2. SCURTA PREZENTARE A FENOMENULUI
Ce sunt cutremurele?
Cutremurele de pământ, numite şi seisme, sunt zguduiri bruşte şi de foarte
scurtă durată ale unor porţiuni din scoarţa (crusta) terestră.
Cauzele interne (din interiorul Pământului) sunt cele mai frecvente, mişcarea
plăcilor tectonice reprezentând principala cauză a producerii seismelor, pe
lângă vulcanism şi alte prăbuşiri de strate. În cazul mişcărilor convergente a
două plăci tectonice şi mai ales în procesele de subducţie, se creează tensiuni
enorme. Când se produce detensionarea, au loc cutremurele de pământ.
3. NATURA HAZARDULUI
Seismele pot fi cauzate de :
Miscarea placilor tectonice ( Fig. 1)
• In timpul deplasarii placilor tectonice, placile inevitabil
se vor intalni, ciocnindu-se. Placa mai grea va intra sub
cea mai usoara, afundandu-se in mantaua Pamantului,
topindu-se ulterior.
Activitatea vulcanica ( Fig.2 )
• Activitatea vulcanica este, deobicei, rezultatul miscarilor
tectonice
Fig. 1
Fig.2
4. CAUZELE
In istorie.
Între secolul al V-lea î.Hr. și secolul al XIV-lea d.Hr., oamenii considerau că seismele sunt
provocate, de regulă, de curenți de aer aflați în interiorul cavităților Pământului. Exista însă și
ideea conform căreia cutremurele apăreau ca urmare a tensiunilor existente în scoarță între apă și
pământ, idee avansată de filosoful grec Thales din Milet, în secolul al VI-lea î.Hr. Mai târziu, în
primul secol al erei noastre, Plinius cel Bătrân vorbea despre seisme ca fiind „furtuni
subpământene”.
În 1906, Henry Reid a reușit să explice mecanismul de producere a cutremurelor cu ajutorul teoriei
revenirii elastice. Atunci când rocile încep să fie sub presiune, ele inițial se îndoaie ca un arc,
împotrivindu-se forței din direcție opusă. Atunci când presiunea devine prea mare, rocile cedează și
se rup în cel mai vulnerabil punct, iar restul rocilor îndoite revin la forma inițială. Zona de ruptură
devine o falie, și energia eliberată brusc generează un cutremur.
5. CAUZELE
Cauzele pot fi :
Naturale
• tectonice: din cauza tensiunilor din interiorul Pământului (90% din cutremurele de pe Glob)
• activitate vulcanică (7% din cutremurele de pe Glob)
• impactul meteoriților
• prăbușirea cavernelor din subteran
Artificiale
• explozii
• operațiuni miniere (precum surpări de mine, exploatare prin injecție cu fluide, excavări)
• umplerea lacurilor de acumulare
6. Fig.1 – Galerie a unei mine din
Romania, Rosia Montana
Fig.2 – Surpare a unei mine
7. EFECTELE SEISMELOR
Seismele pot interveni în starea de echilibru a structurilor de
suprafaţă a unei zone, prin producerea unor fisuri în scoarţă, urmate
de prăbuşiri, alunecări de teren, tasări etc.
Seismele, adesea, aduc avarieri si chiar distrugerea mediului natural
si antropic, avand ca efecte urmatoarele :
• distrugerea (prăbuşirea) totală sau parţială a unor clădiri
vulnerabile;
• distrugerea unor elemente componente (structurale sau
nestructurale) ale
• unor clădiri sau avarierea lor;
• distrugerea/avarierea unor echipamente şi instalaţii din clădiri a
unor
• reţele publice de utilitate vitală (de alimentare cu apă, gaze,
energie
• electrică, energie termică, transport, comunicaţii) şi izolarea unor
zone;
• incendii şi explozii în clădiri sau în cartiere/localităţi;
• blocarea unor intersecţii de străzi principale, ca urmare a
prăbuşirii unor clădiri şi împiedicarea operaţiunilor de salvare-
ajutorare.
• inundaţii, ca urmare a avarierii sau distrugerii unor lucrări
hidrotehnice, blocării sau devierii cursurilor unor ape curgătoare;
• contaminarea chimică sau radioactivă, ca urmare a unor
accidente chimice sau nucleare;
• explozii şi incendii, ca urmare a unor accidente tehnologice;
• accidente în transportul rutier şi pe calea ferată, ca urmare
directă a mişcării seismice sau prin avarierea ori distrugerea
căilor rutiere sau a căilor ferate.
8. EFECTELE SEISMELOR
Seismele au, de cele mai multe ori, efecte asupra mediului natural :
Alunecari de teren
• Reprezintă un proces de deplasare a rocilor sau depozitelor de pe versanți, cât și forma de relief rezultată. Mișcarea seismică poate declanșa alunecările de teren
prin destabilizarea substratului versanților.
Lichefieri
• Reprezintă un fenomen prin care un anumit tip de sol saturat sau parțial saturat cu apă își pierde, datorită vibrațiilor induse de cutremur, proprietatea de solid
și începe să „curgă“ ca un lichid. De obicei solul nisipos sau loessoid este cel mai vulnerabil la lichefiere. Fenomenul se produce la accelerații ale solului mai mari
de 1 m/s2.
Tsunami-uri
• Sunt o serie de valuri cu înălțimi impresionante ce se propagă în oceane, mări sau lacuri, datorită deplasării bruște a unui volum masiv de
apă. Denumirea de tsunami vine din limba japoneză, unind cuvintele „port“ (tsu) și „val“ (nami).
10. METODE DE COMBATERE
Cum putem diminua efectul distrugator al cutremurelor ?
► Desi nici una din metodele enumerate nu este infailibila, ele au contribuit foarte mult la
imbogatirea cunostintelor nostre despre seisme. Cercetatorii studiaza posibilitatile de diminuare a
efectului distrugator al cutremurelor. Dupa unii, cu mici explozii se pot provoca cutremure de
intensitate scazuta, stabilind astfel tensiunea rocilor care determina cutrmurele puternice. In cateva
locuri au injectat apa in liniile de refractie, provocand cutremure mai mici. De aici au tras concluzia
ca prin cutremure mici induse si controlate artificial se pot elibera de-a lungul liniilor de refractie
tensiunile acumulate. Constructorii din America si Japonia studiaza metode de constructie rezistente
la cutremure. In timpul cutremurelor peretii care se prabusesc reprezinta unul din cele mai mari
pericole. Aceasta se poate evita prin proiectarea unor cladiri fara ornamente grele si cosuri. Casele de
locuinta si cladirile administrative trebuie construite pe un fundal special, care reduce cu o treime
declinatiile in timpul seismului.
11.
12. CUTREMURUL DIN 1977 - BUCURESTI
Cutremurul din 4 martie 1977, produs la ora 21:22 a fost un puternic cutremur cu efecte
devastatoare asupra Romaniei. A avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter si o
durata de aproximativ 1 minut. In urma acestui cutremur s-au inregistrat aproximativ
1400 de victime in Bucuresti, 11.300 in intreaga tara, iar aproximativ 35.000 de locuinte s-
au prabusit. Cutremurul, cu epicentrul in zona Vrancea a afectat si Bulgaria ,iar unda de
soc s-a simtit aproape in toti Balcanii. Desi a fost un cutremur puternic, replicile aceastuia
nu au depasit 5 grade pe scara Richter, cea mai puternica avand 4,9 grade. Pe parcursul
zilelor ce au urmat, Nicolae Ceausescu a facut vizite in Bucuresti pentru a evalua pagubele
si a calma populatia. Operatiunile de salvare au continuat la comanda sa chiar si peste
termenul considerat limita de supravietuire. Cu ajutor de la Crucea Rosie, cascadorii si
pompierii romani au facut eforturi mari pentru a salva cat mai multe vieti.
13.
14. CONCLUZII
• Seismele, desi sunt miscari ale scoartei Pamantului ce nu pot fi stopate, ele par
inevitabile. Totusi ele pot fi prevenite si chiar anulate in proportie destul de mare,
astfel ducandu-ne cu gandul la injectarile cu apa in liniile de refractie sau
provocarea altor cutremure de intensitati mai mici pentru a le veni in contra celor
mai mari.
• Seismele, de-a lungul istoriei si datorita efectelor dezastruoase pe care le-au avut,
omenirea a ajuns la un grad de dezvoltare a metodelor de prevenire si de
contracarare a acestora, astazi efectele acestora nemaifiind atat de infricosatoare.
