fericirea

Fericirea nu depinde de context, ci de caracter.

Ea nu e a celor ce au, ci a celor ce iau ce e mai bun din viata,

a celor ce dau ce e mai bun din ei, a celor ce dau ce e mai bun din ei,

a celor ce refuza sa vada ca paharul e pe jumatate gol,

… sau ca poate trei sferturi din el s-a scurs…

sau, in cazuri cu adevarat nefericite

mai are doar doi stropi amarati de bine in el.

Ferice de cei ce privesc paharul “ din perspectiva cerului”,

adica de sus… adica de sus,

… de unde pare vesnic plin ... de unde pare vesnic plin

… si nu din lateral … si nu din lateral

unde orice picatura in lipsa e observata cu usurinta.

Ferice de cei ce canta chiar daca suna fals,

de cei ce danseaza, chiar daca nu stiu pasii,

de cei cad, iar apoi se ridica, de cei cad, iar apoi se ridica.

Ferice de cei ce nu invata pentru note

de cei ce observa florile prafuite

ce cresc in mizeria de la coltul trotuarului,

de cei ce plang gratie dragostei si nu singuratatii…

… de cel ce descopera o carte buna…

… de cei ce fac cadouri… … de cei ce fac cadouri…

… de cei carora le place compania propriei lor persoane ....

… de cei ce mananca fara sa numere caloriile …

Ferice de cei ce nu uita ca viata e una singura,

ca modul in care o traiesti are consecinte

ca paharul trebuie privit de sus

Recommended