1. Isus era din nou în Cafarnaum.
Răspândindu-se vestea că se
afla într-o casă, s-a adunat
acolo atâta lume, încât
nu mai era loc nici în faţa uşii;
Isus le vestea cuvântul lui Dumnezeu.
Atunci au sosit patru oameni care i-au adus un paralitic.
Cum nu-l puteau aduce până la Isus din cauza mulţimii,
au desfăcut acoperişul deasupra locului unde se afla
Isus, şi, prin deschizătură, au lăsat în jos targa pe care
zăcea paraliticul.
Văzându-le credinţa, Isus a spus paraliticului:
"Fiul meu, ţi se iartă păcatele.”

2. Unii cărturari, care erau de faţă, se gândeau în sine:
"Cum poate să vorbească astfel? Este o blasfemie!
Cine altul poate ierta păcatele, afară de Dumnezeu?"
Isus, în duhul său, a cunoscut imediat ce gândeau
şi le-a spus:
"De ce vă gândiţi astfel Însă ca să ştiţi că
în inimile voastre? Fiul Omului are
Ce este mai uşor: puterea de a ierta
a spune celui paralizat păcatele pe pământ
"Ţi se iartă păcatele!", i-a spus celui paralizat
sau a spune: Îţi zic: Ridică-te, ia-ţi
"Ridică-te, ia-ţi targa targa şi du-te
şi umblă !"? la casa ta!"
Omul s-a sculat imediat, a luat targa şi a plecat în văzul tuturor.
Toţi au rămas uimiţi; îl preamăreau pe Dumnezeu şi spuneau:
"Aşa ceva n-am mai văzut niciodată!"