PROIECT SARURI - CLASA A VIII A

2. Caracteristici generale ale sărurilor
• Sărurile sunt substanţe compuse care au molecula formată din atomi de metal
şi un radical acid. După compoziţie sărurile se pot clasifica în:
• Săruri neutre, provenite din înlocuirea tuturor atomilor de hidrogen din
molecula unui acid cu metale.
• Săruri acide, provenite din înlocuirea parţială a atomilor de hidrogen din
molecula unui acid cu metale sau cu radicalul amoniu, NH4confirmă regula:
produsul dintre valenţa şi numărul atomilor de metal este întotdeauna egal cu
produsul dintre valenţa şi numărul radicalilor acizi.
• Sărurile sunt, în general, formate prin neutralizarea unui acid cu o bază. Se mai
pot obţine în urma reacţiilor dintre un acid și o altă sare, dintre metale (sau
oxizii lor) și acizi, sau prin combinarea directă a elementelor.
• Sărurile sunt substanţe solide, deseori cristalizate, incolore sau de culoare albă;
numai unele săruri sunt colorate;cele mai multe săruri sunt solubile în apă;
gustul sărurilor este diferit; soluţiile sărurilor conduc curent electric.
• Utilizările sărurilor sunt ca materiale pentru construcţii;la fabricarea săpunului,
sodei caustice;la obţinerea sticlei, hârtiei, îngrăşămintelor; în industria
produselor clorosodice.

3. Răspândirea în natură
• Desigur ca apa din
natură nu conţine doar
oxigen şi hidrogen.Ea
conţine de asemenea
sodiu,magneziu,clor
,calciu,potasiu şi alte
câteva elemente.
Apa este un lichid inodor, insipid și incolor, de cele mai multe ori, sau
ușor albăstrui sau chiar verzui în straturi groase.Este o substanţă absolut
indispensabilă vieţii, indiferent de forma acesteia, fiind unul dintre cei
mai universali solvenţi. Apa este un compus chimic al hidrogenului și
al oxigenului, având formula chimică brută H2O. Este una din substanţele
cele mai răspândite pe planeta Pământ, formând unul din învelișurile
acesteia, hidrosfera.

4. ,k Duritatea apei se
datorează sărurilor
de calciu și
de magneziu aflate în ea.
Aceste săruri pot fi sub
forma de carbonaţi,
de cloruri, de sulfaţi,
de azotaţi, de fosfaţi sau
de silicaţi.
Duritatea temporară este determinată de carbonaţi, care prin firbere
precipită.
Duritatea permanentă este determinată de celelalte săruri de calciu și
de magneziu (sulfaţi, cloruri, etc.) și nu precipită prin fierbere.
Duritatea totală este suma durităţilor temporară și permanentă.

5. Reacţii de recunoaştere a apei dure
• Un test calitativ simplu
pentru a evalua duritatea
apei constă in a săpuni
mâinile:
-dacă prin limpezire există
dificultăţi in a elimina
săpunul înseamnăcă apa
este prea puţin dură;
• -dacă săpunul nu face
spumă deloc sau puţină,
apa este prea dură.

6. • In practică se folosesc teste speciale pentru a
determina duritatea apei.
Există,de exemplu,aparate care trimit un
fascicul de lumină printr-o monstră de
apă,numite fotospectometre.În funcţie de
felul in care se lumina se refractă se
determină apoi duritatea ei.
Duritatea maximă admisă este de
20 grade germane.Excepţional se
admit valori de până la 30 de
grade. Un grad de duritate este
echivalent cu 10 mg de CaO, sau
1,142 mg de MgO conţinute într-un
litru de apă

7. Datorită scăderii resurselor de
apă potabilă la nivel
mondial,omenirea trebuie să
folosească cu o grija sporită
acest bun indispensabil vieţii.

8. • Dedurizarea apei este o
tehnică ce deserveşte
îdepărtării ionilor care
cauzează apa dură, in cel
mai întâlnit caz, ionii de
calciu si magneziu. Ionii de
fier pot fi deasemenea
îndepărtaţi in procesul de
dedurizare.
•
Dedurizarea apei
Cea mai bună soluţie pentru dedurizarea apei este să folosiţi un
dedurizator de apă şi să-l conectaţi direct la sursa generală de apă

9. Dedurizatorul
Un dedurizator de apă colectează
mineralele grele înăuntrul
rezervorului sau de condiţionare şi
din când în când aruncându-le in
drenarea saramurii. Schimburile de
ioni sunt des folosite pentru
dedurizarea apei. Când un schimb
de ioni este aplicat pentru
dedurizare, va înlocui ionii de calciu
şi magneziu din apă cu alţi ioni, de
exemplu sodiu si potasiu. Din
schimbul de ioni sunt adaugate la
rezervorul de schimb ca sare (NaCl şi
KCl).

10. Activitate experimentală
CaCO3 + 2HCl = CaCl2 + CO2 ↑ + H2O
Reacţia de recunoaştere a carbonaţilor
(decurge cu efervescenţă)

11. • https://youtu.be/DIP4zNMZrKM

13. Probă de verificare
• Ce este apa?
• Cui se datorează duritatea apei?
• Ce semnifică termenul de “Dedurizare a
apei?”
• Ce este dedurizatorul?La ce foloseşte?

14. Bibliografie
• www.wikipedia.org
• www.dedurizator.ro
• www.referat.ro
• www.cursuri-online.info
• www.acvaristica.forumgratuit.ro
• www.referatele.com
• www.clopotel.ro

15. Această prezentare a fost creată de un
grup format din elevii:
-Gheorghiu Vlad
-Berbece Cristian
-Nuţu Irina
-Nuţu Andrei
-Todică Eva
-Hogea Octav
© 2011 NEC ,Inc.Toate drepturile de autor rezervate.Orice tentativă de
reproducere a acestui material în scopuri personale fără acordul
autorului se sancţionează în funcţie de gravitatea acţiunii făcute.