SlideShare a Scribd company logo
1 of 11
Download to read offline
Cum si de ce functioneaza comunitatea
stiintifica atat de bine si ce are societatea
             in general de invatat de la ea?



                                 Vlad Tarko

                            CADI-Eleutheria
Cum functioneaza stiinta in prezent
    Unde e produsa:                Alte activitati:             Sursa de venit:
                                                          
        Universitati                   Predare                      Stat/privat
                                                              
        Centre de cercetare            Aplicatii practice           Stat
                                                              
        Industrie                      Aplicatii practice           Privat
                                                              
        Think-tanks                    Popularizare                 Privat
                                                              


    Cum este evaluata:

             Reviste cu referenti (peer review)
         
               Reputatia revistelor evolueaza dinamic – indici de impact
             Rezultate practice
         
Pana acum ~100 de ani
    Preponderent privata

    Numarul oamenilor de stiinta era foarte mic

    Functiona in mare masura ca o gift economy

        Lucrau pentru ei insisi
    
        Rezultate publice (~gratuit)*
    

    Exista o separare mai clara intre stiinta si industrie, nu

    exista neaparat asteptarea ca rezultatele sa fie folositoare
    Mult mai putin institutionalizata (e.g. Faraday)



    Asta a fost diferenta majora fata de stiinta medievala care punea mare pret
*
    pe secretul descoperirii.
Michael Polanyi & Paul Feyerabend
    Stiinta functioneaza fara o metoda

        Fiecare om de stiinta are propria metoda si exista o asemanare de
    
        familie intre aceste metode
    Nu exista experimente cruciale

        In realitate atunci cand o teorie respectata e contrazisa de un
    
        experiment
            Se pune la indoiala rezultatul experimental
        
            Se incearca reinterpretarea rezultatului
        
            Se ignora rezultatul
        
        O teorie este rasturnata numai de o alta teorie
    
            Teoria foloseste nu numai pentru a explica datele experimentale, ci si
        
            pentru a sugera noi experimente
            O teorie se remarca prin predictii corecte surprinzatoare
        
            Oamenii de stiinta cred intr-o teorie din diverse motive (filozofice,
        
            estetice etc.) nu numai experimentale.
Cum de exista progres stiintific?
    Imaginea post-Feyerabend e a unei stiinte care

    functioneaza cam haotic. Cum de exista totusi progres
    stiintific?
    Exista o etica a stiintei (Smolin):

        Toate informatiile sunt publice
    
        Conteaza argumentele, nu persoanele sau statusul
    
        Se cauta sa se ajunga la consens (spre deosebire de filozofie)
    
        Cand nu exista consens este promovat scepticismul
    
        Teoriile sunt puse la indoiala si de dragul de a le pune la
    
        indoiala (exista o anumita separare intre teoreticieni si
        experimentalisti)
    E explicatia asta suficienta? Ce impact au factorii

    institutionali?
Probleme si beneficii
    Finantarea de stat:

        o gramada de bani, dar
    
        apare control politic (global warming, stem cells) si
    
        pretul cartilor si revistelor stiintifice creste in mod teoretic nelimitat
    
        (pentru ca sunt cumparate de universitati din finantarea de la stat)
    Finantarea de industrie:

        o gramada de bani, dar
    
        apar presiuni de ordin economic (tigari, emisii de carbon)
    
    Finantarea think-tank-urilor: interese politice private

    Revistele open-source:

        Rezultatele sunt publice gratuit
    
        Se iau bani de la autori (gandind problema strict economic putem
    
        prezice o scadere a calitatii)
Stiinta ca exemplu solid de comunitate
anarhica de succes
    Exista de 300 de ani

    S-a extins incredibil de mult

    A ajuns un factor esential al evolutiei societatii noastre in

    general
        Societatea noastra se reduce practic la
    
            Capitalism
        
            Democratie
        
            Stiinta
        

        Marii pierdanti (Brockman, The Third Culture):
    
            Religia – redusa la credinta personala
        
            Cultura umanista – redusa la entertainment
        
Stiinta ca exemplu solid de comunitate
anarhica de succes
    Oamenii de stiinta sunt super nomazi

    Comunitatea n-are localizare geografica

    Factorii de decizie (revistele/universitatile/etc.) nu au mijloace de a-

    si mentine in mod artificial puterea – daca nu produc/difuzeaza
    stiinta de calitate dispar
        Consecinta e ca reteaua stiintifica este foarte dinamica si se schimba in
    
        permanenta (acum 50 de ani aproape toate stiinta se facea in Germania
        etc.)
    Nici o bariera la free entry

    Nu prea are pedepse pentru free-rideri

    Esti expulzat din comunitate daca

        Minti
    
        Nu accepti consensul (poti sa fi inclusiv Einstein)
    
    Are un scop ultim impartasit de toti membrii ei si functioneaza intr-

    un mod foarte depersonalizat: conteaza in primul rand rezultatele
Diferentele fata de stat democratic
  In societate oamenii nu impartasesc acelasi scop ultim

 Indivizii fizici conteaza mai mult ca aspectele lor spirituale
o Free-riderii sunt in general pedepsiti
o Bariere la free entry
o Localizare geografica
 Societatea functioneaza in absenta consensului
o Factorii de decizie sunt puternic institutionalizati si se
  schimba foarte greu (constitutionalism in loc de anarhie)
o Are persoana juridica
 Ar merita schimbate?
Diferentele si asemanarile cu o corporatie
multinationala
    In corporatie oamenii impartasesc acelasi scop ultim

    Indivizii fizici nu prea conteaza: conteaza ce produc

    Free-riderii sunt in general pedepsiti

    Bariere la free entry

    Delocalizare geografica

    Functioneaza doar aproximativ in absenta consensului
o
    angajatilor (sindicate), conteaza ce decid actionarii
    Factorii de decizie sunt puternic institutionalizati si se schimba
o
    foarte greu (management in loc de anarhie)
    Corporatia are persoana juridica
o
    Informatiile nu sunt publice (patente, copyright)
o
    “Parteneriate” cu statul
o
Asemanari cu statul dar nu cu corporatiile
    Cunoastere tacita

    Informatia este dispersata

    Incertitudine fata de viitor (considerata ceva bun!)

    Ordine spontana


More Related Content

More from Vlad Tarko

Vlad Tarko - Costul prohibitiei drogurilor
Vlad Tarko - Costul prohibitiei drogurilorVlad Tarko - Costul prohibitiei drogurilor
Vlad Tarko - Costul prohibitiei drogurilorVlad Tarko
 
Vlad Tarko - Policentricitatea: Structura ordinii spontane in sistemele socia...
Vlad Tarko - Policentricitatea: Structura ordinii spontane in sistemele socia...Vlad Tarko - Policentricitatea: Structura ordinii spontane in sistemele socia...
Vlad Tarko - Policentricitatea: Structura ordinii spontane in sistemele socia...Vlad Tarko
 
Vlad Tarko - Modele, emergenta si simulari sociale
Vlad Tarko - Modele, emergenta si simulari socialeVlad Tarko - Modele, emergenta si simulari sociale
Vlad Tarko - Modele, emergenta si simulari socialeVlad Tarko
 
Poza De Familie Darwiniana
Poza De Familie DarwinianaPoza De Familie Darwiniana
Poza De Familie DarwinianaVlad Tarko
 
Schimba Lumea Prezentare
Schimba Lumea PrezentareSchimba Lumea Prezentare
Schimba Lumea PrezentareVlad Tarko
 
Libertate si securitate
Libertate si securitateLibertate si securitate
Libertate si securitateVlad Tarko
 
O Scurta Istorie Economica A Omenirii
O Scurta Istorie Economica A OmeniriiO Scurta Istorie Economica A Omenirii
O Scurta Istorie Economica A OmeniriiVlad Tarko
 
Vlad Tarko - From Informal Tribal Affairs To Formal Democratic Institutions
Vlad Tarko - From Informal Tribal Affairs To Formal Democratic InstitutionsVlad Tarko - From Informal Tribal Affairs To Formal Democratic Institutions
Vlad Tarko - From Informal Tribal Affairs To Formal Democratic InstitutionsVlad Tarko
 
A walk though Vienna
A walk though ViennaA walk though Vienna
A walk though ViennaVlad Tarko
 
Aquarium, Berlin
Aquarium, BerlinAquarium, Berlin
Aquarium, BerlinVlad Tarko
 
Views from Berlin
Views from BerlinViews from Berlin
Views from BerlinVlad Tarko
 
Checkpoint Charlie
Checkpoint CharlieCheckpoint Charlie
Checkpoint CharlieVlad Tarko
 
Jewish Museum, berlin
Jewish Museum, berlinJewish Museum, berlin
Jewish Museum, berlinVlad Tarko
 
Natural History Museum, Berlin
Natural History Museum, BerlinNatural History Museum, Berlin
Natural History Museum, BerlinVlad Tarko
 
Impossible Triangle
Impossible TriangleImpossible Triangle
Impossible TriangleVlad Tarko
 
Spectrum Science Center, berlin
Spectrum Science Center, berlinSpectrum Science Center, berlin
Spectrum Science Center, berlinVlad Tarko
 
Museum Of Technology, Berlin
Museum Of Technology, BerlinMuseum Of Technology, Berlin
Museum Of Technology, BerlinVlad Tarko
 
Berlin, Buildings And Clouds
Berlin, Buildings And CloudsBerlin, Buildings And Clouds
Berlin, Buildings And CloudsVlad Tarko
 
Muzeum Neuenationalgalerie
Muzeum NeuenationalgalerieMuzeum Neuenationalgalerie
Muzeum NeuenationalgalerieVlad Tarko
 

More from Vlad Tarko (20)

Vlad Tarko - Costul prohibitiei drogurilor
Vlad Tarko - Costul prohibitiei drogurilorVlad Tarko - Costul prohibitiei drogurilor
Vlad Tarko - Costul prohibitiei drogurilor
 
Vlad Tarko - Policentricitatea: Structura ordinii spontane in sistemele socia...
Vlad Tarko - Policentricitatea: Structura ordinii spontane in sistemele socia...Vlad Tarko - Policentricitatea: Structura ordinii spontane in sistemele socia...
Vlad Tarko - Policentricitatea: Structura ordinii spontane in sistemele socia...
 
Vlad Tarko - Modele, emergenta si simulari sociale
Vlad Tarko - Modele, emergenta si simulari socialeVlad Tarko - Modele, emergenta si simulari sociale
Vlad Tarko - Modele, emergenta si simulari sociale
 
Poza De Familie Darwiniana
Poza De Familie DarwinianaPoza De Familie Darwiniana
Poza De Familie Darwiniana
 
Schimba Lumea Prezentare
Schimba Lumea PrezentareSchimba Lumea Prezentare
Schimba Lumea Prezentare
 
Libertate si securitate
Libertate si securitateLibertate si securitate
Libertate si securitate
 
O Scurta Istorie Economica A Omenirii
O Scurta Istorie Economica A OmeniriiO Scurta Istorie Economica A Omenirii
O Scurta Istorie Economica A Omenirii
 
Vlad Tarko - From Informal Tribal Affairs To Formal Democratic Institutions
Vlad Tarko - From Informal Tribal Affairs To Formal Democratic InstitutionsVlad Tarko - From Informal Tribal Affairs To Formal Democratic Institutions
Vlad Tarko - From Informal Tribal Affairs To Formal Democratic Institutions
 
A walk though Vienna
A walk though ViennaA walk though Vienna
A walk though Vienna
 
Aquarium, Berlin
Aquarium, BerlinAquarium, Berlin
Aquarium, Berlin
 
Views from Berlin
Views from BerlinViews from Berlin
Views from Berlin
 
Checkpoint Charlie
Checkpoint CharlieCheckpoint Charlie
Checkpoint Charlie
 
Jewish Museum, berlin
Jewish Museum, berlinJewish Museum, berlin
Jewish Museum, berlin
 
Natural History Museum, Berlin
Natural History Museum, BerlinNatural History Museum, Berlin
Natural History Museum, Berlin
 
Impossible Triangle
Impossible TriangleImpossible Triangle
Impossible Triangle
 
Old Cars
Old CarsOld Cars
Old Cars
 
Spectrum Science Center, berlin
Spectrum Science Center, berlinSpectrum Science Center, berlin
Spectrum Science Center, berlin
 
Museum Of Technology, Berlin
Museum Of Technology, BerlinMuseum Of Technology, Berlin
Museum Of Technology, Berlin
 
Berlin, Buildings And Clouds
Berlin, Buildings And CloudsBerlin, Buildings And Clouds
Berlin, Buildings And Clouds
 
Muzeum Neuenationalgalerie
Muzeum NeuenationalgalerieMuzeum Neuenationalgalerie
Muzeum Neuenationalgalerie
 

Vlad Tarko - Cum si de ce functioneaza comunitatea stiintifica

  • 1. Cum si de ce functioneaza comunitatea stiintifica atat de bine si ce are societatea in general de invatat de la ea? Vlad Tarko CADI-Eleutheria
  • 2. Cum functioneaza stiinta in prezent Unde e produsa: Alte activitati: Sursa de venit:    Universitati Predare Stat/privat    Centre de cercetare Aplicatii practice Stat    Industrie Aplicatii practice Privat    Think-tanks Popularizare Privat    Cum este evaluata:  Reviste cu referenti (peer review)   Reputatia revistelor evolueaza dinamic – indici de impact Rezultate practice 
  • 3. Pana acum ~100 de ani Preponderent privata  Numarul oamenilor de stiinta era foarte mic  Functiona in mare masura ca o gift economy  Lucrau pentru ei insisi  Rezultate publice (~gratuit)*  Exista o separare mai clara intre stiinta si industrie, nu  exista neaparat asteptarea ca rezultatele sa fie folositoare Mult mai putin institutionalizata (e.g. Faraday)  Asta a fost diferenta majora fata de stiinta medievala care punea mare pret * pe secretul descoperirii.
  • 4. Michael Polanyi & Paul Feyerabend Stiinta functioneaza fara o metoda  Fiecare om de stiinta are propria metoda si exista o asemanare de  familie intre aceste metode Nu exista experimente cruciale  In realitate atunci cand o teorie respectata e contrazisa de un  experiment Se pune la indoiala rezultatul experimental  Se incearca reinterpretarea rezultatului  Se ignora rezultatul  O teorie este rasturnata numai de o alta teorie  Teoria foloseste nu numai pentru a explica datele experimentale, ci si  pentru a sugera noi experimente O teorie se remarca prin predictii corecte surprinzatoare  Oamenii de stiinta cred intr-o teorie din diverse motive (filozofice,  estetice etc.) nu numai experimentale.
  • 5. Cum de exista progres stiintific? Imaginea post-Feyerabend e a unei stiinte care  functioneaza cam haotic. Cum de exista totusi progres stiintific? Exista o etica a stiintei (Smolin):  Toate informatiile sunt publice  Conteaza argumentele, nu persoanele sau statusul  Se cauta sa se ajunga la consens (spre deosebire de filozofie)  Cand nu exista consens este promovat scepticismul  Teoriile sunt puse la indoiala si de dragul de a le pune la  indoiala (exista o anumita separare intre teoreticieni si experimentalisti) E explicatia asta suficienta? Ce impact au factorii  institutionali?
  • 6. Probleme si beneficii Finantarea de stat:  o gramada de bani, dar  apare control politic (global warming, stem cells) si  pretul cartilor si revistelor stiintifice creste in mod teoretic nelimitat  (pentru ca sunt cumparate de universitati din finantarea de la stat) Finantarea de industrie:  o gramada de bani, dar  apar presiuni de ordin economic (tigari, emisii de carbon)  Finantarea think-tank-urilor: interese politice private  Revistele open-source:  Rezultatele sunt publice gratuit  Se iau bani de la autori (gandind problema strict economic putem  prezice o scadere a calitatii)
  • 7. Stiinta ca exemplu solid de comunitate anarhica de succes Exista de 300 de ani  S-a extins incredibil de mult  A ajuns un factor esential al evolutiei societatii noastre in  general Societatea noastra se reduce practic la  Capitalism  Democratie  Stiinta  Marii pierdanti (Brockman, The Third Culture):  Religia – redusa la credinta personala  Cultura umanista – redusa la entertainment 
  • 8. Stiinta ca exemplu solid de comunitate anarhica de succes Oamenii de stiinta sunt super nomazi  Comunitatea n-are localizare geografica  Factorii de decizie (revistele/universitatile/etc.) nu au mijloace de a-  si mentine in mod artificial puterea – daca nu produc/difuzeaza stiinta de calitate dispar Consecinta e ca reteaua stiintifica este foarte dinamica si se schimba in  permanenta (acum 50 de ani aproape toate stiinta se facea in Germania etc.) Nici o bariera la free entry  Nu prea are pedepse pentru free-rideri  Esti expulzat din comunitate daca  Minti  Nu accepti consensul (poti sa fi inclusiv Einstein)  Are un scop ultim impartasit de toti membrii ei si functioneaza intr-  un mod foarte depersonalizat: conteaza in primul rand rezultatele
  • 9. Diferentele fata de stat democratic In societate oamenii nu impartasesc acelasi scop ultim   Indivizii fizici conteaza mai mult ca aspectele lor spirituale o Free-riderii sunt in general pedepsiti o Bariere la free entry o Localizare geografica  Societatea functioneaza in absenta consensului o Factorii de decizie sunt puternic institutionalizati si se schimba foarte greu (constitutionalism in loc de anarhie) o Are persoana juridica  Ar merita schimbate?
  • 10. Diferentele si asemanarile cu o corporatie multinationala In corporatie oamenii impartasesc acelasi scop ultim  Indivizii fizici nu prea conteaza: conteaza ce produc  Free-riderii sunt in general pedepsiti  Bariere la free entry  Delocalizare geografica  Functioneaza doar aproximativ in absenta consensului o angajatilor (sindicate), conteaza ce decid actionarii Factorii de decizie sunt puternic institutionalizati si se schimba o foarte greu (management in loc de anarhie) Corporatia are persoana juridica o Informatiile nu sunt publice (patente, copyright) o “Parteneriate” cu statul o
  • 11. Asemanari cu statul dar nu cu corporatiile Cunoastere tacita  Informatia este dispersata  Incertitudine fata de viitor (considerata ceva bun!)  Ordine spontana 