Websiet-ul corporatist - instrument de promovare a culturii organizationale
•Download as PPT, PDF•
0 likes•470 views
Conferință științifică internațională: BIBLIOTECA ȘTIINȚIFICĂ - PILON SPRE EDIFICAREA SOCIETĂȚII CUNOAȘTERII
Recommended
Recommended
More Related Content
More from Cristina
More from Cristina (12)
Websiet-ul corporatist - instrument de promovare a culturii organizationale
- 1. Website-ul corporatist – instrument de promovare a culturii organizaționale Theodora ED Ene Chișinău, Octombrie 2013
- 2. i. Elemente teoretice asupra culturii organizaţionale ii. Cultura organizaţională într-o societate informaţională 2
- 3. i. Elemente teoretice asupra culturii organizaţionale • Studii & lucrări privind dimensiunile culturale: – – – – Hofstede (1996) Trompenaars & Hampden-Turner (1998) Proiectul GLOBE (Javidan & House, coord.) Lewis (2006) 3
- 4. • Definiții – Hofstede, 1996; Schein, 1991; Alvesson, 1994; Johns, 1998; McNamara, 1999; Deal & Kennedy, 2000a etc. • & tipologii ale culturii organizaționale – Handy, 1993; Deal & Kennedy, 2000b; Goffee & Jones, 1996; Trompenaars & Hampden-Turner, 1998, George & Jones , 2005 etc. 4
- 5. • Elemente constitutive ale culturii organizaționale • Relaţia dintre cultura organizațională puternică și performanţa economică organizaţională • Provocări pentru cultura organizaţională actuală 5
- 6. ii. Cultura organizaţională într-o societate informaţională • Tehnologia informaţiilor: – – – – Internet, intranet, weblog, website corporatist • Organizaţia virtuală şi e-cultura 6
- 7. Studiu asupra website-urilor corporatiste • Utilizarea – BBW’s Book of Lists 2007- 8th edition (The Guide to Leading Businesses), – BBW’s Book of Lists 2008 - 9th edition (The Guide to Leading Businesses) – și Business Arena Book of Lists 2009 7
- 8. • Obiectiv principal Identificarea acelor companii româneşti care utilizează website-ul propriu ca instrument de promovare a CTO 8
- 9. • Ipoteze de lucru : • elemente ale CTO prezente pe website-urile corporatiste ale companiilor multinaţionale; pe website-urile companiilor româneşti slab înfățișate; • utilizarea website-ului corporatist de companiile româneşti ca instrument de marketing; • actualizarea website-urilor în vederea informării internauților asupra noilor servicii și produse; • Număr redus de secţiuni dedicate blogului corporatist, forumului de discuţie pentru clienţii companiei. 9
- 10. • Compilare listă companii – liste ”Top 100 Companies” – și liste cu primele 20 de companii din toate judeţele ţării şi municipiul Bucureşti • Regulă: – pentru fiecare listă de judeţ, inclusiv municipiul Bucureşti se aleg doar primele patru companii din totalul de 20. • Amendament: – dacă una/mai multe companii din liste se regăsesc în lista ”Top 100 companies”, atunci se consideră că organizaţia/ile a/u fost deja inclusă/e în lista finală. Totodată, nu va fi adăugată următoarea companie de pe lista județului pentru a suplini numărul de patru. 10
- 11. Situația companiilor după regiunile de dezvoltare Regiuni de dezvoltare An Bucureş t i + Ilfov Sud Sud Vest Vest Nord Vest Centru Nord Est Sud Est 2007 54 7 8 7 6 9 3 6 2008 61 6 6 5 5 9 4 4 2009 60 6 9 5 3 9 2 6 11
- 12. 12
- 13. 13
- 14. 14
- 15. • Robbins & Stylianou (2003) – 90, Forbes 500 – Existența de particularităţi evidente între website-urile corporatiste aparţinând unor companii din diferite ţări – Concentrare pe conținut și design • Overbeeke & Snizek (2005) - 12 – website-urile corporatiste ca indicator al prezenţei culturii organizaţionale 15
- 16. 40 clase informații, 6960 elemente analizate. 16
- 18. Istoricul organizației - 77, 58% - prezentarea evoluției companiei Mesajul președintelui - Prezent pe 19% dintre website-urile analizate - Diferențe în formulare între conducătorii români și străini 18
- 19. Misiunea & viziunea - 64% dintre website-uri - Regăsite în secțiunile de vânzări sau resurse umane la unele companii românești Valori - Prezente pe 61% dintre website-uri - Regruparea termenilor și expresiilor după sinonimie 19
- 20. 20
- 21. Cultură organizațională - 21,2% website-uri Informații financiare - 27% informări asupra convocărilor și hotărârilor AGA - 5% informații despre recompensarea financiară a membrilor Board-ului și managerilor - ¼ companii tranzacționate pe BVB postează informații privind cotația bursieră; restul Europa, Japonia, SUA 21
- 22. Indicii ale practicilor organizaționale - 51% website-uri: 552 premii și certificări - 21% website-uri – calitatea (28% - centrare pe client) Responsabilitatea socială corporatistă - 41% dintre website-uri - Valori asociate: protecția mediului (9,3%), sustenabilitate (2,8%), susținerea comunității (3,7%) - 302 acțiuni finanțate 22
- 23. Resurse umane - 10,6% website-uri românești - 33% abordează tema promovării în companie Relații publice - 6,3% prezintă blog-uri, chat, forum - 24% link rețele socializare (Facebook & Twitter) - 59% realizate și într-o altă limbă străină - 78,7% actualizate în perioada ianuarie-octombrie 2010 23
- 24. Design website corporatist - 70% componentă video și animație - 7,5% componentă audio, completează animația - 28% grafică Navigare website - 60% prezintă funcție căutare/hartă site - 6,3% includ motor căutare (Google) - 22% secțiuni protejate cu parolă 24
- 25. Concluzii Elemente CTO prezente pe website-urile corporatiste ale companiilor multinaţionale; slab înfățișate pe website-urile companiilor româneşti - 21,2 % din website-uri; 4,02% aparținând companiilor românești Website-ul corporatist ca instrument de marketing - 71,65% dintre website-urile promoţionale aparţin companiilor româneşti Actualizarea website-urilor pentru informarea internauților - 22,3% nu au fost actualizate în 2010 (ian.-oct.) 25
- 26. Apariția unei noi forme de limbaj de lemn 26
- 27. 27
Editor's Notes
- Hofstede: cultura = „programarea colectivă a gândirii care distinge membrii unui grup (sau categorii de oameni) de un altul” Programarea își are originile în mediile sociale în care individul a crescut şi s-a format, începând în familie şi continuând la şcoală, în grupurile de prieteni, la locul de muncă, etc. – studiu realizat în anii 1970 asupra diferențelor culturale - 50 țări & 3 regiuni care grupează mai multe state 116.000 angajați ai IBM. Trompenaars & Hampden-Turner: cultura este modalitatea prin care un grup de oameni îşi rezolvă problemele şi soluţionează dilemele. cultura este creată de oameni, confirmată de alţii, convenţionalizată şi transmisă prin învăţare celor tineri sau noilor veniţi. studiu privind diferenţele culturale şi modalitatea în care acestea afectează procesul de muncă şi managementul organizaţional 30.000 de respondenţi manageri din 55 de ţări (inclusiv România) , provenind din 30 de companii Studiul GLOBE - o actualizare a evaluării dimensiunilor culturale realizată în anii 1970 de Hofstede (Robbins, 2005) studiile multiculturale sunt singurele care îi pot ajuta pe managerii care se confruntă cu diferite probleme globale După Javidan & House (2003), similitudinile culturale se pot studia prin gruparea naţiunilor şi examinarea lor sub forma de conglomerate/ansambluri culturale. A urmărit măsurarea practicilor și valorilor existente la nivelurile sectoarelor industriale (servicii financiare, prelucrarea alimentelor, telecomunicații), organizaționale (câteva organizații pentru fiecare sector industrial) și societal (61 de societăți) Colectarea datelor s-a realizat între 1995-1997. 62 de ţări organizate în 10 conglomerate 170 de investigatori/anchetatori au testat peste 27 de ipoteze folosind datele de la 17.300 manageri din 951 organizații Unul dintre conglomerate formate din țări din Europa de Est care aparținuseră blocului comunist: Albania, Georgia, Kazahstan, Polonia Rusia, Slovenia şi Ungaria. + excepție: Grecia Europa romanică/latină: Italia, Portugalia, Spania, Franţa, Elveţia (partea franceză) şi… Israelul Lewis – profile pentru mai mult de 70 de țări; funcționează ca un ghid pentru cei interesați să dezvolte afaceri în diferite țări
- Hofstede (1996) – modelul foii de ceapă Trompenaars & Hampden-Turner (1998) – preluare modelul foii de ceapă; adaptare la modelul lanțului ADN Chopra ( ) și Alvesson (1994) – modelul aisberg Schein, 1991
- Elemente constitutive CTO: Deal & Kennedy, 2000a: mediul de afaceri, valorile, eroii, rituri şi ritualuri, şi reţeaua culturală: naratori/povestitori, spioni, preoţi, cabale, informatori și bârfitori. Schein, 1997: liderii vizionari Relația dintre CTO și performanța economică: Sathe (1983, apud Alvesson, 1994) face diferența între CTO puternică și slabă Deal & Kennedy, 2000a: realizarea de profiluri pentru 80 companii pe parcursul a ½ an Kotter & Heskett, 1992: 1987-1991, desfășurarea a 4 studii care trebuiau să determine existența vreunei relaţii între CTO şi performanța economică pe termen lung, să clarifice natura acesteia şi motivele care au dus la apariţia acestei relaţii. 207 companii din 22 domenii de activitate - industria aerospaţială, la alimentară, chimică, farmaceutică, textilă, telecomunicaţii, asigurări de viaţă, etc Saffold, 1998: cercetările realizate pentru a evidenţia că această relaţie suferă de anumite lipsuri, care pleacă de la ideea existenței unei CTO puternice, nu iau în considerare şi subculturile multiple existente într-o organizaţie Provocări Achiziționarea de companii, fuziunile și alianțele strategice și consecințele determinate: diminuarea coeziunii organizaționale, sindromul supraviețuitorului disponibilizarea de personal determină, pe termen lung, deteriorarea, alterarea CTO, ceea ce are impact asupra performanţei financiare a organizaţiei
- Internet: studii privind navigarea pe Internet în scop personal: meteorologice, hărți, știri (Harris Interactive, 2006) 2003-2006 pt Websense: cumpărături online, online banking, e-mail personal, accesări site-uri porno 2004, personal 2 h în scop personal, manageri IT 6 h în scop personal 2006, personal 3 h în scop personal, manageri IT 5,7 h Diferențe pe baza apartenenței la gen: bărbații – probabilitate de 2,3x mai mare pt accesare websituri sportive, 3x fonduri de investiții și bursiere. Intranet - reţeaua particulară, internă a unei companii, folosită pentru distribuirea de informaţii, ce utilizează ca arhitectură de bază tehnologia Internetului contribuie la modelarea CTO, deoarece prin intermediul acestuia angajaţii învaţă unii de la alţii, ajungând să lucreze mai bine şi să aibă o capacitate crescută de a răspunde la mediul lor Weblog august -167.460.397 de bloguri; zilnic fiind create peste 89.000 de noi bloguri şi în medie cel puţin un milion de bloguri sunt actualizate zilnic 2009, Fortune 500 Companies - doar 15,8% dintre companii au bloguri, adică un număr de 79 de companii rolul: surse folositoare de informaţii pentru companie; utilizate ca instrument de marketing care îi informează pe clienţi şi cumpăratori asupra inovaţiilor şi produselor de ultimă oră; utilizate de către organizaţiile care au birouri dispersate geografic, iar personalul, deşi localizat în diferite țări, poate lucra împreună ca o adevărată echipă virtuală. Organizația virtuală (Scholz, 1997 apud Franke, 2002) formă particulară de org def în limitele unei companii (ierarhii). În schimb, perspectiva inter-organizaţională se referă la schimbul de resurse dintre diferitele companii, și are următoarele elemente constituente: pieţe de desfacere virtuale şi corporaţii virtuale. coaliţie temporară sau permanentă de indivizi, grupuri, unităţi organizaţionale sau chiar organizaţii întregi care împart aceleaşi resurse, abilităţi şi informaţii în vederea atingerii de obiective comune. E-cultura (Moss Kanter, 2001) - Studiu 2000; 785 de respondenţi, din care 300 au completat chestionarul online + interviuri detaliate cu 300 de persoane provenind din 80 de companii localizate în principal în SUA, Marea Britanie şi Hong Kong
- Gallup 2008: trimiterea şi primirea de e-mailuri – 95%; navigarea pe Internet (Internet browsing) – 75%; transferul de fişiere – 62%; tranzacţii on-line şi comunicarea (chat) inclusiv prin camere web – câte 43%; găzduirea de pagini de Web – 40%
- Modelul de aisberg al culturii a lui Chopra și Alvesson (1994): identificarea elementelor de CTO (misiunea, viziunea, valori, ritualuri, eroi etc.) și, în cazul în care sunt prezente, modul în care acestea sunt evocate pe website-urile corporatiste.
- De partea cealaltă a continuumului, expertiză, tehnologie avansată, ancorarea în realitate, viziunea, tandreţea şi chiar vitalitatea sau răsfăţul. Companie naţională cu capital integral de stat din domeniul serviciilor poştale face diferenţierea între: valori fundamentale (încredere, tradiţie, performanţă şi siguranţă) şi de reprezentare (acoperirea naţională şi diversitatea serviciilor). Companie multinaţională, în domeniul comercializării combustibilului prin reţele de benzinării, face distincție între: valori esenţiale, valori comerciale şi valori corporative. Valori esenţiale Nevoia de creştere a valorii adăugate Munca asiduă şi autodepăşire Partener şi coechipier Calitatea şi compania pe care o alegeţi Angajamente în domeniul sănătăţii, siguranţei, mediului şi în aria socială Valori comerciale Valoarea acţionarilor Nevoia de creştere ce produce valoare adăugată Calitatea şi compania pe care o alegeţi Organizaţie centrată pe rezultate Etica şi transparenţa Angajamente în domeniul sănătăţii, siguranţei, mediului şi în aria socială Riscuri controlate. Valori corporative Munca asiduă şi autodepăşire Oportunităţi egale bazate pe performanţă Partener şi coechipier Educaţia şi împărtăşirea cunoștințelor Respect pentru culturi locale Engleza - limbă comună
- 5% informații recompensare financiară Board - Austria, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Rusia şi Ungaria; industria autovehiculelor sau conex
- Premii și certificări: pentru sisteme de management al calităţii – 9001:2000; sisteme de management al siguranţei alimentare - HACCP – 22000:2005; sistem de management al calităţii şi mediului - 9001:2008; pentru sisteme de management de mediu - 14001:2004; pentru sistemul de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale – OHSAS – 18001:2004; pentru sistemul de management al securităţii informaţiei – CEI 27001:2006, etc. certificări sau diplome primite din partea partenerilor de afaceri, etc.; premii acordate pentru excelenţă în afaceri, pentru poziţia ocupată în topul firmelor la nivel judeţean sau naţional, diplome din partea organizatorilor de târguri şi expoziţii, din partea autorităţilor publice locale şi centrale, Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România dar şi din partea Camerei de Comerţ Naţională sau Judeţeană etc
- Premii și certificări: pentru sisteme de management al calităţii – 9001:2000; sisteme de management al siguranţei alimentare - HACCP – 22000:2005; sistem de management al calităţii şi mediului - 9001:2008; pentru sisteme de management de mediu - 14001:2004; pentru sistemul de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale – OHSAS – 18001:2004; pentru sistemul de management al securităţii informaţiei – CEI 27001:2006, etc. certificări sau diplome primite din partea partenerilor de afaceri, etc.; premii acordate pentru excelenţă în afaceri, pentru poziţia ocupată în topul firmelor la nivel judeţean sau naţional, diplome din partea organizatorilor de târguri şi expoziţii, din partea autorităţilor publice locale şi centrale, Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România dar şi din partea Camerei de Comerţ Naţională sau Judeţeană etc
- Boisvert & Caron (2006): website-uri promoţionale, tranzacţionale şi relaţionale.
- Boisvert & Caron (2006): website-uri promoţionale, tranzacţionale şi relaţionale.