1. .
I
O Papa loan Paul alll-lea in fa~a unei mul~imi
de credincio~i in Gdansk unde a fost infiin~ata
Solidaritatea. Catolicismul polonezilor a fost for-
~a unificatoare in lupta impotriva comunismului.
O Edward Gierek, prim secretar al PUMP.
Ini~ial el a ca~tigat increderea muncitorilor
prin anularea majorarii pre~urilor ~i cu
promisiunea imbunata~irii condi~iilor sociale.
In Po1onia, ca ~i in celelalte tari importurile trebuiau acoperite din exportul
produselor alimentare, ceea ce a produs In
est-europene, nemu1t;umirea scurt timp o lipsa acuta de marfuri,. Din nou a
socialii n-avea aproape nici o
Inceput sa creasca nemultumirea sociala.
Participantii la mi~carile studente~ti din 1968,
~ansa fata de puterea sistemu- care cereau respectarea drepturilor fundamen-
tale ale omului au fost pedepsiti sau exilati In
hli comunist sprijinit de
urma Inabu~irii revoltei. jn urma cre~terii pe
Uniunea Sovietica. lnsa in 1980 scara mare a preturilor In decembrie 1970 au
izbucnit noi greve In Gdansk ~i In Gdynia, iar
s-a constituit sindicatul indepen- situatia a devenit foarte tensionata dupa ce din cauza eficientei slabe a econorniei socialiste
politia a deschis focul asupra muncitorilor far:1 cat ~i a recesiunii economiilor occidentale au
dent Solidaritatea, ~i ca rezultat
aparare, ~i mai multi oameni au fost omorati. ap~rut probleme noi. in urma reprirrulrii greve-
al hlptei sale indehlngite siste- lor din 1976 s-a1nfiintat "KOR"-ul (Cornitetul de
Nelini~te sociala Ap~rare al Muncitorilor). Aceast~ organizatie
mul totalitar a fost rasturnat.
Nemultumirile sociale au produs noi schimbari. ilegal~ pentru apararea drepturilor omului,con-
Gomulka a fost destituit, locullui f1ind ocupat fruntandu-se cu ~icanele autorit~tilor, lupta In
de Edward Gierek, care a Impacat muncitorii mod deschis pentru eliberarea detinutilor POliti-
A rmata Ro~ie a eliberat Polonia de sub prin rea~ezarea preturilor ~i cu promisiunea ci. Printre intentiile declarate era ~i crearea a noi
ocupatia german~ in 1944-1945. Cu Imbunatatirii nivelului de trai. Un timp a ~i sindicate libere ~i independente, deoarece toate
toate c~ comuni~tli erau in rninoritate, reu~it sa-~i respecte promisiunile.Insa din 1974 sindicatele existente se aflau sub controlul
la presiunea ru~ilor Polonia a devenit o tar~
comunist~, condus~ de Partidul Unit
Muncitoresc Polonez. O Drapele
Regimul de tip sovietic impus tarii din exte- na1ionale ~i
rior era greu de acceptat de polonezi, pozitia fotografjile papei
antiruseasc~ a populatiei avind rndacini adinci impodobesc gar-
din cauza coilflictelor seculare existente intre durile $antierului
cele dou~ state. Neincredereafat:! de ideologia Naval Lenin din
comunista ateista era sporita ~i de credinta pro.- Gdansk. in august
fund catolic~ a majoritatii polonezilor. 1980 muncitorii
Nemultumirea s-a manifestat prima oarn in acestei intreprinderi
1956, cind manifestatiile din Poznan s-au au declarat o greva
transformat in tulburnri violente. Aceste eve- cu ocuparea locului
nimente au dus la schimbarea exponentilor de munca ~i sub con-
virfului puterii. La conducerea noli elite ducerea lui Lech
politice a ajuns Wladyslaw Gomulka, care era Walesa, ~i impreuna
cunoscut ca exponent al "comunismului cu grevi~tii din cele-
national" in detrimentul influentei sovietice, ~i lalte col1uri a 1arii au
care a ~i introdus citeva reforme moderate. fondat sindicatul
Dezvoltarea economic~ din anli ce au independent
urmat a fost mai mic~ decit a celorlaltor t~ri, ~i Solidaritatea.
329
2. 104 POLONIA- LUPTA SOLIDARITATII
PUMP. Alegerea ca papa a unui arhiepiscop jntelegerea sernna~ in au~st 1980 in Gdansk
polonez pe nume Karol Wojtyla a dat un nou continea printre altele dreptul la greva: ~i
imbold activitltii opozante. legalizarea sindicatului Solidaritatea, desfiin-
in urma recoltelor slabe din 1979 situatia eco- tarea cenzurii. ~i mai multe concesii de ordin
nomica a tarii s-a deteriorat ~i mai mult. Cand in material. Dar nu s-a pus sub sernnul intreba:rii
1980 guvemul a decretat cre~terea prerului pozitia PUMP ca "forta: conduca:toare" ~i
clmii, situatia in tar:l a devenit foarte tensionatl. apartenenta Poloniei la laga:rulsocialist.
Grevele izbucnite erau greu de- reprimat,
deoarece muncitorii au utilizat o tactica noua - in afara legii
au organizat greve de ocupatie, adica refuzau s:I Poporul insa: cerea noi schi.mba:ri cu in&istenta.
paraseasca locurile de munca pe timpul grevei. Au izbucnit. greve in multe locuri. Noul con-
Criza s-a adancit ~i rnai tare cand grevi~tilor li duca:tor de partid, generalul Wojciech ~
s-au alaturat ~i ~antierele navale din Gdansk, in Jaruzelsky a decretat in 1981, pe nea~teptate, ~
fruntea carora s-a aflat muncitorul militant Lech legea martiala:, a declarat nelegal sindicatul ~
Walesa. Uzinele aflate in greva tineau legatura Solidaritatea, ~i i-a arestat pe conduca:torii aces- ~
intre ele, ~i pentru prirna datl activitatea gre- tuia. cand muncitorii ~antierelor navale Lenin .g
~tilor a fost cOOrdonatl de 1ainceput. S-a con- din Gdansk au declarat greva cu ocupatie, ~
~i-a luat numele independent, care in scurt timp
stituit sindicatul de "Solidaritatea". , fortele politiene$ti au ocupat cla:dirile intre-
FAuRITORII ISTORIEI
prinderii. In urma:torii cativa ani trupele de
Amenintat de faliment economic guvemul asalt politiene~ti ZOMO au ina:bu~it cu brutali- lech Walesa s-a nascut in 1943 in locali-
a fost nevoit sa se a~eze la masa de negocieri. tate orice manifestare a nemultumi.rilor sociale. tatea Popowa. A inceput sa lucreze pe
~antierul Naval lenin din Gdansk in
O Generalul
1967 ca electrician. in timpul eveni-
Wojciech Jaruzelski. mentelor din 1970 a activat ca membru a
prim ministru (1981-
comitetului de greva. in 1976 i s-a des-
1985) ~i pre~edintele facut contractul de munca. in 1980 s-a
Consiliului de Stat
aflat in fruntea marii greve, in urma
(1985-1989). careia s-a fondat ~i s-a inregistrat sindi-
Pentru restabilirea
catul Solidaritatea. in decembrie 1981 a
conducerii comuniste
fost arestat, ~i numai in noiembrie 1982
~i pentru impiedicarea a fost eliberat din deten~ie. in 1983 a
influen1ei Solidarita1ii primit premiul Nobel pentru pace. in
in 1981 a decretat
1988 el a condus delega~ia Solidarita~ii la
legea mar1iala. pe tratativele duse cu guvernul. in 1990 a
care a revocat-o dupa
fost ales pre~edintele Republicii Polonia.
un an.
La sfa~itul anului 1982 guvemul se simtea
O Manifesta1ia destul de putemic pentru a retrage legea
membrilor martial~ ~i considera ca ~i terminat episodul
Solidarita1ii in Solidaritatea. jn realitate Ins~ sindicatele libere
Var~ovia. in 1981 erau trecute doar 1n ilegalitate. Criza economi-
sindicatul a fast 1! c~ tot mai adanc~ a condamnat la e~ec toate
trecut in ilegalitate. :!A 1ncerc~rile puterii, ~i ca rezultat al reformelor
Activitatea ~ din Uniunea Sovietic~ politica mainii forte a
Salidarita1ii a candus ;0: devenit foarte nepopular~. La 1nceputul anului
I .E
a argamzarea -8.
1988, cand au lzbucnit greve noi, Jaruze1sky a
alegerilar libere. ~ intrat In tratative cu liderii sindicatelor.
Alegeri libere
in urma unui acord incheiat nu numai c;I s-a
repus in legalitate Solidaritatea, dar s-a decis
organizarea de alegeri libere. Candidatii Solida-
rit;Itii aveau dreptUl s;I candideze doar pentru
un num;Ir restrans -minoritar -de locuri. in
cazul in care ar fi obtinut rezultate bune,
Solidaritatea putea deveni O fort:1 politic;I de~i
comu~tii urmau s;I p;Istreze controlul politic.
La publicarea rezultatelor alegerilor s-a
constatat c;I .opozitia a ca~tigat toate man-
datele, acolo unde i s-a permis s;I prezinte
candidati. Rezultatul alegerilor a ar;Itat atat de
clar care e vointa popular;I incat noul guvem
de coalitie a fost de fapt guvemul Solidarit;Itii
mini~trii comuni~ti fiind minoritari. in fruntea
guvernului a ajuns pentru prima oar:I in 40 de
ani un prim ministru necomunist, in persoana
lui Tadeusz Mazowiecki. cand comunismul a
sucombat in estul europei, Polonia a devenit
~ O tar:I liber:I ~i independent;I.
~ Epoca eroic;I a unit;Itii nationale lua astfel
~ sfar~it. Pe scena politic;I au ap;Irut partide
~ politice concurente, ~i dup;I O campanie elec-
£. toral;I dur;I, nelipsit;I de injurii Lech Walesa a
~ fost ales pre~edintele ta:rii.
330