Descarca model cerere concediu de odihna si respecta prevederile legale. Smartree iti pune la dispozitie modele si formulare folosite in administrare HR.
Descarca model cerere concediu de odihna si respecta prevederile legale. Smartree iti pune la dispozitie modele si formulare folosite in administrare HR.
PARTENERIAT TRANSFRONTALIER REPUBLICA MOLDOVA-ROMÂNIAFlorinaTrofin
olaborarea la nivel transfrontalier prin împărtășirea opiniilor, practicilor, metodelor și strategiilor de lucru cu cadrele didactice din Republica Moldova și România pentru îmbunătățirea procesului educațional cu finalități comune.
2024 State of Marketing Report – by HubspotMarius Sescu
https://www.hubspot.com/state-of-marketing
· Scaling relationships and proving ROI
· Social media is the place for search, sales, and service
· Authentic influencer partnerships fuel brand growth
· The strongest connections happen via call, click, chat, and camera.
· Time saved with AI leads to more creative work
· Seeking: A single source of truth
· TLDR; Get on social, try AI, and align your systems.
· More human marketing, powered by robots
ChatGPT is a revolutionary addition to the world since its introduction in 2022. A big shift in the sector of information gathering and processing happened because of this chatbot. What is the story of ChatGPT? How is the bot responding to prompts and generating contents? Swipe through these slides prepared by Expeed Software, a web development company regarding the development and technical intricacies of ChatGPT!
Product Design Trends in 2024 | Teenage EngineeringsPixeldarts
The realm of product design is a constantly changing environment where technology and style intersect. Every year introduces fresh challenges and exciting trends that mold the future of this captivating art form. In this piece, we delve into the significant trends set to influence the look and functionality of product design in the year 2024.
How Race, Age and Gender Shape Attitudes Towards Mental HealthThinkNow
Mental health has been in the news quite a bit lately. Dozens of U.S. states are currently suing Meta for contributing to the youth mental health crisis by inserting addictive features into their products, while the U.S. Surgeon General is touring the nation to bring awareness to the growing epidemic of loneliness and isolation. The country has endured periods of low national morale, such as in the 1970s when high inflation and the energy crisis worsened public sentiment following the Vietnam War. The current mood, however, feels different. Gallup recently reported that national mental health is at an all-time low, with few bright spots to lift spirits.
To better understand how Americans are feeling and their attitudes towards mental health in general, ThinkNow conducted a nationally representative quantitative survey of 1,500 respondents and found some interesting differences among ethnic, age and gender groups.
Technology
For example, 52% agree that technology and social media have a negative impact on mental health, but when broken out by race, 61% of Whites felt technology had a negative effect, and only 48% of Hispanics thought it did.
While technology has helped us keep in touch with friends and family in faraway places, it appears to have degraded our ability to connect in person. Staying connected online is a double-edged sword since the same news feed that brings us pictures of the grandkids and fluffy kittens also feeds us news about the wars in Israel and Ukraine, the dysfunction in Washington, the latest mass shooting and the climate crisis.
Hispanics may have a built-in defense against the isolation technology breeds, owing to their large, multigenerational households, strong social support systems, and tendency to use social media to stay connected with relatives abroad.
Age and Gender
When asked how individuals rate their mental health, men rate it higher than women by 11 percentage points, and Baby Boomers rank it highest at 83%, saying it’s good or excellent vs. 57% of Gen Z saying the same.
Gen Z spends the most amount of time on social media, so the notion that social media negatively affects mental health appears to be correlated. Unfortunately, Gen Z is also the generation that’s least comfortable discussing mental health concerns with healthcare professionals. Only 40% of them state they’re comfortable discussing their issues with a professional compared to 60% of Millennials and 65% of Boomers.
Race Affects Attitudes
As seen in previous research conducted by ThinkNow, Asian Americans lag other groups when it comes to awareness of mental health issues. Twenty-four percent of Asian Americans believe that having a mental health issue is a sign of weakness compared to the 16% average for all groups. Asians are also considerably less likely to be aware of mental health services in their communities (42% vs. 55%) and most likely to seek out information on social media (51% vs. 35%).
AI Trends in Creative Operations 2024 by Artwork Flow.pdfmarketingartwork
This article is all about what AI trends will emerge in the field of creative operations in 2024. All the marketers and brand builders should be aware of these trends for their further use and save themselves some time!
A report by thenetworkone and Kurio.
The contributing experts and agencies are (in an alphabetical order): Sylwia Rytel, Social Media Supervisor, 180heartbeats + JUNG v MATT (PL), Sharlene Jenner, Vice President - Director of Engagement Strategy, Abelson Taylor (USA), Alex Casanovas, Digital Director, Atrevia (ES), Dora Beilin, Senior Social Strategist, Barrett Hoffher (USA), Min Seo, Campaign Director, Brand New Agency (KR), Deshé M. Gully, Associate Strategist, Day One Agency (USA), Francesca Trevisan, Strategist, Different (IT), Trevor Crossman, CX and Digital Transformation Director; Olivia Hussey, Strategic Planner; Simi Srinarula, Social Media Manager, The Hallway (AUS), James Hebbert, Managing Director, Hylink (CN / UK), Mundy Álvarez, Planning Director; Pedro Rojas, Social Media Manager; Pancho González, CCO, Inbrax (CH), Oana Oprea, Head of Digital Planning, Jam Session Agency (RO), Amy Bottrill, Social Account Director, Launch (UK), Gaby Arriaga, Founder, Leonardo1452 (MX), Shantesh S Row, Creative Director, Liwa (UAE), Rajesh Mehta, Chief Strategy Officer; Dhruv Gaur, Digital Planning Lead; Leonie Mergulhao, Account Supervisor - Social Media & PR, Medulla (IN), Aurelija Plioplytė, Head of Digital & Social, Not Perfect (LI), Daiana Khaidargaliyeva, Account Manager, Osaka Labs (UK / USA), Stefanie Söhnchen, Vice President Digital, PIABO Communications (DE), Elisabeth Winiartati, Managing Consultant, Head of Global Integrated Communications; Lydia Aprina, Account Manager, Integrated Marketing and Communications; Nita Prabowo, Account Manager, Integrated Marketing and Communications; Okhi, Web Developer, PNTR Group (ID), Kei Obusan, Insights Director; Daffi Ranandi, Insights Manager, Radarr (SG), Gautam Reghunath, Co-founder & CEO, Talented (IN), Donagh Humphreys, Head of Social and Digital Innovation, THINKHOUSE (IRE), Sarah Yim, Strategy Director, Zulu Alpha Kilo (CA).
Trends In Paid Search: Navigating The Digital Landscape In 2024Search Engine Journal
The search marketing landscape is evolving rapidly with new technologies, and professionals, like you, rely on innovative paid search strategies to meet changing demands.
It’s important that you’re ready to implement new strategies in 2024.
Check this out and learn the top trends in paid search advertising that are expected to gain traction, so you can drive higher ROI more efficiently in 2024.
You’ll learn:
- The latest trends in AI and automation, and what this means for an evolving paid search ecosystem.
- New developments in privacy and data regulation.
- Emerging ad formats that are expected to make an impact next year.
Watch Sreekant Lanka from iQuanti and Irina Klein from OneMain Financial as they dive into the future of paid search and explore the trends, strategies, and technologies that will shape the search marketing landscape.
If you’re looking to assess your paid search strategy and design an industry-aligned plan for 2024, then this webinar is for you.
5 Public speaking tips from TED - Visualized summarySpeakerHub
From their humble beginnings in 1984, TED has grown into the world’s most powerful amplifier for speakers and thought-leaders to share their ideas. They have over 2,400 filmed talks (not including the 30,000+ TEDx videos) freely available online, and have hosted over 17,500 events around the world.
With over one billion views in a year, it’s no wonder that so many speakers are looking to TED for ideas on how to share their message more effectively.
The article “5 Public-Speaking Tips TED Gives Its Speakers”, by Carmine Gallo for Forbes, gives speakers five practical ways to connect with their audience, and effectively share their ideas on stage.
Whether you are gearing up to get on a TED stage yourself, or just want to master the skills that so many of their speakers possess, these tips and quotes from Chris Anderson, the TED Talks Curator, will encourage you to make the most impactful impression on your audience.
See the full article and more summaries like this on SpeakerHub here: https://speakerhub.com/blog/5-presentation-tips-ted-gives-its-speakers
See the original article on Forbes here:
http://www.forbes.com/forbes/welcome/?toURL=http://www.forbes.com/sites/carminegallo/2016/05/06/5-public-speaking-tips-ted-gives-its-speakers/&refURL=&referrer=#5c07a8221d9b
ChatGPT and the Future of Work - Clark Boyd Clark Boyd
Everyone is in agreement that ChatGPT (and other generative AI tools) will shape the future of work. Yet there is little consensus on exactly how, when, and to what extent this technology will change our world.
Businesses that extract maximum value from ChatGPT will use it as a collaborative tool for everything from brainstorming to technical maintenance.
For individuals, now is the time to pinpoint the skills the future professional will need to thrive in the AI age.
Check out this presentation to understand what ChatGPT is, how it will shape the future of work, and how you can prepare to take advantage.
PARTENERIAT TRANSFRONTALIER REPUBLICA MOLDOVA-ROMÂNIAFlorinaTrofin
olaborarea la nivel transfrontalier prin împărtășirea opiniilor, practicilor, metodelor și strategiilor de lucru cu cadrele didactice din Republica Moldova și România pentru îmbunătățirea procesului educațional cu finalități comune.
2024 State of Marketing Report – by HubspotMarius Sescu
https://www.hubspot.com/state-of-marketing
· Scaling relationships and proving ROI
· Social media is the place for search, sales, and service
· Authentic influencer partnerships fuel brand growth
· The strongest connections happen via call, click, chat, and camera.
· Time saved with AI leads to more creative work
· Seeking: A single source of truth
· TLDR; Get on social, try AI, and align your systems.
· More human marketing, powered by robots
ChatGPT is a revolutionary addition to the world since its introduction in 2022. A big shift in the sector of information gathering and processing happened because of this chatbot. What is the story of ChatGPT? How is the bot responding to prompts and generating contents? Swipe through these slides prepared by Expeed Software, a web development company regarding the development and technical intricacies of ChatGPT!
Product Design Trends in 2024 | Teenage EngineeringsPixeldarts
The realm of product design is a constantly changing environment where technology and style intersect. Every year introduces fresh challenges and exciting trends that mold the future of this captivating art form. In this piece, we delve into the significant trends set to influence the look and functionality of product design in the year 2024.
How Race, Age and Gender Shape Attitudes Towards Mental HealthThinkNow
Mental health has been in the news quite a bit lately. Dozens of U.S. states are currently suing Meta for contributing to the youth mental health crisis by inserting addictive features into their products, while the U.S. Surgeon General is touring the nation to bring awareness to the growing epidemic of loneliness and isolation. The country has endured periods of low national morale, such as in the 1970s when high inflation and the energy crisis worsened public sentiment following the Vietnam War. The current mood, however, feels different. Gallup recently reported that national mental health is at an all-time low, with few bright spots to lift spirits.
To better understand how Americans are feeling and their attitudes towards mental health in general, ThinkNow conducted a nationally representative quantitative survey of 1,500 respondents and found some interesting differences among ethnic, age and gender groups.
Technology
For example, 52% agree that technology and social media have a negative impact on mental health, but when broken out by race, 61% of Whites felt technology had a negative effect, and only 48% of Hispanics thought it did.
While technology has helped us keep in touch with friends and family in faraway places, it appears to have degraded our ability to connect in person. Staying connected online is a double-edged sword since the same news feed that brings us pictures of the grandkids and fluffy kittens also feeds us news about the wars in Israel and Ukraine, the dysfunction in Washington, the latest mass shooting and the climate crisis.
Hispanics may have a built-in defense against the isolation technology breeds, owing to their large, multigenerational households, strong social support systems, and tendency to use social media to stay connected with relatives abroad.
Age and Gender
When asked how individuals rate their mental health, men rate it higher than women by 11 percentage points, and Baby Boomers rank it highest at 83%, saying it’s good or excellent vs. 57% of Gen Z saying the same.
Gen Z spends the most amount of time on social media, so the notion that social media negatively affects mental health appears to be correlated. Unfortunately, Gen Z is also the generation that’s least comfortable discussing mental health concerns with healthcare professionals. Only 40% of them state they’re comfortable discussing their issues with a professional compared to 60% of Millennials and 65% of Boomers.
Race Affects Attitudes
As seen in previous research conducted by ThinkNow, Asian Americans lag other groups when it comes to awareness of mental health issues. Twenty-four percent of Asian Americans believe that having a mental health issue is a sign of weakness compared to the 16% average for all groups. Asians are also considerably less likely to be aware of mental health services in their communities (42% vs. 55%) and most likely to seek out information on social media (51% vs. 35%).
AI Trends in Creative Operations 2024 by Artwork Flow.pdfmarketingartwork
This article is all about what AI trends will emerge in the field of creative operations in 2024. All the marketers and brand builders should be aware of these trends for their further use and save themselves some time!
A report by thenetworkone and Kurio.
The contributing experts and agencies are (in an alphabetical order): Sylwia Rytel, Social Media Supervisor, 180heartbeats + JUNG v MATT (PL), Sharlene Jenner, Vice President - Director of Engagement Strategy, Abelson Taylor (USA), Alex Casanovas, Digital Director, Atrevia (ES), Dora Beilin, Senior Social Strategist, Barrett Hoffher (USA), Min Seo, Campaign Director, Brand New Agency (KR), Deshé M. Gully, Associate Strategist, Day One Agency (USA), Francesca Trevisan, Strategist, Different (IT), Trevor Crossman, CX and Digital Transformation Director; Olivia Hussey, Strategic Planner; Simi Srinarula, Social Media Manager, The Hallway (AUS), James Hebbert, Managing Director, Hylink (CN / UK), Mundy Álvarez, Planning Director; Pedro Rojas, Social Media Manager; Pancho González, CCO, Inbrax (CH), Oana Oprea, Head of Digital Planning, Jam Session Agency (RO), Amy Bottrill, Social Account Director, Launch (UK), Gaby Arriaga, Founder, Leonardo1452 (MX), Shantesh S Row, Creative Director, Liwa (UAE), Rajesh Mehta, Chief Strategy Officer; Dhruv Gaur, Digital Planning Lead; Leonie Mergulhao, Account Supervisor - Social Media & PR, Medulla (IN), Aurelija Plioplytė, Head of Digital & Social, Not Perfect (LI), Daiana Khaidargaliyeva, Account Manager, Osaka Labs (UK / USA), Stefanie Söhnchen, Vice President Digital, PIABO Communications (DE), Elisabeth Winiartati, Managing Consultant, Head of Global Integrated Communications; Lydia Aprina, Account Manager, Integrated Marketing and Communications; Nita Prabowo, Account Manager, Integrated Marketing and Communications; Okhi, Web Developer, PNTR Group (ID), Kei Obusan, Insights Director; Daffi Ranandi, Insights Manager, Radarr (SG), Gautam Reghunath, Co-founder & CEO, Talented (IN), Donagh Humphreys, Head of Social and Digital Innovation, THINKHOUSE (IRE), Sarah Yim, Strategy Director, Zulu Alpha Kilo (CA).
Trends In Paid Search: Navigating The Digital Landscape In 2024Search Engine Journal
The search marketing landscape is evolving rapidly with new technologies, and professionals, like you, rely on innovative paid search strategies to meet changing demands.
It’s important that you’re ready to implement new strategies in 2024.
Check this out and learn the top trends in paid search advertising that are expected to gain traction, so you can drive higher ROI more efficiently in 2024.
You’ll learn:
- The latest trends in AI and automation, and what this means for an evolving paid search ecosystem.
- New developments in privacy and data regulation.
- Emerging ad formats that are expected to make an impact next year.
Watch Sreekant Lanka from iQuanti and Irina Klein from OneMain Financial as they dive into the future of paid search and explore the trends, strategies, and technologies that will shape the search marketing landscape.
If you’re looking to assess your paid search strategy and design an industry-aligned plan for 2024, then this webinar is for you.
5 Public speaking tips from TED - Visualized summarySpeakerHub
From their humble beginnings in 1984, TED has grown into the world’s most powerful amplifier for speakers and thought-leaders to share their ideas. They have over 2,400 filmed talks (not including the 30,000+ TEDx videos) freely available online, and have hosted over 17,500 events around the world.
With over one billion views in a year, it’s no wonder that so many speakers are looking to TED for ideas on how to share their message more effectively.
The article “5 Public-Speaking Tips TED Gives Its Speakers”, by Carmine Gallo for Forbes, gives speakers five practical ways to connect with their audience, and effectively share their ideas on stage.
Whether you are gearing up to get on a TED stage yourself, or just want to master the skills that so many of their speakers possess, these tips and quotes from Chris Anderson, the TED Talks Curator, will encourage you to make the most impactful impression on your audience.
See the full article and more summaries like this on SpeakerHub here: https://speakerhub.com/blog/5-presentation-tips-ted-gives-its-speakers
See the original article on Forbes here:
http://www.forbes.com/forbes/welcome/?toURL=http://www.forbes.com/sites/carminegallo/2016/05/06/5-public-speaking-tips-ted-gives-its-speakers/&refURL=&referrer=#5c07a8221d9b
ChatGPT and the Future of Work - Clark Boyd Clark Boyd
Everyone is in agreement that ChatGPT (and other generative AI tools) will shape the future of work. Yet there is little consensus on exactly how, when, and to what extent this technology will change our world.
Businesses that extract maximum value from ChatGPT will use it as a collaborative tool for everything from brainstorming to technical maintenance.
For individuals, now is the time to pinpoint the skills the future professional will need to thrive in the AI age.
Check out this presentation to understand what ChatGPT is, how it will shape the future of work, and how you can prepare to take advantage.
A brief introduction to DataScience with explaining of the concepts, algorithms, machine learning, supervised and unsupervised learning, clustering, statistics, data preprocessing, real-world applications etc.
It's part of a Data Science Corner Campaign where I will be discussing the fundamentals of DataScience, AIML, Statistics etc.
Time Management & Productivity - Best PracticesVit Horky
Here's my presentation on by proven best practices how to manage your work time effectively and how to improve your productivity. It includes practical tips and how to use tools such as Slack, Google Apps, Hubspot, Google Calendar, Gmail and others.
The six step guide to practical project managementMindGenius
The six step guide to practical project management
If you think managing projects is too difficult, think again.
We’ve stripped back project management processes to the
basics – to make it quicker and easier, without sacrificing
the vital ingredients for success.
“If you’re looking for some real-world guidance, then The Six Step Guide to Practical Project Management will help.”
Dr Andrew Makar, Tactical Project Management
Beginners Guide to TikTok for Search - Rachel Pearson - We are Tilt __ Bright...
Intrebari vanator 2014
1. P A R T E A I
LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTEAnul 182 (XXVI) — Nr. 301 bis Joi, 24 aprilie 2014
S U M A R
Pagina
Anexele nr. 1—5 la Ordinul ministrului delegat pentru ape,
păduri și piscicultură nr. 302/2014 privind modificarea
și completarea anexei nr. I la Ordinul ministrului
agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 539/2009
pentru aprobarea regimului permiselor de vânătoare.... 5–119
2. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.20142
A C T E A L E O R G A N E L O R D E S P E C I A L I T A T E
A L E A D M I N I S T R A Ț I E I P U B L I C E C E N T R A L E
MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
DEPARTAMENTUL PENTRU APE, PĂDURI ȘI PISCICULTURĂ
O R D I N
privind modificarea și completarea anexei nr. I la Ordinul ministrului agriculturii,
pădurilor și dezvoltării rurale nr. 539/2009 pentru aprobarea regimului permiselor de vânătoare*)
Având în vedere Referatul de aprobare nr. 48.252/DA din 19 martie 2014,
consultând Avizul Consiliului Național de Vânătoare nr. 2/2013,
în temeiul prevederilor art. 6 alin. (1) lit. r), art. 28 alin. (3) lit. d), alin (5) și (6) și art. 56 alin. (1) din Legea vânătorii și a
protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 6 alin. (5) din Hotărârea
Guvernului nr. 428/2013 privind organizarea și funcționarea Departamentului pentru ape, păduri și piscicultură, precum și pentru
modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 48/2013 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului și Schimbărilor
Climatice și pentru modificarea unor acte normative în domeniul mediului și schimbărilor climatice, cu modificările ulterioare,
ministrul delegat pentru ape, păduri și piscicultură emite următorul ordin:
Art. I. — Anexa nr. I „Regulament pentru obținerea
permiselor de vânătoare” la Ordinul ministrului agriculturii,
pădurilor și dezvoltării rurale nr. 539/2009 pentru aprobarea
regimului permiselor de vânătoare, publicat în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 606 din 2 septembrie 2009, se
modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 5, după alineatul (1) se introduc două noi
alineate, alineatele (11) și (12), cu următorul cuprins:
„(11) Anexat cererii, candidatul depune o copie după actul de
identitate, cazierul judiciar în original și o recomandare de la un
membru al asociației căreia îi adresează cererea.
(12) Recomandarea prevăzută la alin. (11) va fi întocmită
conform modelului prevăzut în anexa nr. 11.”
2. Articolul 7 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 7. — În perioada de stagiatură fiecare candidat trebuie
să participe la următoarele activități practice:
a) vizitarea fondului cinegetic pe care urmează să efectueze
stagiatura, în vederea cunoașterii elementelor componente ale
acestuia (limite, biotop, faună, construcții și instalații vânătorești
etc.), acțiune consemnată într-un proces-verbal încheiat între
organizator și stagiarii participanți, înregistrat și arhivat la
asociația de vânătoare în termen de 15 zile de la data
desfășurării acțiunii;
b) o prezentare practică privind portul și mânuirea armei de
vânătoare în fondul cinegetic, fără folosirea muniției reale,
realizată de personal cu atribuții în domeniul cinegetic, angajat
al asociației la care efectuează stagiatura și desemnat de
conducerea executivă a acesteia, acțiune consemnată într-un
proces-verbal, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 31,
încheiat între organizator și stagiarii participanți, înregistrat și
arhivat la asociația de vânătoare în termen de 15 zile de la data
desfășurării acțiunii; în această etapă stagiarul va asista, fără a
primi armă de vânătoare, la următoarele acțiuni: încărcarea și
descărcarea armei de vânătoare în timpul vânătorii; portul armei
în timpul deplasării vânătorului de la un stand la altul, în timpul
așteptării în stand, în repaus, în timpul recuperării vânatului
împușcat; mânuirea armei de vânătoare în timpul urmăririi
vânatului în vederea declanșării focului, precum și cu privire la
regulile de prevenire a accidentelor în timpul practicării vânătorii
și obligațiile vânătorilor;
c) două acțiuni de ocrotire sau îngrijire a faunei cinegetice,
precum estimarea efectivelor de vânat, producerea sau
administrarea hranei pentru vânat, confecționarea sau
recondiționarea instalațiilor vânătorești, acțiuni consemnate în
procese-verbale încheiate între organizator și stagiarii
participanți, înregistrate și arhivate la asociația de vânătoare în
termen de 15 zile de la data desfășurării lor;
d) o instruire teoretică și practică privind portul, mânuirea și
folosirea armelor de vânătoare cu țevi ghintuite și cu țevi lise,
urmată de o ședință de tragere cu arma de vânătoare la punct
fix și la talere organizată de o persoană juridică autorizată în
acest sens, acțiune atestată printr-un act emis de organizator;
e) cel puțin 3 acțiuni de vânătoare colectivă în grup mare,
asistent în stand sau în goană, obligatoriu la cel puțin o acțiune
organizată pentru speciile reprezentative în fondul cinegetic în
care a realizat stagiatura: mistreț, iepure, fazan, acțiune
consemnată în autorizațiile de vânătoare folosite cu această
ocazie.”
3. La articolul 8, alineatul (1) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„Art. 8. — (1) După efectuarea activităților prevăzute la art. 7,
stagiarul primește o recomandare de absolvire din partea
organizației vânătorești sau a clubului de vânătoare la care a
efectuat stagiatura, conform modelului prevăzut în anexa nr. 4.”
4. La articolul 8, după alineatul (2) se introduc două noi
alineate, alineatele (3) și (4), cu următorul cuprins:
„(3) Stagiatura efectuată potrivit prevederilor prezentului
regulament este valabilă timp de 2 ani de la data începerii ei
conform prevederilor art. 5 alin. (6).
(4) După termenul prevăzut la alin. (3), candidații care doresc
susținerea examenului pentru obținerea permisului de vânătoare
permanent trebuie să reia procedura prevăzută de prezentul
regulament prin depunerea unei noi cereri pentru începerea
stagiaturii.”
5. Articolul 12 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 12. — Autoritatea publică centrală care răspunde de
silvicultură va comunica organizațiilor vânătorești interesate,
precum și instituțiilor ai căror reprezentanți fac parte din comisia
de examinare prevăzută la art. 17 alin. (1) data la care a fost
aprobată organizarea examenului în fiecare județ, cu cel puțin
20 de zile calendaristice înainte de data organizării examenului.”
*) Ordinul nr. 302/2014 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 24 aprilie 2014 și este reprodus și în acest număr bis.
3. 6. La articolul 13, alineatele (3) și (4) se modifică și vor
avea următorul cuprins:
„(3) Tariful de examinare perceput de asociațiile de vânătoare
pentru fiecare candidat propriu este de 200 lei + TVA.
(4) Valoarea indemnizației de examinare pentru fiecare
membru al comisiei este de 20 lei net de dosar examinat sau
reexaminat.”
7. La articolul 14 alineatul (1), literele a) și e) se modifică
și vor avea următorul cuprins:
„a) actul de identitate, iar în cazul cetățenilor cu domiciliul în
străinătate și rezidența în România, și documentele de rezidență
valabile pe întreaga perioadă de stagiatură până la susținerea
examenului, în copie;
...............................................................................................
e) fișa de stagiatură prevăzută la art. 5 alin. (5) în original,
completată potrivit art. 8 alin. (2), și însușită de candidat, de
organizatorul activităților practice, verificată și avizată de
conducerea executivă a organizației vânătorești la care a
efectuat stagiatura, pentru atestarea, pe propria răspundere, a
efectuării activităților înscrise în aceasta;”.
8. La articolul 14 alineatul (1), după litera h) se introduc
trei noi litere, literele i), j) și k), cu următorul cuprins:
„i) actul care atestă că este apt psihologic să dețină și să
folosească arme și muniții de vânătoare (aviz psihologic), în
original;
j) actul care atestă că a absolvit un curs de instruire teoretică
și practică privind portul, mânuirea și folosirea armelor de
vânătoare cu țevi ghintuite și cu țevi lise și că a efectuat cel puțin
o ședință de tragere cu arma de vânătoare la punct fix și la
talere, emis de o persoană juridică autorizată pentru acțiunile
menționate, în original;
k) recomandarea prevăzută la art. 5 alin. (11), în original.”
9. La articolul 14, după alineatul (1) se introduce un nou
alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
„(11) Prin excepție de la prevederile alin. (1), posesorii de
permis de armă letală pot depune în locul documentelor
prevăzute la alin. (1) lit. f) și g) copie legalizată de pe permisul
de armă letală.”
10. Articolul 16 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 16. — (1) Pentru pregătirea și examinarea teoretică a
candidaților autoritatea publică centrală care răspunde de
silvicultură aprobă un set de întrebări și răspunsuri privind
examenul de vânător, în concordanță cu reglementările în
vigoare, pe care îl prezintă pe site-ul propriu.
(2) Setul de întrebări și răspunsuri menționat la alin. (1),
prevăzut în anexa nr. 6, conține 1000 de întrebări, fiecare
întrebare având 3 variante de răspunsuri, dintre care unul este
corect.
(3) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură
poate reactualiza conținutul setului de întrebări și răspunsuri în
condițiile alin. (1), în acord cu legislația în vigoare și cu literatura
din domeniul cinegetic, cu cel puțin 60 de zile înaintea datei
susținerii examenului prevăzut la art. 10 alin. (1), unde acesta va
fi folosit.
(4) Întrebările și răspunsurile menționate la alin. (2) sunt
formulate având în vedere noțiuni privind domeniul cinegetic,
din:
a) biologia speciilor ce aparțin faunei de interes cinegetic;
b) managementul speciilor de interes vânătoresc;
c) exercitarea vânătorii;
d) echipament de vânătoare;
e) legislația în domeniul cinegetic;
f) etica vânătorească;
g) chinologie;
h) boli ale vânatului;
i) arme de vânătoare.”
11. Articolul 17 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 17. — (1) Examinarea candidaților se face de o comisie
de examinare formată din 3 reprezentanți ai autorității publice
centrale care răspunde de silvicultură și 2 reprezentanți ai
asociațiilor, uniunilor sau federațiilor naționale de profil
recunoscute la nivel național și internațional și înființate prin lege
care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a) sunt absolvenți licențiați ai unei instituții de învățământ
superior în domeniul cinegetic sau silvic în care au studiat
speciile de interes cinegetic și vânătoarea;
b) au o vechime în muncă în domeniul cinegetic mai mare
de 3 ani;
c) au atribuții de serviciu în domeniul cinegetic;
d) dețin permis de vânătoare permanent.
(2) Funcția de președinte al comisiei va fi îndeplinită de către
unul dintre reprezentanții autorității publice centrale care
răspunde de silvicultură menționați la alin. (1).
(3) Nominalizarea reprezentanților asociațiilor, uniunilor sau
federațiilor naționale de profil recunoscute la nivel național și
internațional și înființate prin lege prevăzute la alin. (1) se
transmite la autoritatea publică centrală care răspunde de
silvicultură cu minimum 3 zile lucrătoare anterior datei
programate pentru susținerea examenului.”
12. Articolul 18 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 18. — Hotărârile comisiei stabilite la art. 17 se iau prin
majoritate simplă.”
13. Articolul 20 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 20. — (1) Comisia de examinare își poate desfășura
activitatea în prezența obligatorie a minimum 3 membri.
(2) În situația neîntrunirii a minimum 3 membri, comisia de
examinare nu poate funcționa și examenul se reprogramează.”
14. La articolul 21 alineatul (1), literele d) și g) se
modifică și vor avea următorul cuprins:
„d) legitimează candidații admiși să participe la examen, pe
baza actului de identitate, la intrarea acestora în sala de
examinare;
.................................................................................................
g) permite accesul în sala de examinare doar al candidaților
admiși să participe la examen;”.
15. La articolul 21 alineatul (1), după litera j) se introduce
o nouă literă, litera k), cu următorul cuprins:
„k) vizează fișa de evidență depusă la dosar, prevăzută la
art. 14 alin. (3).”
16. Articolul 22 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 22. — (1) Candidații care nu au promovat examenul,
precum și cei absenți la examen au dreptul să susțină
examen/examene în decurs de un an, cu ocazia examenelor
organizate pentru alte asociații vânătorești, potrivit prezentului
regulament, cu condiția depunerii unei cereri în acest sens și a
documentelor prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. f) și g) în termenul
de valabilitate de 6 luni de la emitere.
(2) Candidații prevăzuți la alin. (1) au obligația de a transmite
cererea de examinare la autoritatea publică centrală care
răspunde de silvicultură, în timp util, pentru luarea în evidență și
pentru obținerea confirmării de participare.
(3) Dreptul de participare la examen a candidaților prevăzuți
la alin. (1) se hotărăște de comisia de examinare după
verificarea valabilității documentelor prevăzute la art. 14 alin. (1)
lit. f) și g) depuse de către candidat, cel mai târziu în preziua
examenului, la asociația care organizează examenul pentru
obținerea permisului de vânătoare permanent.”
17. La articolul 23, alineatul (2) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„(2) Documentele prevăzute la alin. (1) se arhivează, pentru
o perioadă de 5 ani, la sediile organizațiilor vânătorești care au
prezentat candidați la examen.”
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014 3
4. 18. La articolul 24, alineatul (3) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„(3) Contestațiile se soluționează în termen de 10 zile
lucrătoare de la data primirii lor, de către o comisie constituită
din:
a) 2 reprezentanți ai autorității publice centrale care răspunde
de silvicultură care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 17
alin. (1), alții decât cei din comisia de examinare;
b) un reprezentant al asociațiilor, uniunilor sau federațiilor
naționale de profil recunoscute la nivel național și internațional
și înființate prin lege care îndeplinește condițiile prevăzute la
art. 17 alin. (1), altul decât cei din comisia de examinare.”
19. Anexa nr. 1 se modifică și se înlocuiește cu anexa
nr. 1.
20. După anexa nr. 1 se introduce o nouă anexă, anexa
nr. 11, având cuprinsul prevăzut în anexa nr. 2.
21. După anexa nr. 3 se introduce o nouă anexă, anexa
nr. 31, având cuprinsul prevăzut în anexa nr. 3.
22. Anexa nr. 4 se modifică și se înlocuiește cu anexa
nr. 4.
23. Anexa nr. 6 se modifică și se înlocuiește cu anexa
nr. 5.
Art. II. — Candidații la examenul pentru dobândirea
permisului de vânătoare permanent fac dovada efectuării
activităților de stagiatură prevăzute la art. 7 lit. a)—c) din
Regulamentul pentru obținerea permiselor de vânătoare aprobat
prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale
nr. 539/2009 pentru aprobarea regimului permiselor de
vânătoare, modificat potrivit art. I pct. 2 din prezentul ordin de la
data intrării în vigoare a prezentului ordin.
Art. III. — Fișa de stagiatură completată potrivit prevederilor
art. 7 din Regulamentul pentru obținerea permiselor de
vânătoare, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor
și dezvoltării rurale nr. 539/2009, este valabilă până la data de
31 decembrie 2014 cu condiția completării acesteia cu
activitățile de stagiatură prevăzute la art. 7 lit. a)—c) modificate
potrivit art. I pct. 2 din prezentul ordin.
Art. IV. — Anexa nr. 5 la prezentul ordin, reprezentând Setul
de întrebări și răspunsuri privind examenul de vânător, se
folosește pentru examinarea candidaților după 60 de zile de la
intrarea în vigoare a prezentului ordin.
Art. V. — Setul de întrebări și răspunsuri privind examenul de
vânător prevăzut în anexa nr. 6 la Regulamentul pentru
obținerea permiselor de vânătoare, aprobat prin Ordinul
ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 539/2009,
se aplică timp de 60 de zile după intrarea în vigoare a
prezentului ordin.
Art. VI. — Cererea de înscriere în asociația de vânătoare,
comunicarea de repartizare pentru efectuarea stagiaturii și
acțiunile efectuate în perioada de stagiatură anterioare intrării
în vigoare a prezentului ordin rămân valabile până la data
examenului organizat în județul în care are sediul asociația la
care este înscris candidatul, dar nu mai târziu de un an.
Art. VII. — Anexele nr. 1—5 fac parte integrantă din
prezentul ordin.
Art. VIII. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.20144
Ministrul delegat pentru ape, păduri și piscicultură,
Adriana Doina Pană
București, 2 aprilie 2014.
Nr. 302.
5. Anexa Nr. 1
(Anexa nr. 1
la Regulamentul pentru obаinerea permiselor de vânătoare)
Înregistrat la:
…………………………
(Organiza܊ia vânătorească)
Nr. ___________ din _____________
APROB,
Conducător executiv/împuternicit
C E R E R E
Subsemnatul ……………………………………………., cetă܊ean …………………, fiul
lui ………………… ܈i a ………………, născut în anul ……., luna ……..…, ziua ……, în
localitatea ……………………., jude܊ul …………………, domiciliat în …………………, strada
……………., nr. ……, bl ……., sc ……, ap ……, jude܊ul (sectorul) ………………..., posesor
al actului de identitate ……., seria ……., nr. ……………., eliberat de …………….., la data de
………………., cod numeric personal …………………………..
sunt de profesie ………………………… angajat la …………………………………, în
func܊ia de ……………………..,
vă rog a-mi aproba înscrierea ca practicant în cadrul organiza܊iei vânătore܈ti
……………………………………………….. în vederea efectuării stagiaturii ܈i a ob܊inerii
permisului de vânătoare permanent, în condi܊iile legii.
În acest sens sunt recomandat de către dl/dna ......................................................, potrivit
recomandării anexate, în original.
Am luat cuno܈tin܊ă despre prevederile statutului organiza܊iei vânătore܈ti
………………………………., pe care mi-l însu܈esc ܈i mă oblig să îl respect, în condi܊iile legii.
Declar pe propria răspundere că nu mă aflu în nici una din situa܊iile prevăzute de lege
care să îmi interzică ob܊inerea permisului de vânătoare ܈i respectiv a permisului de armă.
Telefon ……………………,
Alte modalită܊i de contactare ……………………….
Data Semnătura:
............... …………..
Notă: Este obligatorie completarea tuturor spa܊iilor din cerere.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014 5
6. Anexa Nr. 2
(Anexa nr. 11
la Regulamentul pentru obаinerea permiselor de vânătoare)
Domnului Director al ............................................
(organizaаia vânătorească)
R E C O M A N D A R E
Subsemnatul....................., CNP. .................................... membru vânător în cadrul
..................................... din anul .........., îl/o recomand pe dl./ dna. .........................................,
CNP. ..................................... pentru înscrierea în cadrul asocia܊iei ................................ca stagiar
pentru dobândirea permisului de vânătoare, întrucât prezintă aptitudini pentru participarea la
activită܊ile specifice stagiaturii ܈i pentru practicarea vânătorii.
Data Semnătura
….……………… …………………….
6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014
7. Anexa Nr. 3
(Anexa nr. 31
la Regulamentul pentru obаinerea permiselor de vânătoare)
Înregistrat la
………………….
(organiza܊ia vânătorească)
Nr. …………/……………
PROCES-VERBAL
încheiat astăzi ……………. , cu ocazia instruirii privind portul
܈i mânuirea armei de vânătoare în fondul cinegetic nr. ...... denumit ...................
Organizator ....................................
Participă un număr de ............... candida܊i pentru
ob܊inerea permisului de vânătoare permanent
La ܈edin܊a privind instruirea practică privind portul ܈i mânuirea armei de vânătoare în
fondul cinegetic, fără folosirea muni܊iei reale, candida܊ii au fost instrui܊i cu privire la
următoarele:
1.Încărcarea ܈i descărcarea armei de vânătoare în timpul unei ac܊iuni de vânătoare;
2. Portul armei în timpul deplasării vânătorului de la un stand la altul, în timpul a܈teptării
în stand, în repaus, în timpul recuperării vânatului împu܈cat;
3. Mânuirea armei de vânătoare în timpul urmăririi vânatului în vederea declan܈ării
focului;
4. Cunoa܈terea următoarelor reguli de prevenire a accidentelor în timpul practicării
vânătorii, ܈i anume:
- se interzice organizarea vânătorii în condi܊ii de furtună, precum ܈i urmărirea vânatului
mare rănit (urs, mistre)܊ în condi܊iile lipsei de vizibilitate.
- arma de vânătoare se folose܈te pe fondurile cinegetice numai pentru recoltarea vânatului
܈i combaterea dăunătorilor vânatului.
- în afara fondurilor cinegetice arma de vânătoare se transportă descărcată ܈i introdusă în
toc.
- muni܊ia trebuie sa fie corespunzătoare tipului ܈i calibrului armei utilizate ܈i categoriei
speciei de vânat care trebuie recoltat.
- se interzice utilizarea alicelor cu diametru mai mare de 5 mm.
- la vânătoare se vor folosi numai armele care sunt în stare de func܊ionare.
- se interzice folosirea armei pentru sprijin sau lovirea vânatului rănit.
- se interzice lovirea armei de arbori, stânci sau alte obiecte dure.
- în timpul odihnei, arma va fi descărcată ܈i a܈ezată numai în locuri care oferă o bună
stabilitate.
- se interzice îndreptarea armei spre alte persoane, chiar dacă aceasta este descărcată.
- cartu܈ele care rămân blocate pe ܊eavă se scot cu instrumente adecvate.
- în caz de rateu, arma nu se va deschide imediat, se va a܈tepta, cu ܊eava îndreptată în jos,
timp de aproximativ un minut.
- se interzice punerea mâinii pe gura ܊evilor.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014 7
8. 5. Cunoa܈terea următoarelor obliga܊ii ale organizatorilor ac܊iunilor de vânătoare, ܈i
anume:
- să aibă asupra lor autoriza܊ia de vânătoare colectivă tip A sau, după caz, tip B,
completată corect;
- să verifice la to܊i vânătorii participan܊i permisul de armă, permisul de vânătoare sau
ordinul de serviciu, armamentul, muni܊ia ܈i asigurarea obligatorie împotriva accidentelor;
- să efectueze instructajul pentru prevenirea accidentelor;
- să prezinte vânătorilor principalele reguli de practicare a vânătorii, speciile de vânat în
care se poate trage, numărul de exemplare permis a se vâna ܈i altele asemenea;
- să informeze ܈i să instruiască vânătorii asupra semnalelor sonore - de începere ܈i de
încetare a goanei utilizate în timpul vânătorii;
- să informeze vânătorii ܈i gona܈ii asupra pericolelor care pot fi întâlnite pe terenul de
vânătoare - zone abrupte, stâncării, grohoti܈uri, ape curgătoare, canale, mla܈tini, arbori anina܊i,
zone de formare a avalan܈elor;
- să interzică exercitarea vânătorii de către persoanele aflate în stare de ebrietate, precum
܈i consumul de alcool în timpul vânătorii;
- să stabilească amplasarea vânătorilor în stand ܈i să informeaze fiecare vânător asupra
pozi܊iei ocupate de vecini ܈i, în func܊ie de situa܊ie, asupra pozi܊iei vânătorilor amplasa܊i pe
flancuri;
- să stabilească direc܊iile si unghiurile de tragere, reperele între care se permite tirul,
precum ܈i interdic܊iile de tragere în func܊ie de amplasarea vânătorilor în standuri;
- să stabilească componen܊a echipelor de gona܈i ܈i conducătorii acestora, în func܊ie de
tipul de vânat, ܈i să îi instruiască asupra modului de desfă܈urare a fiecărei goane, pentru
vânătorile colective la goană;
- să interzică folosirea altor câini, în afara celor din rasele admise la vânătoare;
- să anun܊e prin semnale sonore începerea ܈i încetarea goanei, precum ܈i a tirului;
- să conducă vânătorii în fondul de vânătoare numai dacă posedă asigurare împotriva
accidentelor de vânătoare ܈i dacă autoriza܊ia, permisul de vânătoare, permisul de armă ܈i
armamentul sunt regulamentare;
- să completeze cu pix rezultatele înregistrate de fiecare vânător, la fiecare ac܊iune
organizată în baza autoriza܊iei de vânătoare;
- să crotalieze ܈i să înscrie în autoriza܊ia de vânătoare individuală vânatul împu܈cat ܈i
numărul crotaliei, imediat după ce acesta a fost recuperat, înainte de a părăsi fondul cinegetic;
- să excludă vânătorii care nu respectă regulile privind organizarea ܈i practicarea
vânătorii în timpul în care se află în fondul cinegetic;
- să constituie echipe pentru urmărirea vânatului mare rănit;
- să organizeze ܈i să supravegheze transportul vânatului mare împu܈cat până la mijlocul
de transport.
6. Cunoa܈terea următoarelor obliga܊ii ale persoanelor autorizate să practice vânătoarea
individual, ܈i anume:
- să prezinte organizatorului autoriza܊ia de vânătoare, permisul de vânătoare, permisul de
armă sau, după caz, ordinul de serviciu, crotaliile corespunzătoare ܈i asigurarea obligatorie
împotriva accidentelor;
- să se prezinte cu armament ܈i muni܊ii care trebuie să aibă caracteristicile necesare
pentru împu܈carea exemplarului din specia înscrisă în autoriza܊ia de vânătoare, în conformitate
cu prevederile legale în vigoare, ܈i să le prezinte organizatorului pentru control;
- la vânătoarea de selec܊ie vor trage numai în exemplarul indicat de organizator;
- la urs, cerb comun, cerb lopătar, capră neagră vor folosi numai arme cu ܊evi ghintuite ܈i
cartu܈e cu glon,܊ în conformitate cu reglementările în vigoare, iar la mistre,܊ căprior ܈i muflon se
pot folosi ܈i arme de vânătoare cu ܊eavă lisă, însă numai cu muni܊ie cu proiectil unic;
- înainte de a se încarcă arma se verifică ܈i se cură܊ă ܊evile de eventualele depuneri de
frunze, pământ, zăpadă etc.;
8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014
9. - încărcarea armei se face la locul de vânătoare, după ce se asigură că pe direc܊ia de
tragere nu se află alte persoane;
- încărcarea armei basculante se va face cu ܊evile îndreptate în jos, închiderea realizându-
se prin ridicarea patului;
- carabinele se încarcă ܊inându-se cu ܊eava în sus;
- imediat după încărcare arma trebuie asigurată;
- arma se poartă în mână sau pe umăr, asigurată, până la identificarea vânatului;
- înainte de ac܊ionarea siguran܊ei ܈i declan܈area focului asupra vânatului, vânătorul se va
asigura că pe direc܊ia lui de tragere nu sunt persoane;
- declan܈area focului se va face numai după identificarea clară a vânatului;
- declan܈area focului asupra vânatului în mi܈care pe jos, la ridicare sau în zbor se va face
numai după asigurarea că prin rico܈are nu pot fi provocate accidente;
- cand se utilizează barca, vânătorul se va a܈eza cu spatele la barcagiu ܈i va ܊ine arma
îndreptată cu ܊eava în sus; tirul este permis numai în fa܊ă ܈i lateral;
- declan܈area focului din observator se va face numai după identificarea precisă a
vânatului;
7. Cunoa܈terea următoarelor obliga܊ii ale vânătorilor la vânătorile colective, ܈i anume:
- deplasarea vânătorilor în teren, între goane, se face în lini܈te pe un singur rând;
- la a܈ezarea în stand, fiecare vânător trebuie să cunoască locul de amplasare a vecinilor;
- este interzisă schimbarea locului indicat de organizator;
- este interzis consumul de băuturi alcoolice în timpul ac܊iunii de vânătoare;
- încărcarea armei se va face numai în stand, după ce vânătorul ܈i-a ocupat locul indicat
de organizator;
- arma se descarcă în stand, după semnalul de încetare a goanei;
- este interzisă părăsirea standului în timpul vânătorii;
- urmărirea vânatului rănit se va face după încetarea goanei ܈i numai cu aprobarea
organizatorului;
- se execută foc în vânat doar după ce acesta a fost foarte bine identificat ܈i numai dacă se
află sub distan܊a de tir eficient;
- nu se trage în vânatul aflat în fa܊a vecinului;
- înainte de părăsirea standului pentru goana următoare, arma se descarcă, deplasarea
între goane făcându-se doar cu arma basculată sau cu închizătorul deschis, astfel încât acest lucru
să fie vizibil; nu se părăse܈te standul până când nu sunt strânse toate tuburile trase pentru a fi
duse ulterior la un container destinat de܈eurilor;
- ridicarea vânatului căzut se va realiza numai după încetarea goanei;
- în situa܊ia amplasării standurilor pe o singură linie, se interzice declan܈area focului sub
un unghi mai mic de 450
fa܊ă de linia vânătorilor, tirul fiind permis în fa܊a ܈i în spatele liniei
vânătorilor;
- în situa܊ia amplasării standurilor în linie pe o distan܊ă mai mică de 200 m, cu unul sau
două flancuri, declan܈area focului de către vânătorii afla܊i pe flancuri este permisă numai în
spatele liniei flancului, cu respectarea unghiului minim de tragere de 450
;
- în teren liber se interzice tirul în fa܊ă cu arma cu alice când gona܈ii au ajuns la 200 m de
linia standului;
- în teren liber se interzice tirul în fa܊ă cu arma cu glon܊ sau cartu܈ cu proiectil unic, când
gona܈ii au ajuns la 500 m de linia standului;
- interzicerea tirului în fa܊ă se semnalizează sonor de către organizator. După acest
semnal, tirul este permis numai în spatele liniei standurilor;
- pentru executarea tirului asupra vânatului care a trecut linia standului trecerea armei
încărcate peste acesta, se va realiza numai cu ܊eava în sus;
- pentru urmărirea vânatului mare rănit, se stabilesc de către organizator echipele de
căutare ܈i recuperare, formate din minimum 2 vânători dota܊i cu armament corespunzător ܈i câini
de vânătoare;
- vânătorii au obliga܊ia de a avertiza gona܈ii, în cazul în care vânatul mare rănit se
deplasează în direc܊ia acestora;
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014 9
10. - în cazul vânătorilor la pândă, cu mai multe standuri alăturate, fiecare vânător trebuie să
cunoască locurile în care sunt a܈ezati ceilal܊i vânători;
- declan܈area focului se va face numai după identificarea clară a vânatului;
- părăsirea standului se va face la ora sau la semnalul stabilit de organizator.
8. Cunoa܈terea următoarelor obliga܊ii ale gona܈ilor la vânătorile colective:
- să se deplaseze în goană alinia܊i cu vecinii, la distan܊ă egală de ace܈tia, pe traseul sau
după direc܊ia indicată de organizator;
- să facă permanent zgomot pentru a fi u܈or identifica܊i de vânători, mai ales atunci când
se apropie de linia acestora;
- să avertizeze vânătorii în momentul observării vânatului, conform regulilor stabilite de
organizatorul vânătorii la începutul acesteia;
- să nu se apropie de vânatul mare căzut ܈i nici de cel rănit;
- să poarte elemente care permit identificarea lor;
- la vânătorile de mistre܊ ܈i urs, fiecare echipă de 4 gona܈i va fi condusă de către un
vânător înarmat pregătit să tragă în orice moment în vânatul rănit, observat pe parcurs de către
gona܈ii din echipă;
- gona܈ii au obliga܊ia de a confirma recep܊ionarea semnalului de avertizare;
- observatorii, invita܊ii ܈i candida܊ii la ob܊inerea permisului de vânătoare vor respecta
regulile stabilite de organizatorul ac܊iunii de vânătoare.
Nr. Numele ܈i prenumele Codul numeric Semnătura Semnătura
Crt. stagiarului personal stagiarului organizatorului
1.
2.
3.
...
Prezentul proces verbal a fost încheiat într-un exemplar, care va fi depus ܈i înregistrat la
sediul .................................. .
(organiza܊ia vânătorească)
O copie a prezentului proces verbal se păstrează la organizator, iar alte copii se transmit
candida܊ilor prezen܊i la instruire.
Organizator
.........................
(Semnătura)
10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014
11. Anexa Nr. 4
(Anexa nr. 4
la Regulamentul pentru obаinerea permiselor de vânătoare)
Organiza܊ia vânătorească
……………………………..
Nr. _________/__________
R E C O M A N D A R E D E A B S O L V I R E
Ca urmare a rezultatelor ob܊inute în perioada de stagiatură realizată conform
Regulamentului pentru ob܊inerea permiselor de vânătoare recomandăm pe d-l/d-na
…………………………………….., fiul/fiica lui …………………܈i a
…….……………………., domiciliat/domiciliată în …………………………………. posesor al
BI/CI seria …….. nr. ………………. eliberat de ……………………….. la data de
……………., C.N.P. ......................................, pentru a participa la examenul pentru
dobândirea permisului de vânătoare permanent.
Data: Conducător executiv/împuternicit,
.................... (nume, prenume, func܊ia)
…………………….
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014 11
12. 1
Anexa Nr. 5
(Anexa nr. 6
la Regulamentul pentru obаinerea permiselor de vânătoare)
Set de întrebări ܈i răspunsuri privind examenul de vânător*
CAPITOLUL I - BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ
SUBCAPITOLUL I. A - MAMIFERE MARI
1. Durata cre܈terii coarnelor cerbului comun este de:
a) 60 - 70 zile;
b) 90 – 100 zile;
c) 120 – 130 zile.
2. Împerecherea cerbului comun se desfă܈oară în perioada:
a) septembrie –octombrie;
b) iulie – august;
c) noiembrie – decembrie.
3. Aprecierea vârstei cerbului împu܈cat se poate face după:
a) denti܊ie;
b) mărimea copitelor;
c) greutatea craniului.
4. Aprecierea vârstei cerbului viu se poate face după:
a) forma capului;
b) forma corpului ܈i comportamentul animalului pe teren;
c) culoarea părului.
5. Biotopul favorabil cerbului comun este reprezentat de:
a) zona de câmpie cu monoculturi;
b) pădurile de foioase sau de amestec de foioase ܈i ră܈inoase de mare întindere;
c) stepa.
6. Longevitatea cerbului comun este de:
a) aproximativ 10 ani;
b) aproximativ 15 ani;
c) aproximativ 20 de ani.
7. Constituirea cârdurilor de cerbi comuni are loc în perioada:
a) martie-iunie;
b) iulie - august;
c) octombrie-noiembrie.
8. Activitatea cerbului comun are caracter preponderent:
a) diurn;
b) nocturn;
c) crepuscular ܈i auroral.
12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014
13. 2
9. Prădătorul cel mai important al cerbului comun este:
a) ursul;
b) râsul;
c) lupul.
10. Care este perioada în care î܈i leapadă coarnele cerbul comun, matur?
a) decembrie-ianuarie;
b) septembrie-octombrie;
c) februarie-martie.
11. Cerbul comun năpârle܈te:
a) numai primăvara;
b) numai toamna;
c) atât primăvara cât ܈i toamna.
12. Dimorfismul sexual la cerbul comun este:
a) slab pronun܊at;
b) puternic pronun܊at;
c) inexistent.
13. “Raza lupului” apare la :
a) cerbul comun;
b) cerbul lopătar;
c) căprior.
14. La care dintre următoarele specii este evident dimorfismul sexual ?
a) urs;
b) cerb;
c) lup.
15. Care este perioada de fătare a ciutelor de cerb comun ?
a) martie - aprilie;
b) aprilie-mai;
c) mai – iunie.
16. Care este durata gesta܊iei la ciutele de cerb comun?
a) 28 de săptămâni;
b) 34 de săptămâni;
c) 40 de săptămâni.
17. Puiul de cerb comun cu vârsta până în 10 luni este denumit:
a) cerbulean sau junincă, după caz;
b) vi܊el sau vi܊ea, după caz;
c) ied sau iadă, după caz.
18. Ce se în܊elege prin “locul de culcu“܈ al cerbului?
a) locul în care se ascunde în caz de pericol ;
b) locul unde se odihne܈te ܈i rumegă în timpul zilei ;
c) locul unde doarme în timpul nop܊ii.
19. După perioada de boncănit, cerbii bătrâni:
a) continuă să conducă cârdurile de boncănit constituite;
b) se integrează în cârdurile de iernat ale cerbilor tineri;
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014 13
14. 3
c) se retrag în locuri mai pu܊in accesibile unde trăiesc izola܊i.
20. Ce sunt scăldătorile cerbilor ?
a) mocirle în care au obiceiul de a se scălda în perioada boncănitului;
b) ape curgătoare în care se răcoresc în zilele călduroase;
c) lacuri alpine în care se scaldă.
21. Cu ce se hrănesc natural cerbii în timpul iernii?
a) cu tuberculi;
b) cu frunze uscate de arbori;
c) cu lujeri, muguri, coajă de arbori.
22. Aprecia܊i care dintre trofeele de cerb comun prezentate este de selec܊ie:
a) A;
b) B;
c) C.
23. Care dintre ramurile trofeului prezentat poartă denumirea de ramura (raza)
lupului?
a) nr. 1;
b) nr. 2;
c) nr. 4.
24. Care dintre ramurile trofeului prezentat poartă denumirea de ramura (raza)
ochiului?
a) nr. 1;
b) nr. 2;
c) nr. 3.
a) b) c)
14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014
15. 4
25. Care dintre ramurile trofeului prezentat poartă denumirea de ramura (raza) de
ghe܊uri?
a) nr. 1;
b) nr. 2;
c) nr. 3.
26. Care dintre ramurile trofeului prezentat poartă denumirea de ramura (raza)
mijlocie?
a) nr. 1;
b) nr. 2;
c) nr. 3.
27. Unde este situată rozeta la coarnele de cerb comun:
a) la baza prăjinei;
b) la baza ramurei mijlocii;
c) la baza coroanei.
28. Ce se întelege prin fenomenul de homocromie la vi܊elul de cerb comun:
a) prezen܊a petelor de culoare mai deschisă pe blană în primele 3 luni de via܊ă;
b) lipsa mirosului specific în primele două săptămâni de via܊ă;
c) faptul că nu deosebe܈te culorile în primele două săptămâni de via܊ă.
29. Greutatea cerbului comun la apogeu este în medie de:
a) 250 kg;
b) 180 kg;
c) 140 kg.
30. Iarna, cerbul comun are blana de culoare:
a) brun-ro܈cată;
b) brun închis – cenu܈ie;
c) brună, cu pete albe.
31. Vara, cerbul comun are blana de culoare:
a) brun-ro܈cată;
b) brun închis – cenu܈ie;
c) brună cu pete albe.
32. Trofeul de cerb comun atinge apogeul la:
a) 8 – 10 ani;
b) 11 – 13 ani;
c) 14 – 16 ani.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014 15
16. 5
33. Cerbii comuni intră în regres, inclusiv în privin܊a trofeului, după:
a) 10-11 ani;
b) 11-12 ani;
c) 13-14 ani.
34. Excrementele de cerb comun mascul se deosebesc de cele de ciută, în primul rând
ca:
a) mărime;
b) formă;
c) culoare.
35. Cerbul comun se întâlne܈te în România:
a) de la câmpie până în golul de munte;
b) doar la deal ܈i la munte;
c) numai la munte.
36. Cârdurile de cerb comun, la boncănit, sunt formate de regulă din:
a) 2-3 masculi dominan܊i ܈i mai multe ciute;
b) un mascul dominant ܈i mai multe ciute;
c) un mascul dominant ܈i o ciută.
37. Boncănitul la cerbul comun începe, de regulă, mai devreme la:
a) câmpie;
b) deal;
c) munte.
38. Vi܊elul de cerb comun prezintă, în primele luni de via܊ă, fenomenul de homocromie?
a) da;
b) nu;
c) doar unele exemplare.
39. Care din următoarele categorii reprezintă exemplare de selec܊ie la specia cerb
comun, de܈i au o dezvoltare corporală normală?
a) suli܊arii de un an ܈i jumătate;
b) furcarii de doi ani ܈i jumătate;
c) cerbii adul܊i care au ajuns la apogeu.
40. Ritualul de împerechere la cerb comun poartă denumirea de:
a) boncănit;
b) gonit;
c) alergat.
41. Ce se întelege printr-un “cerb de 14 impar” ?
a) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 7 ramuri iar pe celălalt corn mai pu܊in
de 7 ramuri;
b) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 7 ramuri iar pe celălalt corn 8 ramuri;
c) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 7 ramuri indiferent de numărul ramurilor de pe
celalalt corn.
42. Ce se întelege printr-un “cerb de 16 par” ?
a) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 8 ramuri iar pe celălalt corn mai pu܊in de 8
ramuri;
16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014
17. 6
b) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 8 ramuri iar pe celălalt corn tot 8
ramuri;
c) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 8 ramuri indiferent de numărul ramurilor de pe
celalalt corn.
43. Vârsta la care coarnele cerbului lopătar ating dezvoltarea maximă este de:
a) 5 – 6 ani;
b) 9 - 10 ani;
c) 14 - 16 ani.
44. Maturitatea sexuală a ciutei de lopătar este atinsă la vârsta de:
a) 1 an ܈i 5 luni;
b) la 2 ani ܈i 3 luni;
c) la 3 ani.
45. Perioada de împerechere a cerbului lopătar este:
a) octombrie –noiembrie;
b) august – septembrie;
c) ianuarie-februarie.
46. Ciuta de lopătar fată în perioada:
a) mai-iunie;
b) februarie-martie;
c) martie-mai.
47. Biotopul favorabil cerbului lopătar îl reprezintă:
a) pădurile de ră܈inoase de mare întindere;
b) pădurile de amestec de foioase ܈i ră܈inoase din zona montană;
c) pădurile de foioase de întindere mică intercalate cu terenuri agricole din zona de ܈es ܈i
coline.
48. Longevitatea cerbului lopătar este de:
a) 10 – 12 ani;
b) 14 – 16 ani;
c) 20 – 25 ani.
49. Cum este boncănitul cerbului lopătar comparativ cu cel al cerbului comun?
a) este mai puternic ܈i mai melodios;
b) este mai intens ܈i mai modulat;
c) este mai slab ܈i mai monoton.
50. Cât durează gesta܊ia la femelele de cerb lopătar?
a) 45 de săptămâni;
b) 24 de săptămâni;
c) 33 de săptămâni.
51. Preciza܊i care din cele trei specii, cerb comun, cerb lopătar ܈i căprior este mai pu܊in
preten܊ioasă cu privire la calitatea hranei?
a) cerb comun;
b) cerb lopătar;
c) căprior.
52. În cazul cerbilor lopătari boncănesc:
a) numai masculii;
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014 17
18. 7
b) atât masculii cât ܈i femelele;
c) numai femelele.
53. Cornul de cerb lopătar dezvoltat normal, poate avea cel mult
a) două ramuri ܈i o lopată;
b) două ramuri ܈i două lope܊i;
c) trei ramuri ܈i o lopată.
54. Care dintre următoarele specii de cervide are coada cea mai lungă?
a) cerbul comun;
b) cerbul lopătar;
c) căpriorul.
55. Greutatea cerbului lopătar la apogeu este în medie de:
a) 50 kg;
b) 70 kg;
c) 100 kg.
56. Pentru cerbul lopătar din România, sunt propice biotopurile din:
a) zona de joasă altitudine;
b) zona de dealuri înalte;
c) zona de munte.
57. La care dintre speciile de cervide este caracteristic faptul că majoritatea
exemplarelor prezintă vara pete albe pe păr܊ile laterale ale corpului ܈i pe spate?
a) cerbul lopătar;
b) cerbul comun;
c) căprior.
58. Căderea coarnelor masculului de cerb lopătar cu vârsta mai mare de 2 ani are loc în
luna:
a) februarie;
b) aprilie;
c) decembrie.
59. În care zonă geografică a ܊ării se întâlnesc cele mai mari efective de lopătar?
a) Subcarpa܊ii Getici;
b) Câmpia Olteniei;
c) Câmpia de Vest.
60. Durata cre܈terii coarnelor căpriorului este de:
a) 60 zile;
b) 80 – 90 zile;
c) 120 – 130 zile.
61. Căderea coarnelor masculului de căprior cu vârsta mai mare de 2 ani are loc în
perioada:
d) octombrie – decembrie;
e) iulie – august;
f) septembrie – octombrie.
62. Căderea primei serii de coarne (fără rozetă) la masculul de căprior are loc de obicei
în luna:
a) februarie;
18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014
19. 8
b) noiembrie;
c) septembrie.
63. Împerecherea căpriorului se desfă܈oară de regula în perioada:
a) iulie – august;
b) mai – iunie;
c) septembrie – octombrie.
64. Aprecierea vârstei căpriorului împu܈cat se poate face:
a) după denti܊ie;
b) după mărimea copitelor;
c) după greutatea craniului.
65. Aprecierea vârstei căpriorului viu se poate face:
a) după forma corpului ܈i comportament;
b) după forma ܈i mărimea coarnelor;
c) după culoarea blănii.
66. Biotopul favorabil căpriorului este reprezentat de:
a) trupuri mici de pădure din zona de câmpie ܈i deal;
b) păduri întinse de foioase;
c) păduri întinse de ră܈inoase.
67. Longevitatea căpriorului este de aproximativ:
a) 5 ani;
b) 10 ani;
c) 15 ani.
68. Constituirea cârdurilor de căpriori are loc în perioada:
a) martie-iunie;
b) august-septembrie;
c) octombrie-noiembrie.
69. Prădătorii cei mai importan܊i al căpriorului în zona de munte ܈i dealuri înalte sunt:
a) ursul ܈i lupul;
b) ܈acalul ܈i râsul;
c) lupul ܈i râsul.
70. Prădătorii cei mai importan܊i ai căpriorului în zona de câmpie sunt:
a) mistre܊ul ܈i pisica sălbatică;
b) râsul ܈i ܈acalul;
c) vulpea, ܈acalul ܈i câinii hoinari.
71. Dimorfismul sexual la căprior este:
a) slab pronun܊at;
b) pronun܊at;
c) inexistent.
72. Maximul dezvoltării coarnelor la căprior este atins la vârsta de:
a) 5 – 8 ani;
b) 2-4 ani;
c) 9-12 ani.
73. Femela de căprior ajunge la maturitate sexuală la vârsta de :
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014 19
20. 9
a) 2 ani;
b) 3 ani;
c) 1 an ܈i 2 luni.
74. La căprior, coarnele reprezintă:
a) adaptare la condi܊iile de mediu;
b) malforma܊ie a craniului;
c) caracter sexual secundar.
75. La căprior, coarnele cu perucă reprezintă:
a) adaptare la condi܊iile de mediu;
b) malforma܊ie;
c) caracter sexual secundar.
76. La căprior, apari܊ia coarnelor cu perucă reprezintă efectul:
a) adaptării la condi܊iile de mediu
b) castrării sau lezării testiculelor;
c) lezării cilindrilor frontali.
77. “Oglinda” este caracteristică blănii căpriorului în perioada de:
a) vară;
b) toamnă;
c) tot timpul anului.
78. Preciza܊i care din cele trei specii, cerb comun, cerb lopătar ܈i căprior este mai
preten܊ioasă cu privire la calitatea hranei?
a) cerb comun;
b) cerb lopătar;
c) căprior.
79. În ce perioadă a anului se mai pot împerechea femelele de căprior rămase
nefecundate în perioada iulie-august?
a) în lunile septembrie – octombrie;
b) în lunile octombrie – noiembrie;
c) în lunile noiembrie – decembrie.
80. Câ܊i iezi fată de obicei o femelă de căprior?
a) unul;
b) doi;
c) trei.
81. La cât timp de la fătare iedul de căprior se poate ridica în picioare?
a) imediat;
b) la 3-4 ore de la fătare;
c) după câteva zile de la fătare.
82. Cum se prezintă comportamentul social la căpriorul mascul?
a) este solitar de primăvara până toamna ܈i se grupează pe timpul iernii;
b) cei tineri trăiesc în grupuri iar cei bătrâni solitari;
c) to܊i masculii trăiesc solitari tot timpul vie܊ii, numai femelele se grupează.
83. Prin ce se caracterizează comportamentul de hrănire al căpriorului?
a) este foarte preten܊ios în alegerea hranei, nu pa܈te la rând, ci alege speciile;
b) nu este preten܊ios în alegerea hranei ܈i consumă orice vegeta܊ie;
20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014
21. 10
c) preferă să roadă lujerii speciilor foioase ca ܈i capra domestică.
84. Vara, blana căpriorului are culoarea:
a) cenu܈ie;
b) ro܈cată;
c) brună
85. Activitatea căpriorului are caracter preponderent:
a) diurn;
b) crepuscular;
c) crepuscular ܈i auroral.
86. În anumite regiuni, denumirea de «܊ap ro܈u» se folose܈te popular pentru:
a) masculii de capră neagră de culoare ro܈cată;
b) masculul căpriorului;
c) masculul de capră neagră în timpul verii.
87. No܊iunea de “ oglindă” define܈te:
a) suprafa܊a de apă pe care se odihne܈te vânatul de baltă;
b) pata de culoare albă, din jurul anusului la femela de căprior sau penele secundare de pe
aripile ra܊elor;
c) umbra lăsată de ra܊e ܈i gâ܈te, pe suprafa܊a apei, la lăsarea serii.
88. Care din următoarele specii nu au vezică biliară?
a) cerbul comun;
b) căpriorul;
c) mistre܊ul.
89. Raportul normal între sexe la căprior este considerat:
a) 1:1;
b) 1:2;
c) 1:3.
90. Greutatea căpriorului la apogeu este în medie de:
a) 15 kg;
b) 30 kg;
c) 50 kg.
91. La care dintre speciile de cervide este cea mai mica diferen܊ă de greutate între
mascul si femelă:
a) cerb comun;
b) cerb lopătar;
c) căprior.
92. Care din următoarele specii de cervide nu se scaldă niciodată pentru deparazitare ܈i
răcorirea corpului?
a) cerbul comun;
b) cerbul lopătar;
c) căpriorul.
93. Perioada de gesta܊ie la căprioară durează în mod obi܈nuit:
a) 9 luni;
b) 5 luni;
c) 4 luni.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014 21
22. 11
94. În care zonă geografică a ܊ării se întâlnesc cele mai mari efective de “căprior de
câmp” (care trăie܈te toată via܊a în afara pădurii)?
a) Câmpia de Vest;
b) Câmpia Română;
c) Podi܈ul Dobrogei.
95. Ritualul de împerechere la căprior poartă denumirea de:
a) boncănit;
b) rotit;
c) alergat.
96. Glasul masculului de căprior poartă denumirea de:
a) brăhnit;
b) behăit;
c) boncănit.
97. Care din următoarele categorii reprezintă exemplare de selec܊ie la specia căprior,
de܈i au o dezvoltare corporală normală?
a) suli܊arii de un an;
b) furcarii de doi ani;
c) căpriorii adul܊i care au ajuns la apogeu.
98. Cornul de cărprior dezvoltat normal are:
a) două ramuri;
b) trei ramuri;
c) patru ramuri.
99. Căderea coarnelor la femela de capră neagră are loc în perioada:
a) octombrie – decembrie;
b) iulie – august;
c) niciodată.
100. Căderea coarnelor la masculul de capră neagră are loc în perioada:
a) octombrie – decembrie;
b) iulie – august;
c) niciodată.
101. Împerecherea la capră neagră se desfă܈oară în perioada:
a) octombrie – noiembrie;
b) iulie – august;
c) august – septembrie.
102. Aprecierea vârstei caprei negre împu܈cate se poate face:
a) după numărul inelelor anuale de pe coarne, la care se adaugă cifra 1;
b) după lungimea coarnelor, la care se adaugă lungimea cepilor oso܈i;
c) după grosimea coarnelor, la care se adaugă grosimea cepilor oso܈i.
103. La masculul de capră neagră, curbura la vârf a coarnelor este de circa:
a) 120º;
b) 140º;
c) 180º.
104. La femela de capră neagră curbura la vîrf a coarnelor este de circa:
22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014
23. 12
a) 90º;
b) 120 - 140º;
c) 180º.
105. La capră neagră coarnele cresc până la:
a) 5 ani;
b) 10 ani;
c) sfâr܈itul vie܊ii.
106. La capră neagră coarnele cresc pe:
a) cilindrii frontali;
b) cepi oso܈i;
c) prelungiri ale oaselor temporale.
107. Biotopul favorabil caprei negre este reprezentat de:
a) limita altitudinală superioară a pădurii ܈i golul alpin;
b) pădurile întinse de foioase ܈i ră܈inoase din zona de munte;
c) exclusiv pe pă܈unile ܈i în stâncăriile din zona de munte.
108. Longevitatea caprei negre este de:
a) 5 – 10 ani;
b) 10 – 12 ani;
c) 15 -20 ani.
109. Comportamentul caracteristic femelei caprei negre este traiul:
a) exclusiv solitar;
b) în ciopor;
c) cu perechea.
110. Prădătorii cei mai importan܊i ai caprei negre sunt:
a) ursul ܈i mistre܊ul;
b) ܈acalul ܈i vulpea;
c) lupul ܈i râsul.
111. Dimorfismul sexual la capră neagră este:
a) slab pronun܊at;
b) pronun܊at;
c) inexistent.
112. La capra neagră „cornetele” reprezintă:
a) forma܊iuni cornoase ce cresc din pielea capului ܈i îmbracă cepii oso܈i;
b) o continuare a craniului;
c) cilindri frontali.
113. Urma caprei negre este:
a) alungită, iar pintenii se imprimă doar în fugă;
b) alungită, iar pintenii se imprimă totdeauna;
c) lă܊ită, iar pintenii nu se imprimă de obicei.
114. “Oglinda” este vizibilă la blana caprei negre în perioada de:
a) vară;
b) toamnă;
c) tot timpul anului.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014 23
24. 13
115. Care este culoarea caprei negre în perioada de vară?
a) brună închis;
b) neagră;
c) maroniu – gălbuie.
116. Care este culoarea caprei negre în perioada de iarnă?
a) brună închis;
b) neagră;
c) gălbuie – cenu܈ie.
117. Cele mai dezvoltate sim܊uri la capra neagră sunt :
a) auzul ܈i văzul;
b) auzul ܈i mirosul;
c) mirosul ܈i văzul.
118. Cum se prezintă comportamentul social al caprei negre?
a) duce în general via܊ă de grup;
b) se grupează numai în perioada împerecherii;
c) nu se grupează după maturizare, trăind izolat fiecare individ.
119. La capra neagră coarnele sunt specifice:
a) doar masculilor;
b) doar femelelor batrâne;
c) ambelor sexe.
120. Greutatea masculului de capră neagră este, de regulă, de:
a) 15-20 kg;
b) 20-30 kg;
c) 30-45 kg.
121. Longevitatea caprei negre este apreciată la circa:
a) 10 - 15 ani;
b) 15 – 20 ani;
c) 20 - 30 ani.
122. Capra neagră are activitate preponderent:
a) diurnă;
b) aurorală ܈i crepusculară;
c) nocturnă.
123. În cea mai mare parte din an, ܊apii de capră neagră, bătrâni, trăiesc:
a) solitari, cu excep܊ia perioadei de împerechere când vin la ciopoare;
b) în ciopoare compuse din ܊api ܈i capre cu iezi ܈i tineret;
c) în grup familial, compus împreună cu capra ܈i iedul său.
124. Hrana caprei negre este constituită preponderent din:
a) licheni, graminee, lujeri ܈i muguri de foioase;
b) lujeri ܈i muguri din specii de stejar;
c) mu܈chi, lujeri de larice ܈i tisă, grâu, orz ܈i ovăz.
125. După cel de-al doilea război mondial efectivele de capră neagră în România erau
prezente în:
a) Carpa܊ii Orientali;
b) Carpa܊ii Meridionali;
24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014
25. 14
c) Carpa܊ii Occidentali.
126. În România efective de capră neagră se găsesc în prezent în:
a) Carpatii Meridionali, Occidentali ܈i Orientali;
b) doar în Carpa܊ii Orientali si Meridionali;
c) doar în Carpa܊ii Merdional ܈i Occidentali.
127. Factorul determinant pentru un biotop favorabil caprei negre în Romînia, este:
a) altitudinea;
b) prezen܊a stâncăriilor greu accesibile;
c) sursa de hrană naturală de bună calitate.
128. Căderea coarnelor la muflon are loc în perioada:
a) octombrie – decembrie;
b) iulie – august;
c) niciodată.
129. Împerecherea la muflon se desfă܈oară în perioada :
a) octombrie - decembrie;
b) martie – aprilie;
c) mai – iulie.
130. Aprecierea vârstei muflonului împu܈cat se poate face:
a) după numărul inelelor anuale de pe coarne;
b) după lungimea coarnelor;
c) după grosimea coarnelor.
131. La masculul de muflon coarnele sunt:
a) lungi ܈i spiralate;
b) scurte ܈i îndreptate spre spate;
c) lungi ܈i îndreptate în sus.
132. La femela de muflon coarnele sunt:
a) lungi ܈i spiralate;
b) scurte ܈i îndreptate spre spate;
c) lungi ܈i îndreptate în sus.
133. La muflon coarnele cresc până la:
a) 5 ani;
b) 10 ani;
c) sfâr܈itul vie܊ii.
134. La muflon coarnele cresc pe:
a) cilindrii frontali;
b) cepi oso܈i;
c) prelungiri ale oaselor temporale.
135. Sim܊urile dezvoltate ale muflonului sunt:
a) doar auzul ܈i văzul;
b) doar auzul ܈i mirosul;
c) auzul, văzul ܈i mirosul.
136. Activitatea muflonului are caracter preponderent:
a) diurn;
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014 25
26. 15
b) auroral;
c) crepuscular ܈i nocturn.
137. Dimorfismul sexual la muflon este:
a) slab pronun܊at;
b) pronun܊at;
c) inexistent.
138. Femela de muflon ajunge la maturitate sexuală la vârsta de :
a) 1 an.
b) 1,5 ani;
c) 2 ani;
139. La muflon, mărimea coarnelor reprezintă:
a) adaptare la condi܊iile de mediu;
b) malforma܊ie a craniului;
c) caracter sexual secundar.
140. Ce este cilindrul frontal?
a) anomalie rar întâlnită la capra neagră;
b) partea din craniu pe care cre܈te cornul la cervide;
c) interiorul vârfului tevii la armele cu ܊evi lise.
141. Dintre speciile de interes cinegetic, din familia Cervidae fac parte:
a) cerbul comun, cerbul lopătar ܈i capra neagră;
b) cerbul lopătar, capra neagră ܈i căpriorul;
c) cerbul comun, cerbul lopătar ܈i căpriorul.
142. Dintre cele trei sim܊uri, miros, auz ܈i văz, care este cel mai redus în cazul
mistre܊ului?
a) mirosul;
b) auzul;
c) văzul.
143. Sim܊urile mai dezvoltate ale mistre܊ului sunt:
a) auzul ܈i văzul;
b) mirosul ܈i auzul;
c) văzul ܈i mirosul.
144. Care din imaginile de mai jos reprezintă urma tipar, la mers lini܈tit, a mistre܊ului?
a) A
b) B
c) C
A B C
145. Care urme tipar sunt mai mari la mistre?܊
a) urmele tipar ale membrelor anterioare;
b) urmele tipar ale membrelor posterioare;
26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014
27. 16
c) nu există deosebiri de mărime între urme.
146. Există deosebiri între mărimea urmelor mistre܊ului ܈i mărimea urmelor porcului
domestic ?
a) da, la mistre,܊ mărimea urmelor membrelor anterioare este mai mare decât mărimea
urmelor membrelor posterioare;
b) da, la porcul domestic, mărimea urmelor membrelor anterioare este mai mare decât mărimea
urmelor membrelor posterioare;
c) nu există deosebiri între mărimea urmelor celor două specii.
147. În România, biotopul favorabil mistre܊ului este reprezentat de:
a) pădurile de ră܈inoase;
b) pădurile întinse de foioase;
c) stepa.
148. Formarea cârdurilor de mistre܊i se realizează în luna:
a) martie;
b) august;
c) noiembrie.
149. Activitatea mistre܊ului în căutarea hranei are caracter preponderent:
a) auroral;
b) nocturn;
c) diurn.
150. Prin ce se manifestă dimorfismul sexual la mistre܊ul cu vârsta peste doi ani?
a) culoarea părului;
b) forma corpului ܈i mărimea col܊ilor armă;
c) lungimea corpului.
151. Hrana mistre܊ului este de origine:
a) animală ܈i vegetală;
b) exclusiv vegetală;
c) exclusiv animală.
152. La ce vârstă ating dimensiunile maxime col܊ii mistre܊ului?
a) la 4 - 6 ani;
b) la 7 - 10 ani;
c) la 15 ani.
153. La ce vârstă încep să se tocească col܊ii armă ai mistre܊ului mascul?
a) la 12 – 14 luni;
b) la 16 – 18 luni;
c) la 20 – 22 luni.
154. La mistre,܊ col܊ii armă constituie:
a) malforma܊ie a maxilarului inferior;
b) caninii de pe maxilarul inferior;
c) caninii de pe maxilarului superior.
155. Col܊ii ascu܊itori ai mistre܊ului cresc pe:
a) maxilarul inferior;
b) maxilarul superior;
c) ambele maxilare.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014 27
28. 17
156. Împerecherea mistre܊ului se desfă܈oară de regulă în perioada:
a) iulie – august;
b) august – septembrie;
c) octombrie – decembrie.
157. Aprecierea vârstei mistre܊ului împu܈cat, cu vârsta sub doi ani ܈i jumătate, se poate
face:
a) după denti܊ie;
b) după mărimea copitelor;
c) după col܊i.
158. Aprecierea vârstei mistre܊ului mascul împu܈cat, cu vârsta mai mare de doi ani ܈i
jumătate, se poate face:
a) după greutate;
b) după mărimea copitelor;
c) după col܊i.
159. Longevitatea mistre܊ului este de:
a) 4-5 ani;
b) 7-8 ani;
c) peste 10 ani.
160. Gesta܊ia la mistre܊ este de:
a) 10 săptămâni;
b) 14 săptămâni;
c) 16-17 săptămâni.
161. Vierii solitari se alătură ciurdelor pe perioada:
a) martie-aprilie;
b) august-septembrie;
c) octombrie-ianuarie.
162. La ce vârstă atinge mistre܊ul în condi܊ii normale maturitatea sexuală?
a) în al doilea an de via܊ă;
b) în primul an de via܊ă;
c) la vârsta de trei ani.
163. Cât timp durează gesta܊ia la femelele de mistre?܊
a) între 90 ܈i 100 zile;
b) între 140 si 150 zile;
c) între 115 – 120 zile.
164. Omul poate fi atacat de mistre܊ în următoarele situa܊ii :
a) când mistre܊ul este rănit;
b) când mistre܊ul este deranjat la locurile de hrănire;
c) când mistre܊ul este deranjat la locurile de odihnă.
165. Cum se deosebe܈te cel mai u܈or urma mistre܊ului de cea de cerb comun?
a) după formă;
b) după mărime;
c) după imprimarea laterală a pintenilor, la mistre.܊
166. Ciurda de mistre܊i este condusă de:
28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014
29. 18
a) perechea conducătoare;
b) vierul cel mai bătrân;
c) scroafa cea mai în vârstă.
167. Greutatea vierilor de mistre܊ poate depă܈i în mod excep܊ional:
a) 200 kg;
b) 300 kg;
c) 400 kg.
168. Mistre܊ii se scaldă cu plăcere în:
a) ape curate stătătoare;
b) ape curate curgătoare;
c) mocirlă.
169. Dintre cele trei specii, urs, lup ܈i râs, preciza܊i care afectează cel mai puternic
efectivele de mistre:܊
a) ursul;
b) lupul;
c) râsul.
170. Fenomenul de homocromie se manifestă la purceii de mistre܊ prin:
a) dungi longitudinale pe blană, mai deschise la culoare;
b) dungi transversale pe blană, mai închise la culoare;
c) pete pe blană, mai deschise la culoare.
171. Care dintre speciile de mai jos se pot încruci܈a ܈i pot da na܈tere la pui viabili?
a) mistre܊ul cu porcul domestic;
b) vulpea cu câinele domestic;
c) iepurele de câmp cu iepurele de casă.
172. Câte specii de urs există în libertate în România?
a) o specie;
b) două specii;
c) trei specii.
173. Activitatea ursului are caracter preponderent:
a) auroral;
b) nocturn;
c) diurn.
174. Dintre cele trei sim܊uri miros, auz ܈i văz, preciza܊i care sunt mai dezvoltate la urs:
a) miros ܈i auz;
b) auz ܈i văz;
c) văz ܈i miros.
175. Dintre cele trei sim܊uri miros, auz ܈i văz, preciza܊i care este mai slab dezvoltat la
urs:
a) miros;
b) auz;
c) văz.
176. Biotopul favorabil ursului este reprezentat de:
a) pădurile de mare întindere, din zona de dealuri înalte ܈i munte;
b) pădurile de mică întindere, din zona de câmpie, cu surse de hrană;
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014 29
30. 19
c) stâncăriile din golul alpin.
177. Ursul vânează pentru a se hrăni următoarele animale :
a) doar sănătoase;
b) doar slabe, bolnave, rănite;
c) sănătoase, slabe, bolnave, rănite.
178. Ursul vânează pentru a se hrăni următoarele animale :
a) doar sălbatice;
b) doar domestice;
c) sălbatice ܈i domestice
179. Dimorfismul sexual la urs este:
a) mediu pronun܊at;
b) puternic pronun܊at;
c) inexistent.
180. Care din imaginile de mai jos reprezintă urma pârtie a ursului?
a) A;
b) B;
c) C.
A B C
181. Cum se prezintă comportamentul de hrănire al ursului?
a) este omnivor dar în hrana lui predomină elementele vegetale.
b) este omnivor dar în hrana lui predomină elemente de origine animală.
c) este carnivor dar în lipsa cărnii consumă ܈i produse vegetale.
182. Ursul obi܈nuie܈te să pască iarbă?
a) da, primăvara ܈i toamna;
b) nu, pentru că denti܊ia lui nu este adaptată hrănirii prin pă܈unat.
c) nu, pentru că este omnivor ܈i consumă doar fructe, semin܊e ܈i uneori carne.
183. Urma tipar a ursului se aseamănă ca formă cu urma:
a) câinelui enot;
b) lupului;
c) viezurelui.
184. Longevitatea ursului este de circa:
a) 13 – 15 ani;
b) 16 – 19 ani;
c) peste 20 de ani.
185. La ce vârstă atinge ursoaica maturitatea sexuală?
a) la vârsta de doi ani;
30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014
31. 20
b) la vârsta de trei ani;
c) la vârsta de patru ani.
186. Cât durează gesta܊ia la femela de urs?
a) între ܈apte ܈i opt luni;
b) între zece ܈i unsprezece luni;
c) între cinci si ܈ase luni.
187. Puii de urs cântăresc la na܈tere:
a) 400-500 gr;
b) 1-2 kg;
c) cca 3-3.5 kg.
188. Câ܊i pui fată de regulă femela de urs?
a) 2 pui;
b) 1 pui;
c) 3 pui.
189. La ce vârstă devin independen܊i puii de urs?
a) la 8 – 9 luni (sfâr܈itul primei toamne din via܊a lor);
b) după ce încep să vadă ܈i pot să se deplaseze singuri;
c) la 1,5 -2 ani când ursoaica se împerechează din nou.
190. Care este perioada de împerechere la urs?
a) mai – iunie;
b) august – septembrie;
c) septembrie – octombrie.
191. Ursul î܈i amenajează pentru odihna de iarnă:
a) vizuină;
b) bârlog;
c) culcu.܈
192. Împerecherea la urs are loc de regulă în lunile:
a) februarie-martie;
b) mai-iunie;
c) iulie-august.
193. Ursoaica fată, de regulă:
a) în fiecare an;
b) din doi în doi ani;
c) din trei în trei ani.
194. În hrana naturală a ursului predomină?
a) fructele ܈i semin܊ele;
b) carnea ;
c) iarba ܈i furnicile .
195. Lupii atacă omul ?
a) niciodată;
b) doar în cazuri de excep܊ie, unele exemplare rănite, imobilizate în capcane ori altfel
strâmtorate încât să nu poată evită confruntarea cu omul;
c) doar iarna când sunt reuni܊i în haite numeroase ܈i flămânde.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014 31
32. 21
196. Lupul mascul ajută femela la hrănirea puilor?
a) nu;
b) da;
c) numai în mod excep܊ional.
197. Hăita de lupi este condusă de:
a) masculul dominant;
b) femela cea mai în vârstă;
c) perechea conducătoare.
198. Gesta܊ia lupoaicei durează:
a) 9 săptămâni;
b) 36 săptămâni;
c) 8-9 luni.
199. Sim܊urile mai dezvoltate ale lupului sunt:
a) gust ܈i văz;
b) miros ܈i auz;
c) văz ܈i pipăit.
200. Lupul este un carnivor cu o greutate de:
a) 10 – 15 kg – excep܊ional mai mult;
b) 15 – 20 kg – excep܊ional mai mult;
c) 25 – 50 kg – excep܊ional mai mult.
201. În România, biotopul favorabil al lupului este reprezentat de:
a) terenurile agricole din zona de câmpie;
b) pădurile din zona de dealuri ܈i munte;
c) golul alpin.
202. Care este condi܊ia prioritară în alegerea locului în care lupoaica fată?
a) să fie apărat de intemperii ܈i de insola܊ie;
b) să fie îndepărtat de localită܊i ܈i activitatea factorului antropic ;
c) să aibă în apropiere apă de băut pentru pui.
203. Sub ce formă este oferită carnea puilor de lup de către părin܊i?
a) proaspătă;
b) semidigerată, prin regurgitare;
c) premărun܊ită prin masticare de către lupoaică.
204. Până la ce viteză maximă poate ajunge lupul când aleargă după pradă?
a) până la 55 – 60 km/h ;
b) până la 40 - 45 km/h ;
c) până la 75 – 85 km/h.
205. Regimul alimentar al lupului este:
a) specializat, întrucât lupul vânează numai mamifere mari ;
b) specializat întrucât lupul vânează numai mamifere mici ;
c) variat întrucât lupul consumă animale mari ܈i mici cât ܈i fructe.
206. Cât timp rezistă nemâncat lupul?
a) rezistă ܈i o săptămână, dar când ajunge la pradă mănâncă 10-15 kg;
b) rezistă doar 1-2 zile întrucât nu poate mânca mult odată;
32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014
33. 22
c) rezistă ܈i 3 săptămâni dacă a mâncat o cantitate mare de hrană.
207. Activitatea lupului, în căutarea hranei, are caracter preponderent:
a) auroral;
b) crepuscular ܈i nocturn;
c) diurn.
208. Dimorfismul sexual la lup este:
a) slab pronun܊at;
b) puternic pronun܊at;
c) pronun܊at.
209. Dintre speciile de animale, oaie, cerb comun ܈i câine, lupul preferă carnea de:
a) oaie;
b) cerb comun;
c) câine.
210. Pentru a se hrăni, lupul vânează :
a) doar animale sănătoase;
b) doar animale slabe, bolnave, rănite;
c) animale sănătoase, slabe, bolnave, rănite;
211. Hrana de origine animală a lupului constă în:
a) doar animale pe care le vânează;
b) animale pe care le vânează ܈i cadavre de animale;
c) doar cadavre de animale.
212. Urma-tipar a lupului se deosebe܈te u܈or de cea de câine de talie mare, prin:
a) mărime;
b) forma eliptică, mai alungită;
c) imprimarea mai depărtată a unghiilor de la degetele mediane.
213. Urma-pârtie a lupului se deosebe܈te de cea a unui câine de talie mare, prin:
a) dispunerea rectilinie a urmelor;
b) dispunerea în zig-zag a urmelor;
c) pasul evident mai mare.
214. Fenomenul de canibalism se manifestă la specia lup?
a) nu;
b) da, lupii răni܊i sau bătrâni sunt sfâ܈ia܊i ܈i devora܊i de semenii lor.
c) da, între părin܊i ܈i pui .
215. Care din imaginile de mai jos reprezintă urmă pârtie a lupului?
a) A;
b) B;
c) C.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014 33
34. 23
A B C
216. Urma lupului se aseamănă mai mult ca formă si mărime cu urma:
a) câinelui de talie mare;
b) bursucului;
c) pisicii sălbatice.
217. Longevitatea lupului este de circa:
a) 7 – 9 ani;
b) 10 – 12 ani;
c) 15 – 20 ani.
218. Sub aspectul comportamentului social, lupul trăie܈te :
a) preponderent în grup familial;
b) preponderent solitar;
c) în perechi.
219. Intr-o haită de lupi se împerechează într-un ciclu de reproducere:
a) femela dominant cu masculul dominant;
b) toate femelele mature sexual cu masculul dominant;
c) toate exemplarele mature sexual.
220. Urma܈ii rezulta܊i din încruci܈area lupului cu câinele domestic sunt:
a) fertili;
b) sterili;
c) nu se încuci܈ează.
221. Câ܊i pui fată femela râsului?
a) 5 - 6 sau chiar mai multi;
b) 2 – 4;
c) 1.
222. La ce vârstă devin independen܊i puii de râs?
a) la câteva zile după ce încep să vadă ܈i pot să meargă;
b) la 9 luni;
c) la doi ani când sunt abandona܊i de mama lor.
223. Râ܈ii trăiesc:
a) în haită;
b) în grup familial;
c) solitar, exceptând femela cu pui sub un an.
224. Împerecherea la râ܈i are loc în lunile:
a) decembrie-ianuarie;
34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014
35. 24
b) februarie-martie;
c) iulie-august.
225. Râsul prezintă gheare:
a) retractile;
b) neretractile;
c) semiretractile.
226. Biotopul favorabil râsului este reprezentat de:
a) pădurile de mică întindere situate în zona de câmpie;
b) păduri de mare întindere, lini܈tite, din zona de deal ܈i munte;
c) zonele împădurite, din apropierea a܈ezărilor omene܈ti.
227. Râsul se ca܊ără în arbori ?
a) nu, indiferent de situa܊ie;
b) da, pentru odihnă, apărare sau atac asupra prăzii;
c) da, doar pentru odihnă.
228. Activitatea râsului are caracter preponderent:
a) auroral;
b) crepuscular ܈i nocturn;
c) diurn.
229. Dimorfismul sexual la râs este:
a) slab pronun܊at;
b) puternic pronun܊at;
c) pronun܊at.
230. Hrana râsului este de origine:
a) animală ܈i vegetală;
b) vegetală;
c) animală.
231. Sim܊urile dezvoltate ale râsului sunt:
a) numai auzul;
b) numai mirosul;
c) auzul, văzul ܈i mirosul.
232. Ce specie de interes cinegetic este prezentată în imaginea de mai jos:
a) pisică sălbatică;
b) râs;
c) jder de piatră.
233. După formă, urma râsului se aseamănă cu urma:
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014 35
36. 25
a) câinelui;
b) jderului;
c) pisicii sălbatice.
234. Pentru a se hrăni, râsul vânează:
a) numai animale de talie mare;
b) numai animale de talie mică;
c) animale de talie mare ܈i animale de talie mică.
235. Râsul se hrăne܈te cu:
a) exclusiv animale pe care le vânează;
b) animale pe care le vânează ܈i uneori cu cadavre de animale;
c) exclusiv cadavre de animale;
236. Longevitatea râsului este de aproximativ:
a) 18 ani;
b) 10 ani;
c) 5 ani.
237. În ce perioadă a anului are loc împerecherea la pisica sălbatică ?
a) în lunile februarie-martie;
b) în lunile aprilie-mai;
c) în lunile noiembrie- decembrie.
238. Cât durează gesta܊ia la pisica sălbatică?
a) ܈apte săptămâni;
b) nouă săptămâni ܈i jumătate;
c) cinci săptămâni.
239. Motanul sălbatic participă la cre܈terea puilor ?
a) nu.
b) da, când puii au depă܈it 30-40 zile.
c) da, în situa܊ia în care pisica mamă moare.
240. Câ܊i pui fată, de regulă, pisica sălbatică ?
a) 1 – 2;
b) 2 – 4;
c) 6 -8.
241. Sub aspectul comportamentului social, masculul de pisic[ sălbatică trăie܈te:
a) exclusiv solitar;
b) în familie;
c) individual, masculul stă cu femela numai în timpul împerecherii.
242. Care este principalul du܈man al pisicii sălbatice în zona de munte?
a) lupul;
b) râsul;
c) ursul.
243. La ce vârstă devin independen܊i puii de pisică sălbatică?
a) la vârsta de 3 săptămâni;
b) la vârsta de 5-6 săptămâni;
c) la vârsta de 3 luni.
36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014
37. 26
244. Din ce este constituită hrana de bază a pisicii sălbatice?
a) fazani ܈i iepuri;
b) ܈oareci ܈i păsări;
c) insecte, broa܈te, ܈opârle.
245. Hrana pisicii sălbatice este de origine:
a) animală;
b) vegetală;
c) vegetală ܈i animală.
246. Activitatea pisicii sălbatice are caracter preponderent:
a) crepuscular ܈i nocturn;
b) auroral ܈i diurn;
c) diurn ܈i crepuscular.
247. Pisica sălbatică are coada:
a) groasă, boantă, cu inele de culoare închisă;
b) groasă cu inele de culoare albă;
c) sub܊ire cu un colorit uniform maroniu.
248. Ce specie din fauna României este reprezentată în imagine?
a) pisică domestică;
b) pisică sălbatică;
c) râs.
249. No܊iunea de dimorfism sexual define܈te:
a) raportul între sexe;
b) deosebirea morfologic evidentă între mascul ܈i femelă;
c) incapacitatea femelei de a avea progenituri.
250. Ce în܊elege܊i prin «perioada de rut» la animale?
a) perioada de împerechere;
b) perioada de fătare;
c) perioada de năpârlire.
251. Care din următoarele specii poate atinge cea mai mare greutate:
a) pisica sălbatică;
b) dihorul ;
c) jderul.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014 37
38. 27
SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI
252. Biotopul favorabil iepurelui de vizuină îl reprezintă :
a) terenurile uscate, calde, în pantă, cu vegeta܊ie arbustivă;
b) malurile apelor unde î܈i sapă galerii;
c) păduri întinse de foioase
253. Iepurele de vizuină trăie܈te:
a) în colonii;
b) solitar;
c) în familii.
254. Împerecherea vulpii are loc în perioada :
a) noiembrie-decembrie;
b) ianuarie – februarie;
c) martie-aprilie.
255. Gesta܊ia vulpii este de:
a) aproximativ 4-5 săptămâni;
b) aproximativ 7-8 săptămâni;
c) aproximativ 10-11 săptămâni.
256. Vulpea năpârle܈te:
a) numai primăvara;
b) numai toamna;
c) atât primăvara cât ܈i toamna.
257. Vulpea fată, de regulă:
a) 1-2 pui;
b) 4-5 pui;
c) 7-8 pui;
258. Cât timp sunt alăpta܊i puii de vulpe?
a) timp de 3-4 luni ;
b) timp de 6 luni;
c) timp de 8 luni.
259. Sporul anual la vulpe, la vârsta maturită܊ii este :
a) între 50% ܈i 100%,
b) între 100% ܈i 150%;
c) peste 200%.
260. Hrana vulpii este de natură:
a) exclusiv animală;
b) animală ܈i vegetală;
c) exclusiv vegetală.
261. Pentru cre܈terea puilor ܈i pentru odihnă, vulpea amenajează sau folose܈te:
a) scorburi de arbori bătrâni;
b) vizuini în pământ;
c) culcu܈uri din frunze ܈i crengi la nivelul solului.
262. Sim܊urile cele mai dezvoltate ale vulpii sunt:
a) văzul ܈i pipăitul;
38 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014
39. 28
b) auzul ܈i mirosul;
c) mirosul ܈i pipăitul.
263. Vulpile mature trăiesc în perioada de toamnă:
a) în familii;
b) în perechi;
c) individual.
264. Longevitatea vulpii este de:
a) 5 – 7 ani;
b) 10 – 12 ani;
c) 18 – 20 ani.
265. Activitatea vulpii are caracter preponderent:
a) auroral;
b) crepuscular ܈i nocturn;
c) diurn.
266. Cum procedează vulpea cu pui, dacă se simte amenin܊ată?
a) îi mută în altă vizuină;
b) apară puii ܈i vizuina;
c) fuge abandonând puii ܈i părăsindu-܈i vizuina.
267. Urma-pârtie a vulpii este dispusă:
a) rectiliniu;
b) u܈or în zig-zag;
c) evident în zig-zag.
268. Vulpea marchează teritoriul prin:
a) depozite de fecale, dar pe limita teritoriului;
b) urinare ܈i depunerea fecalelor pe ridicături ܈i alte locuri vizibile;
c) gropi săpate în apropierea vizuinilor.
269. Hrana de bază a vulpii o constituie:
a) iepurii ܈i fazanii;
b) fazanii ܈i potârnichile;
c) rozătoarele mici.
270. Vulpea na܈te o singură dată pe an, câte:
a) 2-3 pui;
b) 4-5 pui;
c) 8-10 pui.
271. Longevitatea ܈acalului este de:
a) 12 – 14 ani;
b) 6 – 8 ani;
c) 20-22 ani.
272. Hrana ܈acalului este de origine:
a) animală ܈i vegetală;
b) exclusiv vegetală;
c) exclusiv animală.
273. Sub aspectul comportamentului social, ܈acalul este:
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014 39
40. 29
a) un animal sociabil;
b) este sociabil doar în perioada de reproducere;
c) este sociabil doar în perioada cre܈terii puilor.
274. Preciza܊i care din următoarele specii are talia cea mai mare:
a) vulpea;
b) ܈acalul;
c) câinele enot.
275. Activitatea câinelui enot are caracter preponderent:
a) auroral;
b) crepuscular ܈i nocturn;
c) diurn.
276. Hrana câinelui enot este de origine:
a) animală ܈i vegetală;
b) exclusiv vegetală;
c) exclusiv animală.
277. Biotopul preferat de câinele enot este reprezentat de:
a) pădurile întinse din zona de deal;
b) pădurile întinse din zona de munte;
c) pădurile din apropierea apelor ܈i stufări܈urile.
278. Activitatea viezurelui are caracter preponderent:
a) auroral;
b) crepuscular ܈i nocturn;
c) diurn.
279. Hrana viezurelui este de origine:
a) animală ܈i vegetală;
b) exclusiv vegetală;
c) exclusiv animală.
280. Biotopul preferat al viezurelui este reprezentat de:
a) pădurile de foioase de deal ܈i câmpie;
b) terenurile cu apa freatică aproape de suprafa܊ă;
c) pădurile de ră܈inoase.
281. Comportamentul viezurelui în timpul iernii este caracterizat de:
a) căutarea hranei în pădure;
b) somnul de iarnă;
c) căutarea hranei în stufări܈uri.
282. Femela de viezure fată, de regulă, în luna:
a) februarie;
b) martie;
c) aprilie.
283. Câ܊i pui fată femela viezurelui?
a) 3-5;
b) 1-2;
c) 6-8.
40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014
41. 30
284. Ce este caracteristic în comportamentul de hrănire al viezurelui?
a) are denti܊ie de carnivor se hrăne܈te ca un omnivor;
b) este exclusiv carnivor;
c) este exclusiv ierbivor.
285. Ce este caracteristic în procesul de reproducere al viezurelui?
a) are două perioade de împerechere pe an;
b) în gesta܊ia femelei există o perioadă de laten܊ă;
c) femela fată doar din doi în doi ani.
286. Viezurele î܈i amenajează pentru odihnă:
a) vizuină;
b) bârlog;
c) culcu.܈
287. Care dintre următoarele mamifere de interes vânătoresc prezintă picioarele
anterioare adaptate vizibil pentru săpat vizuini:
a) vulpea ܈i ܈acalul;
b) câinele enot ܈i jderul de copac;
c) viezurele ܈i jderul de piatră.
288. Viezurele mai este cunoscut sub denumirea de:
a) câine – jder;
b) bursuc cu barbă;
c) bursuc.
289. Culoarea predominantă a blănii de viezure este:
a) brună;
b) cenu܈ie;
c) gălbui-ro܈cată.
290. Se poate aprecia vârsta viezurelui împu܈cat?
a) da, după culoarea care se deschide cu vârsta;
b) da, după tocirea denti܊iei;
c) foarte dificil, după starea de îngră܈are.
291. Biotopul favorabil vidrei este reprezentat de:
a) pădurile de mică întindere situate în zona de câmpie;
b) apele curgătoare ܈i stătătoare ܈i zonele limitrofe;
c) pădurile de mare întindere, situate în zona de deal.
292. Activitatea vidrei are caracter preponderent:
a) auroral;
b) crepuscular ܈i nocturn;
c) diurn;
293. Dimorfismul sexual la vidră este:
a) pronun܊at;
b) puternic pronun܊at;
c) slab pronun܊at.
294. Hrana vidrei este de origine:
a) animală ܈i vegetală;
b) vegetală;
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014 41
42. 31
c) animală.
295. Care din imaginea alăturată reprezintă vidra?
a) A;
b) B;
c) C.
A B C
296. Caracteristica urmei tipar a vidrei este:
a) imprimarea a patru degete;
b) imprimarea membranei interdigitale care une܈te degetele;
c) imprimarea pintenului.
297. Biotopul favorabil nurcii este reprezentat de:
a) pădurile de mică întindere situate în zona de câmpie;
b) împrejurimile apelor curgătoare ܈i stătătoare;
c) pădurile de mare întindere, lini܈tite.
298. Activitatea nurcii are caracter preponderent:
a) auroral;
b) crepuscular ܈i nocturn;
c) diurn.
299. Hrana nurcii este de origine:
a) animală ܈i vegetală;
b) vegetală;
c) animală.
300. Hrana jderilor este de natură:
a) exclusiv animală;
b) exclusiv vegetală;
c) animală ܈i vegetală.
301. Activitatea jderilor are caracter preponderent:
a) diurn;
b) crepuscular ܈i nocturn;
c) auroral ܈i diurn.
302. Care din imaginea alăturată reprezintă jderul de piatră?
a) A;
b) B;
c) C.
42 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014
43. 32
A B C
303. Care din imaginea alăturată reprezintă jderul de copac?
a) A;
b) B;
c) C.
A B C
304. Biotopul jderului de copac este reprezentat de:
a) pădurile bătrâne de mare întindere;
b) zona de stepă;
c) terenurile din apropierea a܈ezărilor omene܈ti.
305. Biotopul jderului de piatră este reprezentat de:
a) pădurile bătrâne de mare întindere;
b) zona de stepă;
c) terenurile din apropierea a܈ezărilor omene܈ti.
306. Biotopul dihorului comun este reprezentat de:
a) pădurile bătrâne de mare întindere;
b) zona de stepă;
c) terenurile din apropierea a܈ezărilor omene܈ti.
307. Hrana dihorului comun este de natură:
a) exclusiv animală;
b) exclusiv vegetală;
c) animală ܈i vegetală.
308. Deosebirea între jderul de copac ܈i cel de piatră se face cel mai u܈or după:
a) lungimea cozii;
b) culoarea generala a corpului;
c) forma ܈i culoarea petei de pe piept.
309. Jderii prezintă gheare retractile?
a) da;
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014 43
44. 33
b) nu;
c) numai jderii de copac.
310. Jderul de piatră se mai nume܈te:
a) câine-jder;
b) jder de scorbură;
c) beică.
311. Sim܊urile iepurelui de câmp, mai dezvoltate, sunt:
a) auzul ܈i văzul;
b) auzul ܈i mirosul;
c) văzul ܈i mirosul.
312. Sim܊ul iepurelui de câmp, mai redus, este reprezentat de:
a) miros;
b) auz;
c) văz.
313. În România, biotopul favorabil iepurelui de câmp este reprezentat de:
a) pădurile de ră܈inoase;
b) trupuri mici de pădure, alternând cu culturi agricole;
c) zona alpină.
314. Activitatea iepurelui de câmp în căutarea hranei are caracter:
a) auroral;
b) nocturn;
c) diurn.
315. Dimorfismul sexual la iepurele de câmp este:
a) slab pronun܊at;
b) pronun܊at;
c) inexistent.
316. Hrana iepurelui de câmp este de origine:
a) animală ܈i vegetală;
b) exclusiv vegetală;
c) exclusiv animală.
317. Gesta܊ia la iepurele de câmp este de circa:
a) 42 – 43 zile;
b) 50 – 52 zile;
c) 58 – 60 zile.
318. Prădătorii cei mai importan܊i ai iepurelui de câmp sunt:
a) ܈acalul, vulpea ܈i câinii hoinari;
b) râsul, ܈acalul ܈i lupul;
c) ܈acalul, mistre܊ul ܈i râsul.
319. Care este metoda practică de stabilire a vârstei iepurelui?
a) după culoarea părului;
b) după proeminen܊a osoasă de pe piciorul anterior;
c) după mărimea corporală.
320. Care este vârsta la care iepurele de câmp ajunge la maturitate sexuală?
44 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014
45. 34
a) 4-5 luni;
b) 7-8 luni;
c) 10-11 luni.
321. Cum arată ܈i cum se comportă puii de iepure de câmp la fătare?
a) au corpul acoperit cu păr, ochii deschi܈i ܈i sunt vioi;
b) sunt lipsi܊i de păr, ochii închi܈i ܈i nu se deplasează în prima săptămână;
c) au corpul acoperit par܊ial cu păr, ochii închi܈i ܈i sunt vioi.
322. Care este perioada de împerechere a iepurelui de câmp?
a) din ianuarie până în august;
b) din aprilie până în mai;
c) din martie până în iunie.
323. Iepurele de câmp vie܊uie܈te:
a) singuratic;
b) în grupuri familiale;
c) în cupluri.
324. Arealul iepurelui de câmp se circumscrie:
a) doar zonelor de câmpie;
b) doar zonelor de câmpie ܈i de deal;
c) întregului spa܊iu productiv cinegetic, din zonele de câmpie, deal ܈i munte.
325. Iepuroaicele de câmp fată:
a) o dată pe an;
b) de 3-4 ori pe an;
c) de 4-5 ori pe an.
326. Femela iepurelui de câmp fată de regulă un număr de:
a) 2-4 pui;
b) 6-7 pui;
c) 8-10 pui.
327. La care specie de interes cinegetic urmele membrelor posterioare se imprimă în fa܊a
urmelor membrelor anterioare, când animalul fuge?
a) căprior;
b) vulpe;
c) iepure de câmp.
328. Sub aspectul comportamentului social, marmota trăie܈te:
a) singuratică;
b) în perechi;
c) în colonii.
329. În perioada de iarnă, marmota:
a) hibernează;
b) este activă, pe seama proviziilor strânse în vizuină;
c) este activă ܈i se hrăne܈te în zilele însorite, când iese afară pentru mic܊iune.
330. Hermelina se deosebe܈te de nevăstuică vara, prin faptul că prezintă:
a) colora܊ie ro܈cată-cafenie;
b) pată alburie pe abdomen;
c) colora܊ie neagră a vârfului cozii.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014 45
46. 35
331. Iarna, de la distan܊ă, nevăstuica poate fi deosebită de hermelină?
a) nu;
b) da, după culoare;
c) da, după mărimea corpului.
332. Care din imaginea alăturată reprezintă hermelina?
a) A;
b) B;
c) C.
A B C
333. Hârciogul trăie܈te, de regulă, în:
a) câmpul agricol cultivat;
b) tufi܈uri ܈i crânguri;
c) zăvoaie, stufări܈uri ܈i plauri.
334. Hârciogul se adăposte܈te în:
a) platforme plutitoare amenajate pe apă;
b) vizuini săpate aproximativ orizontal în diguri ܈i maluri;
c) vizuini verticale săpate în câmp deschis.
335. Care este elementul morfologic caracteristic cozii castorului?
a) este turtită dorso-ventral lipsită de păr;
b) este turtită dorso-ventral acoperită de păr;
c) este turtită bilateral acoperită cu păr.
336. Care este elementul morfologic caracteristic membrelor castorului?
a) prezintă membrană interdigitală la toate membrele;
b) prezintă membrană interdigitală la membrele anterioare;
c) prezintă membrană interdigitală la membrele posterioare.
337. Castorul î܈i amenajează adăpostul în:
a) malurile cursurilor de apă;
b) scorburile arborilor afla܊i pe marginea cursurilor de apa;
c) în terenuri aflate în afara zonei inundabile.
338. În România castorul este prezent în:
a) râurile Olt ܈i Mure܈ ܈i afluen܊ii acestora;
b) Delta Dunării;
c) nu trăie܈te în libertate.
339. Bizamul este un animal:
a) acvatic;
46 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014
47. 36
b) terestru;
c) semiacvatic.
340. Hrana bizamului este:
a) exclusiv animală;
b) vegetală ܈i animală;
c) exclusiv vegetală.
341. Care din următoarele specii prezintă membrană interdigitală?
a) viezurele;
b) lapinul;
c) bizamul.
SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI
342. Păsările, oaspe܊i de vară în România, cuibăresc :
a) în România;
b) în ܊ările nordice;
c) în ܊ările sudice.
343. Păsările, oaspe܊i de iarnă în România, cuibăresc :
a) în România;
b) în ܊ările nordice;
c) în ܊ările sudice.
344. Remigele reprezintă penele cu ajutorul cărora păsările:
a) men܊in directia;
b) zboară;
c) păstrează temperatura corpului.
345. Rectricele reprezintă penele cu ajutorul cărora păsările:
a) men܊in direc܊ia;
b) zboară;
c) păstrează temperatura corpului.
346. Tectricele păsărilor servesc pentru:
a) men܊inerea direc܊iei;
b) acoperirea aripilor;
c) formarea “oglinzii”.
347. Sacii aerieni, afla܊i în legătură directă cu plămânii păsărilor, servesc în principal
pentru:
a) izolare termică a organelor interne;
b) plutire mai u܈oară în timpul zborului;
c) mărirea capacită܊ii de respira܊ie a plămânilor.
348. Păsările din speciile de interes cinegetic au:
a) 5 degete;
b) 4 degete;
c) 3 degete.
349. Poartă denumirea de sarsele următoarele specii de ra܊e sălbatice:
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014 47
48. 37
a) ra܊a mică ܈i ra܊a cârâitoare;
b) ra܊a mo܊ată ܈i ra܊a cu ciuf;
c) ra܊a mare ܈i ra܊a pestri܊ă.
350. La ra܊a mare dimorfismul sexual este:
a) slab pronun܊at;
b) pronun܊at;
c) inexistent.
351. La ra܊a mare, năpârlirea se produce:
a) la ambele sexe deodată;
b) mai întâi la femele ܈i apoi la masculi;
c) mai întâi la masculi ܈i apoi la femele.
352. La ra܊a mare ”oglinda” este:
a) galbenă;
b) albă;
c) albastru-violetă.
353. Ra܊a mare este, de regulă, specie:
a) poligamă;
b) monogamă;
c) rareori monogamă.
354. Hrana ra܊ei mari este de origine:
a) exclusiv vegetală;
b) exclusiv animală;
c) animală ܈i vegetală.
355. Care din imaginile de mai jos reprezintă ra܊a mare?
a) A;
b) B;
c) C.
A B C
356. La ra܊a cârâitoare dimorfismul sexual este :
a) slab pronun܊at;
b) pronun܊at;
c) inexistent.
357. Ra܊a cârâitoare este specie:
a) exclusiv sedentară;
b) oaspete de vară;
c) sedentară ܈i oaspete de iarnă.
358. La ra܊a cârâitoare ”oglinda” este:
a) slab pronu܊ată la femele;
b) inexistentă la mascul;
48 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014
49. 38
c) asemănătoare ca formă ܈i culori la ambele sexe.
359. Care din imaginile de mai jos reprezintă ra܊a cârâitoare?
a) A;
b) B;
c) C.
A B C
360. La ra܊a mică dimorfismul sexual este :
a) slab pronun܊at;
b) pronun܊at;
c) inexistent.
361. La ra܊a mică ”oglinda” este:
a) slab pronun܊ată la femele;
b) inexistentă la mascul;
c) colorată identic la mascul ܈i la femelă.
362. Care din imaginile de mai jos reprezintă ra܊a mică?
a) A;
b) B;
c) C.
A B C
363. Ra܊a mică este specie:
a) de pasaj ܈i oaspete de iarnă;
b) sedentara;
c) oaspete de vară.
364. La ra܊a fluierătoare dimorfismul sexual este :
a) slab pronun܊at;
b) pronun܊at;
c) inexistent.
365. Care din imaginile de mai jos reprezintă ra܊a fluierătoare?
a) A;
b) B;
c) C.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014 49
50. 39
A B C
366. La ra܊a suli܊ar dimorfismul sexual este :
a) slab pronun܊at;
b) pronun܊at;
c) inexistent.
367. Ra܊a suli܊ar este specie:
a) sedentară;
b) de pasaj;
c) oaspete de vară.
368. Care din imaginile de mai jos reprezintă ra܊a suli܊ar?
a) A;
b) B;
c) C.
A B C
369. La ra܊a lingurar dimorfismul sexual este :
a) slab pronun܊at;
b) pronun܊at;
c) inexistent.
370. La ra܊a lingurar ”oglinda” este:
a) slab pronu܊ată la femele;
b) inexistentă la mascul;
c) colorată identic la mascul si la femelă.
371. Ra܊a lingurar este specie:
a) de pasaj ܈i oaspete de vară;
b) oaspete de iarnă;
c) sedentară.
372. Care din imaginile de mai jos reprezintă ra܊a lingurar?
a) A;
b) B;
c) C.
A B C
50 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014
51. 40
373. La ra܊a cu cap castaniu dimorfismul sexual este :
a) slab pronun܊at;
b) pronun܊at;
c) inexistent.
374. Care din imaginile de mai jos reprezintă ra܊a cu cap castaniu?
a) A;
b) B;
c) C.
A B C
375. La ra܊a mo܊ată dimorfismul sexual este :
a) slab pronun܊at;
b) pronun܊at;
c) inexistent.
376. Care din imaginile de mai jos reprezintă ra܊a mo܊ată?
a) A;
b) B;
c) C.
A B C
377. La ra܊a pestri܊ă dimorfismul sexual este :
a) slab pronun܊at;
b) pronun܊at;
c) inexistent.
378. Care din imaginile de mai jos reprezintă ra܊a pestri܊ă?
a) A;
b) B;
c) C.
A B C
379. Ra܊a pestri܊ă este specie:
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014 51
52. 41
a) oaspete de vară ܈i pasaj;
b) oaspete de iarnă;
c) sedentară.
380. Ra܊a sunătoare este specie:
a) sedentară ܈i oaspete de vară;
b) de pasaj ܈i oaspete de iarnă;
c) sedentară.
381. La ra܊a sunătoare dimorfismul sexual este :
a) slab pronun܊at;
b) pronun܊at;
c) inexistent.
382. Care din imaginile de mai jos reprezintă ra܊a sunătoare?
a) A;
b) B;
c) C.
A B C
383. Ra܊a cu cap negru este specie:
a) exclusiv sedentară;
b) oaspete de iarnă;
c) oaspete de vară.
384. La ra܊a cu cap negru dimorfismul sexual este :
a) slab pronun܊at;
b) pronun܊at;
c) inexistent.
385. Care din imaginile de mai jos reprezintă ra܊a cu cap negru?
a) A;
b) B;
c) C.
A B C
386. La gâsca de vară dimorfismul sexual este:
a) slab pronun܊at;
b) pronun܊at;
c) puternic pronuntat.
387. Gâsca de vară este specie:
a) poligamă;
b) monogamă;
52 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014
53. 42
c) rareori monogamă.
388. Gâsca prezintă ca adaptare pentru înot:
a) membrană interdigitală;
b) lobi digitali;
c) degete lungi.
389. Care este cea mai mare gâscă sălbatică întâlnită în România?
a) gâsca de vară;
b) gâsca de semănătură;
c) gârli܊a mare.
390. Gâsca de vară este specie:
a) sedentară;
b) de pasaj ܈i oaspete de vară;
c) oaspete de iarnă.
391. La gâsca de vară năpârlirea începe în luna:
a) aprilie;
b) iunie;
c) septembrie.
392. Care din imaginile de mai jos reprezintă gâsca de vară?
a) A
b) B
c) C
A B C
393. Gâsca de semănătură este specie:
a) sedentară;
b) de pasaj;
c) oaspete de vară.
394. Care din imaginile de mai jos reprezintă gâsca de semănătură?
a) A;
b) B;
c) C.
A B C
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014 53
54. 43
395. Gârli܊a mare este specie:
a) sedentară;
b) de pasaj ܈i oaspete de iarna;
c) oaspete de vară.
396. Care este deosebirea între gârli܊a mare ܈i gârli܊a mică:
a) petele negre de pe burtă la gârli܊a mare;
b) ciocul mai gălbui la gârli܊a mică;
c) pata albă de pe frunte extinsă până deasupra ochiului ܈i un cerc galben în jurul ochiului
la gârli܊a mică.
397. Care din imaginile de mai jos reprezintă gârli܊a mare?
a) A;
b) B;
c) C.
A B C
398. Găinu܈a de baltă este specie:
a) sedentară ;
b) sedentară ܈i oaspete de iarnă;
c) oaspete de vară.
399. Care din imaginile de mai jos reprezintă cormoranul mare?
a) A;
b) B;
c) C.
A B C
400. Beca܊ina comună este specie:
a) de pasaj;
b) oaspete de vară;
c) sedentară.
401. Care din imaginile de mai jos reprezintă beca܊ina comună?
a) A;
b) B;
c) C.
54 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014
55. 44
A B C
402. Sitarul de pădure este specie:
a) de pasaj ܈i oaspete de vară;
b) oaspete de iarnă;
c) sedentară.
403. Care din imaginile de mai jos reprezintă sitarul de pădure?
a) A;
b) B;
c) C.
A B C
404. Cocârlia de câmp este specie:
a) oaspete de vara ܈i de pasaj;
b) oaspete de iarnă;
c) sedentară.
405. Care din imaginile de mai jos reprezintă ciocârlia de câmp?
a) A;
b) B;
c) C.
A B C
406. Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul de iarnă (coco܈arul)?
a) A;
b) B;
c) C.
A B C
407. Sturzul de iarnă (coco܈arul) este specie:
a) de pasaj;
b) oaspete de iarnă ܈i sedentară;
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014 55