60 de motive bune pentru UE

Comisia
Europeană
60 de
motive bune
pentru UE
De ce avem nevoie
de Uniunea Europeană

60 de motive bune pentru UE 2 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 1 – Cu ce se poate mândri Europa............................................................................................ 4
1. UE garantează de 70 de ani pacea ........................................................................................................................................................................4
2. Noi suntem Europa: avem o Zi a Europei, un steag european și Oda Bucuriei............................................................................5
3. Numai împreună, Europa poate rămâne o putere intr-o lume a globalizării................................................................................6
4. Ne certăm și ne împăcăm, ca într-o familie numeroasă .........................................................................................................................7
5. Valorile europene sunt în ADN-ul Uniunii Europene: și inspiră și alte state .................................................................................8
6. Uniunea Europeană este un proiect în care fiecare este implicat.......................................................................................................9
7. Europa este cea mai populară destinație de vacanță din lume.........................................................................................................10
Partea 2 – UE consolidează economia și asigură prosperitatea ...............................................11
8. Europa se bazează pe o economie socială de piață..................................................................................................................................11
9. UE promovează prosperitatea, creșterea economică și ocuparea forței de muncă ..............................................................12
10. UE sprijină dezvoltarea regiunilor și regenerarea economica ............................................................................................................14
11. UE asigură un comerț echitabil cu alte părți ale lumii.............................................................................................................................15
12. Despre comerț, pe site-ul Comisiei Europene................................................................................................................................................16
13. Europa își sprijină agricultorii...................................................................................................................................................................................17
Partea 3 – UE asigură concurența loială pe piața internă .......................................................18
14. De la monitoare până la camioane: UE acționează împotriva cartelurilor..................................................................................18
15. Europa luptă pentru justiția fiscală......................................................................................................................................................................19
16. UE supraveghează băncile.........................................................................................................................................................................................20
Partea 4 – Uniunea Europeană protejează consumatorii.............................................................21
17. UE garantează drepturile pasagerilor care călătoresc cu avionul sau cu trenul ....................................................................21
18. UE reduce numărul de decese din traficul rutier .........................................................................................................................................22
19. UE sprijină drepturile consumatorilor................................................................................................................................................................23
20. Europa face cumpărăturile online mai sigure................................................................................................................................................24
21. UE garantează drepturile cumpărătorilor în cazul produselor defecte..........................................................................................25
22. Europa protejează economiile cetățenilor săi ..............................................................................................................................................26
Partea 5 – UE scade costul vieții ..........................................................................................................27
23. Piața unică face prețurile să scadă......................................................................................................................................................................27
24. Europa face serviciile de telefonie mai ieftine..............................................................................................................................................28
25. UE vă dă aripi: biletele de avion devin tot mai ieftine..............................................................................................................................29
26. UE reduce comisioanele bancare și costurile pentru utilizarea cardurilor de credit..............................................................30
27. UE face ca prețurile medicamentelor să fie mai avantajoase............................................................................................................31
Partea 6 – UE promovează o hrană sănătoasă și un mediu curat ..........................................32
28. UE pune preț pe alimentația sănătoasă............................................................................................................................................................32
29. UE ne protejează de fraudele alimentare ........................................................................................................................................................33
30. UE asigură o apă mai curată — de băut și de scăldat ...........................................................................................................................34
31. UE este lider mondial în combaterea schimbărilor climatice ..............................................................................................................35
32. UE sprijină reciclarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice..................................................................................36
Cuprins

Partea 7 – UE facilitează libera circulație în Europa...................................................................37
33. Datorită UE, cetățenii pot locui și desfășura activități profesionale în oricare stat membru al UE............................37
34. Europa vă ajută să beneficiați de asigurare de sănătate și în călătorii .......................................................................................38
35. Dacă sunteți implicat într-un accident, apelați: Europa dispune de numărul unic de urgență 112............................39
36. UE asigură mobilitatea transfrontalieră a conducătorilor auto..........................................................................................................40
37. UE face posibile călătoriile fără frontiere ........................................................................................................................................................41
Partea 8 – UE sprijină educația, cercetarea și cultura .................................................................42
38. UE trimite tinerii la studii în străinătate............................................................................................................................................................42
39. UE oferă un nou serviciu de voluntariat: Corpul european de solidaritate..................................................................................43
40. UE ajută tinerii să își găsească un loc de muncă........................................................................................................................................44
41. Cercetătorii europeni beneficiază de miliarde de euro prin Programul Orizont 2020 .........................................................45
42. UE creează un cloud european al științei..........................................................................................................................................................46
43. UE interconectează Europa – WLAN gratuit la sate și orașe ..............................................................................................................47
44. UE sprijină o Europă a culturilor.............................................................................................................................................................................48
45. UE ocrotește diversitatea culturală și desemnează capitale europene ale culturii ...............................................................49
Partea 9 – UE sprijină securitatea internă........................................................................................50
46. UE combate terorismul.................................................................................................................................................................................................50
47. UE acționează împotriva criminalității organizate......................................................................................................................................51
48. UE protejează femeile și copiii împotriva traficului și a abuzurilor.................................................................................................52
Partea 10 – Europa se implică în lume...............................................................................................53
49. Europa este cel mai mare susținător al programelor de dezvoltare în lume............................................................................53
50. Europa vine în ajutorul oamenilor afectați de criza siriană..................................................................................................................54
51. UE își ajută vecinii...........................................................................................................................................................................................................55
52. Europa este cel mai mare donator de ajutor umanitar din lume......................................................................................................56
Partea 11 – Europa vine în ajutorul oamenilor afectați de criza mondială a refugiaților57
53. Europa salvează vieți omenești..............................................................................................................................................................................57
54. Europa își păzește frontierele..................................................................................................................................................................................58
55. Europa luptă împotriva traficanților de persoane .....................................................................................................................................59
56. Europa combate cauzele migrației.......................................................................................................................................................................60
57. UE susține ideea unor standarde unitare în materie de azil în Europa.........................................................................................61
Partea 12 – UE reduce birocrația..........................................................................................................62
58. O Europă impunătoare în chestiunile majore și discretă în chestiunile minore.......................................................................62
59. UE nu este un moloh administrativ – Europa ne costă mai puțin decât credem....................................................................63
60. UE rentează.........................................................................................................................................................................................................................64
Cuprins

Părinții și bunicii noștri au trecut prin războaie. Noi,
însă, putem avea astăzi încredere în vecinii europeni.
Un război pe teritoriul UE este de neconceput, estul și
vestul Europei sunt unite. Proiectul european comun
garantează pacea. Ce cadou!
Secole la rând, Europa a fost în războaie. Numai în secolul
XX, au murit în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial cel
puțin 55 de milioane de persoane, iar vechea Europă s-a
prăbușit cu totul. Venise momentul pentru ideea unei Europe
unite, o utopie seculară, care a durat din epoca grecilor și
romanilor până în epoca modernă. Peste o jumătate de
miliard de europeni trăiesc astăzi în pace și libertate,
datorită UE.
La 9 mai 1950, ministrul francez al afacerilor externe,
Robert Schuman, a formulat ideea europeană. Statele
europene ar trebui să fie strâns unite din punct de vedere
economic într-o comunitate în serviciul păcii, astfel încât să
nu mai fie posibile războaie între ele. Crearea Comunității
Europene a Cărbunelui și Oțelului în 1952 a fost primul pas,
urmat de Tratatele de la Roma în 1957, care au marcat
începutul proiectului de pace european.
Privind retrospectiv, nu a existat niciodată în istoria Europei o
perioadă de pace atât de lungă, deja 70 de ani. Iar acest
lucru se întâmplă într-o lume în care în jurul nostru mocnesc
peste 40 de conflicte armate, care aduc moartea a cel puțin
170 000 de persoane în fiecare an.
Disputele sunt astăzi soluționate în mod diferit, după cum
declară președintele Comisiei Europene, Jean-Claude
Juncker: „Uneori, ne luptăm, dar în această luptă folosim
cuvintele. Ne rezolvăm conflictele stând la masă, nu în
tranșee.”
Pentru promovarea păcii, a reconcilierii, a democrației și a
drepturilor omului, UE a primit în 2012 Premiul Nobel pentru
Pace. Desigur, mulți s-au întrebat dacă UE merită acest
premiu prestigios, în pofida faptului că pe Marea Mediterană
mor refugiați și multe țări din UE sunt exportatoare de arme.
Da, îl merită. Meritele sale legate de menținerea păcii nu pot
fi contestate.
Discursul președintelui Juncker din 14.9.2016 privind starea
Uniunii
Despre Premiul Nobel pentru Pace acordat Uniunii Europene
Justificarea Comitetului Nobel din 12.10.2012 pentru
decernarea premiului UE
Partea 1 – Cu ce se poate mândri Europa
UE garantează de 70 de ani pacea

Din 2000, UE are un motto: „Unită în diversitate”.
Motto-ul este expresia faptului că UE respectă
numeroasele culturi, tradiții și limbi europene. Prin
steagul european, Ziua Europei și imnul european, UE
are simboluri comune.
Și ce faceți de 9 mai? În fiecare an, la această dată, Uniunea
Europeană sărbătorește Ziua Europei. Aceasta este săr-
bătoarea veritabilă a UE, chiar dacă, din păcate, europenii nu
au liber în această zi. Această dată are o semnificație
deosebită pentru Europa: la 9 mai 1950, ministrul de externe
de atunci al Franței, Robert Schuman, a prezentat pentru
prima dată o propunere pentru unificarea treptată a Europei,
ca o premisă indispensabilă pentru garantarea păcii,
democrației și prosperității în Europa de după război.
Declarația Schuman a reprezentat piatra de temelie pentru
ceea ce este astăzi Uniunea Europeană. Din 1985 ne
reamintim de această zi, în fiecare an. Reprezentanțele
Comisiei Europene, ministerele și organizațiile cetățenilor
organizează evenimente cum ar fi Zilele porților deschise.
Dar de ce poartă, de fapt, Europa numele de Europa? În
mitologia greacă, Europa este fiica frumoasă a regelui din
Fenicia. Legenda spune că a fost adusă de stăpânul zeilor,
Zeus, care era îndrăgostit nebunește de ea, în Creta, unde
acesta a sedus-o. Numele Europa datează din antichitate;
încă din secolul 5 î.Hr., scriitorul și geograful grec Herodot
descria teritoriile din nordul Mediteranei drept „Europa”.
În treacăt fie spus, Uniunea Europeană nu reprezintă o
clădire de la Bruxelles, ci o idee. Drapelul european este
simbolul său, un simbol al unității și identității europene.
Cercul de stele aurii simbolizează solidaritatea și armonia
între popoarele Europei. Prin tradiție, numărul doisprezece
este simbolul perfecțiunii și al unității, după modelul celor
douăsprezece luni ale anului sau celor douăsprezece ore de
pe cadranul ceasului. Și Europa urmărește această unitate. În
pofida unei păreri răspândite, numărul stelelor nu are nicio
legătură cu numărul statelor membre. Acesta a crescut între
timp, ajungând la 28.
UE are, de asemenea, un imn. Melodia aleasă a fost „Oda
Bucuriei” din Simfonia a noua a compozitorului german
Ludwig van Beethoven. Aceasta reprezintă un element de
patrimoniu cultural al Europei. Imnul european nu înlocuiește
imnurile naționale ale statelor membre, ci simbolizează
unitatea Europei în diversitate, cu un text minunat: „Slavă ție,
stea curată, voie bună pe Pământ, astăzi te simțim aproape,
sol din Rai, cu soare sfânt.” Ce s-ar mai putea spune?
Despre simbolurile UE, pe site-ul UE
Portalul de limbi al Europei
Noi suntem Europa: avem o Zi a Europei, un steag european
și Oda Bucuriei

În următoarele decenii, s-ar putea ca poziția Europei
în lume să fie periclitată. Din ce motive? Din cauza
evoluției demografice. Rata natalității este în mod
semnificativ mai mare pe celelalte continente. Astfel,
conform previziunilor Organizației Națiunilor Unite,
populația Africii va crește până în 2100 de patru ori,
iar Africa va detrona Asia din poziția de continent cu
cel mai mare număr de locuitori.
Astăzi trăiesc în UE peste 500 de milioane de oameni, ceea
ce înseamnă mai mult decât populația SUA și a Japoniei
împreună. Astfel, noi, europenii, reprezentăm opt la sută din
populația lumii, însă în 2050 vom mai reprezenta doar cinci
la sută. „Realitatea este clară: lumea crește pe zi ce trece.
Noi, în schimb, ne micșorăm.”, a descris președintele
Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, această evoluție.
Rezultatul: societatea europeană se află într-un proces de
îmbătrânire, lipsind forța de muncă pentru economie. În
același timp, scade importanța globală a Europei, atât din
punct de vedere economic și militar, cât și din punct de
vedere social. Până în 2050, nu va mai exista nicio țară a UE
între principalele șapte economii ale lumii. Însă UE, în
ansamblul său? Ne vom situa tot în fruntea clasamentelor.
Juncker a declarat: „Numai împreună suntem și vom rămâne
o putere demnă de luat în seamă.”
Într-o lume globalizată, cu multiplele sale provocări, niciun
stat al UE nu mai este suficient de mare ca să se afirme de
unul singur și ca să promoveze valorile noastre. Acest lucru
este posibil doar împreună, ca Uniune. „Există două tipuri de
state membre”, declară Frans Timmermans, prim-
vicepreședinte al Comisiei. „Cele mici și cele care nu au
realizat încă faptul că sunt mici.” Relațiile internaționale, de
care trebuie să se ocupe UE, nu se limitează numai la
politica externă și de securitate, ci implică și cooperarea
pentru dezvoltare, comerțul exterior, economia mondială,
migrația, schimbările climatice și politica în domeniul
energiei.
Prin urmare, este clar că Europa trebuie să funcționeze. În
pofida numeroaselor tensiuni și crize, statele membre
trebuie să colaboreze, în propriul lor interes. Juncker
avertizează: „Dușmanii noștri ar dori să ne dezintegrăm.
Concurenții noștri ar avea de profitat de pe urma divizării
noastre.” UE acoperă în prezent o Europă care se întinde de
la Lisabona până la Helsinki, de la Dublin până la Sofia, de la
Oceanul Atlantic până la Marea Neagră, de la Marea
Nordului și Marea Baltică până la Marea Mediterană. Sunt
monarhii și republici, state NATO și altele care nu sunt din
aceste categorii. UE poate oferi cetățenilor săi protecție, de
exemplu în cazul amenințărilor externe sau al consecințelor
globalizării, în situații în care statul lor n-o mai poate face
pentru ei. O alternativă mai bună la cooperarea europeană în
UE nu se întrevede.
Uniunii
Numai împreună, Europa poate rămâne o putere
într-o lume a globalizării

În orice familie se nasc dispute, chiar și în cele mai
bune. UE, ca familie a statelor europene, nu face
excepție. Cu privire la multe aspecte, există adesea o
dezbatere aprinsă, dar în final se ajunge întotdeauna
la un compromis.
Imaginați-vă o familie cu 28 de membri, asezați la aceeași
masă. Lucrurile se animă. Unul vrea imediat o decizie, altul
nu vrea deloc să participe, iar un al treilea zice ca are nevoie
de fonduri. La fel e și în UE. În privința temelor și a
propunerilor legislative importante, sunt adesea dispute care
pot dura și un an întreg în Parlamentul European sau în
Consiliul UE ( în cadrul căruia sunt reprezentate guvernele
naționale).
Desigur, asta te duce cu gândul câteodată la o piață unde
totul este negociabil. Însă aceasta este singura modalitate
de a pune de acord interese complet diferite. Disputa este o
mărturie a vitalității dezbaterii politice. Este necesar și
rezonabil să se aleagă calea justă pentru viitorul Europei.
Desigur că „Bruxelles-ul” nu face toate lucrurile bine. Însă
„Bruxelles-ul” face totuși multe lucruri bine, pe care fiecare
guvern în parte nu le-ar putea face la fel de bine dacă nu ar
exista „Bruxelles-ul”.
Ori de câte ori o țară nu vrea deloc să contribuie, există un
arbitru: Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Judecătorii din
Luxemburg mediază litigiile și pronunță o hotărâre, de
exemplu atunci când un guvern formulează o acțiune
împotriva deciziilor UE sau atunci când Comisia Europeană
acționează în justiție un stat membru pentru că nu respectă
tratatele UE.
Întrucât toți membrii familiei UE sunt adulți, aceștia au
libertatea să plece. UE este o asociere a statelor europene
bazată pe principiul libertății; prin urmare, fiecare stat
membru este liber în orice moment să părăsească UE
(conform articolului 50). Poporul britanic a decis în iunie
2016, în urma unui referendum, să se retragă din UE. Dacă
retragerea se va derula conform planului, Uniunea va pierde
cea de a treia economie națională, cel de al doilea
contribuitor net și un actor diplomatic cu greutate în Consiliul
de Securitate al ONU. UE va deveni astfel mai mică și mai
vulnerabilă.
Unii vorbesc astăzi de o criză existențială a UE. Pare
improbabil ca Uniunea Europeană să se destrame. Datorită
poziției insulare, britanicii au avut întotdeauna un statut
special în UE. Din perspectiva actuală, nu este de așteptat ca
alte state să urmeze exemplul britanicilor. Ca urmare a
votului în favoarea Brexitului, a crescut din nou în mod
semnificativ sprijinul pentru UE în state precum Țările de Jos
și Franța. Avantajele pieței unice, ale libertății de circulație și
ale influenței politice a unei Uniuni de 27 de state membre,
sunt prea mari pentru a fi neglijate. Cu toate acestea, este
evident că UE va continua să se schimbe și pe viitor.
Articolul 50 din Tratatul UE
Site-ul UE privind Curtea de Justiție a Uniunii Europene
Ne certăm și ne împăcăm, ca într-o familie numeroasă

De 70 de ani domnește pacea, care se clădește pe
democrație și statul de drept. Cu valorile sale și
modul său de viață, Europa este în lumea întreagă un
model de schimbare și transformare democratică.
După Al Doilea Război Mondial, în 1951 a început, odată cu
instituirea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului,
istoria Uniunii Europene. În 1957, adică cu 60 de ani în urmă,
șase state au semnat Tratatele de la Roma considerate
drept document fondator: Germania, Franța, Italia, Belgia,
Luxemburg și Țările de Jos. Scopul a fost încă de la început
promovarea păcii și prosperității pe continent, aceasta fiind,
într-un fel, în genele Uniunii. Președintele Comisiei Europene,
Jean-Claude Juncker spune: „O parte integrantă a modului
nostru de viață europeană o reprezintă valorile noastre.
Sunt valorile libertății, democrației și statului de drept. Valori
pentru care, de-a lungul secolelor, s-a luptat pe câmpul de
bătaie și de la tribune.”
UE este deschisă tuturor țărilor democratice din Europa care
doresc să adere. Cu economia sa de piață funcțională și cu o
democrație stabilă, UE a atras de-a lungul anilor ca un
magnet tot mai multe state. Uniunea a crescut de la șase la
28 de țări și se întinde de la Oceanul Atlantic până la Marea
Neagră. În UE trăiesc astăzi peste 500 de milioane de
oameni.
După căderea Cortinei de Fier în 1989, UE a contribuit la
depășirea divizării între Est și Vest. Multe țări foste
comuniste din Europa Centrală și de Est au devenit membre
în 2004 și 2007. UE a întărit forțele democratice și a
promovat creșterea economică. În 2013, Croația a aderat la
UE, devenind al 28-lea stat membru. În cazul în care Regatul
Unit duce la îndeplinire conform planului retragerea din UE,
după cum s-a decis în urma referendumului din 2016, UE va
avea pentru prima dată cu un membru mai puțin, acesta
fiind un punct de cotitură în istoria sa.
Pe de altă parte, cresc speranțele altor state candidate la
aderare. Este vorba în special de țările din Balcanii de Vest:
Albania, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru
și Serbia. În ceea ce privește aderarea Turciei, aceasta va fi
negociată în continuare, însă, din cauza deficitului
democratic actual, este mai îndepărtată. Prin politica sa
europeană de vecinătate, UE sprijină stabilitatea, securitatea
și prosperitatea și în țările din imediata apropiere a
frontierelor sale externe.
UE rămâne un exemplu pentru multe regiuni din lume. Niciun
alt continent nu a dezvoltat astfel de forme de cooperare.
Împreună suntem cea mai mare zonă economică din lume,
cel mai important partener comercial al Chinei, precum și al
SUA. Suntem cel mai mare donator de ajutor umanitar și
investim într-un viitor durabil, în atenuarea schimbărilor
climatice și în prevenirea conflictelor. „Lumea de astăzi are
nevoie de o forță care are în ADN-ul său pacea și prevenirea
conflictelor”, a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru
afaceri externe, Federica Mogherini.
Despre extindere, pe site-ul Uniunii Europene
Despre țările potențial candidate, pe site-ul Uniunii Europene
(în engleză)
Discursul ținut de Federica Mogherini la Berlin, la 7.12.2016
(în engleză)
Valorile europene sunt în ADN-ul Uniunii Europene:
și inspiră și alte state

Vreți să aveți un cuvânt de spus în UE, ca cetățeni?
Pentru acest lucru nu trebuie să așteptați
următoarele alegeri europene din 2019. Fiecare
persoană poate exercita o influență prin inițiative,
propuneri și petiții.
Dacă vă preocupă în mod deosebit o anumită temă și sunteți
de părere că ar trebui să existe o lege europeană în acest
sens, puteți demara o „inițiativă cetățenească europeană”.
Din 2012, există această nouă posibilitate, de implicare a
cetățenilor în afara alegerilor și a partidelor, și este foarte
adesea utilizată. Peste cinci milioane de cetățeni au demarat,
de la acel moment, peste 20 de astfel de inițiative.
Inițiatorii trebuie să adune semnăturile a cel puțin un milion
de cetățeni provenind din 7 dintre cele 28 de state membre.
Ulterior, pot cere Comisiei Europene să prezinte o propunere
de act legislativ al UE. Desigur, obiectul inițiativei trebuie să
facă parte din domeniile de competență ale Comisiei
Europene. Nu există o obligație de a schimba legislația, nici
măcar în cazul unei inițiative reușite, însă Comisia trebuie să
ofere motive bine întemeiate dacă refuză să acționeze.
Până în prezent au existat trei inițiative cetățenești europene
încununate de succes. Este vorba despre apă ca drept al
omului, despre protecția embrionilor și despre o interdicție
referitoare la experimentele pe animale. Există șase alte
inițiative în curs, de exemplu cele referitoare la mai puțin
plastic în mări și oceane, la protecția căsătoriei și a familiei,
sau la interzicerea erbicidelor pe bază de glifosat.
În domeniul legislativ, Comisia Europeană efectuează în
prealabil o consultare publică. Cetățenii, întreprinderile și
organizațiile pot oferi know-how și indicații valoroase. În
cadrul dialogurilor cu cetățenii, în întreaga UE, europenii pot
discuta cu comisarii, adesea și pe Facebook. Fiecare cetățean
poate trimite o petiție Parlamentului European. Ombuds-
manul European primește plângerile referitoare la cazurile
de administrare defectuoasă sau de încălcare a legii de
către instituțiile UE.
Mulți cetățeni consideră că există un deficit de democrație la
nivelul UE. Unul din motivele invocate adesea în acest sens
este faptul că executivul Uniunii, Comisia Europeană, nu este
ales în mod direct de către cetățeni. Comisarii sunt propuși
de către guvernele din statele lor, după care Parlamentul
European îi audiază și îi acceptă sau îi respinge. La alegerile
europene din 2014, partidele politice au propus pentru prima
dată candidați pentru funcția de președinte al Comisiei. Din
partea Creștin Democraților s-a aflat în cursă
luxemburghezul Jean-Claude Juncker, iar din partea Social
Democraților germanul Martin Schulz. Prin urmare, alegătorii
au putut să influențeze cine se află la cârma elaborării și
punerii în aplicare a politicilor UE. Întrucât Partidul Popular
European (PPE) a obținut cel mai mare număr de voturi, dl
Juncker a devenit noul președinte al Comisiei Europene. Ar
trebui ca această evoluție către un nivel mai ridicat al
democrației europene să continue și în 2019, la următoarele
alegeri.
UE este parte a democrației noastre parlamentare.
Directivele și regulamentele UE nu sunt elaborate de
„eurocrați nealeși”. Comisia propune legi, dar cei care decid
apoi cu privire la acestea sunt Parlamentul European, ales
prin vot direct (unde România are 32 de parlamentari) și
guvernele statelor membre (rezultate din alegeri
democratice), în cadrul Consiliului de Miniștri. Legislația UE
nu este, prin urmare, adoptată fără participarea politicienilor
aleși din România.
Posibilități de a avea un cuvânt de spus în UE
Inițiativa cetățenească europeană
Consultările Comisiei Europene
Dialogurile Comisiei Europene cu cetățenii
Alegerile europene
Uniunea Europeană este un proiect în care fiecare este implicat

Turnul Eiffel din Paris, poarta Brandenburg de la
Berlin sau Vaticanul, la Roma – Europa are numeroase
atracții unice de oferit. Acestea atrag mai mulți turiști
decât oricare altă regiune din lume.
Anul 2016 a fost un an record pentru turismul din Europa, în
ciuda atacurilor teroriste și a îngrijorărilor în materie de
securitate. Organizația Mondială a Turismului a numărat
aproximativ 620 de milioane de vizitatori în Europa. Astfel, o
jumătate din cele 1,2 miliarde de persoane aflate în vacanță
sau în călătorie de afaceri au avut Europa ca destinație sau
au rămas peste noapte în Europa. Niciun alt continent nu
este atât de popular. Pe locul al doilea la mare distanță se
situează regiunea Asia-Pacific, destinație aleasă de un sfert
dintre călători (24 %), urmată de cele două Americi, cu 16 %.
Motivul pentru popularitatea tot mai mare a Europei este –
în comparație cu dolarul american și cu alte monede
importante – moneda euro avantajoasă, datorită căreia
călătoriile în Europa sunt mai ieftine pentru persoanele care
vin din străinătate.
O destinație deosebit de populară în rândul turiștilor și al
persoanelor aflate în călătorii de afaceri este Germania.
Dacă analizăm numărul de cazări peste noapte în hoteluri și
pensiuni, Germania se situează pe primul loc, cu aproape
161 de milioane de sosiri de vizitatori din întreaga lume în
2015, potrivit Oficiului de Statistică Eurostat. Franța s-a
clasat pe locul al doilea, cu 157 de milioane de cazări peste
noapte, urmată de Spania (114 milioane). Majoritatea
turiștilor din afara țărilor europene, potrivit Eurostat, au
provenit din Statele Unite și din Rusia.
România a devenit în ultimii ani o destinație turistică
atractivă, fie că vorbim de călătorii de afaceri sau vacanțe.
Dacă analizăm numărul total de cazări în hoteluri și pensiuni,
România a devenit interesantă atât pentru turiștii români,
cât și străini, cu un număr de 20 milioane înnoptări la o
populație de aproximativ 20 milioane locuitori, conform
ultimelor date furnizate de Eurostat. România a realizat in
ultimii ani progrese semnificative în domeniul turismului,
investiții în facilitățile de cazare, iar popularitatea țării în
rândul turiștilor este în creștere.
De altfel, Europa este foarte populară și în rândul
europenilor: Trei sferturi din turiștii din UE sunt cetățeni din
alte state membre UE. Potrivit Eurostat, în 2014, unul din
cinci călători în UE era un turist dintr-o țară din afara UE.
Turismul internațional reprezintă pentru Europa o ocazie
uriașă de redresare economică. Potrivit Organizației
Mondiale a Turismului, veniturile europene provenite din
turismul internațional s-au ridicat în 2015 la 451 miliarde de
dolari americani (aproximativ 428 miliarde de euro).
Comunicarea Organizației Mondiale a Turismului din
17.01.2017 (în engleză)
Raportul pe 2016 al Organizației Mondiale a Turismului (în
engleză)
Europa este cea mai populară destinație de vacanță din lume

Cunoaștem cu toții realizările economiei sociale de
piață: lucrătorii din UE nu pot fi concediați de pe o zi
pe alta. Femeile însărcinate beneficiază de protecție
specială, iar întreprinderile nu pot constitui carteluri
care să dicteze prețurile. Toate acestea sunt
garantate.
În Tratatul de la Lisabona, se prevede că UE acționează
pentru „o economie socială de piață cu grad ridicat de
competitivitate”. Obiectivul este de a ajunge la prosperitate
și la ocuparea integrală a forței de muncă, garantând, în
același timp, drepturile sociale ale lucrătorilor. În acest scop,
statul intervine în mod activ în economie, de exemplu în
ceea ce privește protecția consumatorilor sau concurența.
În ultimele decenii, economia socială de piață și-a dovedit
valoarea în întreaga Europă. Datorită ei, multe categorii de
populație devin din ce în ce mai prospere, putându-se baza,
în același timp, pe securitatea socială. De aceea, multe
persoane din afara Europei asociază continentul nostru cu o
promisiune de prosperitate.
Desigur, economia socială de piață trebuie mereu
renegociată și apărată.
Pentru președintele Juncker, prioritățile sunt o Europă mai
socială, cu condiții de muncă echitabile, o piață funcțională a
forței de muncă și un dialog social solid. UE promovează
participarea companiilor în întreaga Europă, asigură
sănătatea la locul de muncă, reglementează munca part-
time și garantează standarde minime pentru concediul de
odihnă și timpul liber. Pe lângă lupta împotriva dumpingului
salarial, Comisia Europeană combate evaziunea fiscală, se
angajează în politici active pe piața forței de muncă
europene și promovează crearea de noi locuri de muncă. De
asemenea, UE are meritul de a garanta standarde
paneuropene pentru recunoașterea diplomelor și a
calificărilor, ceea ce facilitează posibilitatea de a lucra în
altă țară din UE.
Articolul 3 din Tratatul de la Lisabona
Uniunii
Partea 2 – UE consolidează economia și asigură prosperitatea
Europa se bazează pe o economie socială de piață

Criza economică și financiară a lăsat urme adânci. În
special în sudul Europei, șomajul nu dă înapoi și multe
țări au datorii mari. Ca urmare, se investește mai
puțin. Acest lucru paralizează economia și duce la
creșterea șomajului. Comisia Europeană ia măsuri de
protecție: printr-o coordonare la nivelul UE a
politicilor economice (așa-numitul Semestru
European) și printr-un plan de investiții.
În multe dintre țările UE, criza a scos la iveală problemele
fundamentale și tendințele negative. De asemenea, ne-a
arătat cât de mult depind economiile țărilor din UE una de
cealaltă. O mai bună coordonare a politicilor economice la
nivelul UE ne poate ajuta să rezolvăm aceste probleme și să
promovăm creșterea economică și crearea de locuri de
muncă. În urma învățămintelor desprinse în urma crizei,
Comisia prezintă anual recomandări specifice fiecărei țări,
care sunt incluse în planificările bugetare și economice ale
statelor membre.
Comisia Juncker are și un alt remediu împotriva crizei: planul
de investiții al UE, lansat în 2014, cunoscut și sub denumirea
de „Planul Juncker”. Prin îmbunătățirea condițiilor pentru
investiții și printr-un sistem de garanții, se stimulează
generarea, în primii trei ani de la lansarea Planului, a unor
investiții în valoare de 315 miliarde de euro în întreaga
Uniune Europeană.
Principiul care stă la baza acestui mecanism: UE oferă
împrumuturi pentru modernizarea întreprinderilor mici și
mijlocii sau, adesea, pentru proiecte de infrastructura
majore, cum ar fi construcția de drumuri, rețele de date și
rețele energetice. Destinatarul ideal este o întreprindere care
dorește să investească în viitor, însă are dificultăți în
procurarea fondurilor. UE își asumă o parte din riscurile
legate de investiții, inclusiv prin intermediul unor garanții,
astfel încât investitorii privați să poată plasa mai ușor
fonduri în cadrul proiectului.
Contrar scepticismului inițial, punerea în aplicare a Fondului
european pentru investiții strategice (FEIS) a început bine. În
ianuarie 2017, finanțarea din FEIS atrăsese deja investiții
suplimentare în valoare de 168 miliarde de euro, mai mult
de jumătate din suma preconizată. În cadrul proiectelor deja
aprobate, se estimează ca peste 100 000 de persoane
urmează să își găsească un nou loc de muncă. Peste
380 000 de întreprinderi mici și mijlocii ar putea beneficia
de pe urma acestor împrumuturi rentabile.
România are nevoie de fondurile FEIS. Până în acest moment
(ianuarie 2017), patru proiecte în valoare de 133 milioane
de euro, ce vor fi finanțate din fondurile FEIS, au fost
aprobate, iar investițiile suplimentare estimate urcă la 367
milioane de euro. De asemenea au fost aprobate trei
acorduri cu intermediari financiari (bănci, fonduri de
investiții, etc.) în valoare de 32 de milioane de euro, cu
investiții suplimentare estimate la 319 milioane de euro.
Peste 2200 de întreprinderi mici si start-up-uri vor fi
sprijinite prin intermediul acestor proiecte. De exemplu,
programul de împrumuturi în domeniul agricol, al Băncii
Europene pentru Investiții, semnat în iulie 2016, va facilita
accesul IMM-urilor active în sectorul agricol la linii de
creditare în valoare de 15 milioane de euro.
UE promovează prosperitatea, creșterea economică
și ocuparea forței de muncă

Conform evaluării intermediare pozitive, planul ar trebui să
fie intensificat și extins. FEIS își propune să atragă până în
2020 investiții suplimentare în valoare de cel puțin 500 de
miliarde EUR, iar până în 2022 de până la 630 de miliarde
EUR. Domeniile prioritare sunt sănătatea, educația și
formarea, precum și integrarea migranților.
În același timp, piața internă a UE constituie un plan uriaș de
redresare economică. Comerțul transfrontalier fără taxe
vamale le scutește pe firme de costuri inutile și face ca
produsele acestora să fie mai avantajoase pentru
consumator. Este ușor pentru întreprinderi să investească în
alte state membre ale UE. Lucrătorii pot alege în care țară
din UE doresc să muncească. Toate aceste realizări din
ultimele decenii au dus la consolidarea competitivității, la
creștere economică și la prosperitate. De asemenea, Uniunea
Europeană a devenit cea mai mare economie a lumii,
devansând chiar SUA și China.
Comisia Europeană: Planul de investiții
Coordonarea politicilor economice în cadrul semestrului
european

Fie că e vorba de zone puternice economic, precum
Bucureștiul și Clujul, fie de regiuni izolate din
Moldova și Delta Dunării, toate beneficiază de pe
urma fondurilor europene. Prin fondurile structurale și
de investiții, UE își propune să prevină decalajele
excesive dintre regiunile sale.
Fondurile îi ajută pe oameni să găsească locuri de muncă și
să ducă o viață mai bună în cartierul sau în satul lor. În plus,
pe lângă dezvoltarea urbană și ocuparea forței de muncă,
sunt promovate agricultura și dezvoltarea rurală, precum și
cercetarea și inovarea.
Politica regională se află pe locul doi ca mărime în bugetul
UE, după politica agricolă. În perioada de programare 2014-
2020, sunt disponibile 351 de miliarde EUR pentru regiuni,
fondurile alocate României însumând 22.5 miliarde din total.
Așa cum spunea de curând comisarul european pentru
politică regională, Corina Crețu, fondurile europene au
devenit principala sursă de investiții publice în România, cu o
contribuție semnificativă la Produsul Intern Brut. Dacă ne
uităm la investițiile din perioada de programare anterioară,
2007-2013, succesele sunt evidente. Să luăm doar exemplul
programului de dezvoltare regională.
Prin proiectele finanțate din fonduri europene și finalizate în
cele opt regiuni de dezvoltare, până în octombrie 2016, au
fost realizate următoarele:
 2.723 km de drum județean și străzi orășenești
reabilitate/modernizate;
 124 km de autostrăzi și 923 km de drumuri
naționale construite;
 24.582 de locuri de muncă nou-create;
 2.407 companii care au beneficiat de sprijin;
 98 de unități medicale reabilitate;
 225 de centre sociale reabilitate;
 494 de unități de învățământ reabilitate;
 1.253 de IMM-uri care au beneficiat de ajutoare
pentru investiții directe;
 74 de structuri de sprijinire a afacerilor;
 589 de proiecte în domeniul turismului;
 42 de proiecte majore connectând populația la
servicii de bază în domeniul alimentării cu apă;
 12 proiecte regionale de gestionare a deșeurilor;
 400 de facilități sau servicii îmbunătățite la
standarde europene, în domeniile sănătății,
educației și social;
 850.000 de persoane ce au beneficiat de formare
profesională, consiliere etc.
Finanțarea UE, ca principală sursă de investiții publice, a
adus beneficii clare României: reducerea efectelor crizei
financiare și economice, crearea de noi locuri de muncă,
sprijin pentru cercetare și inovare, precum și, nu în ultimul
rând, reabilitarea infrastructurilor.
Un avantaj al politicii regionale europene este, de asemenea,
certitudinea privind planificarea pe termen lung, datorită
perioadelor de finanțare de șapte ani - regiunile din România
pot conta astfel pe disponibilitatea fondurilor UE și dincolo
de ciclurile bugetare interne anuale.
Politica de coeziune sprijină UE în ansamblul ei, guvernele
naționale, regiunile și orașele să coopereze, ca parteneri, în
proiecte ce vor face viața fiecărui cetățean mai bună. Nu
credem să existe un exemplu mai bun despre ce înseamnă
solidaritatea în Europa.
Comisia Europeană: Bugetul disponibil pentru perioada
2014-2020
Comisia Europeană: Planul de investiții pentru Europa
Bilanțul politicii de coeziune în perioada 2007-2013
Platforma de date deschise privind fondurile structurale
și de investiții europene - România
UE sprijină dezvoltarea regiunilor și relansarea economică

Prosperitatea Uniunii Europene se bazează pe un
comerț liber și deschis. 31 de milioane de locuri de
muncă din UE depind de exporturi. Altfel spus, aproape
unul din șapte locuri de muncă din Europa. Acordurile
noastre comerciale pun bazele unor relații comerciale
echitabile cu alte părți ale lumii.
Acordurile comerciale ajută întreprinderile să găsească noi
debușeuri comerciale, pentru a-și maximiza profiturile și a
crea noi locuri de muncă. De acest lucru beneficiază și
consumatorii. A face cumpărături de pe canapea, la prețuri
mai mici, în lumea digitală, sau a găsi o gamă largă de
produse în magazine sau centre comerciale constituie
realizări ce trebuie apărate într-o epocă în care
protecționismul este din ce în ce mai popular. UE este ferm
angajată să mențină o politică a piețelor deschise și să
contracareze tendințele izolaționiste. În cazul în care, de
exemplu, Statele Unite se retrag din acorduri comerciale
multilaterale, în Europa poate fi găsit un nou partener.
Multe guverne au solicitat deja ca UE să intensifice discuțiile
pe tema acordurilor de liber schimb, cel mai recent exemplu
fiind Mexicul. Miza este mare. Previziunile indică faptul că
90 % din creșterea economică la nivel mondial din următorii
10-15 ani va avea loc în afara UE. În acest context,
acordurile comerciale încheiate de UE cu țări terțe oferă
oportunități de export semnificative pentru UE. Pe de altă
parte, adevărul este că nu toate sectoarele beneficiază în
aceeași măsură de deschiderea piețelor. Pierderea de locuri
de muncă din industria prelucrătoare are de a face mai
degrabă cu digitalizarea și cu automatizarea, decât cu
comerțul liber. În această privință, politica și economia
trebuie să creeze alternative.
Contrar a ceea ce se afirmă frecvent, nu societățile
multinaționale sunt cele care beneficiază cel mai mult de pe
urma scutirilor de taxe vamale și a înlăturării altor bariere
din calea comerțului, ci mai ales întreprinderile mici și
mijlocii. În mod normal, multinaționalele au resursele
necesare pentru a-și desfășura activitatea pe diferite piețe,
cu sisteme complexe de reglementare, sau pentru a-și
dezvolta propria producție pe piețe-țintă. Întreprinderile mai
mici nu dispun de aceste resurse.
O politică comercială solidă include instrumente de apărare
comercială, deoarece numai comerțul echitabil este un
comerț liber. Împotriva dumpingului și a concurenței neloiale
prin investiții publice, UE dispune de un instrument
compatibil cu normele Organizației Mondiale a Comerțului
(OMC), pe care a decis să îl utilizeze, de exemplu, împotriva
prețurilor de dumping la oțel și la produse siderurgice din
China. Țările în curs de dezvoltare au, la rândul lor,
posibilitatea de a-și proteja agricultura și industria
agroalimentară prin taxe vamale asupra importurilor.
În toamna anului 2015, Comisia Europeană a prezentat o
nouă strategie intitulată „Comerț pentru toți”. Printr-o politică
comercială bazată pe valori, UE urmărește să întărească
legăturile dintre creșterea economică și dreptatea socială,
standardele în materie de drepturi ale omului și normele în
materie de sănătate și securitate în muncă, precum și
protecția mediului, promovând în același timp buna
guvernanță și statul de drept. În această privință, UE își
intensifică dialogul cu partenerii comerciali și include în
viitoarele acorduri comerciale dispoziții cu privire la
combaterea corupției. În plus, UE stabilește standarde în
materie de muncă, protecția sănătății și mediu și sprijină
sistemele comerciale echitabile și etice, precum și lanțurile
de aprovizionare responsabile.
Despre comerț, pe site-ul Comisiei Europene
UE asigură un comerț echitabil cu alte părți ale lumii

Moneda euro este relativ tânără: ea a fost introdusă
în 1999 ca moneda de cont și, începând din 2002, se
regăsește, de asemenea, în portofelele cetățenilor.
Aproximativ 338 de milioane de europeni plătesc în
fiecare zi cu această monedă comună, pe care au
adoptat-o 19 dintre cele 28 de state membre ale UE.
România nu a adoptat încă moneda Euro, însă își propune
obiective ambițioase de reformare a sistemului economic,
fiscal si bancar, inclusiv reforme structurale care să conducă
la o convergență reală către celelalte economii din Uniunea
Europeana, astfel încât tranziția spre zona Euro sa fie
realizata intr-un interval de timp rezonabil.
Euro este o monedă stabilă. De la introducerea sa, inflația a
fost în mod semnificativ mai scăzută decât în deceniile
anterioare. În zona euro în ansamblu, inflația medie s-a
situat în perioada 2010-2016 la doar 1,26 %.
Pe tot parcursul crizei, rata sa de schimb a rămas deosebit
de stabilă. Dacă nu ar fi existat moneda euro în timpul crizei
financiare, Europa s-ar fi confruntat, ca la începutul anilor
’90, cu o creștere a ratei dobânzilor și cu fluctuații monetare
uriașe.
Euro a reușit să devină a doua monedă de rezervă din lume,
ca ordin de importanță, după dolarul SUA. Astfel, moneda
euro conferă țărilor din zona euro și Uniunii Europene în
ansamblu o mai mare greutate politică și economică pe
scena mondială. Contribuabilii beneficiază și ei, la rândul lor,
de moneda unică. Potrivit calculelor Comisiei Europene,
numai în anul 2016, statele din zona euro au economisit
aproximativ 50 de miliarde EUR din dobânzi - grație politicii
BCE de menținere a unei rate scăzute a dobânzii.
Cu toate acestea, moneda euro a venit pe lume cu un defect
din naștere, dată fiind lipsa unor politici fiscale și economice
comune. Renunțarea la suveranitatea națională nu era încă
realizabilă în acel moment. Politicile bugetare iresponsabile
ale anumitor guverne au constituit unul dintre motivele care
au dus la apariția crizei datoriilor. Un alt motiv a fost datoria
privată excesivă, de exemplu în Irlanda și în Spania. În 2010,
datoria publică din Grecia a depășit limitele prevăzute, apoi
criza s-a extins la Irlanda, Portugalia, Spania și Cipru.
Ca răspuns la această situație, guvernele europene au dat
dovadă de o solidaritate fără precedent și au creat o plasă
de siguranță pentru membrii zonei euro aflați în dificultate,
sub forma fondului de salvare FESF și apoi a Mecanismului
European de Stabilitate. Țările aflate în criză s-au angajat, în
schimb, să realizeze reforme în profunzime.
Moneda euro aduce un avantaj major și pentru țările aflate
în criză: le obligă să nu aleagă calea cea mai ușoară.
Acestea nu își mai pot atenua problemele generate pe plan
intern printr-o devalorizare pe termen scurt a monedei
proprii. Moneda euro le obligă, dimpotrivă, să se confrunte cu
problemele lor reale.
Statele membre ale zonei euro au adoptat măsuri pentru
remedierea defectelor din naștere ale monedei euro. Între
2011 și 2013, UE a introdus norme noi, mai stricte, pentru
controlul datoriilor suverane și al deficitelor publice,
pentru a se asigura că niciun guvern nu cheltuiește mai mult
decât îi permit mijloacele de care dispune. În acest scop, a
fost consolidat Pactul de stabilitate și de creștere. Există o
coordonare mai strânsă la nivelul politicilor economice, prin
intermediul Semestrului European, mecanismul de
coordonare la nivel european a politicilor economice ale
statelor membre.
Acest lucru dă roade: în timp ce deficitele bugetare naționale
din zona euro se ridicau, în medie, la 6,3 % în 2009, astăzi
ele se situează la sub 2 %. Redresarea economică intră în
cel de al cincilea an, iar șomajul este în scădere. Cu ajutorul
disciplinei aduse de moneda unică, datoria publică din zona
euro este menținută sub control, în timp ce, de exemplu, în
SUA și în Japonia aceasta este în creștere. E un alt merit al
monedei euro!
Despre moneda euro, pe site-ul Uniunii Europene
Euro este o monedă stabilă

Politica agricolă comună europeană a apărut ca
urmare a amintirilor din perioada de foamete de după
război. În 1962, când șase țări au demarat politica
agricolă a UE, se impunea necesitatea de a obține o
productivitate mai ridicată, prin creșterea eficienței și
a nivelului tehnologic. Asigurarea securității
alimentare pentru populația Europei continuă să fie,
până în zilele noastre, unul dintre obiectivele
principale ale politicii agricole comune a UE. De-a
lungul timpului, s-au adăugat noi priorități. Înainte de
toate: o mai mare sustenabilitate a activităților
agricole și menținerea agriculturii familiale în zonele
rurale.
UE își sprijină puternic agricultorii: în prezent, un total de
40 % din bugetul UE — aproximativ 60 de miliarde de euro
— merge către agricultură și dezvoltare rurală. Cea mai
mare parte este reprezentată de plățile directe către
agricultori. Acestea sunt legate de suprafața cultivată, nu de
nivelurile de producție, și sunt extrem de importante pentru
existența exploatațiilor agricole mici și mijlocii.
În România există aproximativ 3.6 milioane de exploatații
agricole, 74% dintre acestea având sub 2 hectare. Sectorul
primar al agriculturii antrenează aproape 30% din populația
activa a țării. În perioada 2014-2020, prin Politica Agricolă
Comună, UE investește aproape 20 de miliarde euro în
sectorul agricol și în zonele rurale din România. Din această
sumă, 12 miliarde euro reprezintă plăți directe către fermieri
si 8 miliarde investiții pentru dezvoltarea rurală. Datorită
interesului UE pentru sprijinirea agriculturii, România face
pași importanți spre revigorarea unor domenii cu tradiție
precum viticultura sau producția de cereale.
Când, în 2015, Rusia a impus o interdicție unilaterală la
importurile de produse agricole din UE, Comisia Europeană a
mobilizat 1 miliard EUR pentru a ajuta sectoarele cele mai
afectate. Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude
Juncker, a afirmat: „Pentru mine este inacceptabil ca laptele
să fie mai ieftin decât apa.” El le-a promis fermierilor:
„Comisia îi va susține întotdeauna pe fermierii noștri.”
Dezbaterea privind viitoarea reformă a politicii agricole
comune în noua perioadă de finanțare, care începe în 2020,
este deja în plină desfășurare, iar Comisia Europeană a
lansat o amplă consultare publică cu privire la acest aspect.
Întrebări frecvente privind politica agricolă comună (PAC) și
agricultura în Europa
Uniunii
Europa își sprijină agricultorii

Comisia impune în mod regulat amenzi mari
întreprinderilor europene și internaționale care se
înțeleg asupra prețurilor sau manipulează piața,
pentru că astfel de acțiuni denaturează libera
concurență și sunt deci interzise.
Comisia Europeană are rolul de a asigura existența unei
concurențe efective pe piața internă. Astfel, se asigură de
faptul că firmele concurente nu se înțeleg asupra prețurilor
și nu le mențin în mod artificial ridicate sau că acestea nu își
împart între ele piețele în Europa. Se interzice de asemenea
ca o companie mare să profite de poziția sa de lider pe piață
și, prin aceasta, să dezavantajeze concurența, aducând astfel
prejudicii consumatorilor.
În cazul în care există plângeri sau indicii, Comisia inițiază o
investigație antitrust. Ea are competențe extinse, de exemplu
poate da dispoziții pentru raiduri în întreprinderile relevante.
În cazul în care se confirmă acuzațiile, autoritatea UE poate
impune unei întreprinderi o amendă semnificativă de până la
10 % din cifra de afaceri anuală.
Acest lucru se întâmplă destul de des. Iată câteva exemple
de pe lista celor mai mari sancțiuni: în 2016, Comisia
Europeană a impus o amendă record de 2,93 miliarde EUR
unui cartel al camioanelor. MAN, Volvo/Renault, Daimler,
Iveco și DAF s-au înțeles timp de peste 14 ani asupra
prețurilor de vânzare pentru camioane și au transferat în
mod coordonat asupra clienților lor costurile legate de
respectarea normelor mai stricte în materie de emisii. În
2012, Comisia Europeană a impus o amendă de 1,4 miliarde
EUR principalilor producători de televizoare și monitoare de
calculatoare. Mai multe bănci au plătit în 2013 aproximativ
824 de milioane EUR în amenzi pentru manipularea ratelor
bancare, precum Libor.
În 2007, Comisia Europeană a impus o plată „cartelului
ascensoarelor”. Între 1995 și 2004, o serie de companii de
frunte și-au împărțit piața în mod concertat în Germania,
Belgia, Luxemburg și Țările de Jos și s-au înțeles asupra cui
ar urma să primească contracte.
Amenzile pentru carteluri alimentează bugetul UE și reduc
contribuțiile contribuabililor. Victimele cartelurilor pot de
asemenea intenta acțiuni în despăgubire.
Și companiile străine care își desfășoară activitatea pe piața
europeană trebuie să respecte normele UE. Astfel, Comisia
Europeană a acționat de mai multe ori împotriva companiei
americane Microsoft și i-a impus în 2009 să faciliteze
alegerea unui alt browser de internet în locul propriului
Internet Explorer. Același lucru este valabil și pentru gigantul
american Google. Autoritatea UE examinează în prezent
acuzațiile potrivit cărora furnizorul de motoare de căutare
manipulează rezultatele obținute pentru a favoriza propriile
servicii, cum ar fi de exemplu Google Shopping pentru
cumpărături on-line.
Despre politicile antitrust, pe site-ul Comisiei Europene (în
engleză)
Despre acordurile anticoncurențiale, pe site-ul Comisiei
Europene
De la monitoare până la camioane: UE acționează împotriva
cartelurilor

Partea 3 – UE asigură concurența loială pe piața internă
Frauda fiscală, evaziunea fiscală și paradisurile
fiscale: multe întreprinderi sunt foarte inventive
atunci când este vorba de a nu da bani fiscului. Prin
trucuri fiscale legale și ilegale, statele UE pierd,
conform estimărilor, în jur de o mie de miliarde EUR
în fiecare an. În ultimii ani, Europa a făcut progrese
importante în lupta împotriva evaziunii fiscale. Cazul
Apple demonstrează ce poate obține UE dacă
acționează în mod concertat.
Comisia Europeană continuă cu hotărâre lupta împotriva
evaziunii fiscale. Cu toate acestea, numeroase companii
profită încă de lacunele fiscale din Europa. UE oferă statelor
membre instrumente care le ajută să combată în mod mai
eficace evaziunea fiscală.
Prin intermediul legislației privind ajutoarele de stat, Comisia
Europeană ia în vizor numeroase acorduri fiscale ale statelor
UE cu mari companii. În august 2016, Comisia Europeană a
obligat Irlanda să recupereze de la compania Apple,
producătoare de iPhone, aproximativ 13 miliarde EUR din
impozite datorate neplătite.
Președintele Comisiei, dl Juncker, a declarat că obiectivul
este „[ca] fiecare companie, indiferent cât de mare sau
de mică ar fi, [...] să plătească impozite acolo unde
obține profit”. Acest lucru ar fi valabil și pentru giganții
economici precum Apple. „ În Europa, noi nu acceptăm ca
marile companii să obțină avantaje ilegale pe ușa din spate
cu privire la impozitele pe care le au de plătit.” Cu atât mai
mult cu cât lipsesc veniturile pentru spitale sau școli, într-o
perioadă în care bugetele de stat sunt strâmtorate. Aceasta
este componenta socială a dreptului concurenței – „Și este
ceea ce apără Europa”, a accentuat dl Juncker.
Noul impuls în cadrul discursului public și politic a încurajat
Comisia să facă o nouă încercare privind o reformă profundă
a impozitării întreprinderilor în UE: o bază fiscală consolidată
comună a societăților ar trebui să garanteze că
întreprinderile nu pot minimiza în mod artificial profiturile lor
și nici nu le pot muta în alte țări din UE, numai pentru a-și
reduce sarcina fiscală. Prin așa-numita „raportare de țară”
decisă deja de UE, începând din acest an companiile trebuie
să dezvăluie autorităților fiscale câte impozite plătesc și în
ce țară.
Legislația fiscală la nivelul UE este întotdeauna un proces
dificil, deoarece deciziile la nivel european în materie de
politică fiscală trebuie să fie luate în unanimitate.
Agenda UE privind impozitarea
Comisia Europeană referitor la Planul de acțiune privind
impozitarea întreprinderilor
Uniunii
Europa luptă pentru justiția fiscală

Partea 3 – UE asigură concurența loială pe piața internă
În timpul crizei financiare, băncile au dus Europa
aproape de prăpastie. UE a tras învățăminte din
aceasta și a creat o uniune bancară, care face mai
sigure instituțiile bancare și îi protejează pe
deponenți și contribuabili. Aceasta se bazează pe trei
piloni.
În 2012, s-a răspândit teama unui colaps al uniunii
monetare. Prin urmare, Comisia Europeană a lansat uniunea
bancară europeană. Obiectivul său principal: statele și
contribuabilii acestora nu ar mai trebui să suporte costurile
salvării băncilor care se confruntă cu probleme. În caz de
urgență ar trebui să plătească proprietarii și creditorii
instituțiilor și, în cazul în care nu este suficient, întregul
sector prin taxele impuse băncilor, care au fost plătite în
avans. Uniunea bancară se bazează pe trei piloni.
Un pilon important al uniunii bancare este supravegherea
bancară europeană, prin care, începând cu 2014, sunt
supravegheate principalele 130 de instituții financiare din
zona euro la nivel central și se asigură astfel faptul că
autoritățile naționale de supraveghere nu se mai pot face că
nu știu de propriile lor instituții, cum se întâmpla uneori în
trecut. Responsabilitatea pentru supraveghere revine Băncii
Centrale Europene (BCE). In prezent, băncile europene sunt
stabile, conform informațiilor BCE, după cum a arătat cel
mai recent test de rezistență al Autorității Bancare Europene.
Sub presiunea UE, băncile și-au îmbunătățit în mod
semnificativ dotarea cu capital propriu.
Cel de-al doilea pilon al uniunii bancare îl reprezintă noile
norme privind rezoluția bancară. Dacă o bancă intră în
faliment, instituția face obiectul rezoluției din partea
autorității competente a UE la nivel central, în conformitate
cu un set de reguli precise. În acest fel se poate evita panica.
Statul nu trebuie să intervină, deoarece acționarii și creditorii
băncii sunt cei care răspund mai întâi și, dacă acest lucru nu
este suficient, întregul sector.
În al treilea rând, finalizarea uniunii bancare include și o
schemă comună de garantare a depozitelor. Prin aceasta se
înțelege o garanție pentru depozitele de economii ale
clienților în cazul falimentului unei bănci. În întreaga UE,
depozitele de economii de până la 100 000 EUR sunt
garantate, fiind susținute cu fonduri naționale. O schemă
europeană de garantare a depozitelor este încă în discuție.
Despre uniunea bancară, pe site-ul Comisiei Europene
(în engleză)
Despre uniunea bancară, pe site-ul Parlamentului European
UE supraveghează băncile

Dacă zborul este suprarezervat sau bagajul este
pierdut, pasagerul are dreptul la o compensație
financiară. Acest lucru este asigurat de normele
armonizate ale UE. Același lucru este valabil și în
cazul transportului feroviar.
Într-o Europă fără frontiere se călătorește tot mai mult,
călătoria cu avionul devenind tot mai populară. Înainte,
călătorii rămâneau neacoperiți dacă intervenea o problemă
în legătură cu zborul. UE a pus capăt acestei situații:
începând cu 2005, Uniunea Europeană a prevăzut, printr-un
regulament, o serie de drepturi ale pasagerilor din
transportul aerian, care se aplică pentru toți pasagerii
zborurilor de linie și charter, chiar și în cazul zborurilor care
își au doar punctul de plecare sau punctul de sosire în UE.
De exemplu, în cazul în care un zbor este amânat pentru a
doua zi, compania aeriană este, de obicei, obligată să
plătească pentru cazarea peste noapte a pasagerului într-un
hotel. Dacă un zbor are o întârziere considerabilă, dacă este
anulat fără preaviz suficient sau dacă, deși a fost făcută o
rezervare, nu mai există spațiu la bord, pasagerul are dreptul
la o compensație financiară. Cuantumul compensației
depinde de rută: în funcție de distanță, pasagerul primește
250, 400 sau 600 EUR. Acest lucru este valabil atunci când
nu pot fi invocate circumstanțe excepționale, cum ar fi
vremea nefavorabilă sau o grevă a controlorilor de trafic
aerian.
Dacă zborul este anulat, pasagerii pot cere o despăgubire
sau rambursarea costului călătoriei. Iar în cazul în care
bagajul este pierdut sau deteriorat, compania aeriană este,
de asemenea, obligată să repare prejudiciul.
Totuși, despăgubirea nu este acordată în mod automat, ci
pasagerul din transportul aerian trebuie să o solicite din
partea companiei aeriene.
În cazul în care compania aeriană refuză plata, pasagerul
poate sesiza autoritatea națională de supraveghere a
transportului aerian (în cazul României, aceasta este
Autoritatea Aeronautică Civilă Română) sau Autoritatea
Națională pentru Protecția Consumatorului. În caz de litigiu,
pasagerii se pot adresa, de asemenea, comitetului de
conciliere din cadrul Centrului European al Consumatorilor.
În 2007, UE a îmbunătățit protecția consumatorilor și în
cazul pasagerilor din transportul feroviar. De atunci, un
regulament al UE reglementează în mod armonizat
drepturile pasagerilor din transportul feroviar pe întreg
teritoriul Uniunii. Dacă un tren are întârziere, dacă este
anulat sau dacă survine un accident, pasagerii din
transportul feroviar au dreptul de a primi o compensație,
indiferent dacă călătoria se desfășoară în interiorul unei țări
sau implică trecerea de frontiere. Pasagerului i se
rambursează 25 % din costul biletului dacă trenul
înregistrează o întârziere mai mare de 60 de minute. Dacă
întârzierea depășește 120 de minute, i se rambursează
pasagerului jumătate din prețul biletului.
Imediat ce se preconizează o întârziere de cel puțin 60 de
minute, pasagerul poate alege între a i se rambursa costul
călătoriei sau a solicita să fie transportat la destinație cu un
tren sau un autobuz de rezervă. Pe timp de noapte,
pasagerul are dreptul de a lua taxiul, cu rambursarea
costului până la un plafon de 80 EUR. Dacă, în urma anulării,
pasagerul trebuie să se cazeze peste noapte, compania
feroviară este obligată să suporte costul hotelului. Există
prevederi similare și în cazul transportului cu autobuzul și cu
vaporul.
Informațiile UE privind drepturile pasagerilor din transportul
aerian
Regulamentul UE privind drepturile pasagerilor din
transportul aerian
Regulamentul UE privind drepturile pasagerilor din
transportul feroviar
Broșura Centrului European al Consumatorilor
Partea 4 – Uniunea Europeană protejează consumatorii
UE garantează drepturile pasagerilor care călătoresc
cu avionul sau cu trenul

E de ajuns să se bea un pahar prea mult, să se arunce
o privire la telefonul mobil sau să se apese prea tare
pe accelerație și accidentul se produce. Deși se
înregistrează tot mai puține decese pe drumurile
Europei, UE dorește să scadă în continuare numărul
deceselor din traficul rutier. Norme stricte instituite la
nivel european au menirea de a reduce viteza șoferilor
care fac exces.
Uniunea Europeană și-a stabilit un obiectiv ambițios în acest
sens: numărul de decese din traficul rutier ar urma să fie
redus până în 2020 la jumătate în raport cu anul 2010. S-au
realizat deja succese importante în acest sens. În cursul anul
2001, numărul deceselor pe străzile Europei se ridica la
54 000 de persoane, în 2010 numărul acestora a fost de
31 500, iar în 2015 de 26 000, conform rapoartelor UE.
Prin cerințele instituite la nivel european, UE urmărește să
asigure un nivel mai ridicat de siguranță în trafic. Frecvent,
cauza accidentelor este excesul de viteză. Pentru a-i pedepsi
pe vitezomani, UE s-a asigurat că amenzile de circulație
primite oriunde în spațiul european sunt plătite. Astfel, cei
care conduc prea repede aflându-se în concediu în alta
țară și sunt prinși de radar, primesc acasă notificarea de
amendă. Autoritățile au instituit un sistem prin care pot face
schimb de informații despre amenzile de circulație. Deși
acest lucru nu funcționează întotdeauna, numărul abaterilor
rutiere în cazul cărora amenzile au fost executate la nivel
transfrontalier a crescut de patru ori între 2013 și 2015,
potrivit Comisiei Europene. În această categorie se înscriu
excesul de viteză, trecerea pe roșu și neutilizarea centurii de
siguranță.
De asemenea, UE sprijină statele membre ale UE în ceea ce
privește întreținerea drumurilor. Comisia Europeană se
implică și în acțiuni de sensibilizare a șoferilor cu privire la
pericole. Aceasta pentru că alcoolul este adesea un factor în
producerea de accidente, iar uneori și drogurile.
De asemenea, UE a instituit norme comune de prim ajutor.
Sistemul eCall introdus în 2015 la nivel european, care, în
caz de accident, selectează automat numărul pentru apeluri
de urgență 112 pentru a alerta serviciile de salvare, are,
potrivit evaluărilor, potențialul de a reduce numărul
deceselor din traficul rutier cu aproximativ patru procente.
Prezentare generală a legislației UE în domeniul
transporturilor
Fișă informativă a Comisiei Europene privind siguranța
rutieră 30.3.2016 (în engleză)
Comunicat al Comisiei Europene privind notificarea
transfrontalieră a amenzilor de circulație 29.11.2016 (în
engleză)
Politicile UE reduc numărul deceselor din traficul rutier

Ați cumpărat vreodată ceva complet inutil în urma
promovării unui produs, în cadrul unei vânzări la
domiciliu sau pe internet? De exemplu, un abonament
la o publicație sau un contract de telefonie mobilă?
Deseori, consumatorii simt că au fost luați prin
surprindere și se întreabă ulterior dacă își pot, de
fapt, permite lucrurile respective.
Pentru a proteja consumatorii de deciziile pripite, UE a
permis retractarea în cazul vânzării la domiciliu, cunoscută
sub denumirea de drept de retractare. Acest lucru permite
tuturor să analizeze în tihnă dacă doresc să se angajeze în
temeiul contractului sau nu. Dreptul nu se aplică în cazul
biletelor de avion sau al rezervărilor la hotel, dar, pe de altă
parte, contractele privind pachetele de servicii de călătorie
încheiate în cadrul unor acțiuni de promovare, pot, în
principiu, să fie retractate.
Dreptul de retractare elaborat în 2014 nu se aplică numai în
cazul vânzărilor la domiciliu, pe stradă, sau în cadrul
acțiunilor promoționale, ci și în cazul comenzilor online, prin
telefon sau prin intermediul clasicelor comenzi la distanță,
precum și, de exemplu, în cazul licitațiilor online, cum ar fi
cele realizate pe Ebay.
În toate aceste cazuri, clientul dispune de un termen de 14
zile pentru a se retrage din contractul de vânzare-
cumpărare, fără a furniza vreun motiv. Termenul de
retractare curge de la data la care consumatorul intră în
posesia produsului. Dacă un vânzător nu a informat în mod
clar clientul despre dreptul de retractare, termenul de
retractare se mărește la un an.
Totuși, nu este suficient ca mărfurile achiziționate online să
fie pur și simplu returnate. Retractarea trebuie să fie
exprimată explicit și, în mod ideal, în scris. În cadrul acesteia,
clientul trebuie să indice, de asemenea, numărul de client,
numărul comenzii și data. Consumatorul nu trebuie să își
justifice retractarea.
UE dorește să sprijine consumatorii să își revendice
drepturile și în afara frontierelor naționale și, prin urmare, a
înființat în București Centrul European al Consumatorilor,
care oferă asistență.
Centrul European al Consumatorilor România
Site-ul UE privind dreptul de retractare
Directiva UE privind dreptul de retractare în cazul vânzărilor
la domiciliu
UE sprijină drepturile consumatorilor

Fie că este vorba de comandarea online a unei perechi
de pantofi sau a unor haine și probarea lor în tihnă
acasă sau de plasarea de comenzi de cărți și CD-uri cu
un clic al mouse-ului, clienții utilizează tot mai
frecvent posibilitatea de a cumpăra fără stres de la
comercianți online. Întrucât comerțul online este în
plină dezvoltare, UE a adoptat noi norme cu privire la
dreptul de retractare.
UE garantează o securitate juridică sporită în ceea ce
privește cumpărăturile online. În cazul contractelor încheiate
de clienți cu un comerciant pe internet, prin intermediul unui
catalog sau prin telefon, se aplică un nivel de protecție
armonizat. Acest lucru este valabil indiferent dacă societatea
își are sediul în România sau în altă țară din UE.
În scopul de a preveni înșelăciunile și de a face
cumpărăturile online mai sigure, a fost introdusă „soluția
butonului”. Cu alte cuvinte, clienții trebuie în prezent să
consimtă explicit la efectuarea achiziției printr-un clic al
mouse-ului. Comercianții online trebuie, pe de o parte, să
indice că sunt implicate costuri și, pe de altă parte, să obțină
confirmarea că consumatorul a luat cunoștință de acest
lucru. Aceasta se poate face prin apăsarea unui buton. Dacă
furnizorul nu respectă cerința privind soluția butonului,
comanda nu îl angajează pe consumator.
Dacă comerciantul online are o linie de asistență telefonică
pentru întrebări, consumatorul nu poate fi obligat să
plătească decât tariful de bază. Cu alte cuvinte: liniile de
asistență telefonică pentru clienți (numerele care încep cu
0180 sau 0900) a căror apelare implică costuri suplimentare
sunt interzise. Comerciantul poate percepe de la client
suprataxe pentru utilizarea anumitor metode de plată, cum
ar fi cardurile de credit, numai dacă el însuși suportă costuri
mai mari din cauza acestora. Dacă comerciantul percepe
costuri de transport sau de expediere, el trebuie să
informeze în mod clar consumatorul cu privire la acest lucru.
În plus, imediat după primirea comenzii, el trebuie să
transmită o confirmare a comenzii prin e-mail.
Comerciantul trebuie să livreze marfa într-un termen de 30
de zile; în caz contrar, consumatorul se poate retrage din
contract în a 31-a zi.
Broșura Centrului European al Consumatorilor referitoare la
cumpărăturile online
Europa face cumpărăturile online mai sigure

Ați cumpărat un uscător de păr cu o garanție de șase
luni, iar acesta se strică după opt luni? Într-un astfel
de caz, consumatorii din UE beneficiază de drepturi
garantate pe care comercianții nu le pot eluda.
Dacă un produs prezintă deficiențe, comerciantul este
răspunzător. În temeiul dreptului UE, comerciantul trebuie să
repare, să înlocuiască, să reducă prețul sau să ramburseze
prețul perceput în cazul unui produs care se dovedește a fi
defectuos sau care nu arată ori nu funcționează conform
publicității. Clientul beneficiază timp de cel puțin doi ani de o
garanție cu titlu gratuit. Un exemplu: în cazul în care
cumpărați un uscător de păr cu o garanție de șase luni din
partea vânzătorului, iar dispozitivul se strică după opt luni,
dispuneți totuși de o garanție de doi ani cu titlu gratuit în
temeiul legislației UE privind protecția consumatorilor.
Garanția de șase luni oferită de vânzător este un serviciu
suplimentar.
Un al doilea exemplu: cumpărați un laptop cu care totul pare
să fie în ordine. După un an, constatați însă că are o
capacitate de stocare mai redusă decât cea specificată.
Aceasta vă dă dreptul să solicitați o rambursare parțială din
partea comerciantului.
În cazul în care clientul nu este mulțumit de comportamentul
și de răspunsul comerciantului, el se poate adresa Centrul
European al Consumatorilor din București sau unui centru al
consumatorilor din țara în care a achiziționat produsul.
Comercianții trebuie, de asemenea, să indice posibilități de
soluționare extrajudiciară a litigiilor.
Pagina Comisiei Europene referitoare la garanții și returnări
UE garantează drepturile cumpărătorilor în cazul produselor defecte

Dacă o bancă dă faliment, economiile clienților nu
sunt pierdute. UE se asigură că fiecare cetățean își
primește banii înapoi nu numai în cazul unei bănci din
România, ci și în cazul unei bănci dintr-un alt stat
membru al UE, conform schemei de garantare a
depozitelor. Prin urmare: nu vă faceți griji, economiile
dumneavoastră sunt în siguranță!
Această garanție este valabilă pentru economii de până la
100 000 EUR per client și per bancă. În această categorie
sunt cuprinse economiile din depozitele la termen și din
conturile de economii, carnetele de economii și fondurile din
conturile curente. Deoarece criza financiară a destrămat
încrederea în bănci, UE a ridicat în 2009 plafonul sumei
garantate.
Până în prezent, statele membre garantează acest cuantum.
Dar dacă mai multe instituții dintr-o țară dau faliment,
schema națională de garanții ar putea să nu mai fie
suficientă. În consecință, Comisia Europeană a propus în
2015 ca până în 2024 să se constituie o schemă de garanții
la nivel european pentru fondurile disponibile în bănci.
Schema europeană de garantare a depozitelor ar urma să fie
practic un fond comun de garantare, în care să fuzioneze
treptat sistemele naționale de garantare a depozitelor.
Fondul se alimentează din contribuțiile băncilor, care varsă
fondurile pe parcursul mai multor ani și ar urma să atingă un
volum de 55 de miliarde EUR. Acest fond ar garanta apoi la
nivel european active de până la 100 000 EUR per cont, dar
numai în cazul în care fondul național de garantare al unei
țări este insuficient.
De asemenea, garanția are rolul de a preveni luarea cu asalt
a băncilor de către deponenți („panică bancară”), în cazul în
care aceștia se tem că o instituție financiară e pe punctul de
a intra în colaps și activele lor pot fi pierdute. Schema
europeană de garantare a depozitelor este cel de-al treilea și
ultimul pilon al așa-numitei uniuni bancare, care va aduce
mai multă siguranță sectorului bancar. Planurile se află încă
în dezbatere la nivelul celor doi legiuitori, Parlamentul
European și Consiliul de Miniștri.
Toate băncile din uniunea bancară vor plăti contribuții, care
vor putea apoi să fie utilizate pentru sprijinirea tuturor
băncilor participante. Prin urmare, instituțiile financiare din
România vor beneficia de sprijin din partea sistemului
european. În plus, sunt prevăzute garanții stricte în vederea
prevenirii unei accesării cu rea-credință a fondurilor
europene. De exemplu, în cazul în care un stat membru nu
și-a alimentat fondul de garantare în conformitate cu
Directiva privind schema de garantare a depozitelor,
sistemele de garantare a depozitelor din țara respectivă nu
pot avea acces la schema europeană.
Schema comună de garantare a depozitelor nu ar fi
finanțată de deponenți, ci de bănci. Toate băncile din
uniunea bancară vor plăti contribuții, care vor putea apoi să
fie utilizate pentru sprijinirea tuturor băncilor participante.
Prin urmare, instituțiile bancare din România nu doar vor
contribui financiar, ci vor și beneficia de sprijin din partea
sistemului european. În plus, sunt prevăzute garanții stricte
în vederea prevenirii unei accesări cu rea-credință a schemei
europene. De exemplu, în cazul în care un stat membru nu
și-a alimentat fondul de garantare în conformitate cu
Directiva privind schema de garantare a depozitelor,
sistemele de garantare a depozitelor din țara respectivă nu
pot avea acces la schema europeană.
Propunerea Comisiei de directivă privind schema de
garantare a depozitelor
Europa protejează economiile cetățenilor săi

Piața unică europeană a intrat în vigoare în 1993. De
atunci, gama de produse disponibile a devenit mai
variată și mai largă. Concurența și sfârșitul
monopolurilor naționale au făcut multe produse și
servicii mai ieftine decât înainte.
Astfel, prețurile serviciilor de telefonie, ale energiei electrice
sau ale zborurilor aeriene au scăzut considerabil. Un spațiu
fără frontiere pentru 510 milioane de persoane — piața
unică este cel mai ambițios proiect european și totodată
nucleul integrării economice a celor 28 de state membre.
Piața unică reprezintă una dintre cele mai importante
realizări ale Europei.
Obiectivul UE este de a crea o zonă fără frontiere interne în
care mărfurile, persoanele, serviciile și capitalul pot circula
liber. Această liberalizare a pieței unice contribuie la
creșterea prosperității și la dezvoltarea durabilă a economiei.
Prin armonizarea legislațiilor în toate țările membre, UE
protejează la nivel european drepturile și interesele
consumatorilor. Nivelul ridicat de protecție a consumatorilor
și a mediului din UE demonstrează că piața unică europeană
nu este o piață „cu orice preț”, deoarece lipsa frontierelor nu
înseamnă în niciun caz că piața liberă conduce fără restricții:
de fapt, instituțiile europene sunt obligate să asigure, prin
procesul legislativ desfășurat, un nivel ridicat de protecție în
domeniile sănătății, siguranței, protecției mediului și
protecției consumatorilor.
Într-o perioadă de globalizare tot mai intensă, piața unică
este cel mai mare atu al Europei. În acest sens, libera
circulație a persoanelor asigură faptul că specialiștii pot
lucra oriunde în UE și că întreprinderile pot deschide
sucursale în alte state membre ale UE și desfășura activități
economice. Acest lucru creează locurile de muncă atât de
necesare în Europa și creștere economică.
Oportunitățile oferite de piața unică pot, totuși, să nu se
materializează întotdeauna, deoarece normele pieței unice
fie nu sunt cunoscute sau implementate, fie sunt, pur și
simplu, lipsite de eficacitate din cauza diverselor bariere
nejustificate. În plus, piața unică trebuie să se adapteze
pentru a reflecta realitățile prezentului: ea trebuie să poată
oferi posibilități și pentru idei inovatoare și noi modele de
afaceri. Prin urmare, Comisia Europeană are drept obiectiv
prioritar crearea unei „piețe unice mai profunde și mai
echitabile”.
O piață internă mai profundă și mai echitabilă
Piața unică face prețurile să scadă

Partea 5 – UE scade costul vieții
Cine nu a fost deja în situația următoare: stați pe
plajă în concediu și telefonați acasă plini de voie bună
sau vă citiți e-mailurile și încărcați poze online. Iar
după câteva săptămâni treceți printr-un șoc când
vedeți factura de telefonie mobilă. UE depune de ani
zile eforturi pentru a se evita astfel de situații, și o
face cu succes: De la 15 iunie 2017, toți cetățenii
europeni vor putea folosi serviciile de telefonie în UE
fără a achita taxe de roaming.
Prețurile telecomunicațiilor au scăzut dramatic de mai mulți
ani, atât în cazul rețelelor fixe, cât și al celor mobile. Pe
lângă progresele tehnice și rețelele mai eficiente, alt factor
care a dus la această situație este faptul că, din 1998, UE a
spart toate monopolurile naționale din domeniul telefoniei. O
piață deschisă asigură scăderea prețurilor prin intermediul
concurenței.
În cazul apelurilor telefonice sau al navigării pe internet
efectuate cu telefonul mobil în străinătate, taxele de
roaming s-au redus semnificativ în urma eforturile depuse
de Comisia Europeană. Prin roaming se înțelege posibilitatea
de a efectua apeluri telefonice, de a trimite SMS-uri sau de a
utiliza serviciile de date în rețelele mobile din străinătate.
Pentru redirecționarea apelurilor, operatorii percep tarife
care sunt facturate clientului.
În 2007, Comisia a introdus primele norme privind plafoane
pentru tarifele de roaming. De atunci, costurile suplimentare
suportate în alte state membre ale UE au scăzut
semnificativ, cu mai mult de 90 % în cazul apelurilor,
conform estimărilor Comisiei Europene. De asemenea,
utilizarea serviciilor de date în roaming s-a ieftinit cu 96 %
din 2012.
La 15 iunie 2017, se pune în sfârșit capăt roamingului în
cazul călătoriilor în străinătate: după acea dată,
consumatorii își vor putea utiliza dispozitivele mobile în UE
în aceleași condiții oferite de contractele încheiate în țările
lor.
Eliminarea tarifelor de roaming
Europa face serviciile de telefonie mai ieftine

Ați mai zburat până acum la Madrid? V-ați petrecut
vreodată weekendul la Londra? Datorită concurenței
dintre companiile aeriene, în prezent puteți face
aceste lucruri fără nicio problemă. Prețurile au scăzut
masiv în ultimii ani, și asta datorită liberalizării
introduse de Comisia Europeană. În plus, Bruxellesul a
consolidat drepturile pasagerilor din transportul
aerian.
Piața zborurilor low-cost a luat naștere cu 20 de ani în urmă,
chiar la inițiativa Comisiei Europene. În 1987, UE a inițiat
liberalizarea transportului aerian și a asigurat un nivel de
concurență sporit. Astăzi, fiecare companie aeriană din UE
are acces liber pe piață și poate să-și stabilească prețurile în
mod liber. În întreaga Europă, companiile aeriene și
aeroporturile concurează între ele, ceea ce înseamnă că
fiecare companie aeriană poate oferi zboruri pe orice rută
din UE.
Efectul a fost enorm: prețurile au scăzut masiv. Conform
Comisiei Europene, 90 % din totalul pasagerilor au ajuns să
călătorească cu bilete mult mai ieftine decât în 1993. Numai
între 1992 și 2000, prețurile biletelor pentru rute
intraeuropene au scăzut semnificativ cu 41%.
Deoarece tot mai mulți cetățeni își pot permite deplasarea
cu avionul, numărul pasagerilor crește vertiginos. Potrivit
datelor Oficiului pentru Statistică al Uniunii Europene
(Eurostat), numărul de pasageri din transportul aerian a
crescut între 2010 și 2015 de la 796 la 918 milioane.
Numai în 2015 s-a înregistrat o creștere solidă de aproape 5
puncte procentuale în raport cu anul precedent. Până în
2030, traficul aerian ar urma să crească cu 70 % în
comparație cu 2010, potrivit prognozelor UE.
Dacă cerul se aglomerează, managementul traficului aerian
și serviciile de navigație aeriană trebuie să devină și ele mai
eficiente. UE depune eforturi din 1999 pentru a preveni
fragmentarea națională a spațiului aerian și pentru a institui
blocuri de spațiu aerian funcționale și transfrontaliere.
Obiectivul este, practic, realizarea unui spațiu Schengen fără
frontiere atât în spațiul aerian, cât și la sol. Acest lucru face
spațiul aerian mai sigur și economisește timp de călătorie,
carburant și emisii de gaze cu efect de seră.
UE a reglementat drepturile pasagerilor din transportul
aerian și acționează, de asemenea, în vederea asigurării
transparenței: Alături de prețul final al biletului de avion,
transportatorii aerieni trebuie să indice separat taxele,
tarifele de aeroport și alte comisioane, suprataxele și alte
plăți.
Prețurile mai avantajoase nu trebuie să se reflecte negativ
asupra siguranței. Prin urmare, Comisia Europeană
reexaminează periodic standardele de siguranță ale
transportatorilor aerieni și impune interdicții sau cerințe de
rederesare. Cei care ajung pe lista neagră primesc interdicții
în spațiul aerian european. Acest lucru este valabil în prezent
pentru 193 de transportatori aerieni (situația din decembrie
2016), în special din Africa și Asia de Sud-Est.
Lista privind siguranța transportului aerian din UE (în
engleză)
Informațiile UE privind drepturile pasagerilor din transportul
aerian
UE vă dă aripi: biletele de avion devin tot mai ieftine

Cât costă un cont? Chiar este nevoie ca utilizarea
cardurilor de credit să fie atât de scumpă? Toate
aceste aspecte au fost analizate de Comisia
Europeană. Noile prevederi ale UE se simt direct în
portofelele consumatorilor.
În rolul său de protectoare a consumatorilor, Comisia
Europeană supraveghează și comisioanele bancare. În 2014,
UE a adoptat un act legislativ menit să sporească
transparența. De atunci, băncile nu mai au voie să perceapă
comisioane ascunse la calcularea costurilor aferente
conturilor. Instituțiile financiare trebuie să publice toate
taxele, costurile și comisioanele percepute pentru
deschiderea, gestionarea și închiderea conturilor. Astfel,
clientul are posibilitatea de a compara și de a alege cea mai
bună ofertă.
Mulți clienți sunt obișnuiți să facă cumpărături zi de zi cu
cardul, fără a utiliza numerar. Băncile, dar, uneori, și
comercianții au mult de câștigat de pe urma acestei situații.
Din 2016 se aplică pentru prima dată în întreaga Europă un
plafon pentru comisioanele pe care băncile sunt autorizate
să le perceapă în cazul în care consumatorii plătesc cu
carduri de credit sau cu carduri de debit. Acestea sunt
limitate în funcție de valoarea cumpărăturilor. Când un client
cumpără un aparat de fotografiat pentru suma de 100 de
euro și plătește cu cardul de credit, se percepe în medie un
euro.
Începând cu toamna anului 2017, nu se va mai percepe de la
client absolut nicio suprataxă suplimentară pentru plățile
efectuate cu cardurile de credit sau de debit. Unele societăți,
cum ar fi companiile aeriene, percep astfel de suprataxe în
cazul cumpărăturilor online pentru care plata e efectuată cu
cardul de credit. Furnizorii trebuie, de asemenea, să respecte
anumite cerințe în materie de autentificare și de securitate.
În plus, UE s-a asigurat că schimbarea conturilor bancare se
face mai lesne, inclusiv la nivel transfrontalier. Din 2016, toți
cetățenii din UE au dreptul la un cont curent, chiar dacă nu
dispun de un domiciliu stabil. Cu un astfel de cont au
posibilitatea de a utiliza funcții esențiale, cum ar fi transferul
de fonduri sau retragerea de numerar de la bancomate. La
nivelul întregii UE se află în această situație 30 de milioane
de cetățeni cu vârsta peste 16 ani.
În plus, UE a făcut ca plățile transfrontaliere să fie mai
rapide și mai sigure. De la 1 februarie 2016 se utilizează
pentru toți clienții băncilor numărul de cont bancar
internațional (IBAN) și codul de identificare a entității (BIC).
Acest lucru a contribuit la standardizarea, accelerarea și
ieftinirea la nivel transfrontalier a transferurilor, a plăților
prin debitare directă și a plăților cu cardul. Zona unică de
plăți în euro (SEPA, Single Euro Payments Area) cuprinde 34
de țări. Pe lângă cele 28 de state membre ale UE, mai
participă Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția, Monaco și
San Marino.
Directiva UE privind taxele pentru tranzacțiile de plată cu
cardul: http://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/?qid=1489411650175&uri=CELEX:32014L0
092
Directiva UE privind comisioanele bancare, schimbarea
conturilor și dreptul de a deține un cont curent din 2014:
http://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/?qid=1489411650175&uri=CELEX:32014L0
092
Întrebări și răspunsuri privind SEPA (în engleză):
http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-14-502_en.htm
UE reduce comisioanele bancare și costurile
pentru utilizarea cardurilor de credit

Afacerile care implică sănătatea sunt o chestiune
delicată. Prin urmare, există norme stricte pentru a
restricționa campaniile de reduceri masive și prețurile
de dumping. Datorită mai multor hotărâri pronunțate
de Curtea de Justiție a UE, piața europeană a
produselor farmaceutice a devenit tot mai
permeabilă. Concurența sporită se traduce prin
scăderea prețurilor.
Comandarea de tablete prin comerțul la distanță sau
prescrierea de rețete în străinătate cu costuri limitate —
toate acestea au devenit posibile datorită UE. Printr-o serie
de hotărâri de referință, Curtea de Justiție a UE a stabilit că
libera circulație a mărfurilor vizează, de asemenea,
medicamentele. Beneficiarii sunt, în special, cetățenii care
călătoresc frecvent sau care locuiesc în regiunile de graniță.
În România, legea nu permite funcţionarea farmaciilor
online. Există însă un proiect de lege pentru modificarea şi
completarea Legii farmaciei nr. 266/2008, care a fost deja
adoptat de Senat. Potrivit proiectului de act normativ,
comercializarea pe internet a medicamentelor care se acordă
fără prescripţie medicală va fi permisă numai farmaciilor şi
drogheriilor autorizate de Ministerul Sănătății, tocmai pentru
a diminua riscurile la care se expun în prezent persoanele
care optează pentru cumpărarea medicamentelor din mediul
online.
Hotărârea CJUE din 19.10.2016:
http://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?text=&doc
id=184671&pageIndex=0&doclang=RO&mode=req&dir=&oc
c=first&part=1&cid=1032707
UE face ca prețurile medicamentelor să fie mai avantajoase

Ce aditivi conține sucul de portocale? Câte calorii sunt
în batonul de cereale? UE se asigură că consumatorii
din supermarketuri primesc răspunsurile imediat ce-și
aruncă privirea pe etichetă. UE se mai asigură și că
persoanele alergice pot fi sigure, și în restaurante, de
ingredientele din mâncărurile lor. De asemenea,
asigură și faptul că alimentele sunt sigure — cu alte
cuvinte, că nu conțin salmonella sau alte substanțe
periculoase.
În Europa se aplică standarde înalte în ceea ce privește
produsele alimentare. Un regulament al UE reglementează
etichetarea produselor alimentare. Ambalajul este destinat
să ofere orientări încă de la prima vedere. Astfel, pe toate
etichetele din UE trebuie imprimate tabele armonizate în
care să fie indicate substanțele nutritive conținute de produs.
Aceasta înseamnă, de exemplu, informații privind valoarea
energetică, cantitatea de lipide, de acizi grași saturați, de
carbohidrați, de glucide, de proteine și de sare. Toate
informațiile sunt exprimate în sute de grame sau în sute de
mililitri. În cazul cărnii de vită și al cărnii proaspete de porc,
de oaie, de capră sau de pasăre, trebuie specificată originea.
Pentru fiecare produs trebuie menționați cei 14 cei mai
importanți alergeni (de exemplu, nuci sau soia). Este
important pentru persoanele alergice să fie informate despre
alergeni și în cazul produselor neambalate, de exemplu în
restaurante.
Mesajele publicitare legate de sănătate sunt strict
reglementate. Dacă producătorul imprimă termenul „conținut
redus de grăsimi” pe produsul său, alimentul trebuie să nu
conțină mai mult de 3 grame de grăsimi la 100 de grame.
Pe etichetă trebuie să figureze, de asemenea, dacă un
aliment este modificat genetic (aliment nou - „Novel food”).
Acest lucru este valabil și în cazul uleiurilor vegetale produse
din plante modificate genetic. Consumatorul are astfel
posibilitatea de a decide dacă alege sau nu produse
alimentare modificate genetic.
Pe lângă etichetarea alimentelor, UE a introdus alte marcaje
armonizate referitoare la calitate, precum bine-cunoscutul
marcaj CE sau sigla ecologică pentru alimentele ecologice,
care facilitează orientarea consumatorilor atunci când fac
cumpărături.
De asemenea, în cazul produselor cosmetice cum ar fi
cremele pentru piele sau loțiunile se aplică norme stricte, de
exemplu în ceea ce privește utilizarea anumitor substanțe
chimice.
Dacă în UE sunt plasate pe piață produse alimentare
periculoase pentru sănătate, cum ar fi carnea contaminată
cu salmonella sau peștele contaminat cu mercur, se
activează sistemul de alertă rapidă al UE (RASFF). Prin
intermediul acestuia, o țară poate transmite tuturor
celorlalte state membre ale UE un avertisment cu privire la
produsul respectiv, astfel încât riscul să fie cunoscut rapid la
nivelul întregii UE și autoritățile să poată acționa. Produsul
alimentar este apoi retras de pe piață și distrus, iar
produsele alimentare din țări terțe sunt returnate în țara lor
de origine.
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară:
www.efsa.europa.eu
http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-2560_ro.htm (în
engleză)
Partea 6 – UE promovează o hrană sănătoasă
și un mediu curat
UE pune preț pe alimentația sănătoasă

60 de motive bune pentru UE

Recommended

Recommended

More Related Content

More from Moldova Europeană

More from Moldova Europeană (20)

60 de motive bune pentru UE