Aceasta este o prezentare in mare a calamitatilor naturale cu care ne confruntam .

1. Liceul Pedagogic “ Spiru Haret ”
Elev : Vaceanu Eduard
Clasa : 12 E

2. Avalanse
Tornade
Alunecari de teren

3. Avalanşa reprezintă o masă importantă de zăpadă
care se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul
unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de
zăpadă, precedată de o undă de şoc care spulberă şi
striveşte orice se află în calea ei. Din punct de vedere
fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care
constă din material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi reprezintă un
pericol pentru populaţia montană din numeroase
ţări ale lumii. Extinderea activităţilor turistice şi, în
special, practicarea sporturilor de iarnă determină o
creştere a riscului impactului avalanşelor asupra
societăţii.

4. După modul de formare, avalanşele pot fi:
fenomene naturale declanşate de o supraîncărcare naturală de
zăpadă;
cauzate de om, declanşate de trecerea unui schior, drumeţ sau
de altă intervenţie umană accidentală sau nu.
În funcţie de particularităţile stratului de zăpadă afectat,
avalanşele sunt de mai multe tipuri:
Avalanşe uscate care se produc la temperatura de -5 grade,
atunci când zăpada este afânată şi are aspect prăfos-grăunţos,
cristalele de zăpadă fiind rotunde. Zăpada în amestec cu aerul
formează aerosoli foarte periculoşi pentru oameni, aceştia
murind sufocaţi.
Avalanşe umede care se produc în stratele de zăpadă umedă şi
grea. Ele antrenează, în deplasare, cantităţi mari de zăpadă în
lungul culoarelor de avalanşă şi exercită presiuni mari aspra
obiectelor din cale, distrugându-le.
Avalanşe în plăci care se produc prin desprinderea stratului
superficial îngheţat şi a celui mijlociu, suprafaţa de
desprindere fiind la contactul cu stratul bazal.

5. Declanşarea avalanşelor este favorizată de următoarele condiţii şi factori:
trăsăturile stratului de zăpadă, conformaţia versantului, starea
timpului, perturbarea echilibrului zăpezii prin diferite activităţi.
Etapele principale sunt următoarele:
Zăpada se desprinde de straturile de nea mai tari şi alunecă peste acestea.
În timp ce prinde viteză, zăpada poate începe a fi purtată de vânt.
Avalanşa îşi măreşte viteza de deplasare (până la 350km/h).
Avalanşele din Alpi din timpul primului război mondial au ucis mai
mult de 60 de mii de oameni. Un soldat a spus: „Cel mai mare duşman
era natura însăşi.”
În 1916 au căzut în 2 zile 4 metri de zăpadă. Acestea au declanşat
avalanşe timp de două zile care au ucis 10 mii de soldaţi.
Cutremurul din Peru de pe 31 mai 1979 a provocat multe avalanşe şi
surpări de teren care în total au ucis 66 de mii de oameni. A dislocat o
stâncă de rocă şi gheaţă care a ucis pe cei 5 de mii de locuitori ai
oraşului Ranrahica.

7. Tornadele sunt produse de mai multe tipuri de condiţii climatice.
Majoritatea meteorologilor consideră însă că acestea se declanşează ca
urmare a ciocnirii curenţilor de aer cald şi rece care formează o
suprafaţă circulară de presiune atmosferică scăzută, dar acesta este un
raspuns general. Tornadele se formeaza la baza norilor
cumulonimbus, unde aerul rece si uscat se intalneste cu cel cald si umed
si sunt asociate intotdeauna cu puternice furtuni.
Aerul cu un front atmosferic scăzut are tendinţa să se ridice şi să creeze
un curent vertical puternic. Acest curent atrage aerul cald de la nivelul
solului care se învârte din ce în ce mai rapid şi absoarbe aerul din
împrejur ca un aspirator. În cazuri extreme, aceste curente puternice de
aer pot atinge viteze de 500 km pe oră sau chiar 800 km pe ora. Cele
mai puternice tornade se declanşează în condiţiile unor furtuni super-
cell. Norii rotativi ai furtunii pot fi detectaţi pe radarele meteorologice
ca având o circulaţie bine definită, pe care meteorologii o numesc
mesociclon . Norii uriaşi super-cell ating înălţimi mai mari decât cele ale
Munţilor Everest, au un diametru intre 10 si 16 km, sunt de lunga
durata, de pana la cateva ore si se deplaseaza mii de km, producand
cateva tornade.

8. Dar chiar daca exista conditiile favorabile pentru ca o furtuna sa
formeze vartejuri, acest lucru nu se intampla intotdeauna. Adevarul
este ca acest proces nu este pe deplin inteles. Teoriile recente
sugereaza ca odata ce mesociclonul este format, dezvoltarea tornadei
este legata de diferentele de temperatura.
Coloana de aer in forma de palnie devine vizibila datorita vaporilor
de apa condensati din stratele exterioare, in momentul in care
umiditatea este suficient de ridicata , dar chiar daca circulatia
aerului este indreptata spre interior si tinde sa se ridice, norul din
interiorul vartejului cu presiune joasa se extinde descendent de la
baza.

10. Alunecările de teren sunt o categorie de fenoneme geologice care
cuprinde o gamă largă de mişcări ale solului în lungul unor
pante începând de la scurgerile de noroi până la avalanşele de
pietre pe versanţi muntoşi. Alunecările de teren sunt determinate
de gravitaţie. Oamenii pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se produce, de exemplu, când
sunt construite şosele pe suprafaţa unui teren în pantă).
Alunecările de teren sunt fenomene ce au loc pe terenuri în
pantă. Ca şi componente, acestea prezintă:
râpă de desprindere
pat de alunecare
treaptă de alunecare
corpul alunecării
fruntea de alunecare.

11. Alunecare de teren pe valea râului Sanna în
Alunecare de teren pe şoseaua
Austria, provocată de inundaţiile din 2005
Karakorum care leagă China de
Pakistan