1. În pregătire în laboratoare , aceste produse vor revoluţiona piaţa în următorii ani Invenţii revoluţionare

18. Un pacient din 20 contractează o infec ţieîn timpul şederii într-un spital , după un raport al M inist e r ului Sănătăţii d in ianuarie 2008. Profesorii Alexander Klibanov şi Jianzhu Chen d iscut ă de spre “ vopseaua anti-microb i " pe care au pus-o la punct © Donna Coveney În urma testelor , "99% din bacteriile expuse pe suprafaţa vopsită au fost distruse”, afirm ă Alexander Klibanov, autorul acestui studiu . Armata americană şi Boeing au colaborat la proiect , care va trebui să se concretizeze la sfârşitul procedurilor de omologare . Apariţie estimată : 3 - 5 an i O echipă a MIT (Massachussets Institute of Technology) d in Cambridge a pus la punct o acoperire “ucigaşă de viruşi ". Vopseaua est e compusă din pol i m e r i cu microparticule care străpung membranele viruşilor . Este eficace asupra viruşilor gripe i , dar şi asupra bact e ri ilor r ez ist e nte de t i p Escherichia Coli. Vopseaua a nti-microb i

19. Eoliana zmeu Deşi energia eoliană este tot mai căutată, se reproşează adesea turbinelor terestre că au un randament slab şi că strică peisajul . Kite Wind Generator, dezvoltat de firma i italiană S equoia, est e capab i l să genereze 1 GW, echivalentul a 400 de eoliene . Este vorba despre o structur ă cu braţe pivotante pe care s u nt prinse un fel de zmee făcute din cabluri . © Kite Gen Avantaje La 800 m e tr i altitud ine , vântul suflă de două ori mai tare decât la 100 m e tr i şi est e constant. 1 kWh costă 0,03 euro, de două ori mai ieftin decât cel obţinut cu combustibili fosili . Vânturile de înaltă altitudine fac să viseze cele mai mari grupuri : Google a investi t 10 milio ane de dolar i în Makani Power, o firmă am e rican ă care se ocupă de această tehnologie . Apariţie estimată : 3 - 5 an i

20. Scarabeul spion © Didier Belot Fluturi transformaţi în veritabili agen ţi secre ţi ? Un scenariu demn de filmele SF . Şi totuşi , este proiectul HI-MEMS. Finanţat de Darpa ( agenţia de cercetări a Pentagonului ), el caută să fuzioneze sistemele de comandă artfificială cu cele ale insectelor, inserându-le în stadiul de cr i salid ă . Implanturile vor face parte integrantă din corpul insecte i adulte . Progresele sunt ţinute în mare secret, dar cercetătorii au difuzat imagini video arătând fluturi pilotaţi de la distanţă prin descărcări electrice . Etapa următoare : reducerea în continuare a mărimii componentelor pentru a ascunde într-o insect ă un radio, o cam e r ă sau un d e tect o r de gaz. O altă posibilitate ar fi teleghidarea insectei prin GPS. Apariţie estimată : 7 - 8 an i

21. C entral ă nucl e ar ă priv ată ! O mică centrală nucleară numai pentru tine? Va fi posibil datorită firmei americane Hyperion Power Generation. © Hyperion Power Generation Mini reactorul comerciali zat de firmă are 2 m e tr i înălţime şi 1,5 m e tr i dametru şi costă 25 milio ane de dolar i . Având capacitatea de 25MW, este destinat mai ales pentru firme industriale sau comunităţi izolate . Conform firmei , reactorul nu prezintă nici un fel de pericol deoarece cantitatea de combustib i l nucl e ar necesară est e mică, iar reactorul nu se deschide pe timpul duratei de funcţionare (de la 5 la 10 an i ). Între 2013 şi 2023, Hyperion prevede o produc ţie de 4 000 de reactoare şi afirm ă că a primit deja 100 de comenzi ! Apariţie estimată : 4 - 5 an i

22. Diamant ul a rtifici a l Tehnica de fabricare a diamantelor de sinteză est e cunoscută din anii 1950 : se vaporizează atomii de carbon pe o suprafaţă de siliciu , apoi se lasă să se cristalizeze . Dar diamantele nu sunt folosite decât în industrie, pentru că sunt de calitate proastă şi sunt prea mici pentru bijutieri . Astăzi , tehnicile se îmbunătăţesc . © Gemesys I ntroduc erea pietrelor sintetice în bijuterii ar putea antrena o scădere a preţurilor , deoarece ele sunt de 10 până la 100 de ori mai ieftine decât pietrele naturale . Dar vor fi la fel de atractive pentru cumpărători ? Apariţie estimată : 1 - 2 an i Gemesys, o firmă californiană , comercializează diamante de sinteză pentru bijutieri în Am e ri ca d e Nord şi î n Belgi a .

23. B iocarburant din alge Cercetarea asupra biocarburan ţilor de “ nouă generaţie " avansează cu paşi mari, iar algele par a constitui o pistă foarte int e resant ă . Greenfuel, o firmă de cercetare a Massachusetts Institute of Technology, a pus la punct "bior e act ori ", în care algele sunt macerate într-o baie de de gaz carboni c . Microalgele au un r a nd a ment la hectar de 30 de ori sup e ri o r celui ale oleaginoaselor ca napul sau floarea soarelui . Firma a primit numeroase comnenzi pentru bioreactori . În Franţa , proiectul Shamash are drept obiectiv producerea de biocarburant în 2010. Piaţa potenţială est e e valu ată la 17 milio a n e de m c până în 2-3 ani . Apariţie estimată : 1 - 2 an i

24. Bumbacul c omestib i l Pentru fiecare kilogram de fibr ă de bumbac obţinut , o plant ă produce 1,65 k g de seminţe . Astăzi, această parte a plante i nu este cu adevărat valorificată . Kevin Rathore, un cercetător de la Universitatea din Texas , a găsit, totuşi, un mijloc de a face bumbacul comestib i l. El a dezactivat o genă care produce gossypol, un po life nol toxi c care face bumbacul impropr iu consumului uman . © Lionel Pupin După Kevin Rathore, bumbacul ar putea răspunde nevoilor de proteine ale unei jumătăţi de miliard de perso a ne pe an . Descoperirea este cu atât mai promiţătoare cu cât bumbacul est e bogat în proteine şi cultivat în majoritatea ţărilor în dezvoltare . Iar gustul ? “ Seamănă cu mazărea ", spune Kevin Rathore. Apariţie estimată : 3 - 5 an i

25. C iment ul care abso a rbe poluarea Rod a zece ani de cercetări , ciment ul d e poluant Calcia a fost lansat î n 2006 pe piaţa franceză . C iment ul abso a rbe principalii poluanţi produşi de circula ţ i a automobile lor şi de încălzirea locuinţelor . Graţie energiei luminoase , fotocatalizatorul conţinut în ciment accelerează r e ac ţia chimi că care descompune poluanţii . © Ciments Calcia “ Vizăm 10% din piaţa de peste 5 ani ", afirm ă Olivier Fourcault, şef de proiect la servic iul de inova ţii de la Calcia. Pentru început, produsele se adresează colectivităţilor , dar Calcia are noi proiecte : finisarea faţadelor locuinţelor individu a le sau vopsiri interioare care absorb poluanţii casnici , de ex. formald e h i d a . Apariţie estimată : 2 - 3 an i

26. Fasole anti-flatulen ţă Legumele au nefericitul efect secundar de a produce gaze intestin le . Responsabilă este rafino za , un h i drat de carbon care provoacă fermenta ţie în intestinul gros . Fasolea cu conţinut redus de rafino ză a fost pusă la punct de cercetătorii v e n e zu e lien i de la Universit atea Simon Bolivar din Caracas. Ei au adăugat două bact e ri i comune pentru a accelera fermenta ţia natur a l ă a fasolei . Nu numai că se reduce flatulenţa cu 88,6% , dar conţinutul în fibre insolub i le, benefice pentru sănătate , est e mărit la 97,5%. D i e t e ticien ii subliniază că acest tip de produs ar putea încuraja consumul de l e gume. Apariţie estimată : 3 - 5 an i

27. Carne î n e pru b et ă L ist a necazurilor produse de creşterea intensivă a consumului de carne est e l u ng ă : poluarea solului , producerea masivă de gaz cu efe c t de ser ă , defrişările ... Pînă în 2050, produc ţia mondial ă de carne ar trebui să se dubleze după FAO. Ca urmare , numeroase echipe ştiinţifice caută în mod serios fabricarea fripturilor in vitro. Teoretic, ar fi simplu : ajunge să pui o cultur ă de celule suşă pentru fabricarea de muşchi şi “ să-i faci să crească”. În practică , mai este mult până la sinteza artificială a unei bucăţi întregi de friptură , dar “ tehnica perm i t e să produ ci ceva care seamănă cu carnea industrială” , affirm ă Jason Matheny, coau to r al unui studiu pe acest subiect . Apariţie estimată : 8 - 10 an i