Noi, ăştia proşti care-am mai rămas în ţară! :-((

1. Cine a mai rămas în România... by Florin Popescu

3. Zugravul Are o ţ igar ă în col ţ ul gurii ş i chef de munc ă în col ţ ul îndep ă rtat al vie ţ ii. Tricoul rupt de pe el nu- ţ i d ă nici o idee despre onorariul pe care îl va cere la cap ă tul unei zile de spoit în lene, pe un perete care nu se poate opune sau fu gi. I deile lui s u nt alea din reclama de la bere. Nevoile s u nt cele naturale ş i în multe dintre ele apare ş i un copac, exact ca în cazul c â inilor . Via ţ a lui e ş i ea o reclam ă : la societatea modern ă , care a reu ş it cumva s ă elimine selec ţ ia natural ă . Acum 30 de mii de ani, zugravul ar fi fost ucis pe loc, dup ă primul cerb desenat str â mb în pe ş ter ă , la Lascaux .

5. Baba urban ă Spre deosebire de sora ei de la sat, baba urban ă a v ă zut multe ş i ş tie tot. Î ş i ur ăş te, în ordine : nora, vecina, vecinul, administratorul, cartierul, ora ş ul. Paradoxal, î ş i iube ş te îns ă ţ ara, chiar dac ă nu-i poate g ă si alte calit ăţ i dec â t acelea cu care a r ă mas din cartea de român ă din 1955. Baba urban ă b ă nuie ş te c ă totul în jurul ei e f ă cut s-o fure: administra ţ ia blocului, compania de gaze, str ă inul care tocmai a intrat în hol ş i se uit ă suspect la cutiile de scrisori. Asta nu-i face în nici un fel via ţ a mai bun ă . Destinul babei e s ă moar ă , iar ea accept ă asta ş i nu se mai ocup ă cu absolut nimic. La noi lipsesc cu des ă v â r ş ire babele din America , alea care se duc voluntare la ONG-uri , sau alea din Fran ţ a, care merg la mitinguri, c â nd nu citesc literatur ă de st â nga . Babele noastre doar voteaz ă, man â nc ă mult, b â rfesc pe toa tă lumea ş i circul ă gratis cu RATB.

7. Ş oferul manelist E rapid, pentru c ă nu poate fi nimic altceva, în afar ă de negustor de droguri sau combinator de terenuri. Cel mai bun lucru din via ţ a lui e motorul, f ă cut de un neam ţ cu mult mai de ş tept, îns ă ş oferul nostru nu pare s ă sesizeze ironia. Îi place s ă împart ă : pumni, muzic ă , opinii. Ş tie despre tine c ă e ş ti prost. Ş tie c ă el e de ş tept, iar via ţ a, în felul ă sta, devine foarte simpl ă . De-aia ş oferul manelist e cel mai relaxat dintre românii care au r ă mas în ţa r ă . C â nd te întrebi de ce primarul Maz ă re a pus palmieri la Constan ţ a , r ă spunsul e limpede pe ş osea: pentru c ă maimu ţ ele erau deja acolo. Ş i nici n-aveau du ş mani naturali.

9. Inginerul A lucrat c â ndva în cercetare. Revolu ţ ia l-a prins la plan ş et ă , desen â nd cl ă diri ur â te, cu speran ţ a c ă într-o bun ă zi va fi l ă sat s ă fie genial. C â nd a fost la să t, a continuat s ă fie el însu ş i, cu program clar : diminea ţ a la 8 la serviciu, la 17 acas ă, la 20 la a doua sticl ă de vin. Î n ă untrul lui s u nt o mul ţ ime de bagaje desf ă cute ş i l ă sate a ş a, în lipsa de o nou ă destina ţ ie: literatur ă SF, poe ţ i optzeci ş ti, dou ă -trei iubiri, neap ă rat consumate la Costine ş ti , cu Radio V acan ţ a undeva , în surdin ă . Se mi ş c ă greu printre ele ş i de aia e deprimat. Sper ă s ă vin ă vremuri mai bune, dar chiar ş i c â nd apar la orizont, el sper ă c ă o s ă -i bat ă la u şă , s ă -l ia de m â n ă p â n ă în Germania, unde sigur cineva ş tie de lucrarea lui de diplom ă , o revolu ţ ie la vremea ei.

11. Bogatul În ciuda previziunilor optimiste ale telenovelelor , boga ţ ii nu pl â ng. Nu au de ce, nu au c â nd, nu le-a adus aminte secretara. Cei mai mul ţ i nu ş tiu c ă s u nt boga ţ i , pentru c ă nu se mai m ăs oar ă în raport cu tine, ci în raport cu al ţ i boga ţ i. Chestia asta aduce cu sine o situa ţ ie pe care nici psihologul pl ă tit cu 200 euro/or ă n-o poate rezolva: s u nt boga ţ i cu Mercedes care sufer ă c ă n-au Bugatti. Bogatul român are ş i o alt ă problem ă : nu e bogat dec â t aici. C â nd iese din ţ ar ă, e doar ostentativ.

13. Baiatul de club El e , în general , fiul celui de mai sus. Ziua lui de munc ă e noaptea, spaima lui e moartea de plictiseal ă . Exemplarele cele mai robuste rezist ă f ă r ă m â ncare o s ă ptam â n ă ş i p â na la dou ă zile f ă r ă paparazzi. Ideile lui s u nt simple: “M o ş ule, du-te tu la ş coal ă , dac ă n-ai bani de distrac ţ ie! ”. Zilele lui s u nt num ă rate: le num ă r ă presa de scandal ş i poporul odat ă cu ea, c â nd scoate din frigider br â nza, la o salat ă de ro ş ii t ă iate repede, p â n ă nu începe Magda la OTV.

14. To ţ i ăş tia au r ă mas în ţ ar ă . Restul au plecat , ş i nu în concediu. Or mai fi ş i alt ţ i, nu ş tiu, e treaba institutelor s ă ne zic ă . Ce vreau eu s ă v ă spun e altceva: Uita ţ i-v ă la ei ş i încerca ţ i apoi s ă v ă închipui ţ i c ă , din marfa asta, trebuie s ă facem o na ţ iune!