H10 rap

Curtea de Conturi
a Republicii Moldova
APROBAT:
prin Hotărîrea Curţii de Conturi
nr.10 din 16.02.2010

RAPORT AL AUDITULUI PERFORMANŢEI
„SÎNT NECESARE ÎMBUNĂTĂŢIRI SEMNIFICATIVE ALE
PROGRAMULUI DE RESTABILIRE ŞI DEZVOLTARE A
VITICULTURII ŞI VINIFICAŢIEI, DACĂ SE DOREŞTE
REALIZAREA OBIECTIVELOR PROPUSE”

Februarie 2010

1

CUPRINS
LISTA ABREVIERILOR .................................................................................3
SUMARUL REZULTATELOR........................................................................4
INFORMAŢIE GENERALĂ ............................................................................6
OBIECTIVELE AUDITULUI ...........................................................................9
A realizat „Programul de restabilire şi dezvoltare a viticulturii şi vinificaţiei
în anii 2002-2020” obiectivele preconizate pentru a susţine revitalizarea
viticulturii din Republica Moldova, şi dacă nu, ce probleme împiedică? ..... 10
PROGRAMUL NU ESTE MODIFICAT ŞI AJUSTAT PENTRU A ŢINE
CONT DE CONDIŢIILE PIEŢEI DE DESFACERE ......................................10
SECTORUL VITICOL SE DEZVOLTĂ, ÎNSĂ NU ÎN MODUL RAPORTAT
......................................................................................................................13
Înfiinţarea plantaţiilor viticole ........................................................................................... 13
Sortimentul plantaţiilor viticole.......................................................................................... 14
Defrişarea viilor neproductive............................................................................................ 15
Productivitatea plantaţiilor şi recolta globală de struguri .................................................. 17
Pepinierele viticole n-au asigurat plantatorii cu materialul săditor necesar ....................... 17

FINANŢAREA, CA FACTOR DECISIV LA REALIZAREA PROGRAMULUI,
N-A FOST ASIGURATĂ DIN TOATE SURSELE PROGNOZATE .............23
Înfiinţarea plantaţiilor viticole necesită investiţii colosale, povara cea mai considerabilă
revenind plantatorilor ........................................................................................................ 23
Fondul pentru susţinerea înfiinţării plantaţiilor viticole a avut un aport considerabil la
realizarea Programului ...................................................................................................... 24
Iniţiativa plantării viilor prin metoda ipotecară a suferit eşec ............................................ 25
Alte forme de investiţii pentru asigurarea realizării Programului au fost sub aşteptări ...... 28

A implementat Agenţia Agroindustrială „Moldova-Vin” politici şi proceduri
adecvate pentru realizarea Programului în conformitate cu cerinţele legale?
........................................................................................................................... 31
PROCEDURA DE EXAMINARE A DOCUMENTELOR NECESITĂ
ÎMBUNĂTĂŢIRI ............................................................................................31
MODALITATEA ACHITĂRII DE COMPENSAŢII BENEFICIARILOR N-A
FOST CEA MAI BUNĂ.................................................................................32
CERCETĂRILE TEHNICO-ŞTIINŢIFICE N-AU SUSŢINUT OBIECTIVELE
PROGRAMULUI ...........................................................................................35
MONITORIZAREA PROGRAMULUI LA NIVEL LOCAL N-A FOST CEA
MAI EFICIENTĂ ...........................................................................................39
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI GENERALE ............................................40
ANEXE ..........................................................................................................43
Domeniul de aplicare şi metodologia ............................................................................... 43
Rezultatele chestionării plantatorilor .............................................................................. 46
Comentariile Agenţiei şi evaluarea echipei de audit ....................................................... 51
2

LISTA ABREVIERILOR
Agenţia

Agenţia Agroindustrială „Moldova-Vin”

Fondul

Fondul pentru susţinerea înfiinţării plantaţiilor
viticole

Programul

Programul de restabilire şi dezvoltare a viticulturii şi
vinificaţiei în anii 2002-2020

Inspectoratul

MF

În anii 2006-2008 – Inspectoratul de Stat pentru
Seminţe, din anul 2009 – Inspectoratul General de
Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer
Ministerul Finanţelor

MAIA

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare

INVV

Institutul Naţional al Viei şi Vinului

CSI

Comunitatea Statelor Independente

SRL

Societate cu Răspundere Limitată

CAP

Cooperativa Agricolă de Producţie

ÎM

Întreprindere mixtă

ÎS

Întreprindere de stat

SA

Societate pe acţiuni

q/ha

chentale la hectar

t/ha

tone la hectar

ha

hectar

3

SUMARUL REZULTATELOR
Curtea de Conturi a Republicii Moldova a iniţiat auditul performanţei realizării
Programului de restabilire şi dezvoltare a viticulturii şi vinificaţiei în anii 20022020, inclusiv a creării şi utilizării Fondului pentru susţinerea înfiinţării plantaţiilor
viticole, pentru:
§ a constata daca au existat probleme la realizarea acestui Program, inclusiv
cauzele care le-au generat;
§ a oferi informaţii referitor la modul în care s-au folosit şi justificat banii publici,
precum şi de a evalua rezultatele obţinute în raport cu sursele utilizate;
§

a evalua eficacitatea politicilor organizaţionale realizate de Agenţie şi a stabili
cît de economicos şi eficient responsabilii au administrat Programul;

§ a determina ce acţiuni urmează să întreprindă Guvernul, în persoana Ministerului
Agriculturii şi Industriei Alimentare, pentru a îmbunătăţi performanţa.
Auditul s-a realizat la Agenţia Agroindustrială „Moldova-Vin”, Ministerul
Finanţelor, Institutul Naţional al Viei şi Vinului, Agenţia Proprietăţii Publice,
precum şi la 3 Consilii raionale. În cadrul auditului au fost solicitate şi opiniile a 34
de beneficiari ai mijloacelor Fondului pentru susţinerea înfiinţării plantaţiilor
viticole, precum şi opiniile unor conducători ai asociaţiilor din ramura vitivinicolă.
Auditul a identificat punctele slabe în realizarea, raportarea indicatorilor
Programului şi gestionarea resurselor financiare ale Programului, care ar avea un
efect advers asupra economicităţii, eficacităţii şi eficienţei dezvoltării ramurii vitivinicole, probleme care vor reveni în continuare Ministerului Agriculturii şi
Industriei Alimentare. În special, s-a constatat că:
· Programul a fost elaborat pe un termen lung (19 ani) şi nu s-a modificat în
funcţie de condiţiile curente ale pieţei de desfacere;
· Raportarea cu privire la indicatorii de performanţă ai Programului trebuie
îmbunătăţită semnificativ. Unii indicatori nu s-au realizat, iar alţii au fost raportaţi
incorect. Astfel, nu s-au realizat obiectivele trasate în Program pentru ramura
viticulturii, care rezultă şi din denumirea sa (restabilire), adică defrişarea viilor
neproductive şi plantarea celor noi;
· Organele abilitate n-au promovat activ procesul de defrişare a viilor
neproductive, care este un obiectiv major al Programului, ci s-au axat doar pe
înfiinţarea plantaţiilor noi. Astfel, prin încurajarea înfiinţării plantaţiilor noi fără a le
defrişa pe cele neproductive, sporeşte riscul micşorării suprafeţelor favorabile
pentru alte culturi;
4

· Nu s-au elaborat în mod obiectiv condiţiile de plantare a viilor pentru
producătorii mari şi mijlocii, ceea ce le permite acestora să înfiinţeze plantaţii
necesare, care să acopere capacităţile de producţie şi care de curînd vor putea dicta
piaţa de desfacere a strugurilor;
· N-au fost marcate tendinţe evidente în ameliorarea sortimentului de viţă de vie
prevăzut în Program;
· Nu s-a elaborat Programul de dezvoltare a pepinieritului viticol, n-au fost
întreprinse măsuri eficiente în vederea asigurării calităţii biologice – materialului
săditor devirozat, şi promovării acestuia pe piaţa de desfacere internă, insuficienţa
fiind compensată din contul importului;
· Cerinţele financiare ale plantatorilor n-au fost satisfăcute în termenele oportune
din cauza acumulărilor insuficiente în Fondul pentru susţinerea înfiinţării
plantaţiilor viticole, iar suplimentarea acestuia cu mijloace ale bugetului de stat s-a
efectuat cu întîrzieri;
· Contribuţiile plătitorilor de taxe în Fondul pentru revitalizarea viticulturii au fost
inferioare compensaţiilor acordate pentru înfiinţarea plantaţiilor noi;
· Consiliul de administrare a Fondului n-a respectat deciziile proprii privind
proporţiile stabilite la achitarea beneficiarilor, prin ce unii au fost avantajaţi, iar alţii
dezavantajaţi;
· Cheltuielile reale pentru înfiinţarea plantaţiilor viticole, în perioada analizată,
depăşesc cheltuielile prognozate de Program cu 25-30%, ori cu 603,9 mil.lei,
totodată fiind înfiinţate plantaţii pe o suprafaţă mai mică cu 9,8 mii ha;
· Agenţia şi Consiliul de administrare a Fondului au manifestat o atitudine diferită
faţă de solicitanţi, înregistrîndu-le cererile în lipsa documentelor necesare. Totodată,
Consiliul n-a adus la cunoştinţă solicitanţilor decizia privind acordarea sau
nealocarea compensaţiilor;
· Iniţiativa înfiinţării plantaţiilor viticole prin metoda ipotecară a suferit eşec, fiind
utilizate neeficient mijloace bugetare în sumă de 4,5mil.lei;
· Investiţiile străine n-au îndreptăţit aşteptările la realizarea Programului, fiind
înfiinţate plantaţii numai pe o suprafaţă de 1218,9 ha (din 1460 ha, suprafaţă
prevăzută de contractele investiţionale) şi, totodată, fiind recuperate parţial
cheltuielile din mijloacele Fondului în sumă de 12,7 mil.lei.

5

INFORMAŢIE GENERALĂ
Producţia vitivinicolă este o sursă importantă de produse pentru export, iar
consumul intern al acesteia contribuie la formarea bugetului de stat. Ponderea
producţiei viti-vinicole constituie circa un sfert din Produsul Intern Brut.
Efectul social constă în faptul că viticultura acordă la o mare parte a populaţiei
locuri de muncă, venituri pentru întreţinere şi ridicarea nivelului de trai.
Republica Moldova dispune de condiţii pedoclimatice favorabile pentru dezvoltarea
viticulturii şi vinificaţiei, obţinînd rezultate remarcabile în perioada postbelică.
Suprafaţa ocupată cu vii în perioada anilor 1975-2008 se prezintă în Diagrama nr.1.
Diagrama nr.1

mii ha

Suprafaţa totală a viilor în anii 1975-2008
300
250
200
150
100
50
0

289
256
220

201 186
149 154 152

149 146 148

150

150 157,5

1975 1980 1985 1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Sursă: Anuarele Statistice pe perioada anilor 1999-2008

Cel mai înalt nivel de dezvoltare a sectorului viticol a fost atins în prima jumătate a
anilor optzeci din secolul trecut, cînd suprafaţa viilor în gospodăriile producătoare
de struguri era de 220,0 mii ha, recolta medie de struguri - circa 6,3 t/ha, iar recolta
globală - 1150 mii tone. Ulterior, fiind redusă aproape de 2 ori suprafaţa viilor, s-a
redus şi recolta globală de struguri - de 2,3 ori.
Starea viilor după vîrstă şi potenţialul de productivitate în perioada dată se
caracterizează prin următorii indicatori, prezentaţi în Tabelul nr. 1.
Tabelul nr. 1

Starea viilor după vîrstă şi potenţialul de productivitate în anul 2002
Potenţialul de
productivitate
Mai mult de
5,0 t/ha
Între 3,5-5,0
t/ha
Pînă la 3,5 t/ha
Total ha (după
vîrstă)

1-4 ani

Vîrsta viilor
16-25 ani
ha
%
10320
14,9

Peste 25 ani
ha
%
2138
9,0

ha
2823

%
78,8

5-15 ani
ha
%
3393
32,2

Total ha (potenţial)
ha
%
18674
18,0

692

19,3

5565

52,8

40380

58,4

11332

47,8

57969

54,0

68
3583

1,9
3,0

15,74
10532

15,0
10,0

18404
69104

26,7
65,0

10245
23715

43,2
22,0

30291
106934

28,0
100,0

Sursă: Raportul Agenţiei despre activitatea ramurii viti-vinicole în anul 2003

6

Datele prezentate denotă convingător starea critică a viilor prin faptul că 87% din
vii erau îmbătrînite (cu vîrsta de la 16 pînă la 25 de ani şi mai mult), iar 82% aveau
un potenţial de productivitate redus (pînă la 5,0 t/ha).
Factorii care au influenţat stagnarea ramurii viticole au fost cauzaţi de fenomenele
negative ale perioadei de tranziţie la economia de piaţă, cum ar fi: interdicţia la
consumul de alcool, impusă în perioada sovietică; privatizarea necorespunzătoare la
începutul anilor 90; calamităţile naturale; îngheţurile din iarna anilor 1996-1997.
Urmare reducerii catastrofale a suprafeţelor de vii şi a recoltei de struguri, s-a
înregistrat insuficienţa mijloacelor circulante pentru renovarea ramurii, iar
asigurarea cu maşini şi echipament pentru întreţinerea viilor şi producerea
materialului săditor este la un nivel redus şi la etapa actuală.
Prin Hotărîrea Guvernului nr. 1313 din 07.10.2002, s-a aprobat „Programul de
restabilire şi dezvoltare a viticulturii şi vinificaţiei în anii 2002-2020”, care are ca
scop principal restabilirea şi crearea unei ramuri performante a produselor vitivinicole de calitate superioară, competitive pe pieţele de desfacere şi cu eficienţă
economică sporită.
Programul, avînd ca obiectiv frînarea agravării crizei şi reducerii catastrofale a
suprafeţelor de vii, recoltei de struguri, volumului de fabricare şi comercializare a
produselor vinicole, trasează, de asemenea, indicatorii principali şi măsurile
orientate spre reluarea activităţii normale şi crearea unei ramuri performante de
producţie.
Notă: Programul menţionat trasează obiective de realizare pentru 2 direcţii:
viticultura şi vinificaţia. Auditul s-a axat exclusiv pe sarcinile trasate şi cele
realizate din ramura viticulturii, pentru revitalizarea căreia s-au utilizat mijloace
publice.
Îndeosebi, misiunea de audit a verificat şi analizat realizarea şi raportarea
indicatorilor prevăzuţi de Program, cum ar fi: înfiinţarea plantaţiilor viticole;
defrişarea viilor neproductive; dezvoltarea pepinieritului şi ameliorarea
sortimentului viticol; sporirea productivităţii plantaţiilor viticole.
Necesarul de mijloace calculat pentru realizarea Programului s-a cifrat la suma de
814,6 mil.dolari SUA, din care 800,0 mil.dolari SUA - la înfiinţarea plantaţiilor
viticole pentru struguri şi 14,6 mil.dolari SUA - pentru înfiinţarea plantaţiilor altoi
şi portaltoi. Totodată, s-a prevăzut că cel puţin 50% din investiţii vor fi efectuate de
către producători din surse proprii.
Conform Programului, la nivel naţional, Agenţia a fost organul central de stat
împuternicit să elaboreze cadrul legislativ necesar pentru activitatea eficientă a
agenţilor economici; să coordoneze şi să dirijeze dezvoltarea durabilă a complexului
viti-vinicol la nivel macroeconomic; să asigure asistenţa tehnico-ştiinţifică;
7

susţinerea producătorilor (inclusiv financiar) şi gestionarea Fondului extrabugetar
de stat pentru revitalizarea viticulturii. Totodată, Agenţia a fost abilitată cu funcţii
de promovare a politicii statului în domeniul viticulturii, vinificaţiei, fabricării şi
circulaţiei alcoolului etilic şi producţiei alcoolice; de revitalizare a viticulturii şi
industriei vinicole în corespundere cu cerinţele pieţei şi politica statului în domeniu;
de implementare a programelor de dezvoltare a ramurii viti-vinicole; de creare şi
implementare a mecanismelor de atragere a resurselor financiare naţionale şi străine
pentru soluţionarea problemelor cardinale ale ramurii.

8

OBIECTIVELE AUDITULUI
Viticultura Moldovei de după anul 1990 se afla într-o criză profundă, ca urmare a
reformelor gestionate neconsecvent. Reformele propuse în acest domeniu prin
diferite programe, concepţii au avut drept obiectiv eficientizarea sectorului dat. În
pofida prognozelor, dezvoltarea viticulturii este sub aşteptări - problemele existente
la începutul reformelor mai persistă şi la etapa actuală. Deoarece viticultura este o
ramură strategică pentru Republica Moldova, iar la revitalizarea şi dezvoltarea ei pe
parcursul anilor 2002-2008 (la mijloc de termen) au fost utilizate mijloace publice
considerabile, Curtea de Conturi a decis să includă evaluarea realizărilor prevăzute
de „Programul de restabilire şi dezvoltare a viticulturii în anii 2002-2020” într-un
audit al performanţei.
Obiectivul general al auditului este cuantificarea realizărilor obţinute în raport cu
cele prognozare, evaluarea impactului Programului asupra societăţii în raport cu
fondurile utilizate, prin formularea unor recomandări cu privire la căile şi mijloacele
de îmbunătăţire a performanţei Programului.
Obiectivele specifice ale auditului au fost de a răspunde la următoarele întrebări:
§ A realizat „Programul de restabilire şi dezvoltare a viticulturii şi vinificaţiei în
anii 2002-2020” obiectivele preconizate pentru a susţine revitalizarea
viticulturii din Republica Moldova, şi dacă nu, ce probleme împiedică?
§ A implementat Agenţia Agroindustrială „Moldova-Vin” politici şi proceduri

Domeniul de aplicare şi metodologia sînt descrise în Anexa nr. 1.

9

A realizat „Programul de restabilire şi dezvoltare a viticulturii şi vinificaţiei în
anii 2002-2020” obiectivele preconizate pentru a susţine revitalizarea
viticulturii din Republica Moldova, şi dacă nu, ce probleme împiedică?
Agenţia, pentru realizarea obiectivului principal al Programului, avînd la bază
elementele economice dimensionate ale acestui sector, a dirijat activitatea
promovînd politica statului în domeniu. Deşi Programul a avut toate premisele
pentru a fi realizat, în anii 2002-2008, fiind plantate 15,4 mii ha, cu un suport din
partea statului în valoare de 400,5 mil.lei, alocat pentru 963 de viticultori, unii
dintre indicatori nu s-au realizat, adică n-au fost plantate şi defrişate suprafeţele
preconizate, n-a fost diversificat sortimentul viticol şi creată baza pentru
producerea materialului săditor. Cel mai critic obstacol în realizarea celor
preconizate a fost determinat de faptul că Republica Moldova nu a avut creată o
piaţă extinsă pentru exportul vinului, iar cea existentă a fost semnificativ limitată.
Cu toate că un element component al Programului are scopul de a încuraja
creşterea suprafeţelor plantate cu viţă de vie, exportul vinului s-a diminuat
considerabil, iar supraproducerea strugurilor a impus plantatorilor preţuri joase
de realizare, fapt despre care au remarcat şi respondenţii chestionaţi. De altfel,
într-o oarecare măsură, şi acţiunile întreprinse de responsabili n-au fost cele mai
raţionale, nu s-au promovat politici investiţionale eficiente, iar strategia plantării
viilor prin metoda ipotecară n-a justificat aşteptările, toate acestea fiind cauzate
atît de numărul limitat al personalului şi de nesusţinerea unor iniţiative propuse
Guvernului pentru reformarea sectorului, cît şi de coordonarea necorespunzătoare
a activităţii cu factorii implicaţi. În condiţiile create, ramura viticulturii nu va
deveni una din cele mai performante, se vor reduce veniturile la bugetul de stat şi
se va agrava situaţia socială a viticultorilor.
PROGRAMUL NU ESTE MODIFICAT ŞI AJUSTAT PENTRU A ŢINE
CONT DE CONDIŢIILE PIEŢEI DE DESFACERE
La sfîrşitul anului 2002, cînd Programul a fost aprobat şi cînd exportul producţiei
alcoolice era în creştere, acesta avea toate şansele de a reuşi. Între timp, orientarea
exportului spre o singură ţară şi embargoul impus, care au avut ca urmare
scăderea bruscă a exportului, au creat condiţii în care fabricile de vinuri şi-au
limitat, sau chiar şi-au sistat, activitatea. Corespunzător, în lipsa unei pieţe de
desfacere, viticultorii au înregistrat pierderi, iar plantaţiile noi înfiinţate sînt
supuse riscului de degradare.
Reuşita realizării obiectivelor Programului pentru crearea unei ramuri performante
de producere a produselor viti-vinicole depinde de starea şi posibilitatea pieţei de
desfacere. Datorită pieţei limitate de desfacere în ţară şi prezenţei altor băuturi
alcoolice pe piaţa internă, producătorii se orientează spre export, creîndu-şi de sine
stătător pieţe de desfacere.

10

Astfel, în perioada anilor 2001-2005, industria vinicolă a înregistrat succese. Drept
rezultat, valoarea exportului producţiei alcoolice a crescut cu 77,4% (de la 176,4
mil.USD pînă la 313,0 mil.USD), inclusiv valoarea vinurilor exportate - de la 156,5
mil.USD pînă la 277,7 mil.USD, iar volumul lor - cu 50%.
Aria geografică a exportului producţiei vinicole în anul 2005 a cuprins 44 de ţări,
principalele pieţe de desfacere fiind în ţările CSI. Ponderea acestora în structura
exportului a constituit 93%, inclusiv: Federaţia Rusă – 75%; Republica Belarus –
12% şi Ucraina – 6%. Ţărilor din Uniunea Europeană le-a revenit 2,8% din volumul
exportului.
Exportul producţiei alcoolice, inclusiv a vinului şi divinului, în perioada vizată, se
prezintă în Diagrama nr. 2.
Diagrama nr.2
Exportul producţiei alcoolice în anii 2001-2008
33,4
29,0

30

Total (mil. dal.),
inclusiv:

30,4

25,0

32,3

22,3

29,6

20,3

28,1

15

Vin (mil. dal.)

24,1

11,2

19,5

12,3

Divin (mil. dal.)

21,5
11,9

10,6

0,5

0,6

0,6

0,6

0,8

0,5

0,5

0,4

0
2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Sursă: Rapoartele Agenţiei Agroindustriale „Moldova-Vin”

Datele reflectate în diagramă denotă că, începînd cu anul 2006, exportul producţiei
alcoolice a început să scadă brusc şi către anul 2008 a alcătuit 195,9 mil.USD , ori
12,3 mil.dal. Comparativ cu anul 2001, volumul producţiei alcoolice exportate s-a
diminuat de 2 ori, fiind condiţionat de orientarea acestuia spre piaţa unei ţări, şi nu
de lărgirea şi diversificarea pieţelor de desfacere. Embargoul impus de Federaţia
Rusă a afectat puternic exportul vinurilor din Moldova.
Deşi în anul 2008 aria exportului producţiei alcoolice a cuprins 49 de state,
ponderea producţiei vinicole exportate în Federaţia Rusă s-a diminuat cu 40 % faţă
de anul 2005, în acelaşi timp înregistrîndu-se o creştere a volumului exportat pe
pieţele Republicii Belarus, Ucrainei şi ale altor ţări.
Totodată, piaţa internă a fost afectată de importul băuturilor alcoolice, care în anul
2008 a constituit 51,9 mil.dol.SUA, inclusiv bere–30,7 mil.dol.SUA, faţă de anul
2007 – respectiv, 28,7 mil.dol.SUA, inclusiv bere–14,5 mil.dol.SUA.
În consecinţă, pînă la impunerea embargoului, în Rusia s-a livrat producţie alcoolică
în sumă de peste 140,0 mil.lei, care n-a fost restituită sau achitată producătorilor din
Moldova, la 01.07.2009 datoriile constituind 108,0 mil.lei. La aceeaşi dată, s-au
11

înregistrat datorii enorme ale producătorilor faţă de instituţiile financiare în sumă de
1280,2 mil.lei. De asemenea, 131 de producători au format stocuri de vinuri în vrac
în volum de 20,0 mil.dal, iar alţi 28 de producători şi-au sistat activitatea. Pe lîngă
toate acestea, întreprinderile vinicole au creat datorii faţă de furnizorii de materie
primă achiziţionată în perioada anilor 2006-2008, care la începutul anului 2009
constituiau suma de 146,0 mil.lei.
Generalizînd cele relatate, menţionăm că, deşi Programul a fost elaborat pe o
perioadă îndelungată, de 19 ani, acesta necesita ajustat, reieşind din condiţiile de
piaţă. De facto, Programul se realizează în aceleaşi ritmuri, fiind încurajată
înfiinţarea plantaţiilor, fără a fi asigurată piaţa de desfacere a produselor vitivinicole. În circumstanţele create, producătorii au impus viticultorilor condiţii atît
cît priveşte preţul de realizare/cumpărare, cît şi sortimentul strugurilor.
În condiţiile cînd nivelul de plantare a viilor a început să se dezvolte cu ritmuri mai
accelerate decît piaţa de desfacere, relaţiile dintre sectorul de vinificaţie şi cel al
viticulturii s-au dezechilibrat, ceea ce n-a asigurat crearea intereselor comune,
studierea posibilităţilor pieţei interne şi garantarea accesului la pieţele externe.
Aceasta a fost posibil dat fiind că Programul este elaborat pe un termen foarte
îndelungat, neavînd la bază mai multe concepţii sau strategii anuale bine
argumentate. În perioada dată n-a existat o continuitate în administrarea Agenţiei.
Companiile vinicole n-au avut susţinere din partea statului în ce priveşte exportul
producţiei şi micşorarea stocurilor, dar invers, au fost facilitaţi intens producătorii
de struguri (plantatorii).
Plantarea viilor se efectua pe terenuri noi, rămînînd neprelucrate viile cu un grad
înalt de uzură, ceea ce determină utilizarea ineficientă a resurselor naturale şi
degradarea terenurilor agricole. În lipsa pieţei de desfacere şi a surplusului de
materie primă, preţul mediu de achiziţionare a strugurilor de la agricultori a scăzut
în jumătate faţă de perioada anului 2002.
Problemele privind piaţa de desfacere, scăderea preţurilor la struguri şi, ca urmare,
agravarea stării financiare a viticultorilor s-au identificat în cadrul chestionării a 34
de beneficiari, cărora le-au fost alocate compensaţii la înfiinţarea plantaţiilor.
Analiza detaliată a chestionarelor obţinute este expusă în Anexa nr.2.
Ţinînd cont de faptul că în perioada celor 7 (din 19) ani Programul s-a realizat în
aceleaşi ritmuri, nefiind asigurate condiţii de realizare a producţiei recoltate, iar
viticultorii fiind lăsaţi să-şi creeze de sine stătător piaţa de desfacere, constatăm că
sînt necesare modificări şi ajustări ale Programului reieşind din condiţiile parvenite.

Notă: Se ia act că Guvernul Republicii Moldova a întreprins şi continuă să
întreprindă măsuri urgente de deblocare a situaţiei create la exportul
producţiei vinicole.
12

SECTORUL VITICOL SE DEZVOLTĂ, ÎNSĂ NU
ÎN MODUL RAPORTAT
În perioada anilor 2002-2008, Agenţia a întreprins unele măsuri de realizare a
Programului. Au fost înfiinţate plantaţii noi de viţă de vie, s-a ameliorat sortimentul
viticol, o parte din viile neproductive au fost defrişate, dar, totodată, s-au identificat
probleme privind modul şi criteriile de acumulare, sistematizare a informaţiilor,
precum şi de raportare a executării indicatorilor prognozaţi. Între timp, unii dintre
indicatorii de o importanţă majoră pentru dezvoltarea ramurii au rămas
neexecutaţi, datorită insuficienţei controlului managerial privind domeniul vizat,
instruirii neadecvate a personalului implicat, lipsei unor acte normative ce ţin de
evidenţa modului de realizare şi raportare a Programului.
Analiza datelor obţinute din diferite surse denotă că indicatorii executaţi ai
Programului diferă de cei real raportaţi. În Tabelul nr.2 sînt prezentate datele
privind nivelul de executare şi de raportare a indicatorilor de performanţă în
perioada anilor 2002-2008.
Tabelul nr. 2
Nivelul de executare şi de raportare a indicatorilor prevăzuţi de Program în
perioada anilor 2002-2008
Indicatorii

Conform Programului

Raportat de Agenţie

Constatat de audit

1

2

3

4

Diferenţa
5=(3-4)

25,2

25,7

15.5-17,6

10,2-8,1

Plantarea (mii ha)
Sortimentul (%), inclusiv:
Soiuri roşii

40-50

-

57,2*

**

Soiuri de vin
Soiuri de masă
Defrişarea (mii ha)

80
20
43,5

82,3**
17,7**
15,0**

72,3*
27,7*
15,0

**
**
-

Notă:* Conform datelor registrelor beneficiarilor de compensaţii în perioada anilor 2006-2008. ** Agenţia deţine
informaţii privind soiurile plantate din anul 2006
Sursă: Programul de restabilire şi dezvoltare a viticulturii şi vinificaţiei, Cadastrul funciar; Anuarul Statistic;
Rapoartele Agenţiei; Hotărîrile Guvernului privind casarea plantaţiilor perene; Deciziile Consiliilor raionale

În continuare expunem analiza modului de realizare şi raportare a indicatorilor
prevăzuţi de Program.
§ Înfiinţarea plantaţiilor viticole
Conform Programului, drept prag economic minim pentru dezvoltarea eficientă a
sectorului viti-vinicol a fost considerată suprafaţa viilor de circa 100,0 mii ha. Către
anul 2020 s-a prevăzut să se planteze şi să se defrişeze concomitent aceeaşi
suprafaţă cu vii degradate. Pentru perioada anilor 2002-2008, s-a planificat
plantarea viţei de vie pe o suprafaţă de 25,2 mii ha.
Potrivit informaţiilor solicitate de la Direcţiile agricultură şi alimentaţie ale
Consiliilor raionale, suprafaţa totală a plantaţiilor înfiinţate în perioada vizată
constituie 15,5 mii ha.
Totodată, analiza datelor Cadastrului funciar pe anii 2002-2008, din Hotărîrile
Guvernului şi deciziile Consiliilor raionale privind casarea plantaţiilor perene relevă
13

că în perioada vizată s-au plantat numai 17,6 mii ha. Informaţia analizată nu diferă
semnificativ de datele Anuarului Statistic al Republicii Moldova.
Agenţia a raportat Guvernului despre realizarea planului de plantare în această
perioadă la nivel de 25,7 mii ha. Diferenţa constatată (10,2-8,1 mii ha) se explică
prin faptul că Agenţia, fără a dispune de date reale, a determinat suprafaţa înfiinţată
efectuînd calculele prin două metode. Algoritmul primei metode este că suprafeţele
plantaţiilor la care s-au solicitat compensaţii de către beneficiari s-au majorat cu
30% (suprafaţa plantaţiilor la care nu s-au solicitat compensaţii). O altă metodă de
calcul a Agenţiei constă în determinarea suprafeţei plantate reieşind din volumul
produs al materialului săditor, corespunzător pe ani, al celui importat, exportat,
precum şi ţinînd cont de schema de plantare.
Starea viilor în al 4-lea an de la înfiinţare se prezintă în imaginile nr. 1-3:
Imaginea nr.1.

Imaginea nr.2.

Imaginea nr.3.

Sursă: Fotografiile făcute de echipa de audit a Curţii de Conturi

Verificarea înfiinţării plantaţiilor noi, care este şi un indicator de performanţă al
Programului, scoate în evidenţă unele aspecte negative privind modul de raportare
al Agenţiei. În lipsa unui criteriu de evidenţă a suprafeţelor înfiinţate, n-a fost
determinată procedura de acumulare a informaţiei şi n-a fost specificată mărimea de
raportare a suprafeţelor (totale sau utile), ce constituie diferenţa de 5-10% din
suprafaţa viilor înfiinţate.
În contextul celor menţionate, concluzionăm că Agenţia, prin forma sa de raportare,
a încercat să demonstreze reuşita realizării Programului.
Atît diferenţa constatată, cît şi forma de raportare a acestui indicator sînt
determinate de faptul că Agenţia nu dispune de o metodologie bine definită pentru
stabilirea suprafeţelor real plantate.
§ Sortimentul plantaţiilor viticole
Programul prevedea ameliorarea sortimentului viticol, cu creşterea ponderii
suprafeţelor soiurilor europene valoroase, inclusiv a ponderii soiurilor roşii, care
urmau să alcătuiască pînă la 40-50%. Concomitent, s-a prevăzut că peste 80% din
suprafaţa totală a viilor noi înfiinţate vor fi ocupate cu soiuri de vin, iar 20% - cu
soiuri de masă. Conform datelor prezentate de către Consiliile raionale şi celor
14

deţinute de către Agenţie, se poate constata că proporţia indicată se respectă, cu
tendinţa de creştere lentă a ponderii soiurilor de masă.
Testarea documentelor privind înfiinţarea plantaţiilor în anii 2006-2008, prezentate
de beneficiari, relevă că ponderea plantaţiilor cu soiuri de vin constituie 72,3%, iar a
celor cu soiuri de masă – 27,7% din totalul plantaţiilor înfiinţate.
Din soiurile plantate pentru vinuri de calitate superioară şi din cele cu denumire de
origine, predomină Cabernet Sauvignon, Chardonnay, Sauvignon şi Merlot (cu
ponderea de 72,8%), pe cînd celelalte soiuri, prevăzute în Program, ca Pinot Gri,
Pinot Noir, Fetească Albă, Aligote, Muscat Ottonel şi Traminer sînt plantate mai rar
(ponderea – 27,2%).
N-au fost înfiinţate plantaţii cu astfel de soiuri tehnice, ca Negru de Ialoveni, Rubin
Tairovski, Drujba, care ar asigura un produs ecologic pur şi o recoltă stabilă de
struguri.
De asemenea, Programul a prevăzut că 80% din suprafeţele destinate plantării
soiurilor de masă vor fi ocupate cu soiuri de selecţie nouă - Codreanca, Kişmiş
Lucistîi, Moldova, Muscat de Bugeac etc. De fapt, suprafeţele plantate cu aceste
soiuri ocupă numai 49% din suprafeţele înfiinţate, din care soiului Moldova îi
revine cea mai mare pondere - de 32,3%.
Astfel, deşi sarcinile trasate în Program privind proporţiile plantării soiurilor tehnice
şi a celor de masă sînt executate (cu unele devieri), nu se relevă tendinţe spre
realizarea altor recomandări din Program, cum ar fi plantarea soiurilor de selecţie
nouă. Acestea sînt condiţionate de faptul că Agenţia nu a aprobat recomandările
necesare pentru plantatori, nu a conlucrat în această direcţie cu autorităţile locale,
nu a coordonat activitatea instituţiei ştiinţifice special create pentru dezvoltarea
acestei ramuri, nu a exercitat un control adecvat asupra activităţii Consiliului
ştiinţific din cadrul Agenţiei.
Dacă activitatea în acest domeniu va fi desfăşurată în acelaşi mod, cînd nu vor
creşte suprafeţele înfiinţate cu soiuri europene valoroase şi nu se va obţine producţia
solicitată pe piaţă, atunci şi în continuare vom impune consumatorului producţie de
import.
§ Defrişarea viilor neproductive
Programul n-a prevăzut extinderea suprafeţelor totale ale viilor, ci înfiinţarea
plantaţiilor noi cu defrişarea treptată, în medie cîte 5-8 mii ha anual, a plantaţiilor
neproductive. În Program s-a preconizat defrişarea treptată pînă în anul 2020 a
suprafeţei de 107,5 mii ha, din care în anii 2002-2005 - 22,5 mii ha, în anii 20062010 - 35,0 mii ha. Astfel, pe parcursul primei perioade de 10 ani, suprafaţa
plantaţiilor viticole urma să se reducă pînă la 89,0 mii ha.
15

În perioada analizată, conform Hotărîrilor de Guvern şi deciziilor organelor locale,
au fost casate plantaţii viticole cu suprafaţa de 15,0 mii ha, sau cu 28,5 mii ha mai
puţin decît s-a preconizat în Program.
Volumul defrişărilor plantaţiilor viticole neproductive pe ani se prezintă în
Diagrama nr.3.
Diagrama nr. 3
Defrişarea plantaţiilor viticole neproductive
în perioada anilor 2002-2008, mii ha
7,0

7,0
5,6

5,6

7,0

8

5,7

5,6

7
6

4,61

5

3,12
2,62
1,24

Suprafaţa defrişată
conform Programului

4
1,63

3

0,75

1,03

2
1

Suprafaţa efectiv
defrişată( casată)

0
2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Sursă: Rapoartele Agenţiei Agroindustriale „Moldova-Vin”

Prin urmare, n-au fost reduse suprafeţele plantaţiilor de vii preconizate, care
actualmente alcătuiesc 117,6 mii ha, conform datelor Cadastrului funciar, din care
77,8 mii ha, sau 66%, sînt vii degradate. Mai mult decît atît, nu se va reduce
suprafaţa viilor la nivelul preconizat pînă în anul 2010. Totodată, menţionăm că în
perioada anilor 2002-2008, cu suportul acordat din partea statului prin intermediul
Programului de valorificare a terenurilor noi şi sporire a fertilităţii solului, s-au
defrişat numai 442,59 ha (din 15,0 mii ha de vii casate).
Imaginile prezentate mai jos denotă convingător starea viilor degradate:
Imaginea nr.10

Imaginea nr.11.

Imaginea nr.12.


Tergiversarea procesului de defrişare este cauzat, în primul rînd, de costul înalt al
lucrărilor, care, potrivit estimărilor Agenţiei, s-a cifrat între 1,5-2,0 mii lei/ha, iar
conform datelor Asociaţiei pentru Organizarea Teritoriului şi Protecţiei Solurilor
din cadrul Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, aceste cheltuieli constituie circa
8,0 – 10,0 mii lei/ha.
În caz de menţinere a aceluiaşi ritm de plantare pe suprafeţe noi, fără a defrişa viile
neproductive, se vor ocupa şi suprafeţele favorabile pentru alte culturi. Totodată, va
16

descreşte nivelul raportat al productivităţii viilor, precum şi rentabilitatea ramurii în
întregime. În acelaşi timp, în vederea restabilirii viilor la nivelul preconizat, e
necesară asigurarea unui suport financiar pentru efectuarea lucrărilor de defrişare.
§ Productivitatea plantaţiilor şi recolta globală de struguri
Programul a trasat indicatori orientativi privind dezvoltarea viticulturii în sectorul
de producere a strugurilor-marfă în perioada anilor 2002-2020, ponderea viilor în
rod în suprafaţa totală a viilor şi recolta medie şi globală de struguri.
Astfel, în primii opt ani (2002-2010), suprafaţa viilor în rod urma să se diminueze şi
în anul 2010 să constituie 68,6% din suprafaţa totală a viilor, ca mai apoi, către anul
2020, această proporţie să alcătuiască 80%. Reieşind din cele relatate, s-a prevăzut
pentru primii opt ani şi o reducere a recoltei medii şi globale de struguri, urmînd ca
către anul 2020 să atingă o productivitate de 640 mii tone, ori 80 q/ha. Totodată, au
fost elaboraţi şi trasaţi aceiaşi indicatori în toate cele trei regiuni viticole (sud,
centru, nord).
Testarea şi verificarea datelor din rapoartele prezentate de către Agenţie la Guvern,
precum şi a celor din rapoartele analitice ale Agenţiei, corespunzător pe ani, denotă
că, dacă în perioada anilor 2002-2005 datele raportate într-o oarecare măsură sînt
veridice şi impun încredere, atunci rapoartele din anii 2006-2008 conţin date
contradictorii, care se modifică în funcţie de rezultatele scontate. Între timp, se
poate constata că obiectivul privind productivitatea plantaţiilor viticole, propus în
Program, n-a fost şi nici nu va fi realizat în timpul apropiat. Astfel, în raportul pe
anul 2008, suprafaţa plantaţiilor în rod este indicată în mărime de 136,7 mii ha (fără
o confirmare din alte surse), faţă de suprafaţa totală de 117,6 ha, specificată în
Cadastrul funciar.
Pe lîngă toate acestea, Programul a prevăzut o productivitate sporită a viilor noi
înfiinţate de pînă la 8 t/ha, ceea ce în realitate nu s-a evaluat, iar Agenţia n-a
acumulat astfel de date. Cele menţionate se datorează, într-o oarecare măsură,
faptului că acţiunile respective, la nivel de unităţi administrativ-teritoriale, se
execută de către Direcţiile pentru agricultură şi alimentaţie, cu care Agenţia n-a
stabilit relaţii de conlucrare reciprocă pentru acumularea informaţiilor veridice.
Ca urmare, la începutul anului 2010 nu este realizat indicatorul orientativ al
Programului privind suprafaţa viilor în rod şi nu se cunoaşte realitatea despre
productivitatea viilor înfiinţate cu suportul alocaţiilor acordate din bugetul statului.
§

Pepinierele viticole n-au asigurat plantatorii cu materialul săditor necesar

Realizarea obiectivelor stabilite în Program sînt direct dependente de vectorul
principal al activităţii complexului viti-vinicol – crearea unei baze moderne de
materie primă, ameliorarea sortimentului, sporirea calităţii şi productivităţii
plantaţiilor viticole. Sarcina de bază în acest domeniu s-a axat pe asigurarea
17

integrală a viticulturii Republicii Moldova cu material săditor viticol autohton şi pe
reducerea considerabilă a importului de material săditor.
În Program a fost prevăzută, pentru perioada anilor 2002-2008, producerea butaşilor
altoiţi şi a materialului săditor viticol, corespunzător, în volum de 287,7 mil.buc. şi
88,2 mil.buc, care, conform rapoartelor Agenţiei, s-a realizat la nivel de 41% şi,
respectiv, 65,3%.
Potrivit rapoartelor Agenţiei, dezvoltarea pepinieritului viticol în perioada anilor
2002-2008 se prezintă în Diagrama nr. 4.
Diagrama nr.4
Dezvoltarea pepinieritului viticol în perioada anilor 2002-2008
mil.buc.
25

25,0

Volumul butaşilor
altoiţi

20,4
19,0

20

17,4

Producerea viţelor
altoite, total

14,6

15

12,5
10,9

10,6

9,6

10

9,5

inclusiv devirozate

7,8
8,6

5

3,5

8,0

4,2

6,7

3,6
2,9

1,2

3,1

0,7

1,6

1,4

1,6

Material săditor
vegetant

0
2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Sursă: Rapoartele Agenţiei Agroindustriale ”Moldova-Vin”

În rezultatul verificării şi testării, misiunea de audit a constatat că, în realitate,
Agenţia nu deţine informaţii veridice (cu excepţia anului 2006) privind volumul
butaşilor altoiţi şi raportează despre producerea acestora reieşind din volumul
scontat al viţelor altoite şi din randamentul mediu al şcolilor de viţe. Testarea şi
analiza documentelor verificate denotă că randamentul mediu al şcolilor de viţe, în
anul 2006, a constituit 46,9%, faţă de 50% - raportat de Agenţie, în timp ce unele
din pepiniere au atins un randament de 65,7% (S.R.L. „Sadac-Agro”), iar altele numai de 9,5% (CAP „Tvardiţa”). Conform categoriilor biologice, randamentul a
alcătuit: 34% - „Obişnuit”, 47,2% - „Certificat” şi 48,9% - „Standard”.
Pe lîngă toate acestea, nu sînt veridice datele din rapoartele Agenţiei privind
producerea viţelor altoite, care sînt majorate faţă de cele ale Inspectoratului cu 3,6
mil.viţe - în anul 2006 şi cu 2,3 mil.viţe - în anul 2007.
Volumul producţiei scontate de viţe altoite, în perioada anilor 2006-2009, pe
diferite categorii biologice, conform datelor Inspectoratului, este prezentat în
Tabelul nr. 3.
18

Tabelul nr.3
Producţia scontată de viţe altoite de către
pepinierele viticole în perioada anilor 2006-2009
Catego
ria
biologi
că
Certificat
Standard
Obişnuit

Total

2006

2007

Mii viţe

%

Nr.
pepini
erelor

351,6
7747,36
799,3
8898,26

3,9
87,1
9,0
100

4
24
17
45

Mii viţe
225,0
4207,0
2721,7
7153,7

2008

%

Nr.
pepinie
relor

Mii viţe

3,0
59,0
38,0
100

5
27
33
65

2,2
1628,2
1955,91
3586,31

2009

%

Nr.
pepinie
relor

Mii viţe

%

Nr.
pepinie
relor

0,1
45,4
54,5
100

1
24
29
54

31,0
2023,3
4944,1
6998,4

0,5
28,9
70,6
100

1
21
28
50

Sursă: Rapoartele Inspectoratului pe anii 2006-2009

Datele din tabel relevă necorespunderi între indicii raportaţi şi producţia reală a
viţelor altoite, precum şi o diminuare a numărului de pepiniere viticole care produc
material săditor de categoria biologică „Certificat” (de la 4 unităţi – în anul 2006,
pînă la 1 unitate - în anul 2008) şi o majorare a celor care produc material săditor de
categoria „Obişnuit” (respectiv, de la 17 pînă la 28 de unităţi).
Cu toate că Programul a prevăzut orientarea pepinierelor viticole spre producerea
materialului săditor viticol cu valoare biologică sporită, care a fost stimulată prin
adoptarea Hotărîrii Parlamentului nr. 14 – XVI din 09.02.20071, aceasta nu s-a
realizat, fapt confirmat de lipsa solicitărilor de astfel de compensaţii din mijloacele
Fondului. De altfel, pînă în prezent n-au fost întreprinse măsuri pentru elaborarea şi
realizarea Planului de dezvoltare a pepinieritului viticol în anii 2006-2010, aprobat
prin hotărîrea Colegiului Agenţiei nr. 18 din 26.01.2007. Totodată, se poate
concluziona că, deşi Standardul Naţional SM 207:2000 „Material săditor viticol.
Condiţii tehnice” prevedea producerea materialului săditor de categoriile
„Certificat” şi „Standard”, mai continuă producerea materialului săditor viticol de
categoria biologică „Obişnuit” (ordinul Agenţiei nr.1 din 01.10.2005), ponderea
căruia a crescut de la 9% - în anul 2006, pînă la 54,5% - în anul 2008, şi continuă să
crească, în anul 2009 alcătuind 70,6%.
În acelaşi timp, menţionăm că, potrivit art.8 alin. (3) din Legea viei şi vinului, s-a
admis producerea materialului săditor de categoria „Obişnuit” la unele soiuri, numai
în perioada de tranziţie (fără a concretiza durata), în baza unei liste aprobate anual
de Agenţie.
Din motivele că INVV n-a realizat corespunzător activitatea de obţinere a clonelor
fitosanitare la soiurile create şi n-a asigurat multiplicarea acestora, Agenţia a emis
ordine cu astfel de conţinut pe perioada anilor 2007-2009, în care numărul soiurilor
de viţe admise pentru producerea materialului săditor de categoria biologică
„Obişnuit” s-a majorat de la 26 - în anii 2007-2008 pînă la 39 - în anul 2009.
Conform modificărilor şi completărilor, efectuate prin Legea nr.297-XVI din
17.11.2005, în Legea despre seminţe2, evidenţa producătorilor de material de
înmulţire şi material săditor viticol urma să fie ţinută în baza unui regulament, care
1
2

Regulamentul privind gestionarea mijloacelor fondului pentru susţinerea înfiinţării plantaţiilor viticole.
Legea despre seminţe nr.659-XIV din 29.10.1999.

19

n-a fost elaborat de MAIA, şi ţinerea Registrului producătorilor n-a fost pusă în
sarcina organelor abilitate.
La momentul actual, Agenţia nu monitorizează activitatea pepinierelor viticole şi
deţine numai informaţiile solicitate de la Camera de Licenţiere şi cele de la
Inspectoratul de Stat pentru Seminţe. Potrivit informaţiei prezentate de Camera de
Licenţiere, în prezent sînt înregistraţi 83 de agenţi economici care practică
producerea şi comercializarea materialului săditor, iar conform datelor
Inspectoratului, produc material săditor numai 34 din ei, suprafaţa pepinierelor
viticole constituind 1831,2 ha, inclusiv plantaţiile-mamă altoi – 929,8 ha,
plantaţiile-mamă portaltoi – 741,3 şi şcoala de viţe – 160,1 ha.
În contextul celor expuse, concluzionăm că ritmul preconizat de dezvoltare a
pepinieritului n-a fost menţinut, nu s-a asigurat structura sortimentului şi volumul
solicitat pe piaţă, astfel înregistrîndu-se insuficienţa materialului săditor, care s-a
recuperat din contul importului.
Evoluţia importului şi exportului de material săditor viticol, în perioada anilor 20022008, conform datelor Serviciului Vamal şi celor deţinute de Agenţie, se prezintă în
Diagrama nr.5.
Diagrama nr. 5
Evoluţia volumului de import şi export al materialului săditor viticol
în perioada anilor 2002-2008
mil.bucăţi
7
6

4,6

6,2

5
4

5,0
3,0

2,2

2,0

2,1

2

0

Importul
conform
datelor
Serviciului
Vamal

4,4

3

1

Importul
conform
datelor
Agenţiei
"Moldova-Vin"

6,2

1,3

1,4

0,4
0,3

2002

0,3

2003

0,1

2004

0,5

1,0

0

2005

2006

Exportul
materialului
săditor

2,1

2007

0,3

2008

Sursă: Informaţia selectată din baza de date a Serviciului Vamal şi din datele Agenţiei

Potrivit informaţiei selectate din baza de date a Serviciului Vamal, s-au importat
21,3 mil. butaşi altoiţi de viţă de vie, iar conform datelor raportate de Agenţie numai 19,3 mil. butaşi. Diferenţa volumului importat de material săditor se explică
prin faptul că o parte din agenţii economici s-au adresat la Agenţie pentru aviz la
import, în realitate importînd mai puţin, iar alţii, contrar prevederilor Hotărîrii
Guvernului nr. 360 din 27.03.20023, au importat în lipsa avizului corespunzător.
Astfel, în anul 2006, fără aviz au importat material săditor 17 agenţi economici (din
3

Hotărîrea Guvernului nr.360 din 27.03.2002 „Despre aprobarea Regulamentului cu privire la importul şi exportul de
seminţe şi material săditor”.

20

45 înregistraţi la vamă), iar în anul 2008 - corespunzător, 3 agenţi economici (din
32).
În afară de butaşi altoiţi de viţă de vie, în perioada anilor 2002-2008, s-au importat
22,9 mil.buc. material săditor de înmulţire, pentru care, în anul 2008, n-au dispus de
aviz 4 din 6 agenţi economici („Codru- ST” S.R.L., „Temizlik” S.R.L., „VitisCojuşna” S.R.L. şi „Elvitis-Com” S.R.L.), care au importat circa 37% din volumul
total de material săditor.
În perioada vizată a fost exportat material săditor în volum de 2,5 mil.buc. Ţinînduse cont de volumul produs, importat şi exportat, volumul materialului săditor a
constituit 77,7 mil.buc., ceea ce a fost suficient pentru plantarea unei suprafeţe de
22,1 mii ha (fără a lua în consideraţie gradul de prindere), cu densitatea medie de
plantare, conform Programului, de 3,5 mii buc./ha. În acelaşi timp, Agenţia constată
şi raportează asigurarea cu material săditor reieşind din densitatea plantării de 2,5
mii buc./ha. Astfel, fără a efectua modificări în Program şi fără a argumenta
necesitatea schimbărilor menţionate, este inutil de a raporta realizarea acestui
indicator.
Agenţia, fiind organul care elaborează şi implementează Programul de dezvoltare a
ramurii viticole, nu şi-a concentrat eforturile asupra executării tuturor indicatorilor
prevăzuţi în Program, n-a documentat în mod sistematic şi consecvent realizarea
acestora, a raportat date eronate, obţinute din diferite surse, care erau create pentru a
demonstra executarea indicatorilor de performanţă, n-a elaborat un act normativ
care să impună atît pepinierele, cît şi Direcţiile agricole raionale să raporteze
indicatorii de facto realizaţi într-o anumită perioadă.
Cauzele situaţiei create se explică, parţial, prin neefectuarea evaluării plantaţiilor
viticole, după cum prevedea Hotărîrea Guvernului nr.1096 din 17.10 2001, precum
şi prin neelaborarea pînă în prezent a Cadastrului viticol, conform prevederilor art.6
din Legea viei şi vinului. Totodată, menţionăm lipsa coordonării activităţii cu
organele executive teritoriale şi atitudinea neadecvată faţă de analiza executării
indicatorilor propuşi în Program, care pe parcurs au suferit şi schimbări
necondiţionate. N-au fost elaborate recomandările necesare pentru plantatori şi,
anual, nu s-au adus la cunoştinţă atît plantatorilor, cît şi pepinierelor prognozele de
producere a materialului săditor şi de înfiinţare a plantaţiilor cu soiurile respective.
Agenţia n-a efectuat controlul intern asupra activităţii Consiliului tehnico-ştiinţific
în ce priveşte orientarea activităţii pepinierelor spre realizarea necesităţilor
plantatorilor.
Din cauză că Agenţia n-a monitorizat corespunzător activitatea în domeniul
dezvoltării pepinieritului, neasigurînd crearea bazei pentru dezvoltarea acestuia,
armonizarea actelor normative şi legislative, precum şi raportînd indicatori nereali
în domeniu, procesul de dezvoltare a acestora a fost stopat, creîndu-se condiţii de
import al materialului săditor şi de menţinere a preţurilor mari la acesta.
21

Recomandări conducerii Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare:
Recomandarea nr. 1. Să reexamineze Programul de restabilire şi dezvoltare a
viticulturii şi vinificaţiei în anii 2002-2020, cu o posibilă ajustare la condiţiile pieţei
de desfacere de care dispunem şi ţinînd cont de problemele constatate de audit, la
realizarea acestuia în perioada anilor 2002-2008.
Recomandarea nr. 2. Să elaboreze şi să aprobe un act normativ, sau o
metodologie, privind modul de acumulare şi de raportare a rezultatelor obţinute la
îndeplinirea indicatorilor prevăzuţi de Program.
Recomandarea nr.3. În comun cu Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, să
elaboreze si să aprobe Regulamentul privind evaluarea stării plantaţiilor viticole, să
efectueze o inventariere şi evaluare a stării plantaţiilor viticole, iar în baza acestora
să întocmească Cadastrul viticol, prevăzut de Legea viei şi vinului.
Recomandarea nr.4. Să organizeze, pînă în primăvara anului 2010, seminare
instructive zonale pentru personalul implicat în plantarea viilor şi producerea
materialului săditor, cu recomandări convingătoare privind sortimentul necesar de a
fi produs şi plantat.
Recomandarea nr.5. Întru continuarea realizării Programului, să efectueze o
estimare a cheltuielilor şi să reexamineze posibilitatea alocării resurselor necesare
pentru defrişarea plantaţiilor de vii neproductive, inclusiv procurarea de echipament
pentru a ajuta plantatorii la defrişare ş.a.
Recomandarea nr.6. Să ţină sub un control strict implementarea tehnologiilor
avansate în pepinieritul viticol, în scopul majorării randamentului şi a suprafeţelor
plantaţiilor - mamă altoi şi portaltoi de categorii biologice superioare.
Recomandarea nr.7. Să ajusteze actele normative ce ţin de complexul viti-vinicol
la cerinţele UE.

22

FINANŢAREA, CA FACTOR DECISIV
LA REALIZAREA PROGRAMULUI, N-A FOST ASIGURATĂ
DIN TOATE SURSELE PROGNOZATE
Pentru realizarea obiectivelor stabilite în Program, pe lîngă mijloacele proprii ale
plantatorilor, au fost utilizate şi surse bugetare, care, în perioada analizată, au
crescut permanent (de la 26,4 mil.lei pînă la 100,5 mil.lei). Investiţiile străine la
realizarea Programului n-au îndreptăţit aşteptările, fiind înfiinţate plantaţii pe o
suprafaţă de numai 1218,9 ha (din 1460 ha), pentru care au fost recuperate din
Fond şi cheltuieli în sumă de 12,7 mil.lei. Totodată, plantarea viilor prin metoda
ipotecară a suferit eşec. Cele menţionate au contribuit la agravarea stării
financiare a plantatorilor, cărora le-au revenit cele mai considerabile cheltuieli.
§ Înfiinţarea plantaţiilor viticole necesită investiţii colosale, povara cea mai
considerabilă revenind plantatorilor
Rezultatele chestionării plantatorilor relevă că cheltuielile medii la înfiinţarea unui
hectar de plantaţii viticole constituie între 120,0-150,0 mii lei. Astfel, ponderea
majoră în totalul cheltuielilor pentru înfiinţarea plantaţiilor viticole a revenit
plantatorilor (75%), şi numai 25% s-au compensat din sursele Fondului.
Din aceasta reiese că pentru plantaţiile viticole pe o suprafaţă de 15,4 mii ha, care
au fost înfiinţate cu suportul din partea statului, au fost necesare circa 2079,0
mil.lei, faţă de 2682,9 mil.lei (243,9 mil.dol.SUA *11,0 lei/1 dol.SUA), prevăzuţi
de Program pentru plantarea suprafeţei de 25,2 mii ha.
Corespunzător, cheltuielile pentru înfiinţarea plantaţiilor viticole depăşesc cu 603,9
mil.lei cheltuielile prevăzute de Program şi, totodată, au fost înfiinţate plantaţii pe o
suprafaţă mai mică cu 9,8 mii ha.
Reieşind din cele menţionate, concluzionăm că la înfiinţarea plantaţiilor de vii, în
fond, s-au utilizat mijloacele proprii ale plantatorilor şi că cheltuielile reale depăşesc
cheltuielile preconizate în Program, astfel fiind necesare surse suplimentare în sumă
de 4700,0 mil.lei. Aceste depăşiri sînt cauzate de faptul că la realizarea Programului
n-au fost încurajaţi în măsura cuvenită investitorii străini şi cei autohtoni, precum şi
de creşterea costurilor la materialul săditor şi la materialele necesare pentru
înfiinţarea plantaţiilor viticole faţă de estimările prevăzute în Program.
În caz dacă compensarea cheltuielilor se va efectua în mărimile stabilite pînă acum,
iar cheltuielile la înfiinţarea plantaţiilor vor continua să crească, atunci ponderea
recuperărilor va descreşte şi acest fapt va descuraja plantarea pe viitor.

23

§ Fondul pentru susţinerea înfiinţării plantaţiilor viticole a avut un
aport considerabil la realizarea Programului
Susţinerea financiară şi determinarea surselor de finanţare sînt criteriile de bază la
realizarea eficientă a obiectivelor propuse în Program. Fondul de revitalizare a
viticulturii a fost un sprijin oportun pentru plantatori şi de mijloacele acestuia au
beneficiat, pe parcursul a 5 ani, 963 de plantatori. Volumul mijloacelor acumulate
în Fond s-a majorat, în perioada anilor 2004-2008, de 1,8 ori, cele mai însemnate
acumulări, în sumă de 82,1 mil.lei, fiind înregistrate în anul 2005.
Cu toate acestea, se evidenţiază prezenţa unor rezerve în ceea ce priveşte sporirea
acumulărilor în contul diminuării restanţelor plătitorilor de taxe în Fond. Astfel de
acţiuni au fost cauzate de neonorarea obligaţiunilor de către unii plătitori, precum şi
de extinderea suprafeţelor plantate cu vii în lipsa mijloacelor. Prin urmare, n-au fost
acoperite integral din mijloacele Fondului cheltuielile beneficiarilor, necesarul de
mijloace în sumă de 129,9 mil.lei fiind alocat din bugetul de stat, pe cînd
compensaţiile beneficiarilor au rămas la acelaşi nivel o perioadă îndelungată.
Pe lîngă mijloacele proprii ale plantatorilor, asigurarea financiară a Programului s-a
preconizat şi din alocaţiile de la bugetul de stat, acumulate în Fond anual pînă la
40,0-50,0 mil.lei, precum şi din alte forme de investiţii.
Pînă la 19.07.2006, sursa de formare a Fondului a constituit plata încasată de la
folosirea mărcilor proprietate de stat, iar modalitatea de formare şi utilizare a fost
reglementată prin Hotărîrile Guvernului. Odată cu adoptarea noii Legi a viei şi
vinului, s-a creat o altă sursă de formare a Fondului - încasarea unei taxe obligatorii
pentru revitalizarea viticulturii (administrată de către serviciile fiscale de stat),
achitată de producători, importatorii şi exportatorii de producţie vinicolă din
volumul producţiei realizate, iar modalitatea de formare şi utilizare a fost
reglementată prin Hotărîrile Parlamentului.
Mijloacele destinate revitalizării viticulturii (conform informaţiilor prezentate de
către Ministerul Finanţelor), volumul compensaţiilor care s-au acceptat, precum şi
mijloacele real compensate în anii 2004-2008 se prezintă în Tabelul nr.4.
Tabelul nr. 4
Mijloacele destinate revitalizării viticulturii în anii 2004-2008, mii lei
Anii

Aprobat conform Legii
bugetului

Volumul mijloacelor
acumulate conform
informaţiilor MF

Acceptat spre compensare
conform informaţiilor
Agenţiei

2004

60000,0*

26366,7

83350,5

26354,5

2005
2006
2007
2008

65000,0
64364,3
101050,0
85873,0

82083,5
34943,1
39778,9
46274,8

86828,2
85446,4
73523,5
71346,4

79929,9
34943,1
39778,9
46274,8

Volumul mijloacelor compensate, inclusiv:
din Fond

alocate din buget

23045,0**
60871,1
39010,2

Total
376287,3
229447,0
400495,0
227281,2
122926,3
Notă:* Volumul precizat al mijloacelor speciale ale Fondului.** Mijloacele în sumă de 23045,0 mii lei au fost alocate din bugetul de stat conform
Legii nr. 391-XVI din 08.12.2006
Sursă: Legea bugetului de stat, corespunzător pe ani; datele Ministerului Finanţelor; deciziile Consiliului de administrare a Fondului

24

Menţionăm că în perioada anilor 2002-2003 n-au fost încasate mijloace care ar fi
fost distribuite beneficiarilor.
Datele din tabel denotă că pentru revitalizarea viticulturii, în perioada anilor 20042008, s-au acumulat în Fond mijloace financiare la nivel de 61,0% faţă de cele
preconizate, iar datoria formată faţă de beneficiari în sumă de 122,9 mil.lei a fost
acoperită din contul mijloacelor bugetare, conform art.31 alin.(131) din Legea viei şi
vinului.
În contextul celor menţionate, concluzionăm că realizarea Programului a fost
iniţiată în lipsa unui suport suficient din partea statului, nu s-a stabilit o limită a
compensaţiilor acordate din buget, în cazul acumulării insuficiente a mijloacelor în
Fond. Corespunzător, sursele acumulate în Fond au acoperit cheltuielile
beneficiarilor la nivel de 56,8%. Între timp, unii dintre plătitorii de taxe au primit
din buget mai multe mijloace decît au achitat taxe. Drept exemplu, FPC „Asconi”
S.R.L. a primit din Fond compensaţii în sumă de 16,8 mil.lei, dar a achitat taxe - 2,1
mil.lei, corespunzător au primit şi au achitat: ÎM „Vinăria Bostovan” S.R.L. –
respectiv, 8,9 mil.lei şi 4,3 mil.lei; ÎM „Vinăria Purcari” S.R.L. – 6,1 mil.lei şi 0,2
mil.lei; S.R.L. „Kristi” - 2,3 mil.lei şi 0,3 mil.lei; S.R.L. „Lăpuşna Vin” - 2,4 mil.lei
şi 0,1 mil.lei.
Neefectuarea în continuare a modificărilor în Regulament şi restituirea din Fond
restanţierilor a cheltuielilor efectuate la înfiinţarea plantaţiilor determină riscul
stimulării neîntemeiate a acestora, iar insuficienţa mijloacelor în Fond va fi
acoperită anual cu surse bugetare.
Cele evidenţiate în acest compartiment se datorează neacumulării veniturilor în
Fond, cauzată parţial de iresponsabilitatea unor plătitori de taxe, ale căror restanţe la
21.04.2009, conform datelor Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, au constituit
6730,7 mii lei, neîntreprinderii măsurilor cuvenite faţă de contribuabilii restanţieri,
neasigurării şi promovării de către Agenţie a altor forme de investiţii şi facilităţi la
revitalizarea viticulturii.
§ Iniţiativa plantării viilor prin metoda ipotecară a suferit eşec
Cu toate că iniţiativa de accelerare a realizării obiectivelor Programului a avut la
bază Concepţia privind dezvoltarea sectorului viti-vinicol prin metoda ipotecară,
totuşi rezultatele s-au soldat cu eşec, cauzele fiind lipsa resurselor necesare de
finanţare, precum şi imperfecţiunea mecanismului ipotecar aplicat. În consecinţă, au
fost utilizate neeficient mijloace ale bugetului de stat în sumă de 4,5mil.lei.
În scopul impulsionării proceselor investiţionale în dezvoltarea sectorului vitivinicol şi accelerării realizării obiectivelor Programului, prin Hotărîrea Guvernului
nr.1040 din 19.09.2007, a fost aprobată Concepţia dezvoltării sectorului viti-vinicol
prin implementarea mecanismelor ipotecare.

25

Pentru implementarea Concepţiei nominalizate, s-a prevăzut suplimentarea din
buget a Fondului şi, respectiv, alocarea către Agenţie a sumei de 10,0 mil.lei pentru
participarea statului cu cota-parte în capitalul social al Companiei de investiţii
ipotecare, inclusiv pînă la finele anului 2007 – 2,0 mil.lei, în anul 2008 – 4,0 mil.lei
şi în anul 2009 – 4,0 mil.lei.
Prin ordinul Agenţiei nr.91 din 25.09.2007, a fost constituită Societatea Comercială
„Moldvinipoteca” S.A. şi înregistrată, în termenele stabilite (cu un personal
exagerat - 32 de unităţi), cu capitalul social iniţial în sumă de 2,0 mil.lei, alocat de
către MF de la bugetul de stat, conform Hotărîrii Guvernului nr.1226 din
13.11.20074.
Conform Concepţiei menţionate, urma să se asigure plantarea viilor prin ipotecă pe
o suprafaţă de 2000-2500 ha anual. În baza normelor de cheltuieli elaborate de
instituţiile ştiinţifice de profil, pentru înfiinţarea a 2500 ha de plantaţii viticole, pînă
la intrarea lor în rod, erau necesare investiţii capitale în sumă de 375,0 mil.lei
(reieşind din cheltuielile la înfiinţarea unui ha – 150,0 mii lei), din care 337,5mil.lei
- finanţate prin intermediul Companiei de investiţii ipotecare, şi 37,5mil.lei contribuţiile beneficiarilor.
Creditele ipotecare erau prevăzute pentru a fi acordate atît persoanelor care au în
proprietate teren, cît şi persoanelor fizice şi juridice care arendează teren, cu
condiţia ca valabilitatea contractului de arendă să fie de minimum 20 de ani. La
prima vedere, condiţiile declarate de acordare a creditelor ipotecare destinate pentru
înfiinţarea plantaţiilor viticole erau destul de atrăgătoare, prin alocarea unui credit în
sumă de 85,0 mii lei pentru un ha, pe o perioadă de 8-10 ani (cu o vacanţă de plată
de 5 ani) şi o dobîndă de 4% anual.
Concepţia elaborată prevedea următoarele surse de formare a fondului ipotecar:
1. contribuţiile iniţiale ale beneficiarilor în sumă de 25,0 mii lei pentru un hectar,
care vor fi transferate Companiei de investiţii ipotecare integral, la încheierea
contractului de ipotecă, sau în rate, în decurs de 2-3 ani;
2. subvenţiile de stat din mijloacele Fondului, care constituie 25,0 mii lei pentru un
hectar de vii cu soiuri tehnice şi 35,0 de mii lei – cu soiuri de masă;
3. mijloacele Companiei de investiţii ipotecare, care se vor forma din capitalul
propriu, împrumuturi bancare, valori mobiliare, corporative, granturi şi alte surse
legale.
După cum prevedea Concepţia, în circuitul financiar al Companiei de investiţii
ipotecare, la prima etapă de activitate a ei, erau necesare mijloace în sumă de
1153,7 mil.lei.
De la bun început activitatea Companiei de investiţii ipotecare a fost sortită
eşecului, deoarece capitalul propriu era net inferior necesităţilor de creditare
4

Hotărîrea Guvernului nr.1226 din 13.11.2007 „Cu privire la alocarea de mijloace financiare”.

26

asumate, împrumuturile bancare n-au fost contractate din lipsa unei garanţii de
rambursare a lor şi a dobînzilor aferente, granturile n-au fost identificate, iar
obţinerea de mijloace financiare suficiente de la comercializarea acţiunilor
companiei ipotecare era puţin probabilă.
În realitate, Compania de investiţii ipotecare şi-a început activitatea practic din
contul capitalului propriu, veniturile acesteia, în anii 2007-2008, constituind suma
de 3,4 mil.lei, inclusiv 3,0 mil.lei - de la bugetul de stat, 269,0 mii lei - contribuţii
ipotecare ale agenţilor economici, 16,4 mii lei – dobînzi, 100,0 mii lei - ajutor
financiar de la Î.S. Centrul de Evidenţă a Circulaţiei Alcoolului Etilic.
În perioada vizată, potrivit solicitărilor, au fost încheiate 118 contracte pentru
plantarea suprafeţei de 1600 ha, necesarul de investiţii ipotecare constituind 246,0
mil.lei. Din mijloacele acumulate s-au efectuat investiţii ipotecare, fiind achitate la
15 beneficiari materialul săditor în sumă de 1,2 mil.lei (35,3%) şi acordat un credit
ipotecar în sumă de 180,9 mii lei (5,3%). Restul mijloacelor în sumă de 2022,1 mii
lei au fost utilizate corespunzător: la achitarea salariilor personalului angajat şi
contribuţiilor la buget - 1088,3 (32%); la procurarea mijloacelor fixe (3 unităţi de
transport şi tehnică de calcul) - .456,0 mii lei (13,4%); la procurarea mobilierului şi
reparaţia sediului - 260,0 mii lei (7,6%), iar 217,4 mii lei (6,4%) - pentru cheltuieli
organizatorice şi administrative.
În condiţiile cînd s-a constatat imperfecţiunea mecanismului ipotecar aplicat şi lipsa
cadrului legal ce ar permite desfăşurarea unei activităţi eficiente de către Compania
de investiţii ipotecare, Guvernul, la propunerea Agenţiei, a lichidat SC
„Moldvinipoteca” S.A., iar pentru acoperirea cheltuielilor ce ţin de lichidare,
acesteia i s-au alocat 1,5 mil.lei, majoritatea din care au fost utilizaţi pentru
achitarea indemnizaţiilor personalului disponibilizat.
În consecinţă, constatăm că iniţiativa de plantare a viţei de vie prin utilizarea
mecanismului ipotecar a suferit eşec, fiind utilizate neeficient mijloace din bugetul
de stat în sumă de 4,5 mil.lei şi din alte surse - 385,4 mii lei.
Unele din cauzele care au determinat eşecul acestei iniţiative pot fi:
· Agenţia, la crearea SC „Moldvinipoteca” S.A., a luat o decizie nefondată,
elaborînd o concepţie de plantare, pentru realizarea căreia erau necesare mijloace de
peste 375,0 mil.lei anual, ceea ce la moment era imposibil de a implementa;
· La crearea Companiei de investiţii ipotecare n-au fost alocate mijloacele
preconizate în actele normative ale Guvernului pentru formarea capitalului propriu;
· Eforturile depuse de către Compania de investiţii ipotecare pentru a contracta
împrumuturi bancare n-au fost susţinute de către băncile comerciale. Totodată, nu sa ţinut cont de faptul că creditele bancare nu pot fi utilizate în condiţiile cînd
dobînda la împrumuturi este în creştere;
· Mijloacele acumulate la contul Companiei de investiţii ipotecare n-au fost
utilizate, în primul rînd, la creditarea beneficiarilor, ci la întreţinerea personalului
angajat, precum şi la efectuarea altor cheltuieli administrativ-organizatorice;
27

· SC „Moldvinipoteca” S.A., la fondarea sa, şi-a asumat un şir de obligaţiuni şi
activităţi, neprevăzute de Concepţie;
· Sursele de finanţare şi modalitatea de creditare ipotecară, propuse în cadrul
Concepţiei, nu puteau fi implementate în condiţiile lipsei pieţei de desfacere (după
embargoul impus), surplusului de producţie-marfă pe piaţă şi neacumulării
mijloacelor preconizate la bugetul de stat, urmate de imposibilitatea finanţării
ulterioare a Companiei de investiţii ipotecare şi de nerambursarea creditelor de către
plantatori;
· Concepţia plantării viilor prin implementarea mecanismelor ipotecare a fost
recunoscută neeficientă de către conducerea Agenţiei tocmai peste 2 ani de la
elaborare.
Reieşind din cele menţionate, concluzionăm că elaborarea şi promovarea în
continuare a unor astfel de strategii pentru impulsionarea proceselor investiţionale
la plantarea viţei de vie au determinat efectuarea cheltuielilor neraţionale,
descurajarea plantatorilor, şi nicidecum obţinerea rezultatelor preconizate de
Program.
§ Alte forme de investiţii pentru asigurarea realizării Programului au fost sub
aşteptări
Pentru asigurarea financiară a Programului au fost utilizate şi alte forme de
investiţii, decît mijloacele acumulate în Fond şi cele suplimentate din bugetul de
stat. Conform Legii nr.1309-XVI5, Regulamentului6 şi în baza concursurilor
investiţionale, Societatea pe acţiuni de tip deschis „Moscovskii Mejrespublicanskii
vinodelceskii zavod” (Federaţia Rusă), S.A.T.Î. „Alma Grup” (Rusia), S.A.T.Î.
„Casa de comerţ Aroma” (Rusia), Întreprinderea cu capital străin „DKIntertrade” S.R.L. (Moldova) au cumpărat, respectiv, acţiunile statului în
capitalurile sociale ale ÎM „Călăraşi Divin” S.A., „Fabrica de vin Cojuşna” S.A.,
„Vismos” S.A. şi „Nis-Struguraş” S.A. Potrivit contractelor de vînzare-cumpărare,
aceste întreprinderi erau obligate să investească mijloace proprii în dezvoltarea
bazei de materie primă în Republica Moldova pentru plantarea viţei de vie, conform
datelor prezentate în Tabelul nr.5.
Tabelul nr.5
Volumul investiţiilor pentru plantarea viţei de vie conform contractelor de
vînzare-cumpărare, mii dol.SUA
Întreprinderea
1
S.A. „Călăraşi
Divin”
S.A. „Vismos”
S.A. „NisStruguraş”

2003
Suma
2

ha
3

2004
Suma
4

ha
5

2006
Suma
ha
8
9

2007
Suma
ha
10
11

2008
Suma ha
12
13

2009
Suma
ha
14
15

Total
Suma
ha
16
17

600

120

600

120

300

120

300

120

200

120

-

-

2000

600

320

-

320

-

320

-

320

-

320

-

-

-

1600

500

-

-

100

-

250

-

350

-

400

-

400

1500

150

246

35

300

45

400

60

500

70

601

90

2047

300

720

155

1170

165

1270

180

900

70

1001

90

6901

1550

-

-

S.A. „Fabrica de vin
Cojuşna”
Total

2005
Suma
ha
6
7

920

120

920

120

Sursă: Contractele investiţionale

5

Legea nr.1309-XIV din 19.10.2000 „Cu privire la privatizarea întreprinderilor din industria tutunului şi industria vinificaţiei”.
Hotărîrea Guvernului nr.998 din 29.09.2000 pentru aprobarea Regulamentului concursurilor investiţionale şi comerciale şi
negocierilor directe privind privatizarea patrimoniului public.
6

28

Astfel, S.A. „Călăraşi Divin” urma să investească 2,0 mil.dol.SUA, pentru plantarea
a 600 ha de viţă de vie; S.A. „Fabrica de vin Cojuşna” – corespunzător, 2,05
mil.dol.SUA şi 300 ha; S.A. „Vismos” - 1,6 mil.dol.SUA şi 500 ha; S.A. „NisStruguraş” - 1,5 mil.dol.SUA şi150 ha.
La 01.01.2009, 3 din cei 4 investitori menţionaţi, avînd obligaţia să planteze, în
termen de 5 ani, suprafaţa de 1250,0 ha, au plantat numai 917,9 ha, inclusiv: S.A.
„Călăraşi Divin” – 482,2 ha; S.A. „Vismos” – 266,6 ha; S.A. „Nis-Struguraş” –
169,1ha.
Odată cu plantarea viţei de vie, investitorii menţionaţi, în baza prevederilor art.22
din Legea viei şi vinului nr.131-XIII7, au înaintat Agenţiei cereri de restituire
parţială a cheltuielilor suportate la înfiinţarea plantaţiilor viticole.
Consiliul de administrare a Fondului, neţinînd cont de clauzele contractelor
investiţionale (cu excepţia S.A. „Vismos”) şi în lipsa certificatului privind
executarea integrală a obligaţiunilor, eliberat de Agenţia Proprietăţii Publice, a
acceptat cererile, acordînd compensaţii în sumă de 11,0 mil.lei, inclusiv: S.A.
„Călăraşi Divin” – 1,9 mil.lei; S.A. „Vismos” – 6,0 mil.lei; S.A. „Nis-Struguraş” –
3,1 mil.lei (din care cumpărătorului S.R.L. „DK-Intertrade” - 1,6 mil.lei). Astfel, au
fost recuperate din contul bugetului o parte din cheltuieli, în volum de la 9% pînă la
34% din investiţii.
În cazul S.A.„Fabrica de vin Cojuşna”, au fost considerate ca investiţii plantaţiile
înfiinţate de către S.R.L. „Liodin&Co” în anii 2005-2006, din care 25,32 ha au fost
transmise, din numele investitorului (S.A.T.Î. „Alma Grup”), S.A. „Fabrica de vin
Cojuşna”, iar 50,15 ha de viţă de vie au fost comercializate acesteia. Totodată,
S.R.L. „Liodin&Co” a beneficiat de mijloace ale Fondului în sumă de 1773,0 mii
lei, pentru restituirea parţială a cheltuielilor suportate la înfiinţarea plantaţiilor.
Cele relatate au fost cauzate de faptul că Legea viei şi vinului nu interzicea
acordarea de compensaţii investitorilor la înfiinţarea plantaţiilor. O astfel de
interdicţie a fost prevăzută odată cu adoptarea noii Legi a viei şi vinului nr.57-XVI8.
Totodată, Consiliul de administrare a Fondului nu a luat în calcul faptul că în astfel
de cazuri se aplică principiul obligativităţii contractuale, potrivit căruia contractul
are putere de lege între părţi şi urmează a fi executat, despre ce a fost informată
Agenţia la 02.05.2007 de către Comisia parlamentară pentru agricultură şi industria
alimentară. În afară de aceasta, clauzele contractelor investiţionale prevedeau atît
indicatorii numerici, cît şi indicatorii valorici la înfiinţarea plantaţiilor, despre ce nu
s-a ţinut cont la realizarea lor.
În consecinţă, cei 4 investitori au plantat numai 1218,9 ha (din 1460 ha prevăzute
pentru anii 2003-2008), pentru suprafaţa de 509,1 ha din care s-au compensat
cheltuieli în sumă de 12,7 mil.lei. Astfel, aportul investitorilor la plantarea viţei de
7
8

Legea viei şi vinului nr.131-XIII din 02.06.1994.
Legea viei şi vinului nr.57-XVI din 10.03.2006.

29

vie n-a contribuit semnificativ la realizarea Programului şi n-a îndreptăţit aşteptările
scontate.
Recomandarea nr.8. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat să intensifice controlul
asupra plenitudinii achitării de către plătitori a taxei de revitalizare a viticulturii,
asigurînd acumularea prognozată a veniturilor în Fond.
Recomandarea nr.9. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare să promoveze
şi alte forme de investiţii şi facilităţi la susţinerea revitalizării viticulturii.
Recomandarea nr.10. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare să
examineze şi să înainteze propuneri de perfecţionare a proceselor investiţionale la
realizarea Programului.
Recomandarea nr.11. Agenţia Proprietăţii Publice de pe lîngă Ministerul
Economiei şi Comerţului să ţină o evidenţă strictă a executării obligaţiunilor
contractelor investiţionale.
Recomandarea nr.12. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, în comun cu
Ministerul Finanţelor şi Agenţia Proprietăţii Publice, să înainteze un demers
Consiliului de administrare a Fondului pentru susţinerea înfiinţării plantaţiilor
viticole, pentru a decide asupra corectitudinii acordării mijloacelor de la bugetul de
stat investitorilor din ramura viti-vinicolă la plantarea viilor, contrar obligaţiunilor
prevăzute în contractele investiţionale, care au fost subvenţionaţi cu suma de 12,7
mil.lei.
Recomandarea nr.13. Agenţia Proprietăţii Publice să elibereze certificatul de
executare a obligaţiunilor investiţionale la îndeplinirea strictă a acestora, iar la
încheierea contractelor investiţionale să prevadă clauze concrete privind executarea.
Recomandarea nr.14. Consiliul de administrare a Fondului pentru susţinerea
înfiinţării plantaţiilor viticole să acorde compensaţii investitorilor doar după
executarea de către aceştia a clauzelor contractuale.

30

A implementat Agenţia Agroindustrială „Moldova-Vin” politici şi proceduri
Agenţia a întreprins unele măsuri pentru susţinerea realizării obiectivelor propuse
în Program. Consiliul de administrare a Fondului a administrat procesul de
finanţare a viticultorilor la înfiinţarea plantaţiilor viticole. Totodată, finanţarea
beneficiarilor s-a efectuat uneori fără a se ţine cont de principiile tratamentului
egal, imparţialităţii şi obiectivităţii, iar în lipsa mijloacelor necesare în Fond,
finanţarea acestora a fost tergiversată. Nu s-a respectat nici principiul
transparenţei procesului de finanţare, nefiind înştiinţaţi solicitanţii despre
acceptarea sau refuzul cererii de restituire a cheltuielilor. Agenţia n-a reuşit să
asigure coordonarea activităţilor sale cu instituţiile de cercetări ştiinţifice şi cu
organele locale, cauzele fiind insuficienţa personalului implicat în activitate şi lipsa
controlului intern, ceea ce, în final, a împiedicat realizarea obiectivelor
preconizate.

PROCEDURA DE EXAMINARE A DOCUMENTELOR
NECESITĂ ÎMBUNĂTĂŢIRI
Deşi Regulamentul privind gestionarea mijloacelor Fondului prevede condiţii
speciale la restituirea parţială a cheltuielilor pentru înfiinţarea plantaţiilor viticole,
iar Consiliul de administrare a mijloacelor Fondului a examinat şi a aprobat
compensarea cheltuielilor, totuşi s-au constatat devieri de la normele aprobate,
condiţionate de controlul neadecvat asupra procedurilor stabilite. Prin urmare,
fără a se efectua verificări ulterioare privind respectarea cerinţelor stabilite,
Consiliul a adoptat decizii pentru compensarea cheltuielilor.
Pentru a beneficia de mijloacele Fondului, solicitantul trebuia să prezinte Agenţiei,
după plantare, setul de documente, conform prevederilor Regulamentelor privind
gestionarea mijloacelor Fondului. Verificările şi evaluările efectuate de misiunea de
audit la un eşantion de 101 dosare, ce reprezintă 42% din cele 241 de solicitări
pentru compensare din anul 2008, denotă că:
§ în 19 cazuri au fost înregistrate cererile şi examinate documentele în lipsa actelor
ce confirmă dreptul de deţinător al terenurilor agricole;
§ în 4 cazuri beneficiarii au înfiinţat plantaţii viticole cu material săditor
necertificat;
§ în 7 cazuri s-au efectuat modificări la proiectul de înfiinţare a plantaţiilor viticole
sau n-au fost respectate schemele de plantare;
§ în 5 cazuri documentele prezentate nu sînt întocmite şi confirmate corespunzător.
Cele menţionate sînt cauzate de:
31

§ lipsa controlului din partea Consiliului de administrare a Fondului privind
înregistrarea adecvată a cererilor şi integritatea documentelor depuse;
§ formarea unei atitudini diferite faţă de solicitanţi, cînd unii din aceştia sînt
favorizaţi prin înregistrarea în lipsa documentelor necesare.
Reieşind din cele constatate, concluzionăm că, deşi în perioada auditată au existat
proceduri scrise privind modul de înregistrare şi examinare a documentelor
prezentate, acestea n-au fost respectate cu stricteţe, fapt ce a condiţionat admiterea
devierilor constatate.
În aceste condiţii, unii dintre plantatori, posibil, au beneficiat neargumentat de
compensarea parţială a cheltuielilor la înfiinţarea plantaţiilor viticole, au înfiinţat
plantaţii cu soiuri neprevăzute în Registru sau în arealul corespunzător şi în lipsa
documentelor privind calitatea materialului săditor, ceea ce poate pune în pericol
executarea obiectivelor Programului.
Totodată, nu s-au executat prevederile pct. 24 şi pct. 25 din Regulamentele privind
gestionarea mijloacelor Fondului,9-10 conform cărora Consiliul de administrare a
Fondului este obligat, în termenele stabilite, să aducă la cunoştinţă solicitanţilor
decizia privind acordarea sau neacordarea compensaţiilor.
Verificarea, analiza şi testarea proceselor-verbale şi dosarelor prezentate de
beneficiari denotă că Consiliul de administrare a Fondului nu şi-a executat întocmai
funcţiile delegate. Astfel, în perioada vizată, beneficiarii n-au fost înştiinţaţi despre
deciziile privind acordarea compensaţiilor, iar în cazul celor 25 de solicitanţi, cărora
li s-au respins cererile (pe parcursul anilor 2004-2008), n-au fost explicate nici
motivele refuzului.
Îmbunătăţirea activităţii în domeniu poate fi obţinută prin schimbarea modalităţii de
înregistrare a documentelor parvenite, sporirea responsabilităţii la examinarea lor şi
efectuarea unui control din partea Consiliului de administrare a Fondului.

MODALITATEA ACHITĂRII DE COMPENSAŢII BENEFICIARILOR
N-A FOST CEA MAI BUNĂ
Achitarea de compensaţii beneficiarilor s-a efectuat în corespundere cu deciziile
acceptate de către Consiliul de administrare a Fondului. Totodată, dosarele n-au
fost examinate în termenele stabilite, compensaţiile s-au achitat cu mari întîrzieri,
despre ce au remarcat majoritatea beneficiarilor chestionaţi. Imposibilitatea de a
restitui la timp cheltuielile parţiale efectuate la înfiinţarea plantaţiilor viticole
9

Hotărîrea Parlamentului nr.21-XVI din 08.04.2005.
Hotărîrea Parlamentului nr.14-XVI din 09.02.2007 „Despre aprobarea Regulamentului privind gestionarea
mijloacelor fondului pentru susţinerea înfiinţării plantaţiilor viticole”.
10

32

poate agrava situaţia financiară a plantatorilor, cînd aceştia îşi pierd capacitatea
de a investi mijloace încontinuu, iar plantaţiile înfiinţate nu pot fi întreţinute
corespunzător. Ca urmare, persistă probabilitatea apariţiei riscului de nerealizare
a beneficiilor preconizate în Program. Finanţarea după principiul restant poate
determina eliminarea plantatorilor mici din procesul de revitalizare a viticulturii şi
descurajarea lor la înfiinţarea plantaţiilor noi.
Modalitatea achitării de compensaţii beneficiarilor a fost stabilită conform
Regulamentelor privind gestionarea mijloacelor Fondului, care prevedeau condiţii
concrete la depunerea cererilor, examinarea documentelor şi adoptarea deciziilor
privind compensaţiile acordate.
În perioada vizată au avut loc anual cîte 3-8 şedinţe ale Consiliului, însă din lipsa
mijloacelor financiare examinarea dosarelor s-a tergiversat. Astfel, pentru plantările
din anul 2004 dosarele s-au examinat începînd din 17.06.2004, pentru anul 2005 din 25.08.2005, pentru anul 2006 – din 13.03.2007, pentru anul 2007 - din
12.07.2007 şi pentru anul 2008 - tocmai din 22.12.2008.
În perioada anilor 2004-2008, conform deciziilor Consiliului de administrare a
Fondului, s-au acceptat spre compensare 963 de cereri în sumă de 400,5 mil.lei.
Astfel, s-au compensat parţial cheltuielile din mijloacele Fondului şi bugetului de
stat la înfiinţarea plantaţiilor viticole pe o suprafaţă de 15,4 mii ha, date care se
prezintă în Tabelul nr.6.
Tabelul nr.6
Compensarea cheltuielilor în perioada anilor 2004-2008
Anii

Nr.
beneficiarilor

Suprafaţa
plantată
(mii ha)

Compensaţii acceptate de
Consiliu (mii lei)

Total
transferat
(mii lei)

2004
2005
2006
2007
2008
Total

116
163
193
250
241
963

3,3
3,4
3,4
2,7
2,6
15,4

83350,5
86828,3
85446,3
73523,4
71346,4
400494,9

26354,5
79929,9
57988,0
100650,0
85285,0
350207,4

Inclusiv:
Pentru anii
Pentru anul
precedenţi
curent
(mii lei)
(mii lei)
26354,5
56996,0
22933,9
55728,5
2259,5
91352,7
9297,3
64226,1
21058,9
268303,3
81904,1

Datorii
(mii lei)
56996,0
63894,4
91352,7
64226,1
50287,5

Sursă: Procesele-verbale ale şedinţelor Consiliului de administrare a Fondului; datele Ministerului Finanţelor

După cum a constatat auditul, în unele cazuri, nu s-au respectat proporţiile de
achitare, stabilite de Consiliu, şi au fost avantajaţi unii dintre beneficiari. Astfel, în
perioada anilor 2004-2006, Consiliul nu şi-a executat propria decizie, conform
căreia compensarea cheltuielilor urma să se efectueze în 3 tranşe (cîte 40%, 30% şi
30%).
În anul 2004 s-au acceptat compensaţii pentru 116 beneficiari, dintre care numai 83
de solicitanţi au fost finanţaţi în mărimea stabilită, la 2 beneficiari compensaţiile
s-au achitat integral (ÎM „Vinăria Purcari” S.R.L. – 747,25 mii lei,
S.R.L.„Moldagrodate” – 733,75 mii lei), 4 solicitanţi n-au primit compensaţii, iar 27
au primit în proporţii de la 31,6% pînă la 86,9%.

33

Pe lîngă toate acestea, Consiliul urma să ţină cont de prevederile pct.21 al
Regulamentului11, conform cărora acordarea de compensaţii agenţilor economici
plătitori de taxe pentru utilizarea mărcilor – proprietatea statului, care au înfiinţat
plantaţii viticole, se efectuează în baza unui acord adiţional la contractul de licenţă
pentru dreptul de utilizare a mărcilor. Deşi compensaţiile urmau să fie alocate pe
măsura achitării taxelor, Consiliul nu a abordat problema şi a luat decizii despre
acceptarea integrală a sumelor solicitate.
Pentru plantaţiile înfiinţate în anul 2005 s-au acceptat cererile a 157 de solicitanţi
(din 163, care le-au depus). Din cauza acumulării insuficiente de mijloace în Fond şi
a necesităţii achitării datoriilor formate în anul 2004, s-au efectuat transferuri numai
la 85 de beneficiari, pentru alţi 78 de beneficiari, inclusiv 35 de gospodării ţărăneşti,
mijloace nu s-au alocat. Totodată, nefiind respectate condiţiile stipulate anterior de
către Consiliu, s-au finanţat în proporţii mai mari decît cele stabilite următorii
beneficiari: S.A.„Basvinex” (57%), S.R.L.„Agrodiandr” (50%), S.R.L.„Sauron”
(87%) şi S.R.L.„Leuntea-Vin” (100%).
În anul 2006 au solicitat compensaţii 193 de viticultori, dintre care 6 (S.R.L.
„Străşeni Vin”, CAP „Glia”, GT „Tudor Aghenie”, SC „Colinele de la Redi”
S.R.L., GT „Panaitova Cristall”, GT „Ungureanu Sergiu Filip”) au depus cererile
tocmai în luna ianuarie 2007, iar 3 solicitări au fost respinse. În realitate, în anul
2006 s-au recuperat datoriile formate pentru plantare în anul 2005 şi au fost achitate
doar 3,9 % din suma solicitată în anul 2006 numai la 2 beneficiari, inclusiv Î.M.
„Sauron” S.R.L. (100%) şi S.R.L.„Constimax”(36,3%). Astfel, n-au beneficiat de
compensaţiile solicitate 191 de viticultori care au înfiinţat plantaţii în anul 2006 şi
datoriile cărora s-au restituit tocmai în anul 2007.
Conform deciziilor Consiliului, pentru anul 2007 s-a decis acordarea compensaţiilor
în 2 tranşe a cîte 50 % şi alocarea prioritară de compensaţii beneficiarilor cărora li sa acordat material săditor în avans (pct. 26 al Regulamentului Fondului12). În
realitate, din cei 250 de beneficiari care au depus cereri, au fost acceptate cererile a
236 de solicitanţi, dar s-au alocat mijloace doar pentru 34 de solicitanţi, inclusiv 19
– finanţaţi în proporţie de 30-40% şi 15 - de 50-60%, restul 202 de solicitanţi
nebeneficiind de mijloace. Totodată, din cei 44 de plantatori care au beneficiat de
material săditor în avans şi cărora Consiliul a decis să le achite prioritar cheltuielile,
s-au finanţat numai 21. Din volumul alocaţiilor prevăzute pentru anul 2007 s-au
achitat integral datoriile pentru plantările în anii 2005-2006 şi numai 9,2% - pentru
plantările în anul 2007.
În anul 2008, Consiliul a decis acordarea compensaţiilor reieşind din mijloacele
disponibile, proporţional cîte 25%, la 239 de beneficiari (din 241, care au depus
cereri). Cu toate acestea, nerespectîndu-şi propria decizie, Consiliul, deşi a acordat
25% din volumul total de mijloace solicitate, a achitat integral compensaţii la 7
11

Hotărîrea Guvernului nr.81 din 02.02.2004 „Despre aprobarea Regulamentului privind formarea şi gestionarea mijloacelor
destinate revitalizării viticulturii”.
12
Regulamentul privind gestionarea mijloacelor fondului pentru susţinerea înfiinţării plantaţiilor viticole, aprobat prin Hotărîrea
Parlamentului nr. 14-XVI din 09.02.2007.

34

beneficiari (S.R.L. „Biotex-Com”, S.R.L. „Artconstract”, S.R.L. „Constimax”,
S.R.L. „Doina-Vin”, ÎM „Sauron” S.R.L., S.R.L. „Corand Impex”, S.R.L. „Nezetli
Izium”), la 1 beneficiar - 41,6% (Colhozul „Pobeda”), iar 14 solicitanţi, dintre care
12 gospodării ţărăneşti, n-au beneficiat de mijloace. Datoriile formate la finele
anului 2008, în sumă de 50287,5 mii lei, au fost achitate în 2 tranşe (a cîte 30% şi
45%) în anul 2009.
Cele relatate au fost condiţionate de următoarele:
§ resursele insuficiente acumulate în Fond şi cele alocate din buget, ceea ce a
determinat imposibilitatea finanţării beneficiarilor în termene rezonabile;
§ Consiliul n-a efectuat o verificare adecvată a executării deciziilor sale, astfel
majorîndu-se riscul prioritizării unor viticultori care au experienţă în domeniu şi au
plantat suprafeţe mari, fiind defavorizaţi viticultorii începători;
§ hotărîrile Consiliului privind numărul tranşelor şi cuantumul lor s-au adoptat, în
unele cazuri, fără a se ţine cont de volumul mijloacelor acumulate, iar atunci cînd
acestea erau insuficiente, nu s-au efectuat corectările necesare, pentru o finanţare
adecvată a beneficiarilor.
Generalizînd cele menţionate, concluzionăm că achitarea de compensaţii
beneficiarilor s-a efectuat cu întîrziere de pînă la un an de la data prezentării
cererilor, cu excepţia anului 2005, pentru care achitările s-au efectuat timp de doi
ani. Totodată, unor beneficiari li s-a acordat prioritate la restituirea cheltuielilor,
prin alocarea de mijloace în proporţii mai mari decît cele stabilite sau prin achitarea
integrala a datoriilor. O astfel de modalitate de finanţare poate cauza eliminarea (ori
descurajarea) din procesul de revitalizare a viticulturii a plantatorilor debutanţi la
înfiinţarea plantaţiilor noi şi majorează riscul de nerealizare a obiectivelor
Programului.

CERCETĂRILE TEHNICO-ŞTIINŢIFICE N-AU SUSŢINUT
OBIECTIVELE PROGRAMULUI
Pentru asigurarea ştiinţifică a Programului s-au alocat mijloace financiare
instituţiei de profil în domeniu (Institutul Naţional al Viei şi Vinului) din contul
măsurilor atît pentru susţinerea viticulturii, cît şi a cercetărilor ştiinţifice în cadrul
unor programe de stat. Neevaluarea de către Consiliul tehnico-ştiinţific al Agenţiei
a realizărilor activităţii ştiinţifice, reorganizările multiple în cadrul institutului,
precum şi orientarea activităţii acestuia spre producere, în dezavantajul celei de
profil, n-au influenţat benefic asupra realizării Programului
Sarcinile şi funcţiile de bază ale Agenţiei erau monitorizarea, coordonarea şi
aprobarea temelor de cercetări ştiinţifice, cu implementarea ulterioară a rezultatelor
acestor cercetări. Astfel, conform obiectivelor stabilite în Program, institutul, ca
instituţie de profil în domeniul viticulturii şi vinificaţiei, a avut drept scop realizarea
35

sarcinilor primordiale - studierea, elaborarea şi implementarea soiurilor şi clonelor
noi, tehnologiilor şi utilajelor moderne, documentaţiei tehnice şi normative, în
conformitate cu cerinţele actuale ale ramurii viti-vinicole.
Pentru desfăşurarea activităţilor de cercetare-dezvoltare în domeniul viticulturii,
INVV a dispus de plantaţii, prezentate în Tabelul nr.7.
Tabelul nr. 7

Plantaţiile viticole ale INVV, ha
Denumirea

25.05.2004

01.01.2005

La situaţiile din:
01.01.2006
01.01.2007

Abateri
01.01.2008

01.01.2009

+

Total plantaţii,
inclusiv:
Vii, dintre care:
pentru producere
pentru selecţie
pentru colecţie

150,7

150,7

174,43

157,52

176,21

178,37

58,91
8,7
27,53
22,68

58,91
8,7
27,53
22,68

87,48
38,11
26,79
22,68

78,07
32,55
28,39
17,13

86,0
39,74
29,13
17,13

85,26
39,74
28,39
17,13

26,35
31,04
0,86
5,55

Plantaţii altoi
Plantaţii portaltoi

54,91
33,55

54,91
33,55

58,54
28,71

52,16
18,21

52,16
18,51

52,16
18,51

-

25,67

2,75
15,04

Sursă: Raportul INVV

Datele din tabel denotă că, deşi în perioada vizată suprafaţa plantaţiilor viticole s-a
majorat cu 26,35 ha, ori cu 44,7%, aceasta se datorează extinderii suprafeţelor
destinate pentru producere, pe cînd cele destinate cercetărilor ştiinţifice (fondul
genetic) s-au micşorat cu 5,55 ha. Astfel, INVV, avînd trasate obiective concrete
privind efectuarea cercetărilor de selecţie şi renovare a colecţiei, n-a extins
suprafeţele destinate fondului genetic. În acelaşi timp, colecţia ampelografică a fost
redusă cu 4,7 ha, pe cînd terenurile destinate producerii s-au majorat cu 31,04 ha din
contul plantării viţei de vie în perioada anilor 2005-2007. Pentru înfiinţarea acestor
plantaţii, INVV a beneficiat de mijloace din Fond în sumă de 1145,4 mii lei.
Totodată, din aceste mijloace, 112,0 mii lei s-au utilizat la înfiinţarea plantaţiilor de
colecţie şi selecţie (3,47 ha), pentru care au fost alocate mijloace din alte surse menţinerea fondului genetic viticol. De menţionat că pe suprafeţele destinate
producerii, din 19 soiuri de viţă de vie plantate, numai 5 sînt soiuri noi, plantate pe o
suprafaţă de 7,6 ha.
În imaginile nr. 7-8 se prezintă suprafeţele de vii din patrimoniul INVV şi modul de
întreţinere a acestora.
Imaginea nr.7

Imaginea nr.8


În conformitate cu comanda de stat, în perioada anilor 2004-2008, INVV a fost
finanţat din bugetul de stat cu mijloace în sumă de 8,2 mil.lei, pentru cercetările
ştiinţifice în cadrul a 6 teme şi 2 proiecte de transfer tehnologic în domeniul
36

evaluării, diversificării şi utilizării genofondului viticol şi documentaţiei normative
în domeniu, elaborarea tehnologiei moderne de producere a materialului de
înmulţire şi materialului săditor viticol cu valoare biologică ridicată.
Suplimentar, în această perioadă, INVV i s-au mai alocat mijloace bugetare în sumă
de 3,6 mil.lei, în scopul executării a 2 programe de performanţă în cadrul măsurilor
pentru dezvoltarea viticulturii, a căror tematică a avut tangenţe cu tematica celor
finanţate centralizat de Academia de Ştiinţe a Moldovei.
În scopul realizării obiectivelor trasate în domeniul cercetărilor ştiinţifice, a fost
elaborat un plan de măsuri comune ale Agenţiei şi INVV, pentru anii 2004-2005,
privind perfecţionarea şi ajustarea bazei legislative şi normative naţionale la
cerinţele UE, elaborarea şi implementarea Cadastrului viticol, elaborarea
Programului de dezvoltare a pepinieritului viticol în perioada anilor 2006-2010,
trecerea treptată a pepinierelor viticole la producerea materialului săditor viticol
liber de boli virotice, elaborarea şi implementarea în producţie a tehnologiilor
avansate în complexul viti-vinicol.
Colegiul şi Consiliul tehnico-ştiinţific ale Agenţiei n-au monitorizat în măsura
cuvenită activitatea realizată de către INVV privind programele de cercetaredezvoltare şi cele de performanţă, orientarea lor spre asigurarea ştiinţifică a
Programului. Atît tematica cercetărilor ştiinţifice, cît şi obiectivele programelor de
performanţă n-au fost examinate în cadrul şedinţelor Consiliului tehnico-ştiinţific.
În acelaşi timp, menţionăm că situaţia economico-financiară a INVV s-a examinat
doar la şedinţa Colegiului Agenţiei din 02.12.2004, în cadrul căreia a fost prezentată
şi darea de seamă privind activitatea ştiinţifică a acestuia. Obiecţii şi constatări
privind activitatea ştiinţifică a INVV n-au fost expuse de către Colegiu, dar s-a
recomandat elaborarea unui plan de activitate pe anii 2005-2010.
N-au fost realizate măsurile comune privind perfecţionarea şi ajustarea bazei
legislative şi normative privind obţinerea producţiei viticole ecologice, nu s-a
elaborat şi implementat Cadastrul viticol, iar alte măsuri s-au realizat cu devieri de
la termenele stabilite. Astfel, reglementările tehnice în domeniul producerii
vinurilor şi cele privind producerea, certificarea, controlul şi comercializarea
materialului de înmulţire şi materialului săditor viticol s-au elaborat şi aprobat abia
peste un an de la termenul stabilit. N-au fost realizate şi alte măsuri organizatorice
privind elaborarea programului de dezvoltare a pepinieritului viticol în perioada
anilor 2006-2010; elaborarea şi implementarea în producţie a tehnologiilor avansate
în complexul viticol; ameliorarea calităţii producţiei viticole şi promovarea acesteia
pe pieţele de desfacere.
Totodată, misiunea de audit efectuată la INVV asupra realizării temelor cu finanţare
centralizată şi a obiectivelor programelor de performanţă a constatat că indicatorii
propuşi n-au fost realizaţi în măsură deplină, iar mijloacele alocate pentru finanţarea
unor lucrări s-au utilizat pentru alte culturi decît cele preconizate.
37

Astfel, în perioada anilor 2006-2008, pentru fondarea conservatorului de clone cu
material „prebază” pe o suprafaţă de 6,0 ha şi asanarea virologică a fondului genetic
viticol, fondarea cîmpului de acumulare cu fondurile genetice asanate şi restabilirea
producerii de material asanat în condiţii „în vitro” şi de seră, s-au prevăzut 1504,0
mii lei, din care pentru fondarea şi completarea conservatorului de clone – 900,0 mii
lei. De fapt, conservatorul de clone a fost fondat în anul 2008 şi numai pe o
suprafaţă de 1,4 ha, efectuîndu-se lucrări doar în sumă de 23,3 mii lei, iar
producerea materialului asanat în condiţii „în vitro” şi de seră, pentru care în anii
2006-2007 s-au alocat 604,0 mii lei, s-a realizat numai în anul 2007, efectuîndu-se
cheltuieli în sumă de 294,7 mii lei.
Diferenţa în sumă de 1186,0 mii lei împreună cu mijloacele planificate pentru
formarea, completarea şi menţinerea fondului genetic în sumă de 1496,0 mii lei au
fost utilizate, la discreţia INVV, pentru întreţinerea plantaţiilor destinate producerii,
selecţiei şi renovării genofondului, fără a fi descifrate aceste cheltuieli.
Deşi la elaborarea Programului de performanţă „Măsurile pentru dezvoltarea
viticulturii” au fost stabiliţi indicatori de produs, realizarea acestora s-a raportat de
către INVV la nivelul planificat, iar Agenţia n-a evaluat realizarea lor.
Cele menţionate sînt cauzate de:
· monitorizarea neadecvată din partea Agenţiei şi Academiei de Ştiinţe a
Moldovei a trasării direcţiilor prioritare ale cercetărilor ştiinţifice şi realizării celor
trasate de către INVV;
· orientarea activităţii de producţie a INVV în defavoarea activităţii de cercetare
ştiinţifică.
Astfel, INVV, fiind finanţat pentru realizarea obiectivelor de bază în domeniul
viticulturii şi vinificaţiei, dispunînd de specialişti şi de patrimoniul respectiv, n-a
realizat scopurile şi sarcinile trasate în Program.
Ca urmare, sectorul viticol n-a avut un sprijin adecvat din partea INVV la aplicarea
rezultatelor cercetărilor ştiinţifice, datorită cărui fapt agenţii economici din domeniu
nu vor aplica în activitatea lor tehnologii moderne, apelînd şi în continuare la
importul produselor de o calitate mai superioară. Totodată, şi societăţii i se va
impune consumul producţiei viticole importate.
Dacă şi pe viitor activitatea de cercetare ştiinţifică nu va fi evaluată şi monitorizată
corespunzător, iar mijloacele alocate pentru cercetările ştiinţifice nu se vor utiliza
conform destinaţiei, se va risca o degradare a loturilor şi poligoanelor
experimentale, a plantaţiilor destinate producerii de material săditor viticol liber de
viroze.

38

H10 rap

Recommended

Recommended

More Related Content

Viewers also liked

Viewers also liked (14)

Similar to H10 rap

Similar to H10 rap (16)

H10 rap