 5810 60,76
62. COTUSCA 3,16 DANGENI 3,55 9 Mihai Eminescu 400 6807 58,76
63. BRAESTI 3,14 RIPICENI 3,52 10. Suliţa 164 3183 51,52
64. MILEANCA 2,93 STIUBIENI 3,49 11. Mihăileni 140 2752 50,87
65. STIUBIENI 2,79 ORAS SAVENI 3,45 12. Coţuşca 255 5127 49,74
66. CRISTINESTI 2,47 VLASINESTI 2,11 13. Curteşti 214 4613 46,39
67. VLASINESTI 1,72 BRAESTI 1,87 14. Dersca 145 3216 45,09
68. PALTINIS 1,70 SANTA MARE 1,29 15. Leorda 114 2736 41,67
69. HAVARNA 1,38 HILISEU-HORIA 0,27 16. Răchiţi 195 4740 41,14
70. VIISOARA 1,26 PALTINIS -0,93 17. Ibăneşti 163 4150 39,28
71. RADAUTI-PRUT -1,63 GORBANESTI -2,28 18. Cândeşti 84 2223 37,79
72. SUHARAU -1,75 RADAUTI-PRUT -9,61 19. Ştefăneşti 208 5746 36,20
73. ADASENI ADASENI 20. Conceşti 72 2013 35,77
74. BLANDESTI BLANDESTI 21. Broscăuţi 124 3476 35,67
75. CANDESTI CANDESTI 22. Gorbăneşti 125 3551 35,20
76. COSULA COSULA 23 Coşula 104 3009 34,56
77. DIMACHENI DIMACHENI 24. Viişoara 76 2222 34,20
78. LOZNA LOZNA 25. Cristineşti 128 3796 33,72
Urban 7,64 Urban 7,93 26. Lunca 159 4773 33,31
Rural 13,58 Rural 27,57 27. Corni 223 6695 33,31
Total 11,26 Total 19,39 28. Hilişeu-Horia 117 3659 31,98
29. Santa Mare 99 3104 31,89
Sursa: INS, fişa localităţii 2008 şi recensământul populaţiei şi locuinţelor 2002
30 Nicşeni 90 2860 31,47
31. Vorona 254 8097 31,37
32. Stăuceni 107 3431 31,19
33. Lozna 69 2220 31,08
34. Păltiniş 100 3240 30,86
35. Pomârla 88 2860 30,77
36. Blândeşti 74 2412 30,68
37. Havârna 151 4943 30,55
38. Frumuşica 187 6170 30,31
39. Copălău 126 4253 29,63
40. Cristeşti 142 4843 29,32
41. Hăneşti 65 2255 28,82
42. Ripiceni 66 2301 28,68
43. Suharau 146 5239 27,87
44. Vârfu Câmpului 108 3926 27,51
45. George Enescu 99 3605 27,46
46. Rădăuţi-Prut 104 3801 27,36
47. Vlăsineşti 91 3353 27,14
48. Hudeşti 171 6384 26,79
49. Drăguşeni 73 2769 26,36
50. Adăşeni 41 1556 26,35
51. Ungureni 187 7123 26,25
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 84

87. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Nr.
UAT număr autoturisme 2007 populaţia 2007 indice de motorizare
Indicele de motorizare pe UAT în judeţul Botoşani, 2007
crt.
52. Cordăreni 54 2062 26,19 Mitoc
Călăraşi
53. Văculeşti 58 2222 26,10 Hlipiceni
Vorniceni
54. Dângeni 81 3115 26,00 Flămânzi
55. Roma 87 3355 25,93 Dimacheni
Răuseni
56. Tudora 134 5292 25,32 Mileanca
57. Unteni 74 2936 25,20 Durneşti
Mihălăşeni
58. Manoleasa 92 3669 25,07 Avrămeni
59. Şendriceni 110 4423 24,87 Dobârceni
Vlădeni
60 Albeşti 164 6871 23,87 Prăjeni
61. Româneşti 51 2138 23,85 T odireni
Ştiubieni
62. Băluşeni 117 5055 23,15 Băluşeni
63 Ştiubieni 66 2906 22,71 Româneşti
Albeşti
64. Todireni 82 3655 22,44 Şendriceni
Manoleasa
65. Prăjeni 74 3393 21,81 Unteni
66. Vlădeni 104 5018 20,73 T udora
Roma
67. Dobârceni 58 2867 20,23 Dângeni
68. Avrămeni 77 3841 20,05 Văculeşti
Cordăreni
69. Mihălăşeni 47 2394 19,63 Ungureni
70. Durneşti 76 4158 18,28 Adăşeni
Drăguşeni
71. Mileanca 48 2900 16,55 Hudeşti
72. Răuseni 51 3091 16,50 Vlăsineşti
Rădăuţi-Prut
73. Dimacheni 23 1452 15,84 George Enescu
74. Flămânzi 186 12004 15,49 Vârfu Câmpului
Suharau
75. Vorniceni 69 4500 15,33 Ripiceni
Hăneşti
76. Hlipiceni 54 3828 14,11 Cristeşti
77. Călăraşi 42 3757 11,18 Copălău
Frumuşica
78. Mitoc 3 1997 1,50 Havârna
Blândeşti
Pomârla
Păltiniş
79 Judeţul Botoşani 30238 454167 66,58 Lozna
Stăuceni
Total municipii şi Vorona
80 22030 189389 116,32
oraşe Nicşeni
Santa Mare
81 Total comune 8208 264778 31,00 Hilişeu-Horia
Corni
Sursa: INS, fişa localităţii 2007 Lunca
Cristineşti
Viişoara
Coşula
Gorbăneşti
Broscăuţi
Conceşti
Ştefăneşti
Cândeşti
Ibăneşti
Răchiţi
Leorda
Dersca
Curteşti
Coţuşca
Mihăileni
Suliţa
Mihai Eminescu
T ruseşti
Dărăbani
Săveni
Corlăţeni
Bucecea
Brăeşti
Dorohoi
Botoşani
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 85

88. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
SERVICII BANCARE
LOCALITATE BOTOSANI DOROHOI DARABANI FLAMANZI SAVENI TRUSESTI CALARASI
CEC 1 1 1 1 1
BCR 1 1 1 1
BRD 1 1 1
BANC POST 1 1
CARPATICA 1 1
ALPHA BANK 1
GARANTI 1
BANK
UNICREDIT 1
TIRIAC
PIRAEUS 1
ROM 1
EXTERA
OTP 1
BANK
TRANSILVANIA 1 1
VOLKSBANK 1 1
CENTRE COMERCIALE - SUPERMARKET
LOCALITATE METRO CARREFOUR PLUS DEDEMAN
BOTOSANI 1 1
DOROHOI 1
SUCEAVA 1 1
IASI 1
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 86

89. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Situaţia la nivel de UAT a intravilanului pe baza PUG aprobate sau în curs de aprobare (situaţie în curs de actualizare)
Sat 1 Sat 2 Sat 3 Sat 4 Sat 5 Sat 6 Sat 7 Sat 8 Sat 9
Suprafata Ha Suprafata Ha Suprafata Ha Suprafata Ha Suprafata Ha Suprafata Ha Suprafata Ha Suprafata Ha Suprafata Ha Intravilan Propus
BOTOSANI Curtesti Rachiti Stauceni
DOROHOI Dorohoi Dealu Mare Loturi Enescu Progresul
1146,6
BUCECEA Bucecea Bohoghina Calinesti
510,3 37,1 135,1 682,5
DARABANI Bajura Esanca Lismanita
FLAMANZI Flamanzi Cordun Poiana
1849,95
SAVENI Saveni Petricani Chiscareni Sat Nou Bodeasa Bozieni
288 78,34 60,67 44,09 65,26 38,71 575,07
STEFANESTI Stefanesti Badiuti Bobulesti Stanca Stefanesti-Sat
ADASENI Adaseni Zoitani
157,82 60,35 218,17
ALBESTI Albesti Buimaceni Costiugeni Jijia Mascateni Tudor Vladimirescu
249,31 116,7 127,18 83,3 64,82 193,9 835,21
AVRAMENI Avrameni Aurel Vlaicu Dimitrie Cantemir Ichimeni Panaitoaia Timus Tudor Vladimirescu
274,7 98,15 29,6 61,4 61,9 78,5 154,6 758,85
BALUSENI Baluseni Balusenii noi Buzeni Cosuleni Draxini Zaicesti
269,04 41 144 83 443 210 1190,04
BLANDESTI Blandesti Cerchejeni Soldanesti
166,01 190,55 119,25 475,81
BRAESTI Braesti Poiana Popeni Valcelele
293 145 56 15 509
BROSCAUTI Broscauti Slobozia
461 34 495
CALARASI Calarasi Libertatea Plesani
381,68 57,16 80 518,84
CANDESTI Candesti Calinesti Talpa Vitcani
CONCESTI Concesti Movileni
360 77 437
COPALAU Copalau Cerbu Cotu
470,95 111,1 69,9 651,95
CORDARENI Cordareni Grivita
344 171
CORLATENI Corlateni Carasa Podeni Vladeni
CORNI Corni Balta Arsa Mesteacan Sarafinesti
640 55 75 220 990
COSULA Cosula Buda Padureni Supitca
291 23,15 64,1 113,6 491,85
COTUSCA Cotusca Avram Iancu Cotu Miculinti Crasnaleuca Ghireni Mihail Kogalniceanu Nichiteni Nicolae Balcescu Putureni
385 18,2 107 189 105 54 125 17 170 1170,2
CRISTESTI Cristesti Oneaga Schit-Oraseni Unguroaia
475,1 364,8 113,8 72,8 1026,5
CRISTINESTI Cristinesti Baranca Dragalina Fundu Hertii Poiana
501,9 37,73 270,3 205,19 49,57 1064,69
CURTESTI Curtesti Agafton Baiceni Hudum Manastirea Doamnei Oraseni-deal Oraseni-Vale
161 64 163 0 215 160 119 882
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 87

90. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Sat 1 Sat 2 Sat 3 Sat 4 Sat 5 Sat 6 Sat 7 Sat 8 Sat 9
Suprafata Ha Suprafata Ha Suprafata Ha Suprafata Ha Suprafata Ha Suprafata Ha Suprafata Ha Suprafata Ha Suprafata Ha Intravilan Propus
DANGENI Dangeni Hulub Iacobeni Strahotin
156,81 183,62 157,04 90,6 588,07
DERSCA Dersca
DIMACHENI Dimacheni Mateieni Recia-Verbia
DOBARCENI Dobarceni Bivolari Cismanesti Livada Murguta Padureni
156,4 48,45 97,1 ? ? ?
DRAGUSENI Draguseni Podriga Sarata-Draguseni
270,2 134,8 32,9 437,9
DURNESTI Durnesti Babiceni Barsanesti Brosteni Cucuteni Guranda
190,6 89,3 52,5 69,5 257,4 172,58 831,88
FRUMUSICA Frumusica Boscoteni Radeni Storesti Sendreni Vladeni-Deal
GEORGE
ENESCU Dumeni Arborea George Enescu Popeni Stanca
412,3 181,05 75,74 88,5 59,4 816,99
GORBANESTI Gorbanesti Batranesti George Cosbuc Mihai Eminescu Siliscani Socrujeni Viforeni Vanatori
243,71 42,15 51,79 9,2 68,19 121,17 15,75 78,65 630,61
HAVARNA Havarna Balinti Galbeni Garbeni Niculcea Tataraseni
451,5 74,55 40,1 60,34 35,54 122 784,03
HANESTI Hanesti Borolea Moara Jorii Sarata-Basarab Slobozia Hanesti
HILISEU-HORIA Hiliseu-Horia Corjauti Hiliseu-Closca Hiliseu-Crisan Iezer
251,8 142,5 179,8 435,5 289,03 1298,63
HLIPICENI Hlipiceni Dragalina Victoria
HUDESTI Hudesti Alba Baranca Mlenauti
630,69 278,06 93,29 171 1173,04
IBANESTI Ibanesti Dumbravita
520,14 303,26 823,4
LEORDA Leorda Belcea Costinesti Dolina + Mitoc
264 10,18 65,34 191,48 531
LOZNA Lozna Strateni
LUNCA Lunca Stroiesti Zlatunoaia
335,76 205,6 365,44 906,8
MANOLEASA Manoleasa Bold Flondora Iorga Liveni Loturi Manoleasa-Prut Sadoveni Serpenita Zahoreni????
119,15 ???? 61,43 31,41 236 55,41 37,97 81,86 ???? 101,3
MIHAI
EMINESCU Ipotesti Baisa Catamaresti Catamaresti-Deal Cervicesti Cervicesti-Deal Cucorani Manolesti Stancesti
MIHAILENI Mihaileni Parau Negru Rogojesti
1103,56
MIHALASENI Mihalaseni Caraiman Nastase Negresti Paun Sarata Slobozia Siliscani
MILEANCA Mileanca Codreni Scutari Selistea Moiseni?????
276,25 103,28 52,2 73,16 56,2
MITOC Mitoc Horia
242,29 114,1 356,39
NICSENI Nicseni Dacia Dorobanti
230 44 285 559
PALTINIS Paltinis Cuzlau Horodistea Slobozia
668 71,34 384 49,42 1172,76
POMARLA Pomarla Hulubesti Racovat
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 88

91. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Sat 1 Sat 2 Sat 3 Sat 4 Sat 5 Sat 6 Sat 7 Sat 8 Sat 9
Suprafata Ha Suprafata Ha Suprafata Ha Suprafata Ha Suprafata Ha Suprafata Ha Suprafata Ha Suprafata Ha Suprafata Ha Intravilan Propus
598 78 85 761
PRAJENI Prajeni Campeni Luparia Miletin
156,6 71,69 143,84 86,61 458,74
RACHITI Rachiti Cismea Costesti Rosiori
131,74 84,53 174,18 205,33 595,78
RADAUTI PRUT Radauti-Prut Miorcani Rediu
230,72 455,2 169,9 855,82
RAUSENI Rauseni Doina Pogorasti Rediu Stolnicesti
556,33
RIPICENI Ripiceni Cinghiniia Lehnesti Movila Rupta Popoaia Ripicenii Vechi Rasca
228 ??? ??? ??? ??? ??? ???
ROMA Roma Cotargaci
449,9 87 536,9
ROMANESTI Romanesti Damideni Romanesti Vale Sarata
192,77 119,57 ??? 37,12
SANTA MARE Santa Mare Badarai Berza Bogdanesti Durnesti Iliseni Ranghilesti Ranghilesti-Deal
287 ??? 54,8 54,5 ??? 44,58 80,1 65,9
STAUCENI Stauceni Silistea Tocileni Victoria
160,4 50 191,8 78,2 480,4
SUHARAU Suharau Izvoare Lisna Oroftiana Plevna Smardan
628,35 15,75 218,9 350,85 111,09 184,62 1509,56
SULITA Sulita Chelis Dracsani
997,48
SENDRICENI Sendriceni Horlaceni Padureni
508,14 134,5 337,15 979,79
STIUBIENI Stiubieni Ibaneasa Negreni
331,5 13 145,92 490,42
TODIRENI Todireni Cernesti Floresti Garbesti Iuresti
217 116 32 44 117 526
TRUSESTI Trusesti Buhaceni Ciritei Drislea Ionaseni Pasateni
318,1 170,59 ???? 212,5 276,15 41,34
TUDORA Tudora
822,15 822,15
Plopenii Mari la
UNGURENI Ungureni Borzesti Calugareni Calugarenii Noi Durnesti Mihai Viteazu Mandresti ungureni PlopeniiMici Tautesti Vicoleni
602 44,7 85 81 45,67 115 87 78,6 ??? 70
UNTENI Unteni Burla Burlesti Manastireni Soroceni Valea Grajdului Vultureni
193,8 22,66 92,2 135,5 44,8 ??? ???
VACULESTI Vaculesti Gorovei Saucenita
272,5 14,7 291 578,2
VIISOARA Viisoara Cuza Voda Viisoara Mica
232,78 134,25 175,02 542,05
VARFU
CAMPULUI Varfu Campului Ionaseni Lunca
400,67 237,75 262,5 900,92
VLADENI Vladeni Brehuiesti Hriscani Hutani Mandresti
86,94 74,84 5,19 32,11 5,26 204,34
VLASINESTI Vlasinesti Miron Costin Sarbi
180,55 76 124,58 381,13
VORNICENI Vorniceni Davidoaia Dealu Crucii
560,37 36,6 46,2 643,17
VORONA Vorona Icuseni Joldesti Poiana Vorona Mare Vorona-Teodoru
1665,82
Sursa date: Consiliul Judeţean, PUG-uri aprobate
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 89

92. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
A.4. INFRASTRUCTURI TEHNICE Pentru asigurarea unei surse de alimentare cu apă, importanţă au debitele minime zilnice, a
căror valoare dictează direct mărimea sursei de apă în regim neamenajat fără lacuri de compensare. Mai
jos sunt prezentate debite minime zilnice (mc /sec) pe principalele cursuri de apă din judeţul Botoşani:
A.4.1. GOSPODĂRIREA APELOR
A.4.1.1. Caracterizarea generală a bazinelor hidrografice Debite minime zilnice pe principalele cursuri de apă din judeţul Botoşani
Tabel a.4.1.1.
Suprafaţa judeţului Botoşani este de 4.965 kmp. fiind repartizată pe bazine hidrografice astfel: Debite minime zilnice
b.h. Prut : 4.362 kmp. Nr. Râul Secţiunea cu asigurarea:
b.h. Siret: 603 kmp. crt. 80% 90% 95%
Lungimea reţelei hidrografice codificate este de 2.054 km., cu următoarea repartiţie: 1. Siret Şerbăneşti -Huţani 0,65 0,48 0,39
râu Prut 233 km. 2. Siret Lespezi 2,80 2,30 2,00
afluenţi Prut 1.555 km. 3. Prut Rădăuţi - Prut 11,20 9,60 8,50
TOTAL 1.788 km. 4. Prut Ungheni 12,80 10,80 9,50
5. Jijia aval pârâu Întors 0,003 0,001 0
râu Siret 125 km. 6. Jijia aval pârâu Ibăneasa 0,013 0,005-0,01 0,001-0,003
afluenţi Siret 141 km 7. Jijia Todireni 0 0 0
TOTAL 266 km. Sursa: R.A. Apele Române-Filiala Iaşi
TOTAL PRUT + SIRET : 2.054 km. O altă caracteristică a cursurilor de apă o reprezintă debitul solid, adică transportul de aluviuni.
În drumul către albiile colectoare, apele provenite din ploi şi topirea zăpezilor antrenează
Rezultă din cele de mai sus o densitate a reţelei hidrografice de 0,41 km / kmp. importante cantităţi de material solid prin eroziuni de maluri. Tot acest material se constituie în debit
Climatul este temperat - continental, iar temperatura medie multianuală este de + 8,7°C. solid şi este în corelaţie directă cu structura geologică, gradul de împădurire, stadiul amenajării
torenţilor şi mai ales cu debitul lichid.
Cantitatea de precipitaţii medie multianuală este de 543,4 l / mp. Maxima anuală a fost Pentru râul Siret, valorile determinate sunt de 1,63 t /ha / an în secţiunea Şerbăneşti - Huţani, iar
înregistrată în anul 1969 cu valoarea de 787,3 l / mp., iar minima anuală s-a înregistrat în anul 1946 cu pe râul Prut de 79 kg / sec (2270 mii tone /an) în secţiunea Ungheni.
valoarea de 323,9 l / mp. Valorile medii lunare sunt cuprinse între 22,4 l / mp. şi 91,5 l / mp. Pentru celelalte râuri nu se dispune de măsurători directe datorită perioadei scurte de observaţii,
Minimele se înregistrează în lunile ianuarie - februarie, iar maximele în lunile iunie - iulie. aprecierea acestui fenomen făcându-se pe bază de corelaţii.
Intensitatea maximă de precipitaţii în 24 de ore a fost înregistrată la Botoşani, în data de
14.07.1973 şi are valoarea de 128,8 l / mp. (6 l / mp / minut). A.4.1.2. Resurse de apă
Temperatura maximă istorică a fost de + 39,4° C la S.M. Botoşani ( 17.08.1952), iar cea
Denumirea generică de resurse de apă cuprinde resursele de apă de suprafaţă şi resursele
minimă de - 32,5° C la S.M. Dorohoi (15.02.1937). subterane.
Debitele minime înregistrate pe principalele cursuri de apă au fost:
A.4.1.2.1. Resurse de apă de suprafaţă.
râu Siret : - secţiunea Şerbăneşti - Huţani (iulie 1969) s-a înregistrat valoarea de 865 mc /sec.
(în timp ce debitul mediu multianual este de 15,4 mc /sec.);
Sunt constituite din totalitatea reţelei hidrografice de pe teritoriul judeţului Botoşani, pe cele
- secţiunea Lespezi (iulie 1969) valoarea înregistrată a fost de 1140 mc /sec. două bazine principale. Stocul mediu multianual al râului Prut în secţiunea Stânca este de 2500 mil. mc.
râu Prut : - la staţia hidro Rădăuţi-Prut s-a înregistrat debitul de 3.875 mc /sec. în anul 1969. (Qo = 81,2 mc /sec), concordat cu partea moldovenească, iar pe afluenţi sunt următoarele valori:
Din prelucrarea datelor hidrologice după metode cunoscute rezultă următoarele valori cu Stocul mediu multianual pe principalii afluenţi ai râului Prut
probabilitatea de depăşire de o dată la o sută de ani: Tabel a.4.1.2.
râu Siret - secţiunea Şerbăneşti - Huţani : 1.035 mc /sec. Qo (mc /sec.) Stoc (mil. mc.)
Volovăţ 0,432 13,6
- secţiunea Lespezi: 1.735 mc /sec.
Başeu 1,89 59,6
În ce priveşte râul Prut, conform acordurilor dintre România şi Republica Moldova, debitul Corogea 0,095 3,0
maxim în aval de acumularea Stânca-Costeşti este de 700 mc /sec. pentru probabilitatea de 1 % (până la Jijia (Todireni) 2,09 65,9
confluenţa cu râul Jijia), iar pentru Jijia (S.H. Todireni) valoarea este de 400 mc /sec. Sitna (am. confl. Jijia 2,00 63,07
Miletin (Câmpeni) 0,467 14,7
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 90

93. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Sursa: RA Apele Române-Filiala Iaşi TOTAL 34,8 17,8
Sursa: RA Apele Române-Filiala Iaşi
Pentru râul Siret, stocul mediu multianual în secţiunea Şerbăneşti - Huţani are valoarea 485,6
mil. mc.
Resursele de adâncime pe principalele bazine hidrografice
A.4.1.2.2. Resurse de apă subterane Tabel a.4.1.4.
Resursă de adâncime Potenţial Resursă de bilanţ
Resursele de apă subterană din spaţiul Moldova, de care aparţine şi judeţul Botoşani, sunt Siret 5,9 5,9
cantonate în strate freatice şi în strate de adâncime. Prut 2,0 2,0
Mai jos sunt prezentate următoarele definiţii: Bârlad 5,8 5,8
- resursă de apă subterană - cantitatea de apă subterană (exprimată în l /sec, mc /zi, mc /an) care poate fi TOTAL 13,7 13,7
obţinută cu ajutorul construcţiilor de captare, raţionale din punct de vedere tehnic ( foraje, puţuri, Sursa: RA Apele Române-Filiala Iaşi
drenuri, izvoare) la regimul de exploatare impus şi cu o calitate a apei care trebuie să satisfacă
condiţiile de potabilitate în decursul termenului prevăzut de folosire a apei. Se observă că cele mai importante resurse freatice evaluate sunt localizate în zona râului Siret,
În funcţie de gradul de cunoaştere a sistemelor acvifere, resursele de ape subterane se împart în iar resursele de adâncime (100 - 300 m), sunt localizate cu precădere în sudul Moldovei.
“categorii” (A, B, C1, C2 şi de prognoză). Pe teritoriul judeţului Botoşani sunt cunoscute următoarele resurse de ape subterane:
Categoria A - cuprinde rezerve sigure de ape subterane, cunoscute în mod detaliat; - ape freatice: - resursă de bilanţ 0,728 mc/sec.
Categoria B - cuprinde rezerve de ape subterane stabilite prin lucrări de explorare şi uneori prin - în afară de bilanţ 1,052 mc/sec.
lucrări de exploatare, fiind cunoscute cu suficientă precizie principalele particularităţi ale condiţiilor de - resursa totală 1,780 mc/sec.
zăcământ, calitatea apei, condiţii hidrodinamice. Nu sunt idenfiticate resurse de apă de adâncime.
Categoria C1 - cuprinde rezervele probabile de ape subterane stabilite pe baza lucrărilor de Debitul maxim captat în cursul anului 1996 (situaţie valabilă cu abateri nesemnificative şi în
prospecţiuni şi explorare. anii anteriori) a fost de 0,08 mc/sec., captându-se un volum total de 889 mii mc.
Categoria C2 - cuprinde rezervele posibile, stabilite pe baza condiţiilor geologice şi hidrogeologice
cunoscute în linii generale. A.4.1.3. Stadiul actual al lucrărilor, instalaţiilor şi amenajărilor de gospodărire a apelor pe
Rezervele de prognoză - sunt acele rezerve de apă subterană estimate pe baza unor consideraţii teritoriul judeţului Botoşani
generale geologice, geofizice şi hidrogeologice pentru unităţi mari hidrogeologice.
În funcţie de posibilităţile de valorificare a lor într-un anumit moment de referinţă (posibilităţi Amenajările de gospodărire a apelor au avut în vedere:
determinate de condiţiile tehnice şi economice de exploatare şi de necesităţile de conservare şi de acoperirea cerinţei de apă pentru centrele populate, industriale şi alte folosinţe;
protecţie a acestor ape) se definesc “ grupe de rezervă”, “de bilanţ” şi “în afară de bilanţ”. combaterea efectelor distructive ale apelor;
Rezervele “de bilanţ” reprezintă acea parte a rezervelor exploatabile de ape subterane care pot fi valorificarea potenţialului hidroenergetic al principalelor cursuri de apă;
extrase şi care îndeplinesc condiţiile calitative industriale şi tehnice de exploatare. protecţia calităţii surselor de apă;
Sunt considerate ca rezerve “în afară de bilanţ”, apele subterane care nu se încadrează în
limitele de potabilitate conform STAS 1342/92, luând în considerare mineralizaţia şi duritatea totală A.4.1.3.1. Amenajările pentru acoperirea cerinţelor de apă (folosinţe consumatoare de apă)
(maxim admise) de 1200 mg /l şi respectiv 30° G, precum şi acelea ale căror posibilităţi de exploatare
(niveluri dinamice foarte coborâte şi debite sub 0,3 l /sec /foraj pot fi considerate în prezent A.4.1.3.1.1. Captări de ape subterane
neeconomice.
Ca o caracterizare generală, resursele de apă subterane freatice ale Moldovei sunt evaluate la Se constată că multe din forajele existente nu sunt exploatate în prezent, iar marea majoritate a
34,8 mc /sec., din care, ca resursă de bilanţ 17,8 mc /sec. lor deservesc obiective de interes strict local. Constituie surse de apă pe alimentări cu apă în sisteme
În privinţa resurselor de apă subterane de adâncime ale Moldovei, ele se cifrează la circa 13,7 centralizate forajele ce aparţin SC. APA GRUP S.A. Dorohoi sector Darabani, pentru alimentarea
mc /sec. localităţii Darabani la un debit instalat de 6,65 l/sec. (5 drenuri), Primăria Manoleasa - Liveni cu un
Apele subterane sunt distribuite neuniform pe teritoriul Moldovei, distribuţia acestora pe foraj ce asigură 1.83 l/sec, Primăria Ripiceni cu 4 foraje ce au un debit instalat de 1.14 l/sec şi Primăria
principalele bazine hidrografice fiind următoarea: Româneşti cu 5 foraje ce au un debit instalat de 0,625 l/sec.
Resursele freatice pe principalele bazine hidrografice A.4.1.3.1.2. Surse de suprafaţă (acumulări)
Tabel a.4.1.3.
Resursă freatică Potenţial Resursă de bilanţ Râul Prut - acumularea Stânca - Costeşti. Este cea mai mare acumulare din b.h. Prut, cu un
Siret 28 16,7 volum total de 1285 mil. mc. şi util de 450 mil. mc. din care se asigură apa pentru irigaţii în sistemul
Prut 4,7 0,2 Manoleasa - Sadoveni (6275 ha.) şi Ripiceni - Stânca (3o25 ha.) (numai în judeţul Botoşani),
Bârlad 2,1 0,9 alimentarea cu apă a localităţilor Ştefăneşti şi Truşeşti, pentru un debit instalat de 200 l/sec., precum şi
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 91

94. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
producerea de energie electrică, la o putere instalată de 65 mil. kwh în anul mediu. În anul 1996 s-au aducţiunea Cătămăreşti (Botoşani) - Flămânzi, în lungime de 20 km., transportă apa din derivaţia
produs 87,9 mil. kwh. Se precizează că tot din acumularea Stânca, prin regularizarea stocului râului Siret - Sitna (Bucecea - Cătămăreşti) pentru alimentarea cu apă a localităţii Flămânzi, la un debit
Prut, se asigură alimentarea cu apă a oraşelor Iaşi, Vaslui şi Huşi, precum şi sursa de apă pentru irigaţii instalat de 0,0025 mc/sec.
în judeţele Iaşi, Vaslui şi Galaţi. aducţiunea Bucecea - Dorohoi, în lungime de 21 km., transportă apa din acumularea Bucecea de pe
B.h. Jijia: râul Siret, în oraşul Dorohoi, avvând un debit instalat de 0,25 mc/sec. (4,1 mil.mc/an).
Acumularea Ezer - este amplasată pe râul Jijia la 1 km. amonte de oraşul Dorohoi şi controlează o derivaţia Siret - Sitna, în lungime de 12,6 km., asigură alimentarea cu apă a oraşului Botoşani la un
suprafaţă de bazin de 116 kmp. Acumularea constituie sursă de apă pentru irigarea unei suprafeţe de debit instalat de 1,5 mc/sec. precum şi transferul de debite de apă din b.h. Siret în b.h. Jijia (în râul
1000 ha şi produce atenuarea viiturilor din bazinul superior al râului Jijia. Sitna). De exemplu, în cursul anului 1996, derivaţia a funcţionat în tot timpul anului şi s-au transferat
Acumularea Cătămăreşti - este o acumulare complexă amplasată pe râul Sitna, afluent de dreapta al debite a căror valoare a fost cuprinsă între 0,156 mc/sec. (luna iulie) şi 1,13 mc/sec. în luna mai, cu un
Jijiei, în dreptul localităţii Mihai Eminescu. Rolul acestei acumulări este de a asigura sursa de apă debit mediu anual de 0,485 mc/sec. (15,332 mil.mc/an).
pentru irigaţii pe o suprafaţă de 6035 ha., apărare împotriva inundaţiilor pentru 400 ha. teren situat în
aval precum şi asigurarea unui debit salubru în albia din aval de 15 -20 l/sec. A.4.1.3.1.4. Alimentări cu apă pentru irigaţii
Acumularea Câmpeni, nepermanentă, amplasată pe râul Miletin, afluent de dreapta al râului Jijia,
are rol de atenuare a viiturilor. Lista sistemelor de irigaţii din judeţul Botoşani este prezentată în anexe.
Se remarcă faptul că, din totalul suprafeţei amenajate pentru irigaţii de 19.407 ha., în cursul
B.h. Başeu: anului 1996 s-au irigat numai 577 ha., adică 3%, situaţie care a existat şi în anii anteriori.
Acumularea Cal Alb, amplasată pe râul Başeu, în amonte de localitate Havârna, are rolul de a
asigura sursa de apă pentru irigaţii în sistem local pentru o suprafaţă de 1000 ha. A.4.1.3.1.5. Alimentări cu apă pentru piscicultură
Acumularea Negreni, amplasată pe râul Negreni în zona localităţii Negreni, constituie sursă de apă
pentru alimentarea localităţii Săveni cu un debit instalat de 43 l/sec., irigaţii pentru o suprafaţă de 960 Lista principalelor folosinţe cu scop piscicol aflate în funcţiune este prezentată în anexă.
ha precum şi apărarea împotriva inundaţiilor a unei suprafeţe de 1011 ha. Principalii deţinători ai luciilor piscicole sunt S.C. PISCICOLA S.A. Botoşani, primăriile locale,
Acumularea Mileanca, amplasată pe râul Podriga, afluent de stânga al râului Başeu, are rolul de a precum şi Apele Române - R.A. - filiala Iaşi care a închiriat luciile piscicole la S.C. PISCICOLA S.A.
asigura sursa de apă pentru irigarea unei suprafeţe de 1000 ha. Botoşani, si altor detinatori.
Suprafaţa totală utilizată în scop piscicol este de 2.616 ha., la nivelul anului 2009, pentru care
B.h. Siret: s-a folosit un volum de 74,6 mil. mc. Suprafaţa totală amenajată în scop piscicol este de 3.731 ha.,
Pe cursul râului Siret, ce constituie graniţa dintre judeţele Botoşani şi Suceava, sunt amplasate diferenţa de 1.115 ha. fiind constituită din amenajări mici, din administrarea primăriilor locale, pentru
următoarele două acumulări, aflate sub autoritatea R.A. - Apele Române - filiala Bacău: care nu se deţin date certe.
Acumularea Rogojeşti - amplasată în amonte de localitatea Rogojeşti din judeţul Botoşani şi În b.h. Siret, pe teritoriul judeţului Botoşani nu sunt realizate lucrări cu folosinţe piscicole.
Grămeşti din judeţul Suceava, are rolul de a regulariza debitele râului Siret pentru satisfacerea
necesarului de apă pentru alimentări cu apă potabilă, industrială şi irigaţii, precum şi producerea de
energie electrică, la o putere instalată de 3,2 MW. Producţia medie de energie este de 9,06 Gwh/an. A.4.1.3.1.6. Bilanţul apelor pentru judeţul Botoşani privind alimentări cu apă şi restituţii pentru
Acumularea Bucecea este amplasată la 2,5 km amonte de localitatea Bucecea şi asigură următoarele populaţie, industrie şi zootehnie (anul 2008)
funcţiuni: Tabel a.4.1.5.
- alimentarea cu apă a municipiului Botoşani, oraşului Dorohoi, a comunei Bucecea şi a fabricii de Debit mediu captat (l/sec.) Volum captat anual (mii mc.) Scop utiliz.
zahăr Bucecea, la un debit instalat de 1500 l/sec. (47 mil. mc./an). CAPTĂRI
- tranzitarea unor debite în perioade excedentare pe derivaţia Siret - Sitna (în acumularea Cătămăreşti), TOTAL Supraf. Subter. TOTAL Supraf. Subter. apă
pentru compensarea deficitelor de apă din bazinul Jijia. 47,61 28,01 19,59 1501,54 883,49 618,05 populaţie
B.H. 15,72 3,37 12,35 476,03 106,44 389,59 industrie
A.4.1.3.1.3. Derivaţii şi aducţiuni pentru satisfacerea cerinţelor de apă ale folosinţelor PRUT 2825,61 2821,63 3,97 89108,44 88983,05 125,39 agrozootehnie
2889,17 2853,92 36,15 91113,09 89972,98 1140,11 TOTAL
Pe teritoriul judeţului Botoşani, sunt executate şi funcţionează următoarele aducţiuni şi derivaţii: APORT DIN populaţie
aducţiunea Stânca - Truşeşti, în lungime de 16 km., transportă apa din acumularea Stânca de pe râul B.H. 682,73 652,84 29,89 21530,84 20588 942,84 +
Prut în localitatea Truşeşti, pentru alimentarea cu apă a acestuia, la un debit de 0,2 mc/sec. (0,9 SIRET industrie
mil.mc./an);
TOTAL 3571,91 3505,86 66,04 112643,93 110560,98 2082.95
aducţiunea Negreni - Săveni, în lungime de 8,7 km., transportă apa din lacul Negreni de pe râul Sursa: RA Apele Române-Filiala Iaşi
Negreni în localitatea Săveni, în scopul alimentării cu apă a acesteia, la un debit instalat de 0,1m
mc/sec. (0,5 mil.mc./an).
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 92

95. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Tabel a.4.1.6.
Zone şi bunuri materiale afectate de inundaţii
RESTITUŢII Debit instalat Debit maxim Debit mediu anual Volum anual (mii datorate revărsărilor unui curs de apă sau a
(l/sec.) (l/sec.) (l/sec.) mc.) scurgerilor de torenţi
B.H. PRUT 2084,53 946,70 876,74 6537,79 Nr. Municipiu, oraş,
Localitatea (satul)
Sursa: RA Apele Române-Filiala Iaşi crt. comuna Proprietatea
Activităţile social-
Nr. locuinţe Suprafeţe
economice şi obiective
/anexe agricole
edilitare
gospodăreşti (ha)
A.4.1.3.2. Combaterea efectelor distructive ale apelor
0 1 2 3 4 5
MUN. BOTOŞANI 134 111 8 ob.; 1 km. str. ;baz.
Apariţia cvasiperiodică a inundaţiilor a condus de-a lungul timpului la realizarea a numeroase 1
Step.
lucrări de combatere a efectului acestora. Principalele lucrări sunt cele de regularizări de cursuri de apă, MUN. DOROHOI 157 18 14 ob. ; 2Pd.; 1,7 km.
îndiguiri şi consolidări de maluri, precum şi lacuri de acumulare, menţionate anterior. 2
Str.
3 OR. BUCECEA 4 79 2 alim apă; 0,2 km. D.J.
A.4.1.3.2.1. Lucrări de regularizări de cursuri de apă 4 OR. DARABANI DARABANI 150
CORNEŞTI 0,1 km str.
Pe teritoriul judeţului Botoşani, această categorie este cea mai importantă dintre lucrările de LIŞMANIŢA 348
combatere a efectelor distructive ale apelor. TEIOASA 647 1 ob. ; capt.alim. apă
În prezent, există un număr de32 lucrări de regularizare pe principalele cursuri de apă, care au în TOTAL DARABANI 1145 0,1km.str.; 1 ob.; capt
total o lungime de 228,5 km. şi apără căi de comunicaţie, localităţi şi terenuri agricole. alim . apă
5 OR. FLAMINZI FLAMINZI 5
A.4.1.3.2.2. Îndiguiri CHIŢOVENI 7 27
CORDUN 7
Singurele lucrări de îndiguiri de pe teritoriul judeţului Botoşani sunt: N. BALCESCU 14 13 1 ob.; 0,2 km. Str.
dig mal stâng râu Siret aval acumulare Bucecea, în lungime de 10 km., care apără terenuri agricole; PRISACANI 12 31
în b.h. Prut, dig C.F.R. în zona Dângeni - Hulub, pe râul Jijia, în lungime de 100 m., care apără TOTAL FLAMINZI 33 83 1 ob. ; capt.alim. apă
OR. SĂVENI SĂVENI 41 308 14 ob.; 0,5 km. DJ 0,3
calea ferată Dorohoi - Truşeşti - Iaşi.
6 km.CF.0,3 km. TF;
2km.
A.4.1.3.2.3. Consolidări de maluri BODEASA 16 32 0,2 km.D.J. ; 0,15 km.
str.
Pe totalul judeţului Botoşani sunt 32 lucrări de apărări de maluri pe principalele cursuri de apă, BOZIENI 14 40
în lungime totală de 23,9 km. CHIŞCARENI 18 55
Trebuie precizat că marea majoritate a lor sunt în prezent degradate. PETRICANI 26 51
SAT NOU 2
A.4.1.3.2.4. Zone inundabile TOTAL SĂVENI 117 486 14 ob.; 0,7 km. DJ 0,3
km.CF.0,3 km. TF;
Ca urmare a inundaţiilor importante produse în anii 1995 şi 2008 au fost identificate 2km, alim . apă; 0,35
următoarele zone care pot fi inundate: km str.
OR. ŞTEFĂNEŞTI ŞTEFĂNEŞTI 1493 124 68 ob.; 3km.DJ;11
7
Zone inundabile km.DN.;63 km. DC.
Tabel a.4.1.7. BĂDIUŢI 78 75 1 ob.; 1km DN; 7
km.DC
Zone şi bunuri materiale afectate de inundaţii BOBULEŞTI 167 9 8 ob.; Ikm.DN; 7 km
datorate revărsărilor unui curs de apă sau a DC.
scurgerilor de torenţi STÎNCA 165 62 13 ob.; 0,2km DN; 3km
Nr. Municipiu, oraş,
Localitatea (satul) DJ.;11 km DC.
crt. comuna Proprietatea
Activităţile social- TOTAL 1461 1817 90 ob.13,2 km DN;
Nr. locuinţe Suprafeţe ŞTEFĂNEŞTI
economice şi obiective 6km DJ;88 km. DC.
/anexe agricole
edilitare TOTAL 1461 1817 90 ob.13,2 km DN;
gospodăreşti (ha)
ŞTEFĂNEŞTI 6km DJ;88 km. DC.
0 1 2 3 4 5
8 COM.ADAŞENI ADAŞENI 4 95 8Pd.; 6,5km DC
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 93

96. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Zone şi bunuri materiale afectate de inundaţii Zone şi bunuri materiale afectate de inundaţii
datorate revărsărilor unui curs de apă sau a datorate revărsărilor unui curs de apă sau a
scurgerilor de torenţi scurgerilor de torenţi
Nr. Municipiu, oraş, Nr. Municipiu, oraş,
Localitatea (satul) Localitatea (satul)
crt. comuna Proprietatea crt. comuna Proprietatea
Activităţile social- Activităţile social-
Nr. locuinţe Suprafeţe Nr. locuinţe Suprafeţe
economice şi obiective economice şi obiective
/anexe agricole /anexe agricole
edilitare edilitare
gospodăreşti (ha) gospodăreşti (ha)
0 1 2 3 4 5 0 1 2 3 4 5
ZOIŢANI 4 52 4Pd. TOTAL CORLATENI 11 39 4km. DC
TOTAL ADAŞENI 8 147 12Pd.; 6,5km DC 21 COM . CORNI CORNI 70 1pd
9 COM. ALBEŞTI BUIMACENI 50 BALTA ARSA 10 10 0,2 km DC; 1 pd
JIJIA 4 785 SARAFINEŞTI 5 0,1 km. DC; 1 Pd.
T. VLADIMIRESCU 45 TOTAL CORNI 10 85 0,3 km.DC; 2 pd.;1 Pd
TOTAL ALBEŞTI 4 880 22 COM. COŞULA COŞULA 1 7
10 COM. AVRAMENI AVRAMENI 0,5km. DC PADURENI 51 20
ICHIMENI 10 TOTAL COŞULA 52 27
TIMUS 16 23 COM . COŢUŞCA COTU MICULINŢI 20
TOTAL AVRAMENI 26 0,5km. DC CRASNALEUCA 35
11 COM. BALUŞENI BĂLUŞENI 77 65 1 km. DC. GHIRENI 28
BĂLUŞENII NOI 15 30 3 Pd.; M. 5
COŞULENI 60 KOGALNICEANU
DRAXINI 26 10 N. BALCESCU 2
ZĂICEŞTI 45 PUŢURENI 50
TOTAL BALUŞENI 118 210 1km. DC.;3 Pd. TOTAL COŢUŞCA 140
12 COM. BLÎNDEŞTI BLÎNDEŞTI 5 24 COM CRISTEŞTI CRISTEŞTI 6 110
CERCHEJENI 40 31 1 km. DC; 3 pd. GHILANESTI 5
TOTAL BLÎNDEŞTI 40 36 1 km. DC; 3 pd. ONEAGA 10 0,2 km DJ; 2 Pd; 2 pd.
13 COM . BRĂEŞTI MITOC 23 TOTAL CRISTEŞTI 6 125 0,2 km DJ; 2 Pd; 2 pd.
POPENI 122 25 COM.CRISTINEŞTI CRISTINEŞTI 3 8 1 Pd; 1pd
TOTAL BRĂEŞTI 145 BARANCA 3 4
14 COM. BROSCĂUŢI BROSCĂUŢI 13 7 DRAGALINA 2 5
SLOBOZIA 17 HERŢA 9 21
TOTAL BROSCĂUŢI 13 24 TOTAL 17 38 1 Pd; 1pd
15 COM. CĂLĂRAŞI CĂLĂRAŞI 6 3 CRISTINEŞTI
PLEŞANI 1 26 COM CURTEŞTI CURTEŞTI 8
TOTAL CĂLĂRAŞI 6 4 BAICENI 5
16 COM. CINDEŞTI CINDEŞTI 52 18 ORĂŞENI VALE 22
COM. CONCEŞTI CONCEŞTI 25+2 bl.. 59 Post pol.;0,5 km. Reţea TOTAL CURTEŞTI 35
17
el. 27 COM DÎNGENI DINGENI 75
MOVILENI 3 7 2 ob.; bazin alim apă HULUB 1
TOTALCONCEŞTI 28 + 2 bl 66 Post pol.;0,5 km. Reţea IACOBENI 6 132
el.; 2 ob .; bazin alim STRAHOTIN 19
apă TOTAL DÎNGENI 6 227
18 COM COPALAU COPALAU 28 150 2 ob.; bazin alim apă 28 COM.DERSCA DERSCA 11 4 2Pd;3pd. ; 2ob.
19 COM.CORDARENI CORDĂRENI 116 246 5ob.;5 km DC 29 COM. DIMACHENI DIMACHENI 6 14
GRIVIŢA 37 RECIA- VERBIA 6
TOTAL 116 283 5ob.;5 km DC. TOTAL DIMACHENI 6 20
CORDĂRENl 30 COM. DOBÎRCENI DOBÎRCENI 13 50
20 COM . CORLATENI CORLATENI 11 37 4 km ,DC. BIVOLARI 1
VLADENI 2 TOTAL DOBIRCENI 13 51 10Pd;1pd.
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 94

97. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Zone şi bunuri materiale afectate de inundaţii Zone şi bunuri materiale afectate de inundaţii
datorate revărsărilor unui curs de apă sau a datorate revărsărilor unui curs de apă sau a
scurgerilor de torenţi scurgerilor de torenţi
Nr. Municipiu, oraş, Nr. Municipiu, oraş,
Localitatea (satul) Localitatea (satul)
crt. comuna Proprietatea crt. comuna Proprietatea
Activităţile social- Activităţile social-
Nr. locuinţe Suprafeţe Nr. locuinţe Suprafeţe
economice şi obiective economice şi obiective
/anexe agricole /anexe agricole
edilitare edilitare
gospodăreşti (ha) gospodăreşti (ha)
0 1 2 3 4 5 0 1 2 3 4 5
31 COM DRĂGUŞENI DRĂGUŞENI 6 80 TOTAL IBĂNEŞTI 2 14
SĂRATA -DRAG. 10 0,1 km DJ 42 COM. LEORDA LEORDA 75 10 3Pd.
PODRIGA 5 45 COSTINEŞTI 5
TOTALDRĂGUŞENI 11 135 0,1 km DJ DOLINA 50 16 6Pd
32 COM. DURNEŞTI BROŞTENI 3 TOTAL LEORDA 130 26 9Pd
CUCUTENI 3 43 COM. LOZNA LOZNA 8
TOTAL DURNEŞTI 6 STRATENI 7 5
33 COM FRUMUŞICA FRUMUŞICA 28 TOTAL LOZNA 15 5
34 COM . G, ENESCU G. ENESCU 4 9 44 COM. LUNCA LUNCA 12 13
ARBOREA 1 STROEŞTI 28 16
POPENI 3 7 ZLĂTUNOAIA 17
TOTAL G. ENESCU 7 17 TOTAL LUNCA 57 29
COM. BĂTRÎNEŞTI 10 25 45 COM. MAN0LEASA MANOLEASA 5
35
GORBANEŞTI FLONDORA 10
G. COŞBUC 2 IORGA 1
SILIŞCANI 60 300 SADOVENI 1
SOCRUJENI 30 75 TOTAL 17
TOTAL 100 402 MANOLEASA
GORBĂNESTI COM. M. CĂTĂMĂRĂŞTI- 15
46
36 COM. HAVIRNA BALINTI 21 2 ob. EMINESCU DEAL
GÎRBENI 30 1 CERVICEŞTI 35
NICULCEA 38 STINCEŞTI 7 6
TOTAL HAVÎRNA 68 22 2ob. TOTAL M. 7 56
37 COM. HĂNEŞTI HANEŞTI 20 10 2ob. EMINESCU
SĂRATA BASARAB 14 2 47 COM. MIHĂILENI MIHĂILENI 35 12
SLOBOZIA- 13 0,2km DJ VLĂDENI 15 5
HĂNEŞTI TOTAL MIHĂILENI 50 17
TOTAL HĂNEŞTI 34 25 2 ob, ; 0,2km DJ. COM.MIHĂLĂŞENI MIHĂLĂŞENI 40 150 1km DJ;2,3 km
48
38 COM HILIŞEU CORJĂUTI 5 60 Dc;2,5km r.el. 2km r.tf.
HILIŞEU -CLOŞCA 17 197 1 Pd NĂSTASE 8 65
HILIŞEU -CRIŞAN 10 50 1Pd; 2km DC. NEGREŞTI 13 48 0,5km DC;0,5km r.el.
TOTAL HILIŞEU 32 307 2Pd; 2 km DC. PĂUN 4 90
39 COM. HLIPICENI HLIPICENI 9 359 1 ob. SĂRATA 16 25 0,5kmDJ;0,5 kmDC
DRAGALINA 14 TOTAL 81 378 1,5km DJ;3,3km DC;3
VICTORIA 5 MIHĂLĂŞENI km r.el;2 km r.tf.
TOTAL HLIPICENI 9 378 1 ob. 49 COM. MILEANCA MILEANCA 47 10 2 ob. 2km DC
40 COM. HUDEŞTI HUDEŞTI 10 87 2 ob. MOISENI 5 3
ALBA 5 58 SCUTARI 11 7
BARANCA 39 735 3 ob. TOTAL MILEANCA 63 20 2 ob. 2km DC
TOTAL HUDEŞTI 54 880 5 ob. 50 COM. MITOC MITOC 20
41 COM. IBĂNEŞTI IBĂNEŞTI 2 11 HORIA 10
DUMBRĂVITA 3 TOTAL MITOC 30
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 95

98. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Zone şi bunuri materiale afectate de inundaţii Zone şi bunuri materiale afectate de inundaţii
datorate revărsărilor unui curs de apă sau a datorate revărsărilor unui curs de apă sau a
scurgerilor de torenţi scurgerilor de torenţi
Nr. Municipiu, oraş, Nr. Municipiu, oraş,
Localitatea (satul) Localitatea (satul)
crt. comuna Proprietatea crt. comuna Proprietatea
Activităţile social- Activităţile social-
Nr. locuinţe Suprafeţe Nr. locuinţe Suprafeţe
economice şi obiective economice şi obiective
/anexe agricole /anexe agricole
edilitare edilitare
gospodăreşti (ha) gospodăreşti (ha)
0 1 2 3 4 5 0 1 2 3 4 5
51 COM. NICŞENI NICŞENI 4 5 0,5 km DJ ROMÎNEŞTI
DACIA 15 COM. SANTA SANTA MARA 10 76 5km DN;1,2Km r.el
61
DOROBANŢI 16 MARE
TOTAL NICSENI 4 36 0,5 km DJ BERZA 3
52 COM. PĂLTINIŞ PĂLTINIŞ 256 ILIŞENI 25
CUZLĂU 80 RÎNGHILEŞTI 1
HORODIŞTEA 148 RINGHILEŞTI-DEAL 10
SLOBOZIA 265 TOTAL SANTA
TOTAL PĂLTINIŞ 749 MARE
53 COM. POMÎRLA POMÎRLA 80 115 2 ob; 2km DJ 62 COM.STĂUCENI STĂUCENI 10 115 5km DN;1,2Km r.el
HULUBEŞTI 20 TOCILENI 54 1443
RACOVĂŢ 15 1 km DJ ;1,5km DC TOTAL STĂUCENI 6 165
TOTAL POflIRLA. 80 150 2 ob;3 km DJ; 1,5 km 63 COM. SUHARĂU SUHARĂU 60 1608
DC IZVOARE 14 70
54 COM. PRAJENÎ PRĂJENI 3 OROFTIANA DE 3
CIMPENI 9 20 JOS
LUPÂRIA 10 OROFTIANA DE 3 15
MÎLETIN 8 7 SUS
TOTAL PH'.JENI 17 40 PLEVNA 24
55 COM. RÂCHIŢl RÂCHIŢl 11 2 ob. SMÎRDAN 15
CIŞMEA 8 TOTAL SUHARĂU 28
COSTEŞTI 60 64 COM. SULIŢA SULIŢA 17 155
CHELIŞ 30 31 2 pd
ROŞIORI 9 TOTAL SULIŢA 10 14 1 pd
TOTAL RACHITI 88 2ob. 65 COM. ŞENDRICENI ŞENDRICENI 40 45 3 pd
COM. RĂDĂUŢI RĂDĂUŢI 7 HORLĂCENI 5 58
56
PRUT PĂDURENI 1 10
REDIU 2 1 Pd TOTAL 8 10
TOTAL RĂDĂIŢI 2 7 1Pd ŞENDRICENI
57 COM.RĂUSENI RĂUSENI 26 800 3 Pd 66 COM. ŞTIUBIENI ŞTIUBIENI 14 78
DOINA 100 2 PD NEGRENI 20 9 2km DJ; alim.apă
POGORĂŞTI 54 150 6 Pd TOTAL ŞTIUBIENI 87
STOLNICENI 5 20 4Pd. 67 COM . TODIRENI TODIRENI 20 96 2km DJ; alim.apă
TOTAL RĂUSENI 85 1070 15 PD CERNEŞTI 5 280
58 COM. RIPICENI RIPICENI 56 FLOREŞTI 5 120
59 COM. ROMA ROMA 50 1 Pd GIRBEŞTI 1 40
COTÎRGACI 25 IUREŞTI 11 80
TOTAL ROMA 75 1 Pd TOTAL TODIRENI 50
60 COM. ROMÎNEŞTI ROMÎNEŞTI 56 460 2km DC 68 COM. TRUŞEŞTI TRUŞEŞTI 22 570
DĂMIDENI 131 BUHĂCENI 73 5 7 ob; 0,3 km DN;2
SĂRATA 220 kmDC
TOTAL 56 711 2km DC DRISLEA 10 1 0,2 km DC;
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 96

99. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Zone şi bunuri materiale afectate de inundaţii Zone şi bunuri materiale afectate de inundaţii
datorate revărsărilor unui curs de apă sau a datorate revărsărilor unui curs de apă sau a
scurgerilor de torenţi scurgerilor de torenţi
Nr. Municipiu, oraş, Nr. Municipiu, oraş,
Localitatea (satul) Localitatea (satul)
crt. comuna Proprietatea crt. comuna Proprietatea
Activităţile social- Activităţile social-
Nr. locuinţe Suprafeţe Nr. locuinţe Suprafeţe
economice şi obiective economice şi obiective
/anexe agricole /anexe agricole
edilitare edilitare
gospodăreşti (ha) gospodăreşti (ha)
0 1 2 3 4 5 0 1 2 3 4 5
IONĂŞENI 51 5 DEALUL CRUCII 2
TOTAL TRUŞEŞTI 2 TOTAL 17 2 ob;4 Pd
COM.TUDORA TUDORA 134 13 7ob; 0,3km DN;2,2 VORNICENI
69
kmDC 78 COM.VORONA VORONA 27 15
70 COM. UNGURENI UNGURENI 4 127 2 ob;5 km dr.expl. ICUŞENI 15
BORZEŞTI 10 11 JOLDEŞTI 37
CĂLUGĂRENI 5 15 POIANA 4
CĂLUGĂRENII NOI 6 TOTAL VORONA 31 67
DURNEŞTI 4 TOTAL GENERAL 3945 17028 ha 187ob;18,5 kmDN;
MINDREŞTI 17 gospodării; 15,2 kmdj;136,4 dc;72
PLOPENII MARI 5 2 blocuri Pd;17 pd;4J km.r.el;2,3
PLOPENII MICI 5 krn r.tf.2J45km străzi;
VICOLENI 5 1
TOTAL UNGURENI 20 72 Sursa: RA Apele Române-Filiala Iaşi
71 COM. UNŢENI UNŢENI 21 39
BURLA 8km DC A.4.1.3.3. Valorificarea potenţialului hidroenergetic al principalelor cursuri de apă (folosinţe
BURLEŞTI 5 10 2 pd neconsumatoare de apă)
MĂNĂSTIRENI 17 13 4 km DC
TOTAL UNŢENI 43 62 2 pd; 12 km DC Cursurile de apă din spaţiul hidrografic Prut, care ocupă cea mai mare parte a judeţului
72 COM. CULEŞTI VĂCULEŞTI 22 Botoşani, au un potenţial hidroenergetic neînsemnat.
SAUCENIŢA 18 20 1 Pd Pe râul Prut s-a valorificat potenţialul hidroenergetic al retenţiei create de realizarea barajului
TOTAL 18 42 1 Pd Stânca-Costeşti şi al efectului regularizator al lacului de acumulare prin realizarea în comun cu R.
VĂCULEŞTI Moldova a CHE Stânca-Costeşti cu o putere instalată de 16 MW şi o producţie medie de energie de 65
COM. VIIŞOARA VIIŞOARA 2 13 6Pd; 0,8 km DJ;0,5 GWh/an.
73
kmDC Pe conducta de aducţiune Stânca - Truşeşti se află MHC Stânca, cu o putere instalată de 0,64
74 COM. V.CÎMPULUI V.CÎMPULUI 25 MW şi o producţie de energie în anul mediu de 1 mil. KWh.
IONĂŞENI 50
Pe râul Siret, în cadrul amenajării hidrotehnice Rogojeşti se află uzina hidroelectrică Rogojeşti,
LUNCA 7
cu o putere instalată de 3,2, MW şi o producţie medie de energie de 9,06 GWh/an.
TOTAL 82
V.CÎMPULUI
75 COM. VLĂDENl VLĂDENl 116 A.4.1.3.4. Protecţia calităţii surselor de apă
BREHUIEŞTI 150
HRIŞCANI 54 Prin lucrări de protecţie a calităţii surselor de apă se înţeleg măsurile şi instalaţiile care au drept
HUŢANI 863 scop conservarea şi protecţia acestora împotriva poluării.
MÎNDREŞTI 6
TOTAL VLĂDENl 1189 A.4.1.3.4.1. Ape subterane
76 COM. VLĂSINEŞTI VLĂSINEŞTI 50 232
MIRON COSTIN 32 Caracteristicile litologice ale Platformei Moldoveneşti, reprezentată prin depozite cuaternare şi
SÎRBI 45 170 terţiare dispuse peste formaţiuni mai vechi cretacice, au fost favorabile acumulării de ape subterane la
TOTAL 95 434 diverse adâncimi, dar care, datorită calităţii climatice şi de strat, au în general debite reduse şi conţinut
VLASINEŞTI ridicat de săruri.
77 COM.VORNICENI VORNICENI 15 2 ob;4 Pd
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 97

100. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Apele freatice se acumulează în primul orizont de materiale permeabile şi se alimentează din înnisiparea unor foraje, datorită exploatării defectuoase şi dotării cu pompe inadecvate;
precipitaţii , din unităţile hidrogeologice vecine şi local din revărsarea râurilor.
În bazinul hidrografic Prut, care ocupă în cea mai mare parte teritoriul judeţului Botoşani, apele aplicarea unor pârghii economice (H.G. 1001/90) care au descurajat folosirea apei subterane acolo
freatice sunt cantonate în depozite argiloase de vârstă sarmaţiană, cu intercalaţii nisipoase de mică unde nu este absolut necesar.
importanţă hidrogeologică şi orizonturi gipsoase. În aceste condiţii, rezervele exploatabile se întâlnesc
în luncile râurilor, cu depozite slab permeabile şi sulfatate. În general, se observă ape sulfatate cu
mineralizare şi duritate înaltă cu un grad de potabilitate redus. A.4.1.3.4.2. Ape de suprafaţă
Pentru caracterizarea calitativă a apelor subterane freatice din punct de vedere a caracterului
chimic dominant şi al potabilităţii este fundamentală asigurarea unei reprezentativităţi a probelor.
Aceasta se obţine prin pomparea o perioada minimă până ce apa iese limpede, fără suspensii, pentru Caracterizarea apelor de suprafaţă se face pe baza STAS 4706/88 privind indicatorii fizico-
atingerea condiţiilor naturale iniţiale, precum şi un sistem adecvat de recoltare a probelor. chimici: regim de oxigen (RO), grad de mineralizare (GM) şi gradul toxicilor speciali(TS).
Aprecierea calităţii apelor subterane se face conform STAS 1342/91, care se referă la apa A. RÂURI.
potabilă furnizată de instalaţiile centrale sau surse locale de alimentare cu apă. Determinarea calităţii apei din râuri se face pe baza analizei apei în aşa-numitele secţiuni de
Se disting două feluri de impurificatori a apelor freatice: control, amplasate pe toate cursurile principale.
impurificare naturală produsă prin încărcarea excesivă a apelor cu săruri din rocile pe care le Râul Prut.
traversează. Aversele de ploaie contribuie la modificarea calităţii apei în corelaţie cu durata acestora şi a. Secţiunea Darabani. Este o secţiune de referinţă, fiind situată în aval de punctul de intrare în ţară
caracteristicile bazinului de recepţie ( pantă, litologie, grad de acoperire cu vegetaţie). (Orofteana). Râul Prut a înregistra în perioada de iarnă şi cea secetoasă (iunie - iulie) debite cuprinse
impurificarea artificială are loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale, de la unităţi între 21,7 - 72,0 mc/sec., iar la viituri (aprilie şi septembrie), debite de 300,0 - 700,0 mc/sec.
agrozootehnice sau de la alte surse de poluare: depozite de gunoi pe malurile cursurilor de apă sau b. Secţiunea Ştefăneşti - Stânca. Este situată în aval de acumularea Stânca-Costeşti şi ca urmare
lacurilor, batale de dejecţii la complexele zootehnice. debitul râului este variabil în funcţie de debitul uzinat generat de satisfacerea necesarului de apă a
folosinţelor din aval. Debitul a oscilat între 54,0 mc/sec. în luna iulie şi 163,0 mc/sec. în luna mai.
Caracterizare. Pe tronsonul Orofteana - acumularea Stânca-Costeşti în lungime de 239 km.,
râul Prut prezintă caracteristici fizico-chimice, biologice şi bacteriologice care îl încadrează în categoria
a II-a de calitate, recomandată de indicatorii RO şi TS. Impurificările se datorează unor cauze aflate pe
Principalele surse de poluare a apelor freatice teritoriul Ucrainei.
Tabel a.4.1.8.
Tronsonul aval acumulare Stânca-Costeşti - apele râului Prut beneficiază de autoepurarea
Nr. Sursa de poluare Localizare Natura poluării Amploarea Unitatea
produsă de acumularea Stânca şi trec în categoria I de calitate pentru toţi indicatorii, situaţie ce se
crt. poluării
menţine până la confluenţa cu râul Jijia.
1. Depozit de gunoi pe mal municipiul substanţe medie Primăria
r. Jijia Dorohoi organice Dorohoi Râul Başeu.
2. Depozit de gunoi pe mal comuna substanţe medie Primăria Calitatea apelor râului este urmărită în trei secţiuni de control: Havârna, aval Săveni şi
r. Podriga Darabani organice Darabani Ştefăneşti, în amonte de confluenţa cu râul Prut.
3. Depozit de gunoi pe mal comuna substanţe medie Primăria
r. Varniţa Frumuşica organice Frumuşica Pe tronsonul izvoare - acumulare Hăneşti, în lungime de 72 km., râul este “degradat”, calificativ
Sursa: RA Apele Române-Filiala Iaşi
dat de indicatorii RO şi TS, ca urmare a unei poluări naturale datorate condiţiilor geomorfologice a
zonelor străbătute cât şi a poluării produse de evacuarea apelor uzate din localitatea Săveni.
Concluzii privind apele subterane. Pe tronsonul acumulare Hăneşti - confluenţă râu Prut, în lungime de 46 km., râul este încadrat
În ultimii ani, tendinţa de utilizare a apelor freatice este în scădere şi este pusă pe seama în categoria a II-a de calitate, dată de valorile TS şi GM.
următorilor factori: Râul Podriga.
reducerea activităţii unor unităţi economice; Are o lungime supravegheată calitativ de 40 km., în două secţiuni: aval Darabani şi amonte
renunţarea la fronturile de foraje aflate în administrarea fostelor C.A.P.-uri şi trecerea parţială a confluenţă cu râu Başeu. Pe tot parcursul râul este “degradat” datorită valorilor RO şi TS, urmare
acestora în conservare; influenţei staţiei de epurare a oraşului Darabani.
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 98

101. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Râul Jijia. Încadrarea secţiunilor de supraveghere în categorii de calitate
Tabel a.4.1.9.
Categoria apei este urmărită pe teritoriul judeţului Botoşani în două secţiuni de control: amonte
Dorohoi şi Todireni. Nr. Cursul Secţiunea de Categoria de calitate
Crt. de apă supraveghere R.O. G.M. T.S. GEN.
Secţiunea amonte Dorohoi este situată la 14 km. de izvoare debitul fiind cuprins între 0,066 0 1 2 3 4 5 6
mc/sec. în august şi 4,04 mc/sec. în luna aprilie. 1. Prut Darabani II I II II
Secţiunea Todireni este situată la 104 km faţă de prima secţiune şi este influenţată de apele 2. Prut Ştefăneşti I I I I
reziduale evacuate pe traseu. 3. Başeu Havârna D I D D
Caracterizare. Tronson izvoare Dorohoi. Râul se încadrează în categoria a III-a de calitate 4. Podriga aval Darabani D I D D
impusă de RO şi TS, situaţie datorată unei impurificări naturale provocată de dezvoltarea abundentă a 5. Podriga amonte Başeu D I D D
vegetaţiei acvatice care în procesele de descompunere dă naştere unor compuşi organici responsabili de 6. Başeu aval Săveni D III D D
calitatea apei din aval. 7. Başeu Ştefăneşti III II II III
8. Jijia amonte Dorohoi III I III III
Tronsonul Dorohoi - confluenţă râu Prut. Râul este puternic degradat ca urmare a valorilor RO
9. Jijia Dângeni D I D D
şi TS, influenţaţi de sursele de poluare care sunt, în judeţul Botoşani staţia de epurare a municipiului
10. Jijia Truşeşti D II III D
Dorohoi şi S.C. ZATRUS S.A. Truşeşti.
11. Jijia Todireni D II III D
12. Sitna amonte Leorda III I II III
Râul Sitna. 13. Sitna Botoşani II I II II
14. Sitna Stăuceni D I III D
Are o lungime de 78 km şi a fost supravegheat în trei secţiuni: amonte Leorda, amonte Botoşani
15. Sitna Todireni D I III D
şi Todireni.
16. Miletin Nicolae Bălcescu III I III III
Pe tronsonul izvoare - amonte Botoşani, în lungime de 28 km., apa este de categoria a II-a, 17. Siret Siret I I I I
impusă de RO şi TS. 18. Siret Huţani I I I I
Pe tronsonul amonte Botoşani - confluenţă râul Jijia, în lungime de 50 km., râul se încadrează în 19. Siret Lespezi I I I I
categoria “degradat” datorită evacuării de ape uzate insuficient epurate de către staţia de epurare a Sursa: RA Apele Române-Filiala Iaşi
municipiului Botoşani.
B. STADIUL CALITĂŢII APEI DIN LACURI.
Pentru caracterizarea calitativă a apei din acumulări, au fost studiate următoarele lacuri:
Râul Miletin.
- Stânca-Costeşti - Mileanca
Este ţinut sub observaţie în secţiunile Nicolae Bălcescu şi Şipote (judeţul Iaşi). - Negreni - Cătămăreşti
Tronsonul izvoare - N. Bălcescu, în lungime de 37 km., prezintă o apă de categoria a III-a de - Cal Alb - Drăcşani
calitate. - Rogojeşti - Bucecea
Tronsonul N. Bălcescu - confluenţă râul Jijia a fost încadrat în categoria “degradat” datorită
Au fost studiate:
impurificării cu apele evacuate fără epurare de localitatea Flămânzi.
valorile absolute ale indicatorilor de calitate, conform STAS 4706/88;
valorile comparative ale indicatorilor de calitate din 1996 faţă de anul 1995, determinându-se
Râul Siret.
tendinţa de creştere, scădere sau stagnare a valorilor.
A fost supravegheat în trei secţiuni: Siret, Huţani şi Lespezi (judeţul Iaşi), aferente judeţului
Din analiză a rezultat că situaţia globală a calităţii în anul 1996 este uşor înrăutăţită faţă de anul
Botoşani.
1995, având explicaţie în evoluţia trofică şi în funcţionarea defectuoasă a staţiilor de epurare a
La toţi indicatorii, analizele fizico-chimice indică o apă de calitatea I, excepţie făcând localităţilor din amonte.
concentraţia ionilor de Fe, care uneori a depăşit limita categoriei I, dar aceasta s-a datorat fondului
Acumularea Stânca-Costeşti, amplasată pe râul Prut, nu are surse de impurificare pe teritoriul
natural al bazinului hidrografic.
judeţului Botoşani. Volumul mare de apă reţinut în acumulare are capacitatea naturală de autoepurare şi
anihilare a încărcărilor în anumiţi impurificatori, transportaţi de râul Ciugur (R. Moldova).
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 99

102. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Calitatea apei din acumulare este de categoria I la unii indicatori, de categoria a II-a la regimul staţia de epurare se execută lucrări de reamplasare şi modernizare la o parte din obiectele staţiei. Se
de oxigen şi degradat la fosfor, situaţie explicată prin seceta prelungită din anii 1994 şi 1995, când preconizează ca punerea în funcţiune să se facă la sfârşitul anului 2010. S.C. APA GRUP S.A.
volumul din acumulare a scăzut. Botosani – sect. Stefanesti - Săveni are staţie de epurare pentru capacitatea de 7,22 l/sec. prevăzută cu
treaptă mecanică şi biologică, dar realizează randamente scăzute datorită unei exploatări
Acumularea Negreni, pe râul Başeu, a înregistrat o evoluţie negativă în cursul anului 1996.
necorespunzătoare.
Indicatorii chimici încadrează lacul în categoria a II - III-a de calitate şi uneori “degradat” (dată
de influenţa fosforului). În localitatea Flămânzi, lucrările începute în anul 1990 la staţia de epurare (lucrare nouă) au fost
întrerupte din lipsa finanţării, staţie care se menţine şi în prezent, după trecerea administrării
Acumularea Cal Alb, pe râul Başeu, manifestă tendinţa de îmbunătăţire a calităţii apei. Pe baza gospodăriei comunale în sarcina Primăriei.
analizei indicatorilor chimici, apa lacului este de categoria I la majoritatea indicatorilor chimici,
exceptând substanţele organice şi fosforul, care îl încadrează “degradat”.
A.4.2. REŢELE HIDROEDILITARE
Acumularea Mileanca, pe râul Podriga se încadrează în categoria lacurilor cu conservarea
calităţii. Indicatorii chimici sunt în limita categoriei I de calitate, excepţie făcând sulfaţii care situează A.4.2.1. Alimentare cu apă
lacul în categoria a II-a.
Acumularea Cătămăreşti, pe râul Sitna prezintă o regresie a calităţii. Indicatorii chimici situează În judeţul Botoşani există în prezent 44 U.A.T.-uri cu localităţi dotate cu instalaţii centralizate şi
acumularea în categoria I, dar regimul de oxigen o încadrează în categoria a III-a, iar fosforul o locale de alimentare cu apă, din care 2 municipii, 5 oraşe şi 66 localităţi din 37 de comune. Lungimea
degradează. simplă a reţelei de distribuţie este la nivel de judeţ de 751,1 km, din care 455,6 km în localităţi urbane şi
295,5 în localităţi rurale.
Acumularea Drăcşani, pe râul Sitna, prezintă o evoluţie negativă a calităţii apei. Valorile
anormal de ridicate ale regimului de oxigen atestă o impurificare puternică şi sistematică cu substanţe Debitul total de apă potabilă distribuită este în 2008 de 7.785.000 m³, din care 4.972.000 m³
nedegradate în staţiile de epurare din amonte. pentru uz casnic.
Acumularea Rogojeşti, pe râul Siret, îşi menţine calitatea I, ca şi în anii precedenţi. Se Alimentarea cu apă a localităţilor este realizată prin două sisteme: sisteme centralizate şi sisteme
înregistrează totuşi o depăşire la fierul total, cu caracter nepermanent, provenită din fondul natural al locale.
bazinului hidrografic. A. Sistemele centralizate de alimentare sunt asigurate de principalele aducţiuni şi derivaţii
Acumularea Bucecea, pe râul Siret, se încadrează în categoria I, cu aceleaşi observaţii ca mai (Bucecea - Dorohoi, Siret - Botoşani, Botoşani - Flămânzi, Stânca - Truşeşti, Negreni - Săveni), fiind
sus. reprezentate prin:
A.1. Sistemul Bucecea - Botoşani - Dorohoi - Flămânzi, este alimentat din două surse: o sursă
subterană în lunca râului Siret (dren vizitabil) ce asigură un debit de 30 l/s, fără tratare, şi o sursă de
C. SURSE DE POUARE. suprafaţă (acumularea Bucecea) dimensionată la un debit de 2100 l/s, cu tratare.
Principalele surse de poluare din judeţul Botoşani sunt: S.C. APA GRUP S.A. Botoşani, S.C. A.2. Sistemul Ştefăneşti - Truşeşti este alimentat din sursa de suprafaţă acumularea Stânca-
APA GRUP S.A. - sect. Dorohoi, S.C. APA GRUP S.A. – sector Darabani, S.C. APA GRUP S.A. – Costeşti, dimensionat la un debit de 100 l/s (cu posibilităţi de extindere până la 200 l/s).
sect. Stefanesti – Săveni.
A.3. Sistemul Negreni - Săveni este cel mai mic (aproape un sistem local), alimentat din sursa de
La S.C. APA GRUP S.A. Botoşani, staţia de epurare funcţionează cu treptele de epurare suprafaţă acumularea Negreni.
mecanică (1200 l/sec.) şi biologică, prin aerare cu rotori, la capacitatea de 600 l/sec. Debitul mediu
trecut prin staţie în anul 2008 a fost de 378,65 l/sec., dar randamentul global a fost relativ scăzut, în A.4. Sistemul Darabani este deasemenea un sistem aproape local, alimentat din puţuri şi drenuri
special la treapta biologică, care funcţionează necorespunzător, datorită atât incapacităţii de a prelua în în lunca Prutului cu tratare.
totalitate debitul de ape uzate cât şi deselor defecţiuni la instalaţiile de aerare. Diferenţa de 600 l/sec. se
evacuează în râul Sitna epurată numai în treapta mecanică . este de remarcat situaţia specială existentă
în zona de sud a oraşului, unde colectoarele de canalizare converg în staţia de pompare Tulbureni cu B. Sistemele locale sunt sisteme de alimentare cu capacităţi reduse, în principal din surse
un debit mediu zilnic de 393,60 l/sec. Staţia are rolul de a tranzita aceste debite spre staţia de epurare, subterane, fără tratare. Sistemele locale asigură doar o alimentare cu apă parţială, între 2 şi 80 % din
dar conducta de transport nu poate prelua întregul debit, astfel că o parte (212 l/sec.) este evacuat în populaţia localităţilor.
pârâul Tescu (afluent al râului Sitna) fără a fi epurate. Pentru rezolvarea acestei probleme, S.C. APA
GRUP S.A. a analizat două variante: mărirea capacităţii de transport a conductei spre staţia de epurare
sau construirea unei staţii de epurare în zonă. Din lipsa resurselor financiare, nu s-a realizat nici una Principalele aspecte caracteristice privind alimentarea cu apă a localităţilor sunt următoarele:
din variante. Municipiul Botoşani
S.C. APA GRUP S.A. – sect. Dorohoi execută lucrări de refacere a reţelelor de canalizare şi un Este alimentat cu apă din acumularea Bucecea (în principal) şi din subteranul luncii Siretului;
nou colector cu diametrul 1000 mm. Spre staţia de epurare, lucrare executată în procent de 100%. În
Transportul apei se realizează prin aducţiunea Siret - Botoşani.
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 100

103. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Debitul de apă distribuit pentru consumatori este de 5.637.000 m³/an, din care 3.355.000 m³/an Caracteristicile principale privind canalizarea şi epurarea apelor uzate se prezintă astfel:
pentru uz casnic;
Lungimea reţelelor de distribuţie este de 286,2 km;
Municipiul Botoşani
Ponderea populaţiei care se alimentează în sistem centralizat este de 100 %;
Canalizare în sistem unitar 90% şi separativ 10%;
Municipiul Dorohoi Lungimea reţelelor de canalizare 146,20 km;
Alimentat din acumularea Bucecea;
Staţie de epurare cu treaptă mecanică (1200 l/s) şi biologică (600 l/s);
Transportul apei se realizează prin aducţiunea Bucecea - Dorohoi;
Grad de epurare: corespunzător
Debitul de apă distribuit este de 989.000 m³/an, din care pentru uz casnic 741.00 m³/an;
Lungimea reţelelelor de distribuţie este de 64,5 km;
Municipiul Dorohoi
Ponderea populaţiei alimentate este de 100 %; Canalizare în sistem unitar 76% şi separativ 24%;
Oraşul Darabani Lungimea reţelelor de canalizare 45,60 km;
Alimentat din subteranul luncii Prutului prin puţuri şi dren semivizitabil. Staţie de epurare cu treaptă mecanică (238 l/s) şi biologică (238 l/s);
Transportul apei se realizează printr-o conductă de aducţiune în lungime de 4,5 km; Grad de epurare: necorespunzător
Debitul de apă distribuit este de 65.000 m³/an, din care pentru uz casnic 39.000 m³/an;
Lungimea reţelelor de distribuţie este 9,0 km.
Oraşul Darabani
Ponderea populaţiei alimentată în sistem centralizat este de 75 %;
Canalizare în sistem unitar 100%;
Oraş Săveni Lungimea reţelelor de canalizare 4,1 km;
Alimentat din acumularea Negreni; Staţie de epurare cu treaptă mecanică (15 l/s);
Transportul apei se face prin aducţiunea Negreni - Săveni. Grad de epurare: necorespunzător
Debitul de apă distribuit 123.000 m³/an, din care pentru uz casnic 94.000 m³/zi;
Lungimea reţelelor de distribuţie este de 28,6 km;
Oraş Săveni
Ponderea populaţiei alimentate în sistem centralizat este de 80 %; Canalizare în sistem unitar 90% şi separativ 10%.
Localităţile rurale care dispun de instalaţii centralizate de alimentare cu apă sunt in număr de 66.
Lungimea reţelelor de calizare 10,20 km.
Debitul total de apă distribuită consumatorilor din mediul rural în sistem centralizat este de Staţie de epurare cu treaptă mecanică 43% şi biologică 43%.
971.000 m³/an, din care pentru uz casnic 743.000 m³/zi.
Grad de epurare: necorespunzător
Lungimea totală a reţelelor de distribuţie este de 295,5 km;
Ponderea populaţiei care beneficiază de apă în sistem centralizat variază între 2 şi 100%, existând
localităţi cu pondere de peste 50 % chiar şi în sistemele locale de alimentare; În localităţile rurale cu reţele de canalizare şi fără staţii de epurare, deversarea apelor uzate se face
necontrolat. În restul localităţilor rurale localnicii şi unele obiective social-economice folosesc closete
Localităţile rurale care nu dispun de alimentare cu apă în sistem centralizat sau local, se uscate în curţi şi incinte.
alimentează din pânza freatică prin fântâni.
A.2.2.2. CANALIZARE
În judeţul Botoşani dispun de instalaţii de canalizare a apelor menajere şi pluviale un număr de 9
localităţi, din care 4 localităţi urbane şi 5 rurale.
Lungimea totală a reţelelor de canalizare este de 228,2 km, din care 206,5 km în localităţile urbane
şi 21,7 km în localităţile rurale.
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 101

104. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Sistemul de canalizare din judeţ Drumurile naţionale
Tabel a.4.2.2. În anul 2008, reţeaua de drumuri naţionale de pe teritoriul judeţului Botoşani însuma un număr de
Lungimea reţelei de 9 trasee şi avea o lungime totală de 449,401 km. Prezentăm în tabelul următor lista drumurilor nationale
Localitatea colectare a apelor reziduale Epurare ape reziduale Emisar din judeţul Botosani:
(km)
BOTOŞANI 146 Treapta a doua de tratare SITNA Lista drumurilor naţionale din judeţul Botoşani
DOROHOI 45,2 Treapta a doua de tratare JIJIA Tabel a.4.3.1.
DARABANI 4,9 Treapta a doua de tratare BAŞEU LUNGIMEA REALĂ
POZIŢIA KILOMETRICĂ
(km)
SĂVENI 10,2 Treapta a doua de tratare BAŞEU Nr. DENUMIREA
TRASEUL DRUMULUI ORIGINE DESTINAŢIE
crt. DRUMULUI Date din Date din
FLĂMÂNZI 2,5 Fără tratare MILETIN (poziţie (poziţie anul 2008 anul 1998
ŞTFĂNEŞTI 3,1 Fără tratare PRUT kilometrică) kilometrică)
Limita jud. Iaşi – Santa Mare – Ştefăneşti –
BUCECEA 5 Fără tratare SITNA 1 24 C 43+850 142+250 98,535 98,350
Manoleasa – Rădăuţi Prut – DN 29A
M. EMINESCU menajer fosă septică DRESLEUCA 2 28 B Limita jud. Iaşi – Fumuşica – Botoşani – DN 29 39+000 76+758 39,492 37,758
Limita jud. Suceava – Botoşani – Săveni –
3 29 21+670 99+850 78,274 78,180
Manoleasa – DN 24C
Limita jud. Suceava – Vârfu Câmpului – Dorohoi
A.4.3. REŢELE DE TRANSPORT 4 29 A – Darabani – Rădăuţi Prut – Frontieră Rep. 23+010 98+842 76,551 74,732
Moldova
5 29 B Botoşani (DN 29) – Leorda – Dorohoi (DN 29A) 0+000 33+292 33,489 33,292
În cadrul infrastructurilor tehnice un loc important îl ocupă reţelele transport, compuse din: DN 29B - Cucorăni - Bucecea - Mihăileni –
6 29 C 0+000 43+800 43,975 45,800
Limita jud. Suceava
- reţea de transport rutier;
Botoşani (DN 29B) – Truşeşti - Ştefăneşti – (DN
7 29 D 0+000 48+146 48,718 48,150
- reţeaua de transport feroviar; 24C)
8 29 E Stânca (DN 24C) – Frontieră Rep. Moldova 0+000 2+495 2,495 ...
- reţeaua de transport aeriean; 9 29 F Vorniceni - DN 29A - Cristineşti 0+000 27+900 27,872 ...
10 TOTAL 449,401 416,262
- reţeaua de transport naval. Sursa: D.R.D.P. Iaşi, Secţia Drumuri Naţionale Botoşani, noiembrie 2009
Datele necesare analizei, pentru toate tipurile de reţele de transport s-au obţinut din evidenţe
statistice, din planurile de amenajare a teritoriului naţional (secţiunea a II-a), de la societăţile şi regiile care Sectoarele de drum naţional ce străbat municipiul Botoşani se află în întreţinerea Primăriei
gestionează activitatea în domeniu, menţionate în introducere. municipiului Botoşani.
Lungimea drumurilor naţionale pe tipuri de îmbrăcăminţi se prezintă astfel:
A.4.3.1. Reţeaua de transport rutier - beton asfaltic = 296,902 km (66,07 %)
- îmbrăcăminţi asfaltice uşoare = 84,253 km (18,75 %)
Din analiza echipării cu reţele de transport rutier a judeţului Botoşani au rezultat următoarele: - beton de ciment = 33,052 km (7,35 %)
Reţeaua de transport rutier cuprinde: - drumuri pietruite = 35,194 km (7,83 %)
-------------------------
• 9 trasee de drumuri naţionale (449,401 km) din care 1 este drum european (E 58) TOTAL = 449,401 km
• 29 trasee de drumuri judeţene (637,467 km)
• 174 trasee de drumuri comunele (1032,758 km).
Lungimile de îmbrăcăminţi rutiere pe drumurile naţionale din România
Lungimea totală a drumurilor publice din judeţul Botoşani este de 2119,626 km, reprezentând Tabel a.4.3.2.
2,59 % din totalul drumurilor publice din România care este de 81.693 km. Îmbrăcăminte de Îmbrăcăminte
Denumirea Beton de Pietruire
2 Nr. crt. beton asfaltic bituminoasă Pavaj (PV)
Densitatea drumurilor publice în judeţul Botoşani este de 42,51 km/100 km , valoare peste drumului ciment (BC) (P)
(IBA) uşoară (IBU)
media pe ţară care este de 34,27 km/100 km2. 0 1 2 3 4 5 6
Din total lungime drumuri publice situaţia se prezintă astfel: 1 DN 24C 46,256 17,085 - - 35,194
2 DN 28B 24,526 - 14,966 - -
- 449,401 km (21,20 %) sunt drumuri naţionale
3 DN 29 76,004 2,270 - - -
- 637,467 km (30,07 %) sunt drumuri judeţene 4 DN 29A 61,734 - 14,817 - -
- 1032,758 km (48,73 %) sunt drumuri comunale. 5 DN 29B 31,299 2,190 3,265 - -
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 102

105. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
DE
TREI
LOCALITĂŢILE ÎNTRE
CARE ESTE CUPRINS
PATRU
ADMINISTRAREA
ALE
Îmbrăcăminte de Îmbrăcăminte LUNGIMEA SECTORULUI PE
Denumirea Beton de Pietruire TIPURI DE ÎMBRACAMINTI
Nr. crt. beton asfaltic bituminoasă Pavaj (PV)
BETON DE CIMENT
drumului ciment (BC) (P)
BETON ASFALTIC
KM
(IBA) uşoară (IBU)
DRUM PIETRUIT
ÎMBRĂCĂMINTE
CATEGORIA DN
CU
MUNICIPIILOR
CU
ECHIVALENŢI
VIABILITATE
6
SECTORULUI
0 1 2 3 4 5
KILOMETRI
ASFALTICĂ
SECTORUL
POZIŢIILE
JUDEŢUL
6 DN 29C 8,377 32,329 3,269 - -
UŞOARĂ
SECTOR
SECTOR
STAREA
RELIEF
BENZI
BENZI
7 DN 29D 46,211 2,507 - - -
DN
IN
8 DN 29E 2,495 - - - - 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
9 DN 29F - 27,872 - - - 24C 94+300÷96+350 2,069 Ripiceni Ripiceni B BT S D 1,773
24C 96+350÷103+170 6,930 Ripiceni Manoleas B BT S D 5,940
10 TOTAL 296,902 84,253 33,052 - 35,194 24C 103+170÷103+760 0,590 Manoleasa Manoleas B BT S D 0,506
Sursa: DRDP Iaşi, Secţia Drumuri Naţionale Botoşani, noiembrie 2009 24C 103+760÷105+800 1,859 Manoleasa Manoleasa B BT S D 1,593
Prut
24C 105+800÷106+650 0,883 Manoleasa Manoleasa B BT S D 0,757
Starea de viabilitate a drumurilor naţionale poate fi considerată în general ca fiind bună, acest fapt Prut Prut
24C 106+650÷106+900 0,330 Manoleasa Manoleasa M BT S D 0,283
rezultând şi din tabelul următor. Prut Prut
24C 106+900÷107+960 0,980 Manoleasa Iorga M BT S D 0,840
Prut
Situaţia de viabilitate a drumurilor la data de 31.12.2008 24C 107+960÷109+000 1,040 Iorga Iorga M BT S D 0,891
24C 109+000÷110+410 1,410 Iorga Liveni M BT S D 1,209
detaliată pe DN la nivel secţie (SDN Botoşani)
24C 110+410÷114+750 4,340 Liveni Liveni M BT S D 3,720
Tabel a.4.3.3. 24C 114+750÷117+950 3,200 Liveni Mitoc M BT S D 2,743
DE
TREI
LOCALITĂŢILE ÎNTRE
CARE ESTE CUPRINS
PATRU
ADMINISTRAREA
ALE
LUNGIMEA SECTORULUI PE
24C 117+950÷118+950 1,000 Mitoc Mitoc M BT S D 0,857
TIPURI DE ÎMBRACAMINTI
24C 118+950÷134+500 15,394 Mitoc MIorcani M BT S D 13,195
BETON DE CIMENT
BETON ASFALTIC
KM
DRUM PIETRUIT
24C 134+500÷137+910 3,410 Miorcani Miorcani M BT S D 2,923
ÎMBRĂCĂMINTE
CATEGORIA DN
CU
MUNICIPIILOR
CU
ECHIVALENŢI
24C 137+910÷140+700 2,790 Miorcani Radauti M BT S D 2,391
VIABILITATE
SECTORULUI
KILOMETRI
ASFALTICĂ
Prut
SECTORUL
POZIŢIILE
JUDEŢUL
24C 140+700÷142+000 1,300 Radauti Radauti M BT S D 1,114
UŞOARĂ
SECTOR
SECTOR
STAREA
RELIEF
Prut Prut
BENZI
BENZI
24C 142+000÷142+250 0,250 Radauti Radauti M BT S D 0,214
DN
IN
Prut Prut
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 98,535 46,256 0,000 17,085 35,194 0,000 0,000 0,000 84,726
24 C IAŞI –
BIVOLARI – 28B TIRGU
ŞTEFĂNEŞTI - FRUMOS –
MANOLEASA HIRLAU-
24C 43+850÷43+900 0,050 Bivolari Badarai B BT S D 0,043 BOTOSANI
24C 43+900÷43+925 0,025 Badarai Badarai B BT S D 0,021 28B 39+000÷43+040 4,031 Maxut Frumusica B BT E D 4,031
28B 43+040÷45+100 1,845 Frumusica Frumusica B BT E D 1,845
24C 43+925÷45+037 1,118 Badarai Badarai B BT S D 0,958
28B 45+100÷45+600 0,846 Frumusica Flaminzi B BT E D 0.846
24C 45+037÷45+500 0,463 Durneşti Durneşti B BT S D 0,397 28B 45+600÷50+530 4,832 Flaminzi Flaminzi B BT E D 4,832
24C 45+500÷45+557 0,057 Durneşti Durneşti B BT S D 0,049 28B 50+530÷52+050 1,467 Flaminzi Cotu B BT E D 1,467
24C 45+557÷45+928 0,381 Durneşti Durneşti B BT S D 0,327 28B 52+050÷53+360 1,313 Cotu Cotu B BT E D 1,313
28B 53+360÷53+875 0,527 Cotu Cotu B BT E D 0,527
24C 45+928÷46+269 0,341 Santa Mare Santa Mare B BT S D 0,292
28B 53+875÷57+100 3,250 Copalau Copalau B BT E D 3,250
24C 46+269÷48+000 1,725 Santa Mare Santa Mare B BT S D 1,479 28B 57+100÷57+600 0,500 Copalau Zaicesti B BT E D 0,500
24C 48+000÷50+063 2,072 Santa Mare Santa Mare B BT S D 1,776 28B 57+600÷59+000 1,400 Copalau Zaicesti B BT E D 1,400
24C 50+063÷57+724 7,691 Santa Mare Ringhilesti- B BT S D 6,592 28B 59+000÷67+600 8,686 Copalau Zaicesti B BT E D 8,686
Deal 28B 67+600÷68+406 0,796 Zaicesti Zaicesti B BT E D 0,796
24C 57+724÷58+207 0,481 Ringhilesti- Ringhilesti- B BT S D 0,412 28B 68+406÷68+620 0,214 Zaicesti Botoşani B BT E D 0,214
Deal Deal 28B 68+620÷69+613 0,993 Zaicesti Botoşani B BT E D 0,993
24C 58+207÷58+580 0,371 Ringhilesti- Iliseni B BT S D 0,318 28B 69+613÷71+100 1,529 Zaicesti Botoşani B BT E D 1,529
Deal 28B 71+100÷71+150 0,050 Botoşani Botoşani B BT M E D 0,050
24C 58+580÷58+600 0,020 Ringhileşti Iliseni B BT S D 0,017 28B 71+150÷72+730 1,580 1,580 Botoşani Botoşani B BT M E D 2,370
24C 58+600÷59+612 1,028 Iliseni Iliseni B BT S D 0,881 28B 72+730÷74+250 1,520 Botoşani Botoşani B BT M E D 1,737
24C 59+612÷61+129 1,473 Iliseni Damideni B BT S D 1,263 28B 74+250÷75+390 1,023 Botoşani Botoşani B BT M E D 1,710
28B 75+390÷76+758 3,090 3,090 Botoşani Botoşani B BT M E D 6,180
24C 61+129÷62+261 1,180 Damideni Damideni B BT S D 1,011 39,492 24,526 14,966 0,000 0,000 1,580 3,090 7,263 44,276
24C 62+261÷65+800 3,539 Damideni Romaneşti B BT S D 3,033 29 SUCEAVA –
24C 65+800÷66+000 0,200 Romaneşti Romaneşti B BT S D 0,171 BOTOSANI –
24C 66+000÷66+930 0,916 Romaneşti Romaneşt B BT S D 0,785 SAVENI -
MANOLEASA
24C 66+930÷67+739 0,811 Romaneşti Romaneşt B BT S D 0,695 29 21+670÷24+070 2,507 Dumbraveni Hutani B BT E D 2,507
24C 67+739÷71+653 3,914 Bobuleşti Bobuleşti B BT S D 3,355 29 24+070÷25+300 0,858 Hutani Hutani B BT E D 0,858
24C 71+653÷72+079 0,426 Bobuleşti Badiuţi B BT S D 0,365 29 25+300÷26+800 1,954 Hutani Vladeni B BT E D 1,954
24C 72+079÷73+142 1,142 Badiuţi Badiuţi B BT S D 0,979 29 26+800÷27+650 0,689 Vladeni Vladeni B BT E D 0,689
29 27+650÷31+200 3,601 Vladeni Baisa B BT E D 3,601
24C 73+142÷74+385 1,245 Stefanesti Stefanesti B BT S D 1,067 29 31+200÷31+680 0,475 Baisa Baisa B BT E D 0,475
24C 74+385÷75+580 1,197 Stefanesti Stefanesti B BT S D 1,197 29 31+680÷36+440 4,622 Baisa Hudum B BT E D 4,622
24C 75+580÷77+210 1,643 Stefanesti Stinca B BT S D 1,485 29 36+440÷37+400 1,239 Hudum Hudum B BT E D 1,239
24C 77+210÷77+944 0,744 Stinca Stinca B BT S D 0,660 29 37+400÷37+900 0,369 Hudum Botosani B BT E D 0,369
29 37+900÷39+400 1,484 1,484 Botosani Botosani B BT E D 3,437
24C 77+944÷94+300 16,507 Stinca Ripiceni B BT S D 14,149
29 39+400÷39+780 0,380 0,380 Botosani Botosani B BT E D 1,484
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 103

106. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
DE
DE
TREI
LOCALITĂŢILE ÎNTRE
CARE ESTE CUPRINS
TREI
LOCALITĂŢILE ÎNTRE
CARE ESTE CUPRINS
PATRU
ADMINISTRAREA
PATRU
ADMINISTRAREA
ALE
ALE
LUNGIMEA SECTORULUI PE LUNGIMEA SECTORULUI PE
TIPURI DE ÎMBRACAMINTI TIPURI DE ÎMBRACAMINTI
BETON DE CIMENT
BETON DE CIMENT
BETON ASFALTIC
BETON ASFALTIC
KM
KM
DRUM PIETRUIT
DRUM PIETRUIT
ÎMBRĂCĂMINTE
ÎMBRĂCĂMINTE
CATEGORIA DN
CATEGORIA DN
CU
CU
MUNICIPIILOR
MUNICIPIILOR
CU
CU
ECHIVALENŢI
ECHIVALENŢI
VIABILITATE
VIABILITATE
SECTORULUI
SECTORULUI
KILOMETRI
KILOMETRI
ASFALTICĂ
ASFALTICĂ
SECTORUL
SECTORUL
POZIŢIILE
POZIŢIILE
JUDEŢUL
JUDEŢUL
UŞOARĂ
UŞOARĂ
SECTOR
SECTOR
SECTOR
SECTOR
STAREA
STAREA
RELIEF
RELIEF
BENZI
BENZI
BENZI
BENZI
DN
DN
IN
IN
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
29 39+780÷40+300 0,320 0,320 Botosani Botosani B BT E D 0,640 Deal Deal
29 40+300÷41+900 1,400 1,400 Botosani Botosani B BT E D 2,800 Catamaresti
29B 5+850÷11+600 5,620 Cervicesti B BT P D 5,620
29 41+900÷42+000 0,100 0,100 Botosani Botosani B BT E D 0,200 Deal
29 42+000÷43+500 1,470 Botosani Botosani B BT E D 2,345 29B 11+600÷12+210 1,667 Cervicesti Cervicesti B BT P D 1,667
29 43+500÷44+100 0,630 Botosani Botosani B BT E D 1,260 29B 12+210÷15+200 2,996 Cervicesti Leorda B BT P D 2,996
29 44+100÷44+400 0,300 Botosani Rachiti B BT E D 0,352 29B 15+200÷16+060 0,857 Leorda Leorda B BT P D 0,857
29 44+400÷44+950 0,550 Rachiti Rachiti B BT E D 0,566 29B 16+060÷20+695 3,604 Leorda Braiesti B BT P D 3,604
29 44+950÷62+060 17,164 Rachiti Ungureni B BT S D 14,808 29B 20+695÷22+520 1,823 Braiesti Braiesti B BT P D 1,823
29 62+060÷65+940 3,943 Ungureni Ungureni B BT S D 3,380 29B 22+520÷24+685 2,210 Braiesti Vaculesti B BT P D 2,210
29 65+940÷74+778 8,900 Ungureni Saveni B BT S D 7,629 29B 24+685÷25+571 0,978 Vaculesti Vaculesti B BT P D 0,978
29 74+778÷77+030 2,314 Saveni Saveni B BT S D 1,983 29B 25+571÷26+996 1,425 Vaculesti Saucenita B BT P D 1,425
Aurel 29B 26+996÷27+910 0,904 Saucenita Saucenita B BT P D 0,904
29 77+030÷83+505 6,534 Saveni B BT S D 5,601
Vlaicu 29B 27+910÷29+670 1,770 Saucenita Dealu Mare B BT P D 1,770
Aurel Aurel 29B 29+670÷30+605 0,935 Dealu Mare Dealu Mare B BT P D 0,935
29 83+505÷84+605 1,162 B BT S D 0,996
Vlaicu Vlaicu 29B 30+605÷31+500 0,830 Dealu Mare Dorohoi B BT P D 0,830
Aurel 29B 31+500÷32+300 0,800 Dorohoi Dorohoi B BT P D 0,800
29 84+605÷87+384 2,804 Avrameni B BT S D 2,402
Vlaicu 29B 32+300÷33+292 1,137 1,137 Dorohoi Dorohoi B BT P D 2,274
29 87+384÷89+527 2,243 Avrameni Avrameni B BT S D 1,923 33,489 31,299 0,000 2,190 0,000 0,000 4,234 5,037 37,726
29 89+527÷94+800 5,330 Avrameni Flondora B BT S D 4,569 29C CUCORANI –
29 94+800÷96+900 2,162 Flondora Flondora B BT S D 1,853 VIRFU
29 96+900÷99+850 2,770 Manoleasa Manoleas B BT S D 2,374 CIMPULUI-
78,274 76,004 0,000 2,270 0,000 0,000 3,684 5,784 76,916 MIHAILENI
29A SUCEAVA – 29C 0+000÷1+030 1,030 Inters 29B Cucorani B BT S D 0,883
DOROHOI – 29C 1+030÷1+240 0,210 Cucorani Cucorani B BT S D 0,180
RADAUTI- PRUT 29C 1+240÷2+600 1,364 Cucorani Cucorani B BT S D 1,169
29A 23+010÷23+550 0,540 Zvoristea Vf Camp. B BT S D 0,463 29C 2+600÷4+505 1,905 Cucorani Calinesti B BT S D 1,633
29A 23+550÷26+300 2,750 Vf Camp. Vf Camp. B BT S D 2,357 29C 4+505÷5+550 1,030 Cucorani Calinesti B BT S D 0,882
29A 26+330÷33+250 6,905 Vf. Camp. Holaceni B BT S D 5,918 29C 5+550÷6+770 1,220 Calinesti Calinesti B BT S D 1,046
29A 33+250÷34+350 1,100 Horlaceni Horlaceni B BT S D 0,942 29C 6+770÷7+320 0,556 Calinesti Bucecea B BT S D 0,478
29A 34+350÷37+500 3,000 Horlaceni Dorohoi B BT S D 2,571 29C 7+320÷8+000 0,686 Bucecea Bucecea B BT S D 0,589
29A 37+500÷37+770 0,220 Horlaceni Dorohoi B BT S D 0,189 29C 8+000÷10+600 2,613 Bucecea Bucecea B BT S D 2,240
29A 37+770÷37+872 0,302 Dorohoi Dorohoi B BT M S D 0,259 29C 10+600÷11+000 0,413 Bucecea Ionaseni B BT S D 0,354
29A 37+872÷38+655 0,627 Dorohoi Dorohoi B BT M S D 0,537 29C 11+000÷13+800 2,620 Bucecea Ionaseni B BT S D 2,245
29A 38+655÷39+500 0,872 0,872 Dorohoi Dorohoi B BT M S D 1;744 29C 13+800÷15+200 1,580 Ionaseni Ionaseni B BT S D 1,354
29A 39+500÷42+250 2,542 Dorohoi Dorohoi B BT M S D 2,179 29C 15+200÷16+000 0,814 Ionaseni Ionaseni B BT S D 0,698
29A 42+250÷43+457 1,565 Dorohoi Dumbravita B BT S D 1,340 29C 16+000÷16+500 0,500 Ionaseni Ionaseni B BT S D 0,429
29A 43+457÷47+450 4,156 Dorohoi Dumbravita B BT S D 3,562 Virfu
29C 16+500÷18+020 1,670 Ionaseni B BT S D 1,431
29A 47+450÷48+670 1,229 Dumbravit Dumbravita B BT S D 1,053 Cimpului
29A 48+670÷51+540 2,902 Dumbravit Dragalina B BT S D 2,487 Virfu Virfu
29C 18+020÷21+000 2,991 B BT S D 2,564
29A 51+540÷54+410 1,775 Dragalina Dragalina B BT S D 1,521 Cimpului Cimpului
29A 53+410÷55+205 1,803 Dragalina Smardan B BT S D 1,545 Virfu Virfu
29C 21+000÷21+550 0,550 B BT S D 0,471
29A 55+205÷57+010 1,805 Smardan Smardan B BT S D 1,547 Cimpului Cimpului
29A 57+010÷58+105 1,089 Smardan Lisna B BT S D 0,933 Virfu Virfu
29C 21+550÷23+960 2,398 B BT S D 2,056
29A 58+105÷59+710 1,634 Lisna Lisna B BT S D 1,401 Cimpului Cimpului
29A 59+710÷60+900 1,168 Lisna Mlenauti B BT S D 1,001 Virfu
29C 23+960÷24+500 0,430 Lunca B BT S D 0,368
29A 60+900÷61+436 0,56 Mlenauti Mlenauti B BT S D 0,480 Cimpului
29A 61+436÷62+630 1,184 Mlenauti Hudesti B BT S D 1,014 29C 24+500÷28+300 4,010 Lunca Lunca B BT S D 3,437
29A 62+630÷66+250 3,667 Hudesti Hudesti B BT S D 3,143 29C 28+300÷29+050 0,650 Lunca Talpa B BT S D 0,557
29A 66+250÷72+100 5,842 Hudesti Darabani B BT S D 5,007 29C 29+050÷30+500 1,446 Talpa Talpa B BT S S 1,239
29A 72+100÷76+900 5,000 Darabani Darabani B BT S D 6,860 29C 30+550÷32+450 1,919 Talpa Cindesti B BT S S 1,645
29A 76+900÷82+100 5,276 Darabani Paltinis B BT S D 4,522 29C 32+450÷35+980 3,530 Cindesti Cindesti B BT S S 3,026
29A 82+100÷84+980 2,754 Paltinis Paltinis B BT S D 2,360 29C 35+980÷38+450 2,472 Cindesti Mihaileni B BT S S 2,119
29A 84+980÷86+850 1,921 Paltinis Horodiste B BT S D 1,647 29C 38+450÷41+000 2,571 Mihaileni Mihaileni B BT S S 2,204
29A 86+850÷91+171 4,308 Horodistea Horodiste B BT S D 3,693 29C 41+000÷41+400 0,400 Mihaileni Mihaileni B BT S S 0,343
29A 91+171÷94+800 3,716 Horodistea Rediu B BT S D 3,185 29C 41+400÷43+000 1,621 Mihaileni Siret B BT S S 1,389
29A 94+800÷96+200 1,459 Rediu Rediu B BT S D 1,251 29C 43+000÷43+050 0,050 Mihaileni Siret B BT S S 0,044
Radauti 29C 43+050÷43+800 0,726 Mihaileni Siret B BT S S 0,622
29A 96+200÷96+950 0,727 Rediu B BT S D 0,623 29C 43+800÷44+230 0,430 Mihaileni Siret B SV S S 0,368
Prut
Radauti Radauti 29C 44+230÷45+800 1,560 Mihaileni Siret B SV S S 1,337
29A 96+950÷97+942 0,847 B BT S D 0,726 45,965 8,807 3,269 33,889 0,000 0,000 0,000 0,000 39,4
Prut Prut
Radauti Pod 29D BOTOSANI –
29A 97+942÷98+842 1,306 B BT S D 1,119 TRUSESTI -
Prut Lipcani
76,551 61,734 14,817 0,000 0,000 0,000 0,872 4,343 69,179 STEFANESTI
29B BOTOSANI - 29D 0+000÷2+000 2,507 Botosani Botosani B BT M S D 2,507
DOROHOI 29D 2+000÷2+800 0,800 Botosani Botosani B BT M S D 0,686
29B 0+000÷2+190 2,190 2,190 Botosani Botosani B BT M P D 4,380 29D 2+800÷6+640 3,856 Botosani Stauceni B BT S D 3,305
29B 2+190÷3+000 0,910 0,910 Botosani Botosani B BT M P D 1,820 29D 6+640÷8+650 1,969 Stauceni Stauceni B BT S D 1,688
29B 3+000÷5+850 2,833 Catamarasti Catamaresti B BT P D 2,833 29D 8+650÷10+950 2,365 Stauceni Victoria B BT S D 2,027
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 104

107. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
DE
TREI
LOCALITĂŢILE ÎNTRE
CARE ESTE CUPRINS
PATRU
ADMINISTRAREA
ALE
LUNGIMEA SECTORULUI PE Localitatea Supra Intra Anul An Clasa
TIPURI DE ÎMBRACAMINTI Nr. DN Pozitie Lung. Tip Nr. tot.
Obstacol cea mai struc struc de consoli de
crt. id (km) totala fundatii deschid.
BETON DE CIMENT
BETON ASFALTIC
apropiata tura tura constr. dare încar.
KM
DRUM PIETRUIT
ÎMBRĂCĂMINTE
CATEGORIA DN
CU
MUNICIPIILOR
12 28B 42+976 Scurgere Frumusica BP B 27,000 I 1 1973 - E
CU
ECHIVALENŢI
VIABILITATE
SECTORULUI
KILOMETRI
13 28B 45+285 Scurgere Frumisica BP B 18,400 I 1 1973 - E
ASFALTICĂ
SECTORUL
POZIŢIILE
JUDEŢUL
14 28B 47+193 P.Varnita Flaminzi BP B 39,800 I 3 1968 - E
UŞOARĂ
SECTOR
SECTOR
STAREA
RELIEF
BENZI
BENZI
15 28B 57+603 P.Miletin Buda BP B 35,200 I 1 1968 - E
DN
16 28B 71+475 P.Dresleu Botosani BP B 9,100 D 1 1972 - E
IN
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 17 29 21+810 R. Siret Hutani BA B 120,330 C 3 1964 2000 E
29D 10+950÷12+100 1,156 Victoria Victoria B BT S D 0,991 18 29 23+161 Scurgere Hutani BA B 22,570 D 1 1966 - I
29D 12+100÷16+200 4,114 Victoria Siliscani B BT S D 3,256
29D 16+200÷16+900 0,700 Siliscani Siliscani B BT S D 0,600
19 29 23+457 Scurgere Hutani BA B 35,800 D 2 1964 2002 E
29D 16+900÷26+900 9,991 Siliscani Drislea B BT S D 8,564 20 29 23+620 Scurgere Hutani BA B 22,660 D 1 1964 - I
29D 26+900÷29+180 2,107 Drislea Drislea B BT S D 1,806 21 29 23+720 Scurgere Hutani BA B 22,100 D 1 1964 - I
29D 29+180÷30+720 1,730 Drislea Trusesti B BT S D 1,483 22 29 23+875 Scurgere Hutani BA B 19,480 D 1 1964 - I
29D 30+720÷32+528 1,766 Trusesti Trusesti B BT S D 1,754
29D 32+528÷36+380 3,756 Trusesti Guranda B BT S D 3,756
23 29 23+948 Girla Morii Hutani BA B 46,580 D 3 1964 2002 E
29D 36+380÷38+180 1,925 Guranda Guranda B BT S D 1,925 24 29 27+780 P.Vladeni Vladeni BA B 21,200 D 1 1964 - I
29D 38+180÷40+459 2,287 Guranda Cucuteni B BT S D 2,287 25 29 36+309 P.Rau Baisa BA B 20,800 D 1 1964 - I
29D 40+459÷44+135 3,657 Cucuteni Cucuteni B BT S D 3,657 26 29 37+770 P.Deleanca Botosani BA B 18,650 D 1 1965 - I
29D 44+135÷47+131 3,007 Cucuteni Stefanesti B BT S D 3,007
29D 47+131÷48+146 1,025 Stefanesti Stefanesti B BT S D 1,025 27 29 44+132 P. Situa Botosani BP B 27,300 D 1 1968 - E
48,718 46,211 0,000 2,507 0,000 0,000 0,000 3,307 44,594 28 29 48+555 P.Minzoaia Rachiti BP B 27,200 D 1 1968 - E
29E STINCA – 29 29 53+944 P.Maistrului Manastiren BP B 22,100 D 1 1968 - E
FRONTIERA
MOLDOVA
30 29 64+820 R.Jijia Ungheni BP BA 39,200 C 2 1968 - E
29E 0+000÷1+800 1,800 Stinca Stinca R BT S D 1,800 31 29 74+788 Cale ferata Saveni BP BA 55,000 D 2 1995 - E
29E 1+800÷2+495 0,695 Stinca
Frontiera
R BT S D 0,695 32 29 75+450 P. Baseu Saveni BP BA 52,360 I 2 1974 - E
Moldova
33 29 84+800 Scurgere A.Vlaicu BP B 30,100 C 1 1974 - E
2,495 2,495 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 2,495
29F VORNICENI - 34 29 95+065 Scurgere Fleodora BP B 11,200 D 1 1973 - E
CRISTESTI 35 29 95+300 P.Volovat Fleodora BP B 35,600 C 1 1974 - E
29F 0+00÷3+646 3,696 Vorniceni Vorniceni R BT S D 3,168 36 29A 36+065 P. Intors Dorohoi BA B 46,400 D 2 1963 2008 I
29F 3+646÷5+150 1,511 Vorniceni Cordareni R BT S D 1,295
29F 5+150÷9+702 4,541 Cordareni Cordareni R BT S D 3,893
37 29A 40+155 R. Jijia Dorohoi BP B 37,200 I 1 1976 - E
29F 9+702÷10+696 1,000 Cordareni Dumeni M BT S D 0,857 38 29A 43+765 Scurgere Dorohoi BP B 13,000 D 1 1976 - E
29F 10+696÷15+274 4,596 Dumeni Dumeni M BT S D 3,939 39 29A 47+440 Scurgere Dumbravita BA B 14,000 D 1 1968 - E
29F 015+274÷17+064 1,786 Dumeni G. Enescu M BT S D 1,531 40 29A 51+295 P.Chilauca Dragalina BP B 11,800 D 1 1969 - E
29F 17+064÷19+189 2,124 G. Enescu G. Enescu M BT S D 1,821
29F 19+189÷20+182 0,996 G. Enescu Dragalina M BT S D 0,854 41 29A 63+320 P. Baseu Hudesti BP B 30,400 D 1 1969 - E
29F 20+182÷22+238 2,068 Dragalina Dragalina M BT S D 1,773 42 29A 96+100 P. Isnovat Rediu BP B 13,000 D 1 1970 - E
29F 22+238÷26+140 3,902 Dragalina Cristinesti M BT S D 3,345 43 29B 14+265 P. Dreslean Leorda BA B 22,900 D 1 1965 - I
29F 26+140÷27+900 1,652 Cristinesti Cristinesti M BT S D 1,416
44 29B 33+277 P. Jijioara Dorohoi BP B 14,300 D 1 1991 - I
27,872 0,000 0,000 27,872 0,000 0,000 0,000 0,000 23,892
TOTAL SDN 45 29C 4+354 Scurgere Calinesti BA B 6,950 D 1 1901 - I
451,391 297,332 33,052 85,813 35,194 1,580 11,883 25,734 423,204 46 29C 8+380 Cale ferata Bucecea BA B 30,000 D 3 1960 - I
Sursa: DRDP Iaşi, Secţia Drumuri Naţionale Botoşani, noiembrie 2009 47 29C 18+060 Scurgere Vf.Cimpului BP B 12,350 D 1 1980 - E
48 29C 18+758 Scurgere Vf.Cimpului BP B 12,200 D 1 1981 - E
49 29C 21+178 Girla Morii Vf.Cimpului BP B 12,600 D 1 1980 - E
În judeţul Botoşani pe reţeaua de drumuri naţionale se află un număr de 61 lucrări de artă (poduri şi 50 29C 23+330 P.Morii Vf.Cimpului BA B 12,000 D 1 1967 - E
pasaje) însumând o lungime totală de 1.679,65 metri, starea tehnică a acestora fiind în general bună. 51 29C 40+470 P.Molnita MIhaileni BA B 16,800 D 1 1967 - E
Prezentăm în tabelul următor situaţia acestor 61 lucrări de artă: 52 29C 44+532 Canal Siret MET+BA B 12,700 D 1 1901 - I
53 29D 7+300 R. Sitna Stauceni BP B 27,100 I 1 1960 2003 E
54 29D 7+466 P.Teioasa Stauceni BA B 20,000 D 1 1960 - I
Lista lucrărilor de artă situate pe drumurile naţionale din judeţul Botoşani 55 29D 14+920 P.Burla Siliscani BA B 11,900 D 1 1961 - I
Tabel a.4.3.4. 56 29D 16+600 P. Satului Siliscani BA B 9,000 D 1 1961 - I
Localitatea Supra Intra Anul An Clasa 57 29D 17+520 P.Siliscani Siliscani BA B 8,000 D 1 1961 - I
Nr. DN Pozitie Lung. Tip Nr. tot.
Obstacol cea mai struc struc de consoli de 58 29D 19+100 Scurgere Siliscani BA B 6,700 D 1 1961 - I
crt. id (km) totala fundatii deschid.
apropiata tura tura constr. dare încar. 59 29D 28+105 P.Drislea Drislea BA B 27,500 D 3 1960 - I
1 24C 45+750 P.Rosu Santa Mare BP BA 77,600 I,C 3 1975 1985 E 60 29D 30+971 Scurgere Trusesti BA B 10,000 D 1 1960 - I
2 24C 58+380 P. Caragea Ringhilesti BP B 11,700 D 1 1975 - E 61 29D 31+516 R.Jijia Trusesti BA B 58,600 I 3 1969 - E
3 24C 61+390 Scurgerea Damideni BP B 7,120 D 1 1976 - E Sursa: DRDP Iaşi, Secţia Drumuri Naţionale Botoşani, noiembrie 2009
4 24C 76+045 R.Baseu Stefanesti BP BA 60,600 I 3 1975 - E
5 24C 90+520 Canal Ripiceni BP B 12,400 D 1 1975 - E
6 24C 98+765 P.Manolea Ripiceni BP B 16,800 D 1 1973 - E Dintre cele 61 de poduri existente, un număr de 10 poduri necesită lucrări cu prioritate:
7 24C 100+300 P.Volovat Ripiceni BP B 106,600 I,D 4 1975 - E
8 24C 103+450 P.Volovat Manoleasa BP B 35,000 I 1 1975 - E Poduri ce necesită lucrări cu prioritate
9 24C 114+835 Scurgere Livezi BP B 22,400 D 1 1980 - E
10 24C 141+910 P.Radauti RadautiPrut BA B 10,900 D 1 1965 - I
Tabel a.4.3.5.
11 28B 42+415 Cale ferata Frumusica BP BA 41,400 I 3 1991 - E Nr. Crt. DN Pozitia Lungime (m)
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 105

108. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
1 29 23+720 22,10 Situaţia zonelor grav înzăpezibile
2 29 36+309 20,00 Tabel a.4.3.7.
3 29 75+150 52,36 Nr. Crt. DN Poz km
4 29 95+065 11,20 1 29 51+300÷52+600
5 24C 45+750 77,60 2 29 55+100÷57+200
6 24C 98+765 16,80 3 29 58+900÷62+300
7 24C 100+300 106,60 4 29 66+000÷74+800
8 24C 103+450 35,00 5 29A 42+300÷42+700
9 29D 28+105 27,50 6 29A 54+100÷54+800
10 29D 31+516 58,60 7 29A 66+800÷68+800
Sursa: DRDP Iaşi, Secţia Drumuri Naţionale Botoşani, noiembrie 2009 8 29A 71+000÷73+200
9 29A 81+000÷83+000
10 29A 85+000÷87+000
La nivelul judeţului Botoşani, mai multe zone sunt afectate de diverşi factori naturali (tasări şi 11 29A 92+000÷94+000
alunecări, zone grav înzăpezibile, etc). 12 29D 22+000÷24+000
13 29D 46+000÷47+000
Situaţia zonelor afectate de tasări sau alunecări 14 29C 6+000÷7+000
Tabel a.4.3.6. Sursa: DRDP Iaşi, Secţia Drumuri Naţionale Botoşani, noiembrie 2009
Nr. Crt. DN Poziţie kilometrică Fenomen
1 29D 5+100÷6+400 Tasare De asemenea un număr de 5 drumuri naţionale au sectoare de drum a căror stare tehnică este
2 29D 8+600÷9+600 Tasare proastă, având capacitatea portantă depăşită.
3 29D 18+560÷20+860 Ebulmente, tasari ,alunecari
4 29D 28+750÷29+200 Tasare Drumuri naţionale cu sectoare având capacitatea portantă depăşită
5 29D 30+750÷30+850 Tasare Tabel a.4.3.8.
6 29D 45+300÷45+700 Tasare Nr. Crt. DN Poz km
7 24C 43+900÷44+600 24C 1 29D 18+560÷20+860
8 24C 45+750 Tasare rampa pod 2 24C 54+060÷56+000
9 24C 54+060÷56+000 Denivelari, tasari 3 28B 48+900÷49+300
10 28B 39+000÷40+200 Tasari, alunecari 4 29 54+700÷54+900
11 28B 42+570÷42+800 Tasari 5 29 61+800÷62+100
12 28B 48+900÷49+300 Tasari, alunecari 6 29 96+300÷96+700
13 28B 63+800÷64+100 Alunecari 7 29B 11+200÷11+600
14 29 49+600÷49+900 Tasari 8 29B 14+100÷14+300
15 29 53+600÷53+900 Tasari Sursa: DRDP Iaşi, Secţia Drumuri Naţionale Botoşani, noiembrie 2009
16 29 54+700÷54+900 Tasari
17 29 61+800÷62+100 Denivelari, tasari Se impun de urgenţă efectuarea de lucrări de modernizare pe drumul naţional DN 28B pe
18 29 70+500÷70+600 Tasari, alunecari sectorul cuprins între km 39+000 şi km 76+760, precum şi pe drumul naţional DN 24C pe sectorul
19 29 74+880÷74+900 Tasare rampa pasaj cuprins între km 43+850 şi km 142+250.
20 29 84+800÷84+900 Tasare rampa pod
21 29 96+300÷96+700 Denivelari, tasari
22 29A 29+800÷30+200 Tasari, alunecari
23 29A 35+200÷735+500 Tasari
24 29A 77+100÷78+200 Tasari
25 29B 11+200÷11+600 Denivelari, tasari
26 29B 14+100÷14+300 Denivelari, tasari
Sursa: DRDP Iaşi, Secţia Drumuri Naţionale Botoşani, noiembrie 2009
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 106

109. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Drumurile judeţene au rolul de a asigura, pe de o parte, legăturile rutiere între principalele Nr. DENUMIREA
POZIŢIA LUNGIMEA
localităţi ale Judeţului şi, pe de altă parte, de a colecta şi dirija către drumurile naţionale traficul rutier local crt. DRUMULUI
TRASEUL DRUMULUI KILOMETRICĂ REALĂ
ORIGINE DESTINAŢIE (Km)
ce se desfăşoară pe drumurile comunale. Prezentăm în tabelul următor lista celor 29 drumuri judeţene din
0 1 2 3 4 5
judeţul Botosani:
30 TOTAL 637,467
Sursa: D.J.D.P.Botoşani, noiembrie 2009
Tabel a.4.3.9.
POZIŢIA LUNGIMEA Sectoarele de drum judeţean ce străbat municipiile Botoşani şi Dorohoi, precum şi oraşele
Nr. DENUMIREA
TRASEUL DRUMULUI KILOMETRICĂ REALĂ
crt. DRUMULUI
ORIGINE DESTINAŢIE (Km) Darabani, Săveni, Bucecea, Ştefăneşti şi Flămânzi se află în întreţinerea primăriilor acestora.
0 1 2 3 4 5
1 207 L Corni (DJ 208H) - Limita Jud. Suceava 0+000 2+500 2,500 Reţeaua de drumuri judeţene însumează o lungime totală de 637,467 Km (sursa D.J.D.P.
2 207 N Botoşani - Curteşti - Orăşeni Deal - Cristeşti - E 58 0+000 13+900 13,900 Botoşani), din care, pe tipuri de îmbrăcăminţi:
E 58 - Orăşeni Deal - Poiana - Vorona - Vorona
3 208 C 0+000 21+870 21,870
Mare - Joldeşti - Limita Jud. Suceava - îmbrăcăminte asfaltică = 140,383 km (22,02%)
4 208 D Limita Jud. Suceava - Bucecea (DN 29C) 18+140 21+740 3,600 - îmbrăcăminţi asfaltice uşoare = 264,263 km (41,46%)
DN 29 (Baisa) - Corni - Vorona - Oneaga - Pădureni - - pietruiri = 226,821 km (35,58%)
5 208 H 0+000 47+570 46,830
Copălău – Suliţa (DJ 297)
Limita Jud. Suceava (Tudora) - Tudora - Joldeşti (DJ
- pământ = 6,000 km (0,94%)
6 208 I 3+660 13+800 10,140 -------------------------
208C)
7 208 T Limita Jud. Suceava (DN 29) - Călineşti (DN 29C) 15+610 19+960 4,350 TOTAL = 637,467 Km (100%)
Limita Jud. Iaşi - Rediu - Răuseni - Hlipiceni -
Todireni - Albeşti - Truşeşti - Dângeni - Hăneşti - Lungimile de îmbrăcăminţi rutiere pe drumurile judeţene din judeţul BOTOŞANI
8 282 58+625 164+845 106,220
Vlăsineşti - Săveni - Drăguşeni - Coţuşca - Rădăuţi Tabel a.4.3.10.
Prut Denumirea drumului Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte bituminoasă uşoară (IAU) Pietruire (P) Drum de pământ
Nr. crt.
9 282 A DN 29D (Şoldăneşti) - Ionăşeni 0+000 5+670 5,670 (IA) (DP)
Limita Jud. Iaşi (Miletin) - Prăjeni - Câmpeni - 0 1 2 3 6 7
10 282 B 34+740 51+530 16,790 1 DJ 207L n.c. n.c. n.c. n.c.
Flămânzi (DN 28B) 2 DJ 208N n.c. n.c. n.c. n.c.
11 282 H Răuseni (DJ 282) - DN 24C (Berza) 0+000 11+540 11,540 3 DJ 208C - 11,870 - -
12 291 Leorda (DN 29B) - Bucecea - Huţani (DN 29) 0+000 15+830 15,830 4 DJ 208D - 2,960 - -
Şendriceni (DJ 291C) - Lozna - Dersca - Mihăileni 5 DJ 208H - - 16,720 -
13 291 B 0+000 20+750 20,750 6 DJ 208I - 4,340 - -
(DN 29C) 7 DJ 208T - - 4,350 -
Dorohoi (DN 29A) - Ezer - Pomârla - Fundu Herţii - 8 DJ 282 5,900 23,615 7,714 -
14 291 C 0+000 27+450 27,450
Baranca (DJ 298) 9 DJ 282A
Dorohoi (DN 29A) - Ibăneşti - Cristineşti - Suharău - 10 DJ 282B
15 291 D 0+000 46+220 46,220 11 DJ 282H - 0,890 4,000 -
Oroftiana - Baranca - Bajura (DN 29A) 12 DJ 291 2,300 9,630 - -
16 291 F DJ 291D - Oroftiana - Frontieră Ucraina 0+000 2+300 2,300 13 DJ 291B - 7,900 12,850 -
Dorohoi (DN 29A) - Broscăuţi - Corlăteni - Vorniceni 14 DJ 291C 19,600 - 5,350 -
17 292 0+000 46+350 46,350 15 DJ 291D - 0,900 - 6,000
- Stiubeni - Săveni (DN 29)
16 DJ 291F - - 2,300 -
DN 29A (Dorohoi) - Dumeni - Ghireni - DN 24C 17 DJ 292 - - 8,364 -
18 293 0+000 47+700 47,700
(Ghireni) 18 DJ 293 - 26,090 8,000 -
19 293 A Cotuşca (DJ 282) - Păltiniş (DN 29A) 0+000 18+170 18,170 19 DJ 293A - - 9,190 -
20 294 DN 29 - Dingeni - Mihălăşeni 0+000 29+160 29,160 20 DJ 294 - 5,550 12,160 -
21 DJ 294A - 2,100 - -
21 294 A Avrămeni (DN 29) - Pănăiţoaia - Mitoc 0+000 14+550 14,550 22 DJ 294B n.c. n.c. n.c. n.c.
Stefăneşti (DN 24C) - Murguţa - Dobârceni - 23 DJ 294C n.c. n.c. n.c. n.c.
22 294 B 0+000 18+160 18,160
Pădureni (DJ 294) 24 DJ 296 - 12,150 2,220 -
23 294 C Manoleasa (DN 29) - Hăneşti (DJ 282) 0+000 12+500 12,500 25 DJ 296A n.c. n.c. n.c. n.c.
26 DJ 296B n.c. n.c. n.c. n.c.
24 296 Botoşani - Roma - Nicseni - DJ 292 (Podeni) 0+000 26+000 26,000 27 DJ 297 n.c. n.c. n.c. n.c.
25 296 A Stăuceni (DN 29D) - Roşiori - Costeşti (DJ 296) 0+000 13+700 11,227 28 DJ 298 - 1,520 7,320 -
Plopenii Mari (DN 29) - Mândreşti - Călugăreni - 29 DJ 298A 4,000 - - -
26 296 B 0+000 12+900 12,900 30 TOTAL 31,800 115,265 100,538 6,000
Călugărenii Mari (DJ 296)
Sursa: D.J.D.P.Botoşani, noiembrie 2009; n.c. - date necomunicate; - date parţiale
27 297 DN 29 (Blândeşti) - Suliţa - Todireni - DJ 282 0+000 25+950 25,950
28 298 DN 29F - Cristineşti - Baranca 27+900 36+740 8,840
DN 29A (Dărăbani) - Dărăbani - Havârna - DJ 293 În judeţul Botoşani, pe reţeaua de drumuri judeţene se află un număr de 34 lucrări de artă
29 298 A 0+000 10+000 10,000 (poduri), dintre care:
(Havârna)
- 94 % (32 poduri) corespund cerinţelor de capacitate portantă (clasa "E" de încărcare)
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 107

110. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
respectiv capacitate de circulaţie (lăţimea părţii carosabile) ale traficului actual; Nr. Drum Lungime
Tronson
- 6 % (2 poduri) cu caracteristici corespunzătoare clasei I de încărcare; Crt. judeţean (km)
Tabel a.4.3.11. 0 1 2 3
Dacă se poatr trece prin
(curs apă, vale,cale de
DJ 282A Km 1+700÷2+200 0,500
drumului pe care se află
Denumirea obstacolului
Lăţime(m) 3
Denumirea şi numărul
Total 0,500
Starea de viabilitate
Dacă se poate ocoli
Clasa de încărcare
DJ 291C Km 20+700÷20+800 0,100
Parte carosabilă
Suprastructură/
4
Lungime (m)
comunicaţie)
Configuraţia
Total 0,100
Deschideri-
Localitatea
Totală (m)
Materialul
de constr.
apropiată
malurilor
Lungime
cea mai
Nr. Crt.
DJ 292 Km4+500÷4+600 0,100
Poziţia
Totală
(km)
vad
5 Km 27+300÷27+800 0,500
1 DJ 208C 5+300 p.Miletin Orăşeni Vale BA/BA 29 29 7,00 9,00 Medie E Da Da Păm.
2 DJ 208D 18+189 r. Siret Hînţeşti BA/BA 98 98 7,00 9,00 Bună E Nu Da Abrupt
Total 0,600
3 DJ 208H 24+440 p.Sihăstrie Vorona BA/BA 18 18 7,00 9,00 Bună E Nu Da Păm. DJ 293 Km 8+000÷9+000 1,000
4 DJ 208H 35+150 p.Horoghiuca Oneaga BA/BA 31 31 7,00 9,00 Bună E Nu Da Păm. 6
5 DJ 208H 39+800 p.Miletin Copalau BA/BA 22 22 7,00 9,00 Medie I Nu Da Păm.
Total 1,000
6 DJ 208H 47+420 p.Sitna Dracsani BA/BA 29 29 7,00 9,00 Bună E Nu Da Abrupt DJ 296 Km 2+100÷4+700 2,600
7 DJ 208I 7+745 p.Plesu Tudora BA/BA 29 29 7,00 9,00 Bună E Nu Da Abrupt
8 DJ 282 77+389 p. Sitna Todireni BA/BA 33 33 7,00 9,00 Medie E Nu Da Abrupt
Km 11+480÷12+320 0,840
9 DJ 282 83+425 r. Jijia Albesti BA/BA 42 42 7,00 9,00 Bună E Nu Da Abrupt 7 Km 14+000÷15+380 1,380
10 DJ 282 88+900 r. jijia Albesti BA/BA 38 38 7,00 9,00 Bună E Nu Da Abrupt Km 18+400÷18+950 0,550
11 DJ 282 94+130 descarcare Mascateni BA/BA 16 16 7,00 9,00 Bună E Da Da Păm.
12 DJ 282 94+975 r. Jijia Mascateni BA/BA 40 40 7,00 9,00 Medie E Nu Da Abrupt Total 5,370
13 DJ 282 147+190 p. Volovat Nichiteni BA/BA 33 33 7,00 9,00 Bună E Da Da Păm. TOTAL 14,570
14 DJ 282B 40+650 p. Miletin Prajeni BA/BA 39 39 7,00 9,00 Bună E Nu Da Abrupt
Sursa: D.J.D.P.Botoşani, noiembrie 2009
15 DJ 282B 50+700 p.Tulburea Flamanzi BA/BA 18 18 7,00 9,00 Bună E Nu Da Păm.
16 DJ 282H 0+840 r. Jijia Rauseni BA/BA 76 76 7,00 9,00 Bună E Nu Da Abrupt
17 DJ 291B 1+236 p. Buhai Sendriceni BA/BA 25 25 7,00 9,00 Bună E Nu Da Abrupt
18 DJ 292 4+980 r. Jijia Broscauti BA/M 40 40 7,00 9,00 Medie I Nu Da Abrupt
19 DJ 292 19+200 r. Jijia Corlateni BA/BA 51 51 7,00 9,00 Bună E Nu Da Păm.
20 DJ 292 21+126 r. Jijia Corlateni BA/BA 41 41 7,00 9,00 Bună E Nu Da Păm.
21 DJ 292 33+259 p.Ibaneasa Vorniceni BA/BA 26 26 7,00 9,00 Bună E Da Da Păm.
22 DJ 293 20+323 p.Baseu Havarna BA/BA 46 46 7,00 9,00 Medie E Nu Da Păm. Tronsoane de drumuri judeţene afectate de inundaţii
23 DJ 293 26+300 p. Podriga Mileanca BA/BA 36 36 7,00 9,00 Bună E Nu Da Păm. Tabel a.4.3.12.
24 DJ 294 11+720 r. Jijia Dangeni BA/BA 38 38 7,00 9,00 Bună E Da Da Abrupt
25 DJ 294 23+300 p.Baseu Mihalaseni BA/BA 43 43 7,00 9,00 Bună E Nu Da Abrupt Lungime
Nr. crt Drum judeţean Tronson
26 DJ 294C 0+100 p.Volovat Manoleasa BA/BA 36 36 7,00 9,00 Bună E Nu Da Abrupt (km)
27 DJ 294C 12+180 p.Baseu Hanesti BA/BA 42 42 7,00 9,00 Bună E Da Da Abrupt
2 DJ 296 3+296 p.Sitna Cismea BA/BA 29 29 7,00 9,00 Bună E Da Da Abrupt 0 1 2 3
29 DJ 296 12+195 p. Porcareasa Roma BA/BA 20 20 7,00 9,00 Medie E Da Da Păm. Km 33+100÷40+000 7,000
30 DJ 296 25+657 r. Jijia Podeni BA/BA 42 42 7,00 9,00 Bună E Nu Da Abrupt 1 DJ 291 D
31 DJ 296A 1+200 p.Dresleuca Cismea BA/BA 14 14 7,00 9,00 Bună E Da Da Păm.
Total 7,000
32 DJ 297 0+250 descarcare Blandesti BA/BA 16 16 7,00 9,00 Bună E Da Da Păm. Km 8+600÷8+900 0,300
33 DJ 297 11+550 p.Sulitoaia Sulita BA/BA 17 17 7,00 9,00 Bună E Nu Da Păm. 2 DJ 298 A
34 DJ 298A 8+957 p.Podriga Darabani BA/BA 60 60 7,00 9,00 Medie E Nu Da Abrupt
Total 0,300
Sursa: D.J.D.P.Botoşani, noiembrie 2009 TOTAL 7,300
Sursa: D.J.D.P.Botoşani, noiembrie 2009
Tronsoane de drumuri judeţene cu alunecări de teren
Tabel a.4.3.12. Tronsoane de drumuri judeţene inundabile
Nr. Drum