The document discusses primary and secondary colors. It describes the three primary colors of red, yellow, and blue, and how combining two primary colors creates secondary colors. It then provides meanings and symbolism associated with the primary and secondary colors such as red representing love and passion, yellow representing light and intelligence, and blue representing purity and faith.
The document discusses primary and secondary colors. It describes the three primary colors of red, yellow, and blue, and how combining two primary colors creates secondary colors. It then provides meanings and symbolism associated with the primary and secondary colors such as red representing love and passion, yellow representing light and intelligence, and blue representing purity and faith.
1.Aspecte generale privind violenta in familie
2.componenta de infractiune a violentei in familie
3.Date statistice privind violenta in familie
4.Cauze si consecinte
5.Masuri de prevenire a violentei in familie
In anul Centenarului Unirii, una dintre cele mai talentate profesoare de arte plastice din judetul nostru, d-na Elena Nitu aduce in prim plan o tema draga noua tuturor, motivele decorative in arta popular romaneasca si simbolistica acestora: motive solare, geometrice, florale , zoomorfe. Activitatea va incepe cu o prezentare documentata, insotita de imagini, apoi cei mai talentati elevi ai nostril vor reda aceste motive decorative pe vase de ceramica si pe linguri de lemn, evident cu interventia propriei creativitati. Produsele realizate vor constitui punctul de plecare al marii expozitii cu produse inspirate din arta populara romaneasca pe care o vom amenaja la parterul scolii si pe care o vom imbogati pe parcursul intregului an.
O viaţă întreagă veţi mărturisi cu mândrie:
”Şi eu am fost la Alba Iulia !” Fiii fiilor voştri vor chezăşui puternic și fericiţi, rostind: ”Şi părinţii noştri au fost la Alba Iulia!”
1.Aspecte generale privind violenta in familie
2.componenta de infractiune a violentei in familie
3.Date statistice privind violenta in familie
4.Cauze si consecinte
5.Masuri de prevenire a violentei in familie
In anul Centenarului Unirii, una dintre cele mai talentate profesoare de arte plastice din judetul nostru, d-na Elena Nitu aduce in prim plan o tema draga noua tuturor, motivele decorative in arta popular romaneasca si simbolistica acestora: motive solare, geometrice, florale , zoomorfe. Activitatea va incepe cu o prezentare documentata, insotita de imagini, apoi cei mai talentati elevi ai nostril vor reda aceste motive decorative pe vase de ceramica si pe linguri de lemn, evident cu interventia propriei creativitati. Produsele realizate vor constitui punctul de plecare al marii expozitii cu produse inspirate din arta populara romaneasca pe care o vom amenaja la parterul scolii si pe care o vom imbogati pe parcursul intregului an.
O viaţă întreagă veţi mărturisi cu mândrie:
”Şi eu am fost la Alba Iulia !” Fiii fiilor voştri vor chezăşui puternic și fericiţi, rostind: ”Şi părinţii noştri au fost la Alba Iulia!”
1. Educaţie plastică şi metodică
Cursul 9
Nuanţe şi tonuri
A. Nuanţa poate fi definită ca fiind culoarea obţinută (sau culorile obţinute) prin
amestecul a două sau mai multe culori care păstrează calitatea aceleia din ele a cărei
tonalitate domină. Cu primele nuanţe de culori ne-am întâlnit la cercul culorilor, şi anume
culorile compuse de gradul II, (terţiare sau nuanţe), adică: GVe,GO,RO,RVi,AVe,AVi.
Observăm că în cazurile de mai sus amestecul s-a realizat mereu între o culoare
primară (G,R,A) şi una binară (O,Ve,Vi). Ştiind că o culoare binară este obţinută din
amestecul a două primare (ex: G+R=O, A+G=Ve), putem adăuga în amestec, de exemplu
de G+O, unde oranjul e de fapt obţinut din R+G, mai mult galben şi atunci oţinem
galben/oranj(o nuanţă de galben); sau putem pune mai mult roşu şi obţinem un
oranj/gălbui(o nuanţă de oranj); sau putem pune atât roşu încât să treacă de oranj spre
roşu /oranj (adică o nuanţă de roşu). Deducem că acea culoare care domină ca tonalitate în
amestec, va oţine o nuanţă a sa. Aşa se întâmplă şi cu amestecul de trei culori, sau atunci
când mai intervin şi culorile neutre, adică acromatice(alb, negru, cenuşiu). Se obţin, astfel
o mulţime de nuanţe pentru fiecare culoare în parte.
Trecerea gradată a negrului spre alb printr-o scară valorică de cenuşiuri, este
socotită de unii specialişti a fi nuanţe de griuri, nuanţe asa zise acromatice.
Amestecul altor culori şi nuanţe de culori cu fiecare din aceste cenuşiuri dau alte
griuri, care sunt şi ele considerate a fi nuanţe.
Nuanţe de griuri acromatice
Nuanţe de griuri cromatice
1
2. Educaţie plastică şi metodică
Cursul 9
Nuanţe ale amestecului de culori collaterale
Nuanţe ale amestecului de culori cu roşu şi cu galben
B. Tonurile cromatice se obţin prin amestecul culorilor, ale nuanţelor şi ale
griurilor cromatice cu alb (în cazul tonurilor deschise) sau cu negru (în cazul tonurilor
închise).
a. Tonuri deschise.
Amestecul culorilor şi a nuanţelor cu alb dau tonuri deschise de culori, de nuanţe, de griuri
cromatice.
2
3. Educaţie plastică şi metodică
Cursul 9
Obtinerea de tonuri gradate deschise prin amestec cu alb
Culorile luminoase; precum galbenul şi oranjul, se dechid mai rapid, datorită
apropierii tonalităţii lor de cea a albului; pe când culorile mai întunecoase, precum
albastrul şi violetul o fac mai greu.
Prin deschiderea culorilor reci cu alb, aceste tonalităţi mai deschise ale lor, primesc o
oarecare căldură.
b. Tonuri închise.
Culorile, nuanţele, griurile cromatice, amestecate cu negrul dau tonuri închise de culoare,
de nuanţe, de griuri cromatice:
3
4. Educaţie plastică şi metodică
Cursul 9
Culorile luminoase precum galbenul, oranjul se închid mai greu, pe când cele mai
întunecoase precum albastrul, violetul se închid rapid, fiind mai aproape de tonalitatea
negrului.
Culorile calde se răcesc, odată cu amestecul cu negrul.
4
