4. Luca 1,26-38:
Iar în a şasea lună a fost trimis îngerul Gabriel de la
Dumnezeu, într-o cetate din Galileea, al cărui nume era Nazaret,
către o fecioară logodită cu un bărbat care se chema Iosif, din
casa lui David; iar numele fecioarei era Maria.
Caravaggio - Bunavestire
5. În cetatea Nazaret, fără renume în vremea aceea, Îngerul Gabriel (în
traducere, Dumnezeu este puternic), o vizitează pe Maria, în smerenie, în a
şasea lună de la o altă vestire, mult mai glorioasă, în faţa lui Zaharia. Fecioara
nu intrase încă în casa lui Iosif, pentru că erau numai logodiţi. Între cei doi s-a
încheiat o logodnă minunată, pentru că Iosif făcea parte din casa regală a lui
David, din care trebuia să vină Regele Mesia.
6. Casa Mariei, locul unde
Îngerul a
vizitat-o
Şi intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea
ce eşti plină de har, Domnul este cu tine:
binecuvântată eşti tu între femei!
Shalom, lakh, Myriam,
Pace ţie, Miriam,
Adonai imakh,
Domnul este cu tine!
Eşti plină de iubirea
Duhului Sfânt, care te
consacră templul viu al
Sfintei Treimi.
7. Nazaret, în traducere floare
Expresia Domnul este cu tine, apare de 360 de ori în
Biblie. Prin Maria, Dumnezeu ne reaminteşte în fiecare zi că este
cu noi, Emanuel.
Îngerul a intrat în inima
Fecioarei, în taina vieţii
sale, dezvăluindu-i
prezenţa lui Dumnezeu.
Binecuvântarea pe care
Maria o primeşte este
semnul vieţii dumnezeieşti
care se va zămisli în ea,
alegând să-şi amestece
viaţa cu viaţa lui
Dumnezeu.
8. Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui
şi cugeta în sine: Ce fel de închinăciune poate
fi aceasta?
În faţa elogiului îngerului, Maria nu este tulburată de ceea
ce vede, ci de ceea ce aude. Cuvintele lui o înfioară. Smerenia ei
freamătă.
Pentru că s-a lăsat cucerită de
Adevăr, fiind smerită.
Pentru că era deja a lui
Dumnezeu, deşi era logodită.
9. Drumul Sfintei Fecioare către
casa lui Iosif şi către izvor
Numele Miriam este un
cuvânt compus din termenul
egiptean meri (iubită) şi iam, de
la Iaho (echivalentul lui Iahve).
Astfel, Maria înseamnă şi iubită
de Iahve, iubită de Dumnezeu.
Maria s-a înfiorat, dar ea cugeta
la sensul acestei salutări, pentru
că Domnul se ascundea sub vălul
acestei urări.
10. Şi îngerul i-a zis:
Nu te teme, Marie, căci ai aflat har de la Dumnezeu. Şi, iată,
vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Isus. Acesta
va fi mare şi Fiul Celui Preaînalt se va chema şi Domnul Dumnezeu îi
va da lui tronul lui David, părintele său. Şi va împărăţi peste casa lui
Iacov în veci şi împărăţia lui nu va avea sfârşit.
Cuvintele Îngerului sunt ca un
Credo pentru Fecioară, pentru că
se va hrăni din ele toată viaţa ei.
Avem şi noi un Crez,
asemenea Mariei?
11. Printr-un har unic, în toată istoria mântuirii, Sfânta
Fecioară va deveni mama Fiului lui Dumnezeu. Printr-o formă
metodică, Îngerul îi reaminteşte Mariei toate profeţiile care se vor
împlini prin ea, Poarta neumblată a lui Isus, Mireasa nenuntită a
Duhului Sfânt.
Isus/Yeşua (Dumnezeu mântuieşte),
este taina acestei vizite. Maria află
că Domnul are un Fiu!
Ea cunoaşte prima Lumina Sfintei
Treimi, fiind Profetul tăcut al
Crucii.
12. Şi a zis Maria către înger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu
cunosc bărbat? Şi, răspunzând, îngerul i-a zis: Duhul sfânt se va coborî
peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri: pentru aceasta şi Sfântul
care se va naşte din tine Fiul lui Dumnezeu se va chema.
Duhul Sfânt va tăinui dăruirea Mariei, ocrotind-o cu Puterea
Celui Prea Înalt. El este sufletul sufletului Mariei. Are aşa de mult grijă
de ea, încât îi dăruieşte întreaga lui Viaţă.
(Marie Dominique Phillipe)
13. Maria nu a cunoscut o iubire omenească mai puternică decât
iubirea lui Dumnezeu. De aceea, verbul a cunoaşte (yada) în Biblie
are un sens unic: este vorba de o cunoaştere spirituală atât de mare
între două persoane, încât necesită dăruirea în trup, prin taina
căsătoriei (Avraam o cunoaşte pe Saara, Isaac o cunoaşte pe Rebeca).
Dar Maria avea o altă cunoaştere, cea a lui Dumnezeu, de aceea este
Fecioară.
Şi pornind spre Nazaretul Galileii pământeşti
Gândul lor mergea-nainte pe potecile cereşti.
Şi-n iubirea lor aprinsă de un dor nemărginit,
Nu priveau unul spre altul,
ci-amândoi spre infinit!
Simfonia Mariei
14. Şi, iată, Elisabeta, rudenia ta, a zămislit şi ea fiu la
bătrâneţea ei, şi aceasta este a şasea lună pentru
ea, cea numită stearpă.
Că la Dumnezeu nimic
nu este cu neputinţă.
Şi a zis Maria:
Iată roaba Domnului.
Fie mie după cuvântul tău.
Şi Îngerul a plecat de la ea.
15. Maria este glasul profeţilor, al celor drepţi. Răspunsul Fecioarei este
aşteptarea universului, bucuria îngerilor, mântuirea oamenilor şi slava lui
Dumnezeu.
Facă-se voia ta! este semul dorinţei, exprimat în această rugăciune,
în care credinţa a căpătat chipul cel mai înalt al abandonării. Maria nu mai
trăieşte din viaţa ei, ci din viaţa Duhului Sfânt.
(Marie Dominique Phillipe )
Doamne, să se împlinească
în mine un Cuvânt zămislit
care rămâne,
înveşmântat în Trup.
Să-l pot vedea cu ochii mei,
să-l ating cu mâna mea,
să-l port în braţele mele,
Cuvânt viu, legănat
în pântecul meu feciorelnic.
(Sfântul Bernard de Clairvaux)
16. Colind despre Întrupare...
Raza cerului senin, Linu-i lin,
Ochii mei la tine vin, Linu-i lin,
Să se-nchine să mă-
nchin, linu-i lin,
Sânului rotund, alin, linu-i lin.
Să ne lase-n lăcrimar,
linu-i lin,
Plânsul trupului
pahar, linu-i lin,
Să-
l aducem în hotar, linu-i lin
