Capitolul 1

Analiza cheltuielilor i a pragului de rentabilitate într-o agen ie de turismș ț
CAPITOLUL I
CONCEPTE TEORETICE
1.1 Aspecte generale legate de agenţia de turism
Agenţia de turism este o structură specializată în valorificarea ofertei turistice
către consumator, atât în sistem direct, cât şi prin intermediari1
.
Agenţiile de turism au apărut după 1840 (secolul al XIX-lea), când Thomas Cook
organizează primele călătorii în grup, având drept scop social, participarea la reuniuni cu
caracter religios şi moral, cu un tarif redus, dus-întors. În primele decenii ale secolului al
XX-lea, turismul se dezvoltă organizat mai ales în Italia, Elveţia, Austria şi Franţa2
.
Agenţia de turism comercializează de regulă pachete de servicii care grupează
în cadrul aceluiaşi program servicii prestate de mai mulţi prestatori şi se ocupă de
publicitatea şi promovarea acestora în scopul realizării unui profit.
În literatura de specialitate şi în terminologia Organizaţiei Mondiale a Turismului
(OMT) se foloseşte noţiunea de agenţie de voiaj, ca fiind o firmă independentă sau o
reţea de firme având ca obiect rezervarea şi comercializarea biletelor pentru mijloacele de
transport şi vânzarea produselor turistice “fabricate” de către tour-operatori.
Spre deosebire de ţările cu activitate turistică intensă şi care folosesc noţiunea
de agenţie de voiaj, în România în acelaşi scop nu este utilizat acelaşi termen (agenţie de
voiaj). În România nu se utilizeză termenul voiaj deorece, practicienii consideră că s-ar
putea face o confuzie cu agenţiile de voiaj S.N.C.F.R.
Chiar dacă cele două noţiuni “agenţie de voiaj“ şi “agenţie de turism“ nu sunt
similare în totalitate, în continuare vom folosi termenul de agenţie de turism, această
variantă fiind mai apropiată de conţinutul activităţilor care fac obiectul său de activitate.
În practica şi în Hotarârea Guvernului României nr. 513 / august 1998 agenţia de
turism este definită ca fiind o unitate specializată care organizează, oferă şi vinde pachete
1
Draica Ct., Turismul internaţional, Editura All Beck, Bucureşti, 2003, pg.11;
2
Ionescu I., Ionaşcu V., Popescu M., Economia întreprinderii de turism ţi comerţ, Editura Uranus,
Bucureşti, 2002, pg. 32;
1

de servicii turistice sau componente ale acestora.
Agenţia de turism îşi adaptează, de obicei, oferta de produse turistice astfel încât
să satisfacă cât mai multe şi variate categorii motivaţionale ale clintelei sale şi chiar să
genereze noi motivaţii de consum turistic3
.
În general, atât în România cât i în clasificările europene, în funcţie de specializare,ș
există două mari categorii de agenţii de turism4
:
 Agenţii de turism specializate numai în organizarea (producţia) de aranjamente
turistice, denumite tour-operatori (sau agenţii tour-operatoare), ele îşi
comercializează produsele prin intermediul agenţiilor din cea de-a doua categorie;
 Agenţii de turism detailiste, sau agenţii de voiaj, a căror activitate constă numai în
vânzarea produselor turistice a tour-operatorilor sau a unor servicii izolate.
În practică există însă numeroase agenţii cu activitate mixtă, ceea ce denotă faptul ca
pe lângă cele două tipuri de agen ii î i mai face apari ia una, funcţionând ca o formă deț ț ț
integrare a celor două categorii mai sus menţionate.5
Tabel 1.1 Principalele diferenţe între agenţiile de turism tour-operatoare, detailiste
şi mixte
Caracteristici
principale
Agen ii tour-ț
operatoare
Agen ii detailisteț Agen ii mixteț
Func ie principalăț Produc ieț Mediere,consultan ăț
, produc ieț
Mediere, produc ieț
consultan ăț
Clien iț Agen ii detailisteț Turi ti, agentiș
proprii
Turi ti, agen iiș ț
detailiste
Localizare Apartament stradal Stradal iș
apartament
Sediu Mare Mic Foarte mic
Structură Complexă Simplă Foarte complexă
Personal Specializat Polivalent Specializat iș
polivalent
Oferta principală Pachete Servicii izolate,
pachete
Pachete proprii si
servicii izolate
Profit Marja brută Comisioane si marja Marja si
comisioane
Distribu ieț Extensivă Selectivă Intensivă
3
Gee, Trafalgar, Globus, Tauck, Perillo, Contiki, Insight, Collette, Cosmos, Maupintour, 1990, pg. 48
4
Ionescu I., Ionaşcu V., Popescu M., Economia întreprinderii de turism şi comerţ, Editura Uranus,
Bucureşti, 2002, pg.167;
5
Stănciulescu G., Ţigu G., Tehnica operaţiunilor de turism ;Studii de caz, probleme şi întrebări de
examene ;Ed.ALL, Bucureşti,1998, pag.144
2

Conform Stănciulescu6
agen iile de turism se pot clasifica după mai multe criterii iț ș
anume:
a) după denumirea tehnică :
 agen ii de turism angrosiste sau tour-operetoareț ;
 agen ii de turism detailisteț ;
 agen ii de turism mixteț
b) în func ie de traficul de turi tiț ș :
 agen ii emitătoareț
 agen ii receptoareț
c) după denumirea unui canal de distribu ie deosebimț :
 agen ii de turism implantț
 agen ii de turism în sistem de francizăț
 agen ii de turism virtualeț
d) în func ie de produsele oferiteț :
 agen ii cu oferte de servicii completeț ;
 agen ii de stimulare(inventive)ț
 agen ii comercialeț
 agen ii pentru croaziereț
 agen ii tip implantț
 agen ii organizatoare de circuiteț
 agen ii organizatoare de voiaje prin po tă.ț ș
Rolul agenţiilor de turism în activitatea turistică
 Informează şi oferă consultanţă despre destinaţii, servicii turistice şi voiaje.
 Proiectează, organizează, comercializează şi distribuie servicii, voiaje şi produse
turistice.
 Stimulează nevoia şi cererea pentru efectuarea călătoriei.
 Canalizează curente turistice.
6
Stănciulescu, G., igu, C,Ț Economie i gestiune în turism,ș Bucure ti, Ed. All Beck, pg. 226ș
3

 Contribuie la dezvoltarea destinaţiilor turistice.
 Constituie un valoros izvor de informaţii despre tendinţele şi necesităţile pieţei
pentru diferiţi agenţi şi furnizori turistici.
 Configurează o amplă reţea de vânzări de servicii şi produse turistice.
Funcţia agen iei de turism nu se limitează la simpla vânzare “cu bucata” aț
produselor din ofertele angrosiştilor şi prestatorilor, ei jucând un rol important în
promovarea turistică prin relaţii directe stabilite pe piaţă cu consumatorii finali ai
produselor turistice. Mai mult decît atât, agenţiile de turism acţioneză în calitate de
consultanţi ai clientelei lor sfătuindu-i cu privire la alegerea destinaţiilor, a categoriei de
aranjamente sau a variantelor calitative în funcţie de posibilităţile financiare, datele
individuale, şi motivaţiile potenţialilor clienţi.
Personalul minimal7
al unei agenţii de turism poate fi compus din patru angajaţi :
- un şef de agenţie capabil să-şi conducă întreprinderea, să ţină contabilitatea primară şi
să conceapă produse turistice dintre cele mai diferite, ţinând seama de constrângerile şi
dificultă ile pie ei turismului;ț ț
- un secretar care să cunoască dactilografia şi să desfăşoare minima muncă de secretariat
necesară (facturi, răspunsuri la telefon etc.);
- doi agenţi de turism (la ghişeu) care să primească clienţii şi să preia comenzile.
Pentru a putea presta servicii în condiţii de calitate şi siguranţă pentru turişti, în
conformitate cu acordurile internaţionale, agenţia de turism trebuie să obţină licenţa de
turism.
Din păcate agenţiile de turism nu au întodeauna rolul pe care ar trebui să-l aibă în
relaţiile cu clienţii. De multe ori, lucrătorii de la ghişee nu cunosc cu adevărat produsele
turistice pe care le vând, iar preocuparea acestora pentru o pregătire permanentă este
limitată. Astfel, publicul riscă să se îndepărteze de agenţiile de turism şi să se orienteze
către metodele de vânzare mai directe şi probabil mai ieftine. Dacă agenţiile de turism
sunt indinspensabile în industria turistică, ele trebuie să-şi îndeplinească cu adevărat rolul
de sfătuitor al turismului.8
7
Stănciulescu, G., igu, C.,Ț Economie i gestiune în turismș , Bucure ti, Ed. CH Beck, pg 227ș
8
Ispas A., Patriche D., Brătucu G., Marketing turistic, Ed. Infomarket, Braşov,1999, pg.199
4

Principalele activităţi ale agenţiei de turism sunt: vânzarea de bilete de
transport, vănzarea de produse turistice, vânzare serviciilor complementare. Pentru a-şi
desfăşura activitaţile o agenţie de turism este obligată să se înregistreze la Ministerul
Transporturilor şi care sunt girate de acesta.9
1.2 Indicatori de eficienţă economică specifici agenţiei de turism
Rentabilitatea poate fi definită în viziunea lui Vasile Robu, ca fiind ”capacitatea
unei întreprinderi de a obţine profit prin utilizarea factorilor de producţie şi a
capitalurilor, indiferent de provenienţa acestora”.10
Rentabilitatea este una din formele cele mai sintetice de exprimarea a eficienţei
întregii activităţi economico-financiare a întreprinderii, respectiv a tuturor mijloacelor de
producţie utilizate şi a forţei de muncă, din toate stadiile circuitului economic:
aprovizionare, producţie şi vânzare.
Eficienţa economică este o categorie economică mai cuprinzătoare decît
rentabilitatea. Trebuie men ionata şi următoarea afirmaţie “eficienţa economicăț
reprezintă cea mai generală categorie care caracterizează rezultatele ce decurg din diferite
variante preconizate pentru utilizarea sau economisirea unor resurse intrate sau neintrate
în circuitul economic.11
În aprecierea rentabilită ii absolute a unei întreprinderi economice, de maximăț
importan ă se dovedesc sistemul de indicatorilor de rezultate i cel al indicatorilor deț ș
rentabilitate.12
În general conceptul de eficienţă economică presupune ca o persoană, activitate
sau obiect să aibă capacitatea de a produce efectul scontat. Scopul oricărei acţiuni umane
unde este ca rezultatul să fie mai mare decât consumul de resurse. Eficienţa economică
vizează minimizarea resurselor ce revin pe o unitate de efect util; putem afirma faptul că
9
***, Travel Journal, Inc., 1995, pg. 85;
10
Robu, V., Georgescu, N., Analiza economico-financiară, Ed. Omnia Uni, Bra ov, 2000, pg. 190;ș
11
Mărculescu, D., coord., Analiza economic-financiară a întreprinderii, ed. Tribuna Economică, Bucureşti,
1994, pg. 188
12
Dumitrean, E., Toma, C., Sco escu, Gh., etc,ț Contabilitatefinanciară I, vol II, Ed. Sedcom Libris, Ia i,ș
2002, pg. 214
5

eficien a economică duce la performan a unei firmei, iar pentru a performa o firma areț ț
nevoie de oameni eficien i.ț
David Dunham i i permite să metaforizeze eficien a spunând că ”eficienș ț ța este
cea mai inteligentă formă de lene”. Tot el afirmă faptul că ”oamenii eficien i sunt cei maiț
mari lene i, dar sunt niste lene i inteligen i”.ș ș ț
Peter Drucker13
face întotdeauna distinc ie între ”a fi eficace” i ”a fi eficient”. Înț ș
lucrarea ”Despre profesia de manager” el vorbe te despre ”confuzia dintre eficaciatate iș ș
eficien ă”, adică dintre a face ceea ce este bine i a face lucrurile bineț ș .
Conceptul de eficienţă economică în turism trebuie abordat din mai multe puncte
de vedere, astfel din punct de vedere al furnizorului de servicii, eficienţa poate fi prioritar
de natură economică, având în vedere o gamă largă de cheltuieli, de activităţi desfăşurate
de turişti, urmărind în special acoperirea cheltuielilor, obţinere de profit fără a declanşa în
mod obiectiv şi alte consecinţe. Privită din altă ipostază eficienţa poate fi socială
referindu-se la latura sa cuantificabila sau nu. Cuantificabil poate fi creşterea numărului
de participnţi la activităţile turistice indiferent de natura lor, iar necuantificabile ar fi
satisfacerea unor dorinte preconizate iniţial, rezultatele unor întâlniri, îmbunătăţiri în
starea de sănătate, pe plan educaţional şi altele.
Componentele eficienţei- economice şi sociale – sunt interdependente, mai ales în
cadrul agenţiei de turism, datorită contactului direct cu un număr ridicat de conumatori de
produse turistice. Eficienţa agenţiei de turism este o rezultantă a valorificării resurselor a
nivelului veniturilor şi cheltuielilor realizate, exprimându-se prin profitul obţinut şi de
indicatorii rentabilităţii.
Din raportul dintre latura economică şi cea socială rezultă ob inerea unor efecteț 14
ale eficienţei turistice:
 Efecte directe - deduse din utilizarea fiecărui factor de producţie sau
asociate fiecărui proces dconstitutiv al domeniului în ansamblul său
 Efecte indirecte –induse de turism asupra altor ramuri sau sectoare ale
economiei, cît şi asupra acesteia.
13
Drucker, P., Despre profesia de manager, ed. Meteor Press, bucure ti, 2006, pg 72ș
14
Eficien a economică i socială a turismului, cursuri, domeniul Turismț ș
6

Sursa: Economia turismului, O.Snack, P.Baron, N.Neacşu, Ed.Expert, 2001
Analiza rentabilităţii se realizează pe baza contului de profit şi pierdere, care arată
modul în care s-a ajuns la o anumită stare patrimonială, care au fost fluxurile de venituri
si cheltuieli.
Pentru evidenţierea eficienţei activităţii de turism este necesară construirea unui
sistem de indicatori fundamentat pe metodologia de calcul a eficientei economice, în
general,dar având în vedere structura resurselor utilizate, cu punerea în evidenţă a
efectelor generate de eforturile unităţilor de turism. Astfel avem o clasificare a
indicatorilor privind resursele intrate în circuitul economic şi o clasificare a
indicatorilor de exprimare a eforturilor.
7
Efectele economico-sociale
ale activității de turism
Efectele economice în
spaţiul funcţional al unităţii
prestatoare de servicii
Efecte economico-sociale şi educative
în spaţiul activităţii umane a
beneficiarilor prestatiilor turistice
Încasări din prestaţii
turisticeVenitul net

Beneficiul (profitul)

Taxa pe valoarea
adaugată (TVA)

Adaosul comercial

Comisionul agenţilor de
 Î
ncasări din prestaţii
hoteliere
 D
esfaceri de marfuri cu
amănuntul
 Î
ncasări din turismul cu
cetaţeni romani
 Ridi
carea nivelului
educativ-cultural
 Crest
erea randamentelor
intelectual-creative (cu
conversiune in efectele
economice)
 Crest
erea productivitatii
sociale a muncii (ca urmare a
fortificarii potentialului
biopshic)
 Crest
erea volumului de

Indicatorii privind resursele intrate în circuitul economic cuprind:
 Indicatori ai resurselor avansate: indicatori ai forţei de muncă, indicatori ai
fondurilor fixe, indicatori ai fondurilor circulante, indicatori ai resurselor
naturale.
 Indicatori ai resurselor ocupate: indicatori ai forţei de muncă, indicatori ai
fondurilor fixe, indicatori ai fondurilor circulante;
 Indicatori ai resurselor consumate: indicatori ai forţei de muncă, indicatori
ai fondurilor fixe, indicatori ai fondurilor circulante.
Calculul eficienţei economice presupune raportarea efectului la efortul unităţii de
turism15
. Indicatorii construiti astfel arată gradul de folosire a fondurilor avansate de catre
firmă.
Indicatorii de eficienţă realizaţi prin raportare la fondurile consumate permit
aprecierea eficientă în funcţie de eforturile depuse de unitate.
Indicatorii de exprimare a eforturilor cuprind:
 Indicatori ai forţei de muncă: numarul mediu de mersonal, numărul mediu
a personalului operativ, fond total de timp de muncă;
 Indicatori ai fondurilor fixe: valoarea medie a fondurilorfixe, valoarea
medie a fondurilor fixe active;
 Indicatori ai mijloacelor circulante: valoarea medie a fondurilor circulante,
valoarea medie a fondurilor de circulaţie, valoarea medie a mijloacelor
circulante;
 Indicatori ai costurilor activităţii turistice: cheltuieli materiale, cheltuieli
totale aferente prestaţiilor turistice;
 Indicatori globali ai fondurilor întreprinderii: valoarea medie anuală a
mijloacelor circulante.
Calculul indicatorilor de eficienţă economică presupune şi stabilirea efectelor
produse de eforturile unităţilor de turism.
În metodologia de calcul a eficienţei economice se construiesc rapoarte de genul:
efect-efort, efort-efect, efort-efort, efect-efect.
15
Mărgulescu, D., Niculescu, M., Metode de analiză economico-financiară în unităţile de turism, Ed.
Sport- Turism, Bucureşti, 1985, pg. 182
8

Activitatea turistică este rezultatul a mai multe activităţi specifice, astfel că
sistemul de indicatori, metologia de calcul şi analiza se fac diferenţiat de natura
activităţii. Astfel sistemul de indicatori globali ai eficien ei economice a turismului sunt:ț
 Volumul încasărilor totale, din care devize libere;
 Încasare medie pe turist i încasare medie pe zi/turist;ș
 Cheltuieli totale;
 Venitul net-profitul, determinat ca diferen ă între încasări i cheltuieli;ț ș
 Rata de rentabilitate.
Varietatea indicatorilor implica i în calcul face posibilă determinarea unui numărț
practic nelimitat de rate de rentabilitate. Ratele de rentabilitate fac parte din categoria de
eficien ă de tipul efect/efortț 16
.
1.3 Rentabilitatea. Tipologia rentabilităţii
Într-o economie deschisă şi concurenţială, urmărirea permanentă a rentabilităţii
constituie o regulă. Prin rentabilitate se înţelege capacitatea întreprinderii de a degaja un
excedent financiar din activităţile desfăşurate17
. Pentru întreprindere, aceasta este condiţia
supravieţuirii şi dezvoltării. Rentabilitatea este o noţiune în special relativă: profiturile nu
pot fi apreciate în mod pertinent decât în raport cu mijloacele investite pentru obtinerea
lor. Astfel, rentabilitatea are mai multe fatete, fiecare exprimând o latură a eficienţei
întreprinderii. Pentru a supravie ui pe termen lung, o firmă trebuie să aibă capacitatea săț
genereze profit. Ca indicator absolut al rentabilită ii, profitul, constituie atât premisa câtț
i consecin a unei afaceriș ț 18
. Ca i profitul, rentabilitatea este o categorie economicăș
foarte importantă. No iune de rentabilitate nu poate fi separată de no iunea de profit.ț ț
Profitul se mai poate defini ca i componentă principală a avu ei unei societă i i reflectăș ț ț ș
atât performan a întreprinderii, cât i capacitatea firmei de a reinvesti sau de a acordaț ș
dividente.19
16
Moro an, I.,ș Analiza economico-financiară, Ed. ”Funda ia România de mâine”, Bucure ti, 2002, pg.ț ș
134;
17
Andronic, B. Ct., Performanţa firmei, Ed. Polirom, Bucureşti, 2000, pg. 49;
18
Dorneanu,E., C., Diagnostic financiar al firmei cotate pe pia a de capitalț , Ed. Tipo Moldova, Ia iș
2008,pg. 123
19
Vâlceanu, Gh., Robu, V., Georgescu, N., Analiza-economico financiară, Ed. Economică, edi ia a2a ASE,ț
Bucure ti, 2005ș
9

În sens larg20
, profitul este definit ca diferen ă dintre veniturile i cheltuielile unuiț ș
agent economic, demonstra ia unei activită i eficiente, tradusă printr-un rezultat pozitiv.ț ț
În sens restrâns, profitul reprezintă o parte importantă din profitul net sau din valoarea
nou creată la nivel microeconomic. El îndepline te i rolul de instrument de conducere aș ș
firmelor i de stimulare materială a salaria ilor, în vederea desfă urării unei activită iș ț ș ț
eficente.
În literatura de specialitate profitul este definit in mai multe forme, de exemplu
Fran ois Perroux numea profitul ca un motor esen ial al societă ii, iar André Pageҫ ț ț
consideră că profitul brut reprezintă suma rezultatelor financiare pozitive, dobândite, într-
un interval de timp, de către o persoană fizică sau juridică din diferite domenii de
activitate.21
Rentabilitatea mai poate fi definită ca o ”capacitate a întreprinderilor de a produce
un surplus peste nivelul cheltuielilor”.22
Abordând rentabilitatea din punctul de vedere al
lui Bernard Colasse23
, putem spune că aceasta reprezintă ”aptitudinea unei întreprinderi
de a degaja un rezultat exprimat în unită i monetare”.ț
Analiza rentabilită ii porne te de la contul de profit i pierdere i de la indicatoriiț ș ș ș
economico-financiari care se pot construi de la informatiile furnizate de acesta, împreună
cu bilan ul i notele explicative la situa iile financiareț ș ț 24
.
Conceptul de rentabilitate reprezintă principala formă de exprimare a performanţei
firmei analizate. În domeniul economic, conceptul de performan ă acoperă accep iuniț ț
diferite, cum ar fi: cre tere, rentabilitate, productivitate, randament.ș 25
Rentabilitatea, într-o definire sintetică, exprimă capacitatea firmei de a
realizaprofitul necesar continuităţii şi dezvoltării activităţii, cât şi remunerării
capitalurilor. În economia de piaţă scopul esenţial al oricărei firmei este acela de a realiza
profit. Firmele care nu sunt rentabile sunt supuse falimentului. Profitul (beneficiu) ca
indicator absolut al rentabilităţii constituie atât premisa unor afaceri (iniţierea unei afaceri
20
Brăilean, T., Economie generală, Ed. Institutul European, Ia i, 2004, pg. 85ș
21
André Page, conomie politiqueЀ , Paris, 1979, pg. 80
22
Adochi ei, M.,ț Finan ele întreprinderiiț , Ed. Româno-americană, Bucure ti, 2001, pg. 174;ș
23
Colasse, B., La gestion financière de l entreprise,ʼ Ed. PUF, Paris, 1993, pg. 213
24
Vâlcean, Gh., Robu, V., Georgescu, N., Analiza economico-financiară, edi ia a2a,revizuită,Bucure ti,ț ș
2005, pg 244;
25
Colasse, B., Analyse financière d entrepriseʼ , Ed. La Decouverté, Paris, 1999, pg. 23;
10

presupune o anumită investiţie) cât şi consecinţa acesteia (rezultatul aşteptat de
investitor).
Rentabilitatea oferă informaţii referitoare la evoluţia eficienţei activităţii
economice a societăţii comerciale, pe baza ei făcându-se numeroase studii de analiză
economico-financiare, stabilindu-se astfel strategii de urmat pentru creşterea profitului.26
În ceea ce priveşte exprimarea rentabilităţii economice, în literatura de specialitate
opiniile sunt polarizate în două direcţii:
a) prima, în care demersurile teoretice sunt în favoarea unui singur indicator sintetic al
rentabilităţii, de regulă întemeiat pe venitul net al unităţilor şi respectiv produsul intern
brut la scara întregii economii;
b) a doua, în care se opinează pentru un sistem de indicatori, în ideea surprinderii
întregului conţinut al rentabilităţii oricărei activităţi economico-sociale (aceasta este de
fapt şi adoptată de practica economică).
Construirea sistemului de indicatori ai rentabilităţii activităţii de turism se bazează
pe principiile generale ale calculului rentabilităţii, pe structura resurselor utilizate, pe
componentele eforturilor şi efectelor.
Pentru exprimarea rentabilităţii se utilizează două categorii de indicatori: profitul
şi ratele de rentabilitate. Mărimea absolută a rentabilităţii este reflectată de profit, iar
gradul în care capitalul sau utilizarea resurselor întreprinderii aduc profit este reflectat de
rata rentabilităţii. Ratele de rentabilitate fac parte din categoria indicatorilor de eficienţă
de tipul efect/efort. Efectul reprezintă profitul sub diversele sale forme de exprimare:
brut, net, din exploatare, curent etc. Efortul se poate prezenta sub forma capitalurilor
(proprii, permanente), resurselor consumate (costurilor), activelor totale sau ale unor părţi
din acestea veniturilor.
Rata de rentabilitate caracterizează gradul de rentabilitate, singurul care
diferen iază întreprinderi cu acela i profit, dar cu rentabilită i diferite.ț ș ț 27
Diferitele forme de exprimare ale ratelor de rentabilitate au o valoare
informaţională variată şi oglindesc multiplele laturi ale activităţii economico-financiare
26
Bistriceanu, Gh. D., Lexicon de finanţe, bănci şi asigurări; vol III, Bucure ti, Editura Economică, pgș
227;
27
Petrescu, S., Analiză i diagnostic financiar-contabil.ghid teoretic aplicativ,ș Ed. Ceccar, Bucure ti,ș
2006, pg. 112
11

ale firmei. Rata rentabilită i, ca indicator de eficien ă, poate căpăta forme diferite dupăț ț
cum se ia în considerare profitul brut, profitul net sau profitul exploatării la numărător,
sau se schimbă baza de raportare care exprimă efortul sau cheltuiala procesului de
produc ie.ț
Principalele rate de rentabilitate28
utilizate în analiza economico-financiară a
întreprinderii sunt:
 Rata rentabilită ii comercialeț
 Rata rentabilită ii resurselor consumateț
 Rata rentabilită ii economiceț
 Rata rentabilită ii financiareț
Sistemul de rate de rentabilitate reprezintă un instrument eficient utilizat în
analiza rentabilită ii activită ii în desfa urate.ț ț ș
Însă pentru analiza eficienţei economice agen iei de turism sunt consideraţiț
următorii indicatori:
 rata rentabilităţii costurilor;
 rata rentabilităţii financiare;
 rata rentabilităţii economice;
 viteza de rotaţie a activelor circulante.
Francezul Bernard Colasse, în lucrarea sa intitulată ”Analiza financiară a
întreprinderii”, consideră fiind suficient de analizat rentabilitatea din punctul de vedere al
proprietarilor, numită rata rentabilită ii financiare, si rentabilitatea din punct de vedere alț
ansamblului aporturilor de capitaluri, numită rata rentabilită ii economice.ț 29
Spre deosebire de Colasse, mul i autori consideră că tipologia rentabilită ii nu seț ț
opre te aici, fiind atât de variată încât fiecare economist care analizează situa iaș ț
financiară a unei firme are propria sa clasificare a rentabilită ii.ț
28
Păvăloaia, W., Paraschivescu, M. D., Olaru G. D., Radu, F., Analiză financiară-studii de caz, Ed.
Tehnopress, Ia i, pg. 64;ș
29
Colasse, B., Analiza financiară a întreprinderii, Ed. Tipo Moldova, Ia i 2009, pg 72;ș
12

1.3.1 Rata rentabilităţii costurilor
Rata rentabilităţii costurilor(Rrc)=profitul brut/total costuri*100
Analiza prin costuri reprezintă un domeniu deosebit de important în activitatea
întreprinderii, deoarece în această zonă se produc o serie de fenomene economice legate
de consumul şi utilizarea factorilor de producţie.
De modul cum se consumă şi se utilizează factorii de producţie depinde, în mare
măsură, competitivitatea produselor şi eficienţa activităţii desfăşurate.
Costurile reprezintă o categorie economică care se manifestă nemijlocit în producţia
materială, respectiv în activitatea de creare a bunurilor materiale.
Costurile reprezintă totalitatea consumurilor exprimate în formă bănească pe care
le efectuează întreprinderea în vederea realizării unei anumite producţii sau a unui singur
produs (în cazul nostru, produs sau serviciu turistic). Reducerea costurilor de producţie
constituie, acolo unde este posibil un obiectiv prioritar al oricărei întreprinderi. De aceea
este necesară analiza detaliată a principalelor categorii de cheltuieli care concură la
formarea costurilor.
Cheltuielile potrivit prevederilor art. 95 din regulamentul privind aplicarea Legii
Contabilităţii nr. 82/1991, reprezintă sumele sau valorile plătite sau de plătit pentru
consumurile, lucrările executate şi serviciile prestate de terţi, remunerarea personalului,
executarea unor obligaţii legate sau contractuale de către unitatea patrimonială,
constituirea amortizărilor şi provizioanelor, consumurilor excepţionale.30
1.3.2 Rata rentabilităţii financiare
Rentabilitatea financiară ROE (Rf) exprimă corelaţia dintre profit şi capitaluri în
calitatea lor de surse de finanţare a activităţii întreprinderii. Rata rentabilităţii financiare
măsoară, în mărime relativă, remunerarea capitalurilor acţionarilor aduse ca aport, sau a
profitului net lăsat la dispoziţia firmei pentru autofinanţare. Formula de calcul al
rentabilită ii financiare este următoarea:ț
30
Georgescu, N., Robu V., Analiza economico-financiară, Bucureşti, Ed. ASE, 2001, pg. 85
13

Rentabilitatea financiară= profit net/capitaluri proprii x100
Rata rentabilită ii financiare este influen ată de existen a a doi factoriț ț ț 31
:
 folosirea în cadrul structurii de capital a întreprinderii a capitalului împrumutat;
 deductibilitatea cheltuielilor cu dobânzile, prin posibilitatea introducerii
acestora pe cheltuielile întreprinderii i existen a efectului de ”scut de impozit”.ș ț
Rata în cauză, reflectă corelaţia dintre profitul net, ca venit al acţionarilor şi
capitalurile proprii ale întreprinderii. O rată mică poate da insatisfac ie actionarilor siț
poate da semn că firma duce o politică de reinvestire a profitului pentru a cre te activeleș
i fluxul de venituri viitoare, insa o rată mare indică o subcapitalizare i un grad mare deș ș
îndatorare a firmei.32
Anali tii descompun această rată într-un lan de rate, un model deș ț
descompunere poate fi:33
ROE= profit net/profit brut x profit brut/EBIT x EBIT/vânzări x
vânzări/active totale x active totale/capitaluri proprii=profit net/capitaluri proprii,
unde: EBIT este profitul înainte de plata impozitelor i dobânzilor. Însă putem afirmaș
faptul că analiza acestei rate se poate face i pe baza sistemului DU PONT:ș
ROE=Vt/At x At/kp x Pn/Vt x 100
Vt/At- viteza de rota ie a activelor totaleț
At/Kp- factorul de multiplicare a capiatalului propriu mediu sau bra ul pârghieiț
financiare
Pn/At-profitul net la 1 leu venituri
Managerii au posibilitatea să ac ioneze asupra ratei rentabilită ii financiare prinț ț
urmărirea i influen area:ș ț
 vânzările generate de utilizarea activelor
 modul de finan are a activelor din capitalul propriu i datoriiț ș
 rentabilită ii nete a veniturilorț
31
Bu e, L.,ș Analiza economico-financiară, Ed. Economică, Bucure ti, 2005, pg. 285ț
32
Dorneanu, E. C., Diagnostic financiar al firmei cotate pe pia a de capital,ț Ed. Tipo Moldova, Ia i,ș
2008, pg. 145
33
Brezeanu, P., Bo tinaru, A., Prăjisteanu, B.,ș Diagnostic financiar. Instrumente de analiză financiară, Ed.
Economică, Bucure ti, 2003, pg. 414ș
14

1.3.3 Rata rentabilităţii economice(ROA)
Această rată este definită de Marin oleȚ 34
ca raport între rezultatul exercitiului
înainte de deducerea sarcinilor financiare, respectiv, dobânzilor i impozitelor iș ș
capitalul permanent.
Această rată se prezintă sub două forme:
ROA= rezultat din exploatare/activul total;
ROA=
Avantajele induse de rata de rentabilită ii economice în câmpul analitic seț
datorează faptului că ea este indepententă de structura financiară(gradul de îndatorare),
politica fiscală a statului prin care se impozitează profitul, precum i de elementeleș
excep ionale.ț 35
No iunea de rentabilitate economică, oricare ar fi indicatorul prin care seț
calculează, este cea mai sintetică i, în consecin ă, cel mai dificil de interpretat.ș ț
Rentabilitatea economică a unei întreprinderi depinde de factorii multipli varia i iț ș
interdependen i, pentru care este greu de izolat efectul individual.ț
Între rentabilitatea economică i rentabilitatea financiară există o strânsăș
corela ie. Renatabilitatea financiară î i are originea în rentabilitatea economicăț ș 36
În literatura de specialitate, rata rentabilită ii economice se prezintă sub maiț
multe forme:
ROA=
1.4 Analiza pragul de rentabilitate în turism
În literatura franceză, punctul critic se nume te ”point mort”, iar în literaturaș
engleză se nume te ”break-even”, acesta reprezintă acea dimensiune a activită ii la careș ț
34
ole, M.,Ț Analiza economico-financiară. Metode, tehnici i studii de caz,ș Ed. Universitară, Bucure ti,ș
2004, pg. 205
35
Spătaru, L., Analiza economico-financiară. Instrumesnt al managementului întreprinderilor, Ed.
Economică, Bucure ti, 2004, pg. 390ș
36
15

veniturile din vânzările de bunuri, lucrări i servicii sunt egale cu cheltuielile, profitulș
fiind nul.37
Pragul de rentabilitate este un indicator financiar care exprimă acel nivel de
activitate pentru care firma nu obţine nici profit nici pierdere (punctul în care încasările
firmei sunt egale cu costurile totale de producţe - fixe ş variabile). Pentru fiecare ipoteză
de preţ de vânzare această metodă permite determinarea volumului producţiei care
trebuie realizat sau a cotei de piaţă care trebuie câştigată pentru ca firma să devina
profitabilă. Pragul de rentabilitate poate fi calculat pe ansamblul întreprinderii pe diferite
produse şi activităţi. Acesta mai este cunoscut şi sub denumirea de punct mort.
Analiza pragului de rentabilitate numită si analiza cost-volum-profit este o metodă
de analiză a riscului, fiind cunoscută în literatura de specialitate i sub denumirea deș
analiza riscului din exploatare.
Legată de analiza marginală, utilizarea pragului de rentabilitate, se constituie într-
un instrument deosebit de eficient în eviden ierea, atât a dependen ei volumuluiț ț
desfacerilor de costurile de produc ie, cât i a veniturilor ob inute de firmă-sau aț ș ț
pierderilor suferite de aceasta-în raport cu diferitele volume ale vânzărilor.
Atunci când veniturile totale încasate (V) sunt egale cu costurile totale (CT),
profitul realizat (pr) va fi egal cu zero.
V = CT => pr = 0
Punctul în care se realizează această egalitate marchează ceea ce numim
"pragul de rentabilitate" al firmei turistice.
37
Spătaru, L., Analiza economico-financiară;Instrument al managementului întreprinderilor, Ed.
Economică, Bucure ti , 2004, pg. 393;ș
16
Figura nr. 1 Pragul de rentabilitate
Costuri şi
încasări
Total încasări
Costuri variabile
Costuri totale
Pierderi
(-)
Profit
(+)
V = CT
 (y) E

Cu alte cuvinte, punctul critic defineşte tocmai gradul de ocupare de la care
unitatea turistică începe să devină rentabilă, adică punctul de la care începe să obţină
profit.
17
Costuri fixe
( P rentabilitate )
Grad de ocupare0
Î min

CAPITOLUL II
18

PREZENTAREA GENERALĂ A AGEN IEI DE TURISMȚ
”TRAVIS TOURISM” IA IȘ
2.1. Scurt istoric al agen iei de turism TRAVIS TOURISMț
Agen ia de turism ”ț Travis Tourism” din Ia i este o agen ie tour-ș ț
operatoare(specializată în organizarea de programe i ac iuni turistice pe care leș ț
comercializează direct sau indirect prin intermediul altor agen ii de turism pe bază deț
contracte sau conven iiț 38
), a apărut pe pia a Ia ului, în anul 2002 din ideea celor patruț ș
asocia i: Dăscălescu Drago , Petrescu Alexandru Ciprian, Ujică Răzvan i Olariu Radu.ț ș ș
De atunci i până în prezent agen ia a reu it să se impună pe pia a Ia ului, creându- iș ț ș ț ș ș
propria clientelă stabilă formată atât din persoane fizice cât i din persoane juridice.ș
Agen iaț aparţine societăţii ” SC Nord-Tour SRL”. Societatea a fost înfiinţată în
anul 2002 şi înregistrată în Registrul Comerţului cu numărul de ordine: J22/294/2002,
atribuit în data de 20.03.2002. Forma de organizare sub care îşi desfăşoară activitatea este
societate cu răspundere limitată, agenţia fiind constituită pentru o durată nelimitată.
Agenţia oferă o gamă largă de servicii prin intermediul unui personal foarte bine
pregătit care deţine competenţa necesară abordării fiecărei situaţii apărute. În prezent,
“Travis Tourism” are un număr de 14 angajaţi, cu studii superioare, vorbitori de limbi
străine de circulaţie internaţională (engleză, franceză, italiană), dispuşi să vină mereu în
întâmpinarea clienţilor de luni până vineri între orele 09.00 – 19.00 şi sâmbăta între 09.00
- 14.00, sau la numerele de telefon: 0232 237 171, 0745 252 005, ori adresa de e-mail:
office@travis.ro. Agen ia are si o pagină de webț www.travis.ro unde se găsesc
informa ii referitoare la toate ofertele agen iei.ț ț
Sediul social al societăţii NORD-TOUR este în municipiul Iaşi, Bulevardul
Independenţii nr. 27, bloc C1-5, scara C2, etaj 2, ap 8, judeţul Iaşi. De asemenea,
societatea are o filială în Suceava i de curând a deschis un nou birou la Bucure ti.ș ș
38
Monitorul Oficial al României, partea I, Anul V, nr. 154, din 08.07.1993
19

De asemenea NORD-TOUR are şi un sediu secundar în municipiul Iaşi, strada
Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 1, judeţul Iaşi în care se concentrează majoritatea activităţilor
firmei, în special relaţiile cu clienţii.
Prin poziţionarea sediilor sale agenţia urmăreşte acoperirea unui număr cât mai
mare de consumatori, precum şi evidenţierea acesteia în raport cu celelalte societăţi cu
acelaşi profil sau cu profil asemănător.
Misiunea agen ie de turismț TRAVIS TOURISM este de a anticipa şi satisface
nevoile consumatorilor oferind produse de calitate în turismul intern şi internaţional.
Agenţia TRAVIS TOURISM este afiliată la A.N.A.T.(Asociaţia Naţională a
Agenţiilor de Turism din România) şi este din aprilie 2003 acreditată I.A.T.A.
(International Air Transport Association), iar din anul 2006 colaborează pentru o
promovare mai bună a produselor turistice cu Austrian Airlines care a acordat agen ieiț
statul de ”Austrian Travel Partner”.
În anul 2008 a primit locul 1 în Top Profit România, judeţul Iaşi, domeniul 63:
Activităţi anexe şi auxiliare de transport, activităţi ale agenţiilor de turism.39
Pentru a putea oferi servicii de calitate, firma se bazează pe relaţii de afaceri
stabilite cu parteneri de încredere, din ţară şi străinătate, printre care sisteme profesionale
de rezervări de bilete de avion, toate companiile aeriene care operează în România (prin
contracte directe sau prin intermediul IATA), companii de transport rutier internaţional,
agenţii şi hoteluri din ţară şi străinătate, companii de asigurări, companii de asigurări
auto.
2.2 Obiectul de activitate al agen iei tour-operatoare Travisț
Tourism
În actul constitutiv al societaţii S.C Nord Tour S.R.L este menţionat faptul că
obiectul de activitate principal conform codificării (ordin 337/2007 publicat în Monitorul
Oficial, partea I nr. 239/03.05.2007) este 7911 - Activităţi ale agenţiilor turistice.
De asemenea agenţia desfăşoară şi activităţi secundare printre care se numără
conform codului CAEN :
− 4939 - Alte transporturi terestre de călători;
39
http://w.w.w financiarul .ro;
20

− 5221- Activităţi de servicii anexe pentru transporturi terestre;
− 5222 - Activităţi de servicii anexe pentru transportului pe apă;
− 5229 -Alte activităţi anexe transporturilor;
− 5520 - Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată;
− 5590 - Alte servicii de cazare;
− 6621 - Activităţi de evaluare a riscului de asigurare şi a pagubelor;
− 6622 - Activităţi ale agenţilor şi broker-ilor de asigurări;
− 6629 - Alte activităţi auxiliare de asigurări şi fonduri de pensie;
− 6820 - Închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate;
− 7490 - Alte activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice n.c.a;
− 7711 - Activităţi de închiriere şi leasing cu autoturisme şi autovehicule rutiere
uşoare;
− 7912 - Activităţi ale tour-operatorilor;
− 7990 - Alte servicii de rezervare şi asistenţă turistică.
Succesul firmei este asigurat şi de diferenţierea faţă de firmele concurente prin
includerea în obiectul de activitate a unor servicii ce variază de la prestaţii simple până la
cele complexe, după cum urmează:
− rezervări de locuri de cazare în diferite staţiuni din România;
− rezervări de bilete pentru spectacole, concerte sau manifestări sportive;
− ticketing rutier (TOURING-EUROPABUS, TRANS-EUROPA, ATLASSIB şi
EUROTIME);
− ticketing aerian (KLM, AIR FRANCE, BRITISH AIRWAYS, SWISSAIR,
AUSTRIAN AIRLINES, OLIMPYC AIRWAYS, CSA, MALEV, ALITALIA,
LUFTHANSA, TAROM, DAC AIR);
− organizări de sejururi, serii de odihnă şi tratament în staţiuni montane şi pe
litoralul Mării Negre;
− organizări de conferinţe, simpozioane, cocktail-uri;
− tururi de 1-18 zile pe diferite trasee turistice, istorice şi culturale în România sau
21

străinătate;
− agroturism;
− excursii de studiu şi tematice pentru elevi, studenţi sau diverse instituţii;
− servicii rent a car;
− închirieri de autocare şi microbuze;
− asigurare de ghizi, translatori şi personal de însoţire pentru grupuri de turişti sau
turişti individuali;
− asistenţă turistică pentru obţinerea de vize turistice;
− consultanţă şi informare turistică.
2.3. Evolu ia indicatorilor economico-financiari ai agen iei înț ț
perioada 2006-2010
Eficienţa agenţiei de turism TRAVIS TOURISM se reflectă cel mai bine în
rezultatele financiare ale acesteia înregistrate pe parcursul anilor, făcându-se o analiză a
principalilor indicatori, care indică profitabilitatea activităţii desfăşurate.Vom analiza
situaţia financiară a agenţiei fiind luate în considerare veniturile, cheltuielile, cifra de
afaceri, profitul, situaţia activelor corporale, necorporale, numărul personalului şi
evoluţia numărului de angajaţi de la an la an.
În tabelul nr. 2.1, prezentăm în principalii indicatori financiari ai agen iei înț
perioada 2006-2010.
Tabelul nr. 2.1 Indicatori financiari (2006-2010)
Anul Cifră de
afaceri
(RON)
Venituri
(RON)
Cheltuieli
(RON)
Profit net
(RON)
Număr
angajaţi
2006 1126794 1367828 1025445 275369
2007 1774940 2116732 1667789 350598 13
2008 2766982 3128502 2721778 317169 16
2009 2239100 2471573 2568898 4858 15
2010 14
22

Din tabelul de mai sus se poate observa faptul că agenţia a înregistrat cel mai
mare profit în anul 2007 şi anume 350598 RON, iar cel mai mic în anul 2009 şi anume
4858 RON.
Această scădere a profitului s-a datorat crizei financiare care a afectat i acestș
domeniu de activitate i anume turismul. De asemenea putem constata, tot din tabelul deș
mai sus, că cifra de afaceri cea mai mare a fost în anului 2008, când aceasta a fost de
2766982 RON, iar cea mai scăzută a fost în anului 2006, când s-a înregistrat o cifră de
afaceri de 1126794 RON, odată cu vechimea în domeniu cifra de afaceri a crescut
considerabil.
Ca urmare a activită ii pe care agen ia a desfă urato în perioada analizată, 2006-ț ț ș
2010, numărul de angaja i a înregistrat o cre tere în 2008 cu 2 persoane, pentru ca înț ș
2009 ca urmare a efectelor crizei financiare numărul de angaja i să se reducă cu oț
persoană.
În figura 2.2, redăm evolu ia principalilor indicatori analiza i în perioada celor 5ț ț
ani, 2006-2010.
0
1000000
2000000
3000000
4000000
2006 2007 2008 2009 2010
Cifra de afaceri Venituri
Cheltuieli Profit net
În figurile următoare fig. 2.3, fig. 2.4, fig. 2.5 i fig. 2.6 prezentăm evolu iaș ț
23

fiecărui indicator financiar în perioada 2006-2010.
Figura 2.3. Evolu ia grafică a cifrei de afaceri în perioada 2006-2010ț
După cum putem observa i din reprezentarea grafică (figura 2.3), cifra de afaceriș
în perioada analizată, 2006-2010, a înregistrat o cre tere din 2006 până în 2008, în anulș
2008 fa ă de 2007 de 55,90%, iar în anul 2008 fa ă de 2006 de 145,5%, aproximativț ț
dublu i jumătate. De asemenea agen ia de turism TRAVIS TOURISM în anul 2008 aș ț
ob inut cea mai mare cifră de afaceri pentru perioada analizată în sumă de 2766982ț
RON. În timp ce în anul 2009 agen ia a înregistrat o scădere a cifrei de afaceri de laț
2766982 RON în 2008 la 2239100 RON în 2009, iar în 2010........
Scăderea cifrei de afaceri în 2009 fa ă de 2008 s-a datorat efectelor crizeiț
financiare mondiale care a afectat i popula ia României prin reducerea salariilor iș ț ș
disponibilizări ale salaria ilor, ceea ce a avut ca efect renun area de către popula ie laț ț ț
sejururi turistice.
Toate acestea au determinat reducerea cifrei de afaceri a agen iei, însă conducereaț
operativă speră că o dată cu diminuarea efectelor crizei financiare globale cererea de
produse turistice să crească i astfel să se înregistreze o cre tere a vânzărilor de astfel deș ș
produse în perioada următoare.
24
0
500000
1000000
1500000
2000000
2500000
3000000
2006 2007 2008 2009 2010
Cifra de afaceri

1367828
2116732
3128502
2471573
0
500000
1000000
1500000
2000000
2500000
3000000
3500000
2006 2007 2008 2009 2010
Venituri
Figura 2.4. Evolu ia grafică a veniturilor în perioada 2006-2010ț
După cum putem observa i din evolu ia grafică (figura 2.4) veniturile, la fel ca iș ț ș
cifra de afaceri au înregistrat din 2006 până în 2008 o cre tere remarcabilă, în anul 2008,ș
fiind în sumă de 1011770 RON, după care în anul 2009, acest indicator financiar a scăzut
fa ă de 2008 cu 21%, anul trecut, în 2010, acest indicator...................ț
Tot criza financiară mondială a fost cauza scăderii veniturilor, la fel ca i în cazulș
cifrei de afaceri.
Pentru a face fa ă acestei odioase crize financiare, managementul agen ieiț ț
TRAVIS TOURISM, a decis scăderea pre urilor la produsele turistice comercializate,ț
pentru a înregistra o cre tere a volumului vânzărilor de pachete turistice.ș
1025445
1667789
2721778
2568898
0
500000
1000000
1500000
2000000
2500000
3000000
2006 2007 2008 2009 2010
Cheltuieli
Figura 2.5 Evolu ia grafică a cheltuielilor în perioada 2006-2010ț
25

După cum putem observa i din evolu ia grafică (figura 2.5), volumulș ț
cheltuielilor a crescut de la an la an, de la 1025445 RON în 2006 la 2721778 RON în
2008. Această cre tere a cheltuielilor s-a datorat pe de o parte investi ilor pe care agen iaș ț ț
le-a făcut în anul 2008, atât în echipamente de birou i software, cât i în identificare deș ș
noi pie e de desfacere (circuite turistice). Iar pe de altă parte cre tere a cheltuielilor s-aț ș
datorat cre terii numărului de personal de la 13 la 16 angaja i, ceea ce a determinat oș ț
cre tere a cheltuielilor cu salariile i contribu iile sociale. Însă în anul 2009 volumulș ș ț
cheltuielilor a scăzut odată cu apari ia crizei financiare, iar în 2010 volumulț
cheltuielilor...............
275369
350598
317169
4858
0
50000
100000
150000
200000
250000
300000
350000
400000
2006 2007 2008 2009 2010
Profit net
Figura 2.6. Evolu ia grafică a profitului net în perioada 2006-2010ț
După cum putem observa i din evolu ia grafică (figura 2.6), profitul net înregistratș ț
de agen ia de turism TRAVIS TOURISM, pentru perioada 2006-2010 s-a aflat într-oț
cre tere în primii doi ani analiza i, apoi a urmat o scădere treptată a profitului din 2007ș ț
în 2008 dar i o scădere bruscă din 2008 în 2009, înregistându-se un profit doar de 4858ș
RON. Această scădere s-a datorat atât investi iilor pe care agen ia le-a efectuat în anulț ț
2008, dar mai ales a crizei financiare care a afectat veniturile agen iei.ț
Ca efect al reducerii pre urilor la produsele turistice, agen ia se a teapă la oț ț ș
cre tere a volumului vânzărilor de produse turistice, înregistrând astfel o cre tere aș ș
veniturilor având ca rezultat o cre tere a profitului net la sfâr itul anului 2010.ș ș
26

Pentru a-şi putea desfăşura activitatea în bune condi ii, agenţia TRAVISț
TOURISM deţine următoarele active, destinate să servească o perioadă îndelungată în
activitatea agen iei şi care nu se consumă la prima utilizare.ț
a) Active necorporale:
− cheltuieli de constituire (taxe şi alte cheltuieli de înscriere şi înmatriculare;
− cheltuieli de prospectare a pieţei şi publicitate legate de constituirea sau
dezvoltarea unităţii;cheltuieli de altă natură legate de înfiinţarea şi extinderea
activităţii unităţii patrimoniale);
− cheltuieli de dezvoltare (cheltuieli ocazionate de efectuarea unor lucrări sau
obiective de cercetare strict individualizate, care reprezintă garanţia realizării
eficienţei scontate de pe urma acestora pentru necesităţile proprii ale unităţii
patrimoniale);
− licenţa;
− programe informatice;
− fondul comercial.
b) Active corporale:
− spaţiile în care agenţia îşi desfăşoară activitatea (sediul principal şi punctele
de lucru);
− mijloace de transport (automobilele din departamentul rent-a-car, autocarele);
− mobilier (birourile personalului, scaune, mese,dulapuri etc.);
− aparatură birotică;
− calculatoare, imprimante, fax-uri;
− telefoane fixe şi mobile;
− aparat de aer condiţionat;
− alte imobilizări corporale.
Din analiza principalilor indicatori economico-financiari putem să concluzionăm
că efectele crizei financiare s-au resim it i în activitatea desfă urată de către agen ia deț ș ș ț
turism TRAVIS TOURISM.
27

2.4. Structura organizatorică la agen ia TRAVIS TOURISMț
Managementul firmei este asigurat de către managerul general, asta eviden iindu-ț
se în organigrama societă ii(fig. 2.1). Ierarhia poziţiilor ocupate de angajaţii firmei nuț
este foarte complicată, având o structură relativ simplă şi uşor de controlat, deoarece
dimensiunile firmei nu sunt foarte mari.
D-nul Cristian Alexandru Petrescu, s-a aflat printre cei patru asocia i chiar de laț
înfiin area firmei, acesta fiind la conducere. Acesta este şi astăzi la conducerea agenţiei,ț
ocupând funcţia de director general, coordonând întreaga activitate. Stilul de
management adoptat de echipa managerială este cel democratic, permiţând participarea
subalternilor la stabilirea obiectivelor şi repartizarea sarcinilor, promovând climatul
inovativ. Angajaţii sunt încurajaţi să-şi dezvolte ideile, să fie creativi şi să aibă iniţiativă,
chiar dacă pentru aceasta firma cheltuieşte sume importante. Managerii încurajează
încercările, angajaţilor cu idei acordându-le autonomie în experimentare.
Elementele sistemului de valori pe care pune accent firma TRAVIS TOURISM
sunt: serioazitatea, creativitatea (libertate în realizarea şi promovarea unor programe
turistice noi), egalitatea între angaja i, autorealizarea, disciplina, îndeplinireaț
responsabilităţilor, performanţa, autonomia individuală, democraţie.
Agen ia de turism TRAVIS TOURISM este o firmă etică deoarece promoveazăț
prin cultura managerială un echilibru între profit şi etică, practicând un management
moral. Managementul firmei este orientat către respectarea principiilor privind
importanţa clienţilor şi a calităţii serviciilor oferite, respectarea prevederilor legale,
securitatea informaţiilor interne, datoria faţă de comunitate şi cointeresarea angajaţilor.
28

Fiind membră ANAT, agen ia a adoptat codul de etică a acesteia pe care îlț
respectă fiecare angajat al companiei.
Agenţia de turism touroperatoare TRAVIS TOURISM îşi desfăşoară activitatea
sub conducerea directorului general Cristian Petrescu şi a asociaţiilor săi: administrator
Dragoş Dăscălescu, reprezentant marketing Adrian Grădinaru şi reprezentant ticketing
Răzvan Ujică.
Structura organizatorică a agenţiei, cuprinde mai multe birouri, care participă
direct la activitatea propriu-zisă sau desfă oară activită i calitative.ș ț Acestea sunt:
a) biroul de marketing;
b) biroul de ticketing;
c) biroul turism intern/extern;
d) biroul de rent-a-car;
e) biroul de contabilitate.
(a) Biroul de marketing este condus de Adrian Grădinaru, având ca misiune
promovarea agenţiei de turism, prin cucerirea de noi segmente de clienţi şi sporirea
vânzărilor, crearea de site-uri. Este o parte foarte importantă a firmei, întrucât face
legătura cu mediul extern şi se bazează foarte mult pe relaţiile publice.
(b) Biroul de ticketing, beneficiind de acreditare I.A.T.A. (International Air
Transport Association) şi de softuri profesionale de rezervări on-line (Worldspain,
Amadeus), oferă clienţilor posibilitatea de a achiziţiona la un preţ avantajos, bilete de
avion către orice destinaţie posibilă şi la orice companie aeriană. Acest lucru este posibil
datorită agenţilor TRAVIS, care oferă consultanţă fiecărui client în parte pentru a putea
beneficia de o informare promptă şi corectă cu privire la: curse aeriene, oferte speciale,
meniuri speciale, programe de fidelizare, orare de zbor, servicii la sol şi la bord,
proceduri de reconfirmare, asistenţă la tranzit, tarife şi bagaje, transport de animale, vize
de tranzit si servicii speciale.
(c) Biroul de turism intern/extern este unul foarte complex datorită faptului că
aici se elaborează un deviz estimativ al costului călătoriei, se fac rezervări la mijloacele
de transport i cazare, se încheie contracte cu diver i furnizori, pentru furnizarea deș ș
servicii turi tilor individuali sau grupurilor de turi ti i nu in ultimul r nd se intră înȃș ș ș
contact cu clientul, pentru ai pune la dispozi ie ceea ce caută.ț

(d) Biroul de rent-a-car: oferă un serviciu relativ nou pe pia a Ia ului i anumeț ș ș
cel de a închiria un autoturism confortabil cu sau fără ofer pe o perioadă de timp. Acestș
departament vine în ajutorul oamenilor de afaceri pentru a le putea oferi o mai mare
libertate de mi care.ș
(e) Biroul de contabilitate: personalul are grijă ca agen ia să- i desfă oareț ș ș
activitatea în condi ii legale, cu un grad de rentabilitate c t mai ridicat.ȃț
Deşi sunt repartizaţi în diferite departamente angajaţii agenţiei TRAVIS
TOURISM lucrează deseori împreună, pentru a acoperi cele mai exigente gusturi şi
preferinţe ale consumatorilor.
După cum reiese şi din organigrama societăţii, firma TRAVIS TOURISM a optat
pentru o structură a personalului relativ simplă, fiecare angajat având sarcini specifice,
precise cu privire la responsabilităţile şi atribuţiile sale în agenţie.
În cadrul agenţiei de turism TRAVIS TOURISM, conform organizării agenţiei pe
birouri, există următoarea structură de personal:
− un director general cu studii superioare;
− un administrator cu studii superioare;
− 3 reprezentan i ai departamentul de marketing cu studii superioare ;ț
− 2 agenţi de ticketing care au studii superioare şi cursuri Amadeus ;
− un economist cu studii superioare;
− reprezentant al departamentului de transport cu studii superioare;
− 2 şoferi autocar cu atestate;
− 3 agenţi turism cu studii superioare.
Atât ca dimensiune, cât şi ca nivel de calificare, personalul firmei are o structură
favorabilă desfăşurării unei activităţi eficiente. De asemenea toţi angajaţii deţin carte de
muncă. Totuşi fiecare salariat are o fişă de post în care sunt precizate aspecte legate de
atribuţiile sale în agenţie. Conform fişei postului, fiecare angajat are anumite sarcini cum
ar fi:
a) Director General:
− conduce întreaga activitate a agenţiei;
− organizează verifică şi controlează activitatea birourilor şi compartimentelor;

− selecţionează şi încadrează personalul agenţiei ;
− analizează fondurile de investiţii ale agenţiei ;
− face demersuri pentru contractarea de credite.
b) Agentul de turism:
− studiul programelor de voiaj ;
− formarea itinerariilor;
− alcătuirea devizului estimativ al costurilor pentru serviciile prestate;
− studiul modalităţilor de executare şi vânzare a voiajelor;
− păstrarea în fişiere structurate a informaţiilor referitoare la hotelurile existente.
− itinerariile vizitelor şi excursiilor cuprinse în oferta agenţiilor corespondente,
mersul trenurilor şi cursele aeriene regulate, la vize, paşapoarte, asigurări.
c) Economistul are ca atribuţii:
− îndeplineşte sarcinile de efectuare a contabilităţii primare;
− gestionează întregul patrimoniu al agenţiei;
− îmtocmeşte bugetul de venituri şi cheltuieli;
− întocmirea bilanţurilor contabile pe trimestru şi pe an;
− urmăreşte efectuarea la timp a plăţilor taxelor şi impozitelor.
d) Agentul de ticketing:
− caută cea mai bună şi mai scurtă rută aeriană pentru destinaţia propusă de client;
− caută să obţină cel mai bun preţ;
− consiliază clientul în legătură cu ruta dorită.
2.5. Rela ia agen iei cu mediul externț ț
2.5.1 Furnizori
2.4.2 Concurenti
2.4.3 Clienti
2

CUPRINS
CAPITOLUL I.....................................................................................................................1
CONCEPTE TEORETICE..................................................................................................1
1.1 Aspecte generale legate de agenţia de turism............................................................1
1.2 Indicatori de eficienţă economică specifici agenţiei de turism..................................5
1.3 Rentabilitatea. Tipologia rentabilităţii.......................................................................9
1.3.1 Rata rentabilităţii costurilor..............................................................................13
1.3.2 Rata rentabilităţii financiare..............................................................................13
1.3.3 Rata rentabilităţii economice(ROA) ................................................................15
1.4 Analiza pragul de rentabilitate în turism..................................................................15
CAPITOLUL II..................................................................................................................18
PREZENTAREA GENERALĂ A AGEN IEI DE TURISM ”TRAVIS TOURISM”Ț
IA IȘ ...................................................................................................................................19
2.1. Scurt istoric al agen iei de turism TRAVIS TOURISMț .........................................19
2.2 Obiectul de activitate al agen iei tour-operatoare Travis Tourismț ..........................20
2.3. Evolu ia indicatorilor economico-financiari ai agen iei în perioada 2006-2010ț ț ...22
2.4. Structura organizatorică la agen ia TRAVIS TOURISMț .......................................28
2.5. Rela ia agen iei cu mediul externț ț .............................................................................2
3

Capitolul 1

Recommended

Recommended

More Related Content

Similar to Capitolul 1

Similar to Capitolul 1 (15)

Capitolul 1