1. . ~ .
.
, I
rl
Pe
parcursul
istoriei,
feme.ile
au
fost
considerate
inferloare
fatii
de
biirbati.
Calea
drepturilor
garantate
de
lege
~i
a
afinniirii
largi
s-a
deschis
in
fata
lor
numai
in
secohll
al
XIX
-lea.
in
final
au
obtinut
~i
dreptu!
la
vot,
dar
acest
succes
a
insemnat
inceputul
unor
noi
hlPte.
-n civilizatiile erelor trecute situatia femeilor era
I
foarte diferita. In unele culturi nu erau
considerate decit proprietatea privata a
sotului sau a tatalui, in altele au primit o libertate
destul de mare ~i drepturi legale, da:r chiar ~i in
aceste civilizatii, barbatii, considerati sexul
superior, aveau mai multe drepturi.
Revendicari ini,iale
Cerinta egalitatii in drepturi a femeilor a aparut
prima data la sfi~itul secolului al XIX-lea, cind
dezvoltarea societatii ~i a cre~terii bunastarii au
creet posibilitatea ca unele femei sa se cultive ~i
astfel unele dintre ele au devenit scriitoare sau
artiste. Sub influenta Revolutiei Franceze din ~
1789 in toata Europa s-au raspindit idei radicale. ~
in Anglia in 1792 MalY Wollstonecraft a terminat
opera sa literara considerata azi clasica -In O Luptatoare de O Cum arata ~i
apararea drepturilor femeilor. Cu toate ca guver- seama a mi~carii afi~ul. sufragetele
nul englez, cu o atitudine du~manoasa fata de feministe. Emmeline nu stimau guvernul
Revolutia Franceza, a fortat in ilegalitate mi$carea Pankhurst (cea de liberal al lui Asquith
feminista, in secolul al XIX-lea s-a intensificat sus) a luptat cu (la stanga) care se
radicalismul politic ~i ~i-a atins multe scopuri. darzenie pentru apunea dreptului la
drepturile femeilor. vat al femeilar.
Fiica sa, Christabel
~ (sus) ~i prietena ei O Emily Davison a
o Annie Kenny (la
murit cand in 191 3
dreapta), o filatoare s-a aruncat in fata
de bumbac, s-au calului regelui.
alaturat mi~carii.
jns~ egalitatea sexelor 1n drepturi politice nu Astfel americanca Elizabeth Blackwell ~i
f~cea parte din aceste teluri, deoarece, dup~ englezoaica Elizabeth Garett Anderson,
conceptia epocii victoriene, femeia era "zana cea invingand orice greutate, au obtinut diplome in
buro" a ba.rbatului, care avea rolul natural de a medic~, iar Florence Nightingale, in timpul
fi sotie, ~ ~i creatoare a c~minului familia1. rnzboiului din Crimea, prin munca sa plirul de
Sfidand aceast11 vedere rrulrginit11, citeva abnegatie a ridicat la rang de profesie.munca
femei au 1nceput s~-~i cearn drepturile. Perse- surorilor medicale. O grimasa stranie a istoriei
verenta lor a fost 1n final1ncununat11 de succes, este faptul ca pam! cind aceste personali~ti au
s-a roscut legea care garanta fieclrei femei drep- obtinut dreptulla munca (ca mijlocul suprem de
tu1 atat la proprii copii cit ~i la propriet11ti. De- obtinere a libert:ltii, a independentei ~i a
oarece portile universit~tilor Oxford ~i respectului de sine), miile de femei s;lrace
Cambridge rnmaneau 1nchise 1n fata lor cu 1nca- f~ceau munci de corvoa& in conditii inumane
p~tanare, ele au creat ~coli superioare pentru in mine ~i fabrici numai pentru simpla
femei. in alte domenii, unele femei, luptand subzistent:l. 5i aceasta era un fel de "egalitate",
solitar ~iprin eforturi eroice, au obtinut succese un minerit egal, Impartit cu b~rbatii, din care
profesiona1e; deci trebuiau s~ fie recunoscute. femeile au fost salvate de reforma legilor
referitoare la industrie ~i de nivelul de trai aflat
O Emmeline Pankhurst in 1914 a incercat in cre~tere.
sa inmaneze o peti~ie regelui in fa~a Atat pentru femeile reformatoare, cat ~i
palatului Buckingham, dar a fost arestata. pentru barbatii simpatizanti cu ~ea lor, a
239

2. MI$CARI FEMINISTE
O Uniunea Politic3 O Mi~carea pentru
~i Social3 a Femeilor Eliberarea Femeilor
condus3 de desfa~urata in anii
Emmeline ~i 1960 a ob,inut
Christabel legiferarea
Pankhurst a sus,inut principiilor pentru
cu devotament ~anse- ~i salarii
eforturile f3cute egale. Lupta insa
pentru r3zboi. Ani continua ~i azi.
de-a randul sute de
femei au lucrat in
fabrici de
armament. Cu
munca lor efectuat3
in timpul primului
r3zboi mondial,
sufragetele au
ob,inut o
recunoa~tere
general3.
devenit tot mai evident faptul ca cel mai zdruncinat majoritatea argumentelor aduse
important drept pentru femei l1 constituia impotriva luptei lor pentru egalitatea politica"
dreptul la vot. Lupta pentru dreptul la vot al Guvemul britanic a preferat s~ aprobe dreptul
femeilor a luat amploare la mijlocul secolului ai femeilor la vot, decat s~ ri~te revigorarea
XIX-lea In Marea Britanie ~i In SUA. ~carea a ~arii" in perioada de dup~ rnzboi, atat Statele
avut multi adepti, dar foarte greu a reu~it s:l Unite cit ~i multe state europene, au introdus
lnving:l conceptia traditional:1. in Marea Britanie reforme asemanatoare" in anii urn1:ltori tot mai
principalul oponent ai acestei aspira!;ii a fost multe meserii au devenit practicabile ~i pentru
chiar o femeie, regina Victoria. Derularea femei, dar salariul lor a ramas mai mic, nu au
evenimentelor In multe t:1ri occidentale a fost reu~it lns~ sa ai~ acces la multe meserii
relativ asein:1n:ltoare. in cateva state luminate "b~rb~te~ti" ~i reprezentau o minoritate
(Noua Zee1and:l, Australia, Finlanda ~i NolVegia) nesemnificativ~ 1n" cercurile conduc~toare
femeile au obtinut dreptul la vot lnc:l lnaintea politice ~i economice.
primului razboi mondial (1914-1918). in alte t:1ri
lupta s-a intensificat, dar nicaieri at;1tde dramatic Lupta continua
ca In Anglia. in 1903 In fruntea aripii cele mai Aceste cauze au generat In anii 1960 Mi$carea de
darze a mi,5c:lrii pentru obtinerea dreptului la vot Eliberare a Femeilor In Statele Unite (Women's
a ajuns Emmeline Pankhurst. Luptltoarele In Lib), care apoi s-a extins ~i In Europa. Conceptia
aceastl ~care, sufragetele, (dreptul la vot In acestei ~:lr.i a fost denumitl In special cu
englez:I este suffrage) au lntrerupt adurulri termenul "feminism". Atentia mi,'icarii a fost
politice, s-au legat de garduri cu lanturi, . concentratl asupra egalitltii lntre sexe lntoate
lncercind astfel obtinerea revendicarilor. Dup:l domeniile ~i a abordat unele probleine mai
ce n-au fost de acord cu plata amenzilor, au putin discutate anterior ca violul, Ml1Uirea
ajuns la lnchisoare, unde au intrat In greva sexual:1~i avortul. Feministele au reu~it validarea
foamei, fiind alimentate apoi prin metode mai multor legi favorabile mai ales pe teritoriul
artificiale bruta1e. drepturilor egale ~i al salariz3rii. Aplicarea In
practic~ a acestor legi era deseori foarte
Armisti'iu in razboi anevoioas~, chiar ~i atunci cand pentru
cand a izbucnit primul r:lzboi mondial, executarea lor au fost create corporalii
majoritatea sufragetelor au suspendat lupta executive ~i de control. in multe P:1rti ale lumii
imediat, iar acele femei care au intratln uzine femeilor le lipsesc ~i cele mai elementare
In locul b:lrbatilor plecati pe front, ~i-au drepturi, In multe locuri n-au nici dreptul de a-~i
indeplinit telurile propuse. Acestea au a1egeviitorul sot.
240