Fondul Seceleanu conține fotografii, scrisori și manuscrise legate de moșia Mărculești, evidențiind contribuțiile notabile ale lui Dumitru N. Seceleanu în agricultură. Acesta a introdus tehnologii inovatoare, a înființat o școală de agricultură și a organizat primul sindicat agricol din Ialomița, devenind o figură influentă în domeniu. Activitățile sale au fost afectate de falimentul băncii și reformele agrară ulterioare, iar Dumitru N. Seceleanu a decedat în 1932.

1. FONDUL SECELEANU
Cuprinde fotografii, scrisori, planuri de hotărnicie, majoritatea referitoare la Moşia
Mărculeşti, una dintre cele mai mari exploataţii agricole din Bărăgan la sfârşitul sec. XIX -
începutul secolului XX. Două piese sunt absolut remarcabile: manuscrisul lui DUMITRU N.
SECELEANU (1857-1932), o adevărată legendă a agriculturii româneşti, manuscris ce
consemnează experienţa vieţii sale de familie şi profesionale, şi albumul - Fraţii D. N.
Seceleanu. Vederi din gospodăria de pe moşiile Slobozia şi Cioroiu, judeţul Ialomiţa -
cuprinzând 34 de fotografii alb-negru, cu paspartu gri şi înscrisuri/ explicaţii sub fiecare
fotografie. Se zice că ar fi fost legat în piele, la Viena, un exemplar fiindu-i oferit regelui Carol I,
cu ocazia Expoziţiei naţionale de la Bucureşti, din 1906.
Moştenind spiritul întreprinzător al tatălui (neam de oieri Seceleni, negustor şi arendaş),
fraţii Dumitru şi Nicolae, performează la cel mai înalt nivel, în domeniul agricol.
„Înzestrat cu calităţi sufleteşti extraordinare, însuşindu-şi prin erudiţie cunoştinţe cu totul
temeinice, muncitor neobosit, Dimitrie Seceleanu creează în Bărăganul pustiu şi misterios de
odinioară un descălecat, colonizându-l şi transformându-l într-una dintre cele mai mănoase câmpii
ale ţării.” (Moartea unui plugar de seamă, în „Universul”, nr.139, 1932). După 1888, ia în arendă
mai multe moşii ale statului. Permanent cu deschidere spre nou, curiozitate spre alte lumi
(vizitează Belgia, Olanda, Franţa, Egiptul) şi încredere în ştiinţă (în 1908 se înscria la Institut
National Agronomique din Paris, în calitate de auditor liber), introduce tehnologii agrare noi,
sisteme de irigaţii, culturi noi (viţa-de-vie, legumele, pomii fructiferi); aduce din Rusia cai de
muncă, iepe de prăsilă şi armăsari de pur sânge englez; experimentează creşterea de oi merinos,
care nu rezistă însă la clima aspră din Bărăgan, şi se opreşte la rasa ţigaie; creşterea de vite (aduce
rase de tauri din Franţa, Elveţia şi aclimatizează vaci moldoveneşti); selecţionează porci, oprindu-
se la rasa Mangaliţa; este interesat de creşterea albinelor şi a viermilor de mătase; întemeiază
ateliere pentru şcolarizarea fetelor (unde lucrau covoare, învăţau gospodăria, vopsitoria,
prepararea mătăsii); montează un cuptor pentru uscarea fructelor şi produce marmelade,
compoturi, rachiuri dulci ş.a. Se implică în extracţia petrolului şi punerea în valoare a apelor
tămăduitoare de la Amara. Întemeiază o şcoală de agricultură la Mărculeşti. În 1894 pune bazele
primului sindicat agricol din Ialomiţa, iar mai târziu devine preşedinte al Uniunii Sindicatelor
Agrare din România. Creează o bancă cu sediul la Bucureşti. Devine senator conservator.
Participă la expoziţii agricole naţionale şi internaţionale.
Pentru a ne face o idee despre anvergura fraţilor agricultori D. şi N. Seceleanu, cităm
câteva extrase din Economie agricolă şi de vite. Rezumat cu ocazia Expoziţiunei Jubiliare din
anul 1906, Bucureşti, Institutul de Arte Grafice „Eminescu”, 1906:

2. „Avem moşiile Mărgineanca din jud. Buzău şi Mărculeştii din jud. Ialomiţa şi exploatăm
moşiile Slobozia, Lehliu, Cioroiu şi Tonea având o întindere de aproximativ 74000 pogoane. (...)
Osebit avem pentru păşunat de oi munţii: Piatra Arsă, Jepii Mari şi Jepii Mici, cari aparţin casei
regale şi: Gagu, Găguţu, Valea Rea, Doamnele şi Valea Cerbului, ai Eforiei spitalelor civile.
Aceste moşii le căutăm jumătate în regie cu lucrători de la munte din Oltenia, Sârbi şi
Transilvăneni, stătători pe moşie cu sezonul, iar jumătate cu locuitorii ţărani împroprietăriţi,
învoiţi pe moşie. Gospodăria noastră se compune din: 500 boi de jug, 50 de care şi 40 căruţe de
cai, 14 maşini de treerat, 50 de semănători în rânduri, 30 de semănătoare prin împrăştiere, 40
maşini de secerat cu aparat pentru legatul snopilor, 30 maşini de secerat simple, un plug cu aburi
Fowler, 160 cai de muncă, 120 pluguri cu 1 şi 2 brazde, 50 grape de oţel cu dinţi, 20 boroane
flexibile, 20 tăvălugi precum şi instrumente şi unelte agricole, ca: marcatoare, vânturătoare,
rariţi etc. Pe moşiile ce căutăm se cultivă pe seama noastră: 16000 pogoane de grâu, 650
pogoane cu porumb, 3000 pogoane cu rapiţă, 4000 pogoane cu mazăre, 500 pogoane cu in, 1000
pogoane cu ovăz, 1000 pogoane cu fasole, 450 pogoane cu lucernă, 1500 pogoane cu fâneţe
naturale, 50 pogoane cu morcovi şi sfeclă de furaj; iar restul pământului de cultură se dă la
locuitori după cum am menţionat mai sus. Cerealele le desfacem direct în porturile de la Brăila şi
Constanţa. (...) Herghelia noastră se compune din: 170 iepe de prăsilă, din care 90 selecţionate,
80 iepe din Ţinutul Donului (Rusia) şi aproximativ 300 cai produşi de diferite etăţi cu 6 armăsari
pur sânge englez, toţi crescuţi în libertate la păşuni (...). Tamaslâcul numără 750 de vaci şi 20
tauri de reproducţie, rasă moldovenească şi ialomiţeană. Râmători ţinem până la 1000 de capete.
Oile în număr de peste 10000 le ţinem parte, pe timpul verii, în munţii menţionaţi mai sus.
Producem lână Ţigaiă şi Poll-Spancă pe care o exportăm, când n-avem cumpărători în ţară.
Brânzeturile şi caşcavalul ce fabricăm este destinat pentru consumaţia internă: o parte se fabrică
pentru export. Vacile în general nu se lăptăresc, tot laptele se lasă viţeilor, vinderea şi
întrebuinţarea proprie a acestor produşi fiind scopul nostru de căpetenie. Ţinem însă o grupă de
30 vaci pentru lapte, rasă moldovenească încrucişată cu rasa Simmenthal (...).”
Falimentarea băncii, urmările conflictelor politice, reforma agrară de după război au
afectat iremediabil moşia Secelenilor. Dumitru N. Seceleanu s-a stins din viaţă în 1932.
Mărturiile pe care Muzeul Agriculturii le deţine (75 numere de inventar) provin de la
familia Dan şi Ana-Maria Oana Seceleanu (inginerul Dan fiind nepotul lui D. N. Seceleanu).
Viorica CROITORU-CAPBUN, muzeograf

3. SECELEANU MUSEOLOGICAL FUND
This fund includes photographs, letters, plans for establishing the borders of his land,
the majority of the items referring to Mărculeşti Domain, one of the largest agricultural
exploitation farms in Bărăgan of the late nineteenth century – the beginning of the twentieth
century. Two pieces that are absolutely outstanding: the manuscript belonging to DUMITRU
N. Seceleanu (1857-1932), a true legend of Romanian agriculture, manuscript which has
recorded the experience of his family and professional life, and the album – “D. N.
Seceleanu Brothers. Images of the Household from the Domains of Slobozia and Cioroiu,
Ialomiţa County” - comprising 34 black and white photographs, having grey Passe-Partout
framings and markings, notes/ explanations under each photo. It is said that it was leather
bounded in Vienna, a copy being offered to the King Carol I, at the National Exhibition in
Bucharest, 1906.
Inheriting their father's entrepreneurial spirit (having as descents Seceleni the
shepherds, merchant and landholder), the brothers Dumitru and Nicolae, perform at the
highest level in the field of agriculture.
“Endowed with extraordinary spiritual qualities, mastering through erudition solid and
thorough knowledge, tireless worker, Dimitrie Seceleanu has created in the mysterious and
wild Bărăgan of yesteryear a „descălecat”- settlement, colonizing it and turning it into one of
the most fertile plains of the country.” (Death of a Notable Ploughman, that appeared in
“Universul” publisher, no.139, 1932). After 1888, he leased several estates belonging to the
state. Permanently opened to the new, curios towards other worlds (he visited Belgium,
Holland, France, Egypt) and trusting science (in 1908 he applied at the “Institut National
Agronomique” of Paris, as free auditor), introduced new agrarian technologies, irrigation
systems, new crops (the grape-vines, vegetables, fruit trees); brought work horses from
Russia, breeding mares and English thoroughbred stallions; tested the growth of Merino sheep
which do not withstand the harsh climate of Bărăgan, and he decided to chose the breed called
“ţigaie”; cattle breeding (he brought breeds of bulls from France, Switzerland and acclimated
Moldavian cows); selected pigs, choosing the breed called “Mangaliţa”; he was also
interested in beekeeping and growing silkworm; he founded workshops for schooling girls
(making carpets, learning to keep the household, painting and dye-works, silk preparation); he
installed an oven for drying fruits and produced marmalades, compotes, sweet brandy types

4. etc. He got involved in the oil extraction and in the heightening the healing value of the
Amara waters. He founded a school of agriculture in Mărculeşti. In 1894 he set up the first
agricultural union in Ialomiţa County, and later became the president of the Agricultural
Trade Unions in Romania. He created a bank based in Bucharest. He became a conservative
senator. He participated at national and international agricultural exhibitions.
To get an idea of the amplitude of D. and N. Seceleanu brothers, we quote some
excerpts from “Agriculture and Cattle Economics. Summary Made with the Occasion of the
Jubilee Exhibition 1906”, Bucharest, “Eminescu” Institute of Graphic Arts, 1906:
"We own Mărgineanca Domain in the county of Buzău and Mărculeştii of Ialomiţa
County and we exploit the domains of Slobozia, Lehliu, Cioroiu and Tonea, having an area of
approximately 74,000 acres. (...) We pastor sheep in the mountains: “Piatra Arsă”, “Jepii
Mari” and “Jepii Mici”, belonging to the royal family, and: Gagu, Găguţu, “Valea Rea”,
“Doamnele” and “Valea Cerbului”, of the Board of civilian hospitals. We seek to work these
estates half in administration, with workers from the mountains of Oltenia, Sârbi and
Transilvăneni, working seasonal on the estate, and the other half with land owners, resident
peasants assented on the estate. Our household consists of: 500 work oxen, 50 carts and 40
horse waggons, 14 threshing machines, 50 row seeding machines, 30 scattering seeders, 40
harvesters with a device for bundling the sheaves, 30 regular harvesters, one Fowler steam
plough, 160 work horses, 120 ploughs with one or two furrows, 50 steel harrows, 20 flexible
harrows, 20 rollers and also tools and agricultural tools as: markers, fanners, butting
machines etc. On the estates that we seek we grow on our account: 16000 acres of wheat,
650 acres of corn, 3000 acres with canola, 4,000 acres of peas, 500 acres of flax, 1000 acres
of oat, 1000 acres of beans, 450 acres of lucerne, 1500 acres of natural meadows, 50 acres
with carrots and fodder beet; and the rest of the cultivable land is given to people as
mentioned above. We sale our grains crops to the harbours of Brăila and Constanţa. (…) Our
stud farm is made up of: 170 breeding mares, 90 of them selected, 80 mares from Don county
(Russia) and around 300 horses of different ages interbreed with 6 English thoroughbred
stallions, all of them raised free on the pasture (...). „Tamaslâcul” – the cattle herd has 750
cows and 20 bulls for breeding, with breeds from Moldavia and Ialomiţa. We have around
1000 pigs. The sheep, around 10000, we keep apart, during summer, in the mountains
mentioned above. We produce and export Ţigaiă and Poll-Spancă wool, when we don’t have
buyers in the country. The cheese that we produce is intended for domestic meals: some is
produced for export. The cows are not generally milked, whole milk being left for calves, the
selling and own use of these products being our main goal. But we keep a group of 30 dairy
cows, Moldavian race which is interbreed with Simmenthal race (...).”
Bank bankruptcy, the consequences of political conflicts, post-war agrarian reform
have irreparably affected Seceleanu’s domains. Dumitru N. Seceleanu died in 1932.

5. The Testimonies that Museum of Agriculture holds (75 inventory numbers) come
from the family of Dan and Ana-Maria Oana Seceleanu (engineer Dan being D.N. Seceleanu
nephew).
COPERTA ALBUMULUI.
Dimensiuni: 37 x 17 cm.
ALBUM COVER. Dimensions: 37 x 17 cm.
CARTE DE IDENTITATE Dumitru N. Seceleanu.
Dimensiuni: 15,2 x 10,4 cm.
IDENTITY CARD Dumitru N. Seceleanu.
Dimensions: 15.2 x 10.4 cm.
FOTOGRAFIE „O grupă de 10 maşini de secerat
simple cu muncitorii lor în acţiune”
PHOTO „A group of 10 simple harvesters and their
workers in action”
FOTOGRAFIE : „Şese turme de oi venind din
Munţii Sinaia pe moşia Slobozia”
PHOTO : „Six flocks of sheep coming from Sinaia
Mountains to Slobozia domain”

6. FOTOGRAFIE: Membrii Sindicatului Agricol
Ialomiţa. Dimensiuni: 20,4 x 28,2 cm.
PHOTO: Members of The Ialomiţa Agricultural
Union I. Dimensions: 20.4 x 28.2.
FOTOGRAFIE: Şcoala de Agricultură „ D. N.
Seceleanu”. Dimensiuni: 20,4 x 28,2 cm.
PHOTO: „D.N. Seceleanu” Agricultural School.
Dimensions: 20.4 x28.2 cm.
FILĂ DE MANUSCRIS
Dimensiuni: 35 x 21,5 cm.
MANUSCRIPT PAGE
Dimensions: 35 x 21.5 cm.
DIPLOME (fotocopii) primite la expoziţii naţionale şi
internaţionale. Dimensiuni: 11,3 x 8,5 cm.
DIPLOMAS (photocopies) received at national and
international fares. Dimensions: 11.3 x 8.5 cm.
FOTOGRAFIE: „Tamaslâc: O grupă de 207 vaci de
rasă moldovenească la adăpătoare, prăsite în balta
moşiei Cioroiu”
PHOTO: „Tamaslâc - Cattle Herd: A group of 207
Moldavian breed cows at water drinking place, breeded
on the fen of Cioroiu domain”
FOTOGRAFIE: „Două garnituri de maşini de
treerat Clayton cu oamenii la masă”
PHOTO: „Two sets of Clayton threshers with
workers having lunch”

7. FOTOGRAFIE: Membrii Sindicatului Agricol
Ialomiţa. Dimensiuni: 20,4 x 28,2 cm.
PHOTO: Members of The Ialomiţa Agricultural
Union I. Dimensions: 20.4 x 28.2.
FOTOGRAFIE: Şcoala de Agricultură „ D. N.
Seceleanu”. Dimensiuni: 20,4 x 28,2 cm.
PHOTO: „D.N. Seceleanu” Agricultural School.
Dimensions: 20.4 x28.2 cm.
FILĂ DE MANUSCRIS
Dimensiuni: 35 x 21,5 cm.
MANUSCRIPT PAGE
Dimensions: 35 x 21.5 cm.
DIPLOME (fotocopii) primite la expoziţii naţionale şi
internaţionale. Dimensiuni: 11,3 x 8,5 cm.
DIPLOMAS (photocopies) received at national and
international fares. Dimensions: 11.3 x 8.5 cm.
FOTOGRAFIE: „Tamaslâc: O grupă de 207 vaci de
rasă moldovenească la adăpătoare, prăsite în balta
moşiei Cioroiu”
PHOTO: „Tamaslâc - Cattle Herd: A group of 207
Moldavian breed cows at water drinking place, breeded
on the fen of Cioroiu domain”
FOTOGRAFIE: „Două garnituri de maşini de
treerat Clayton cu oamenii la masă”
PHOTO: „Two sets of Clayton threshers with
workers having lunch”