Tema Proiect CONCORD

1. PROIECT PENTRU
SEMINAR ŞTIINŢIFIC
ASAMBLĂRI
SUDATE
Titlul proiectului TEHNOLOGII GENERALE MECANICE
OLAR DORIN MARIAN | Colegiul Tehnic Latcu Voda Siret

2. DEFINIŢIE, GENERALITĂŢI
• Sudarea – procedeu de îmbinare
nedemontabilă a două sau mai multe piese
metalice, utilizând încălzirea
locală, presiunea, sau ambele procedee, cu
sau fără folosirea unui material de adaos.
• Metalul supus sudării se numeşte metal de
bază (MB), iar cel introdus suplimentar se
numeşte metal de adaos (MA). La locul
îmbinării, prin solidificarea metalului topit se
obţine cusătura de sudură (CS).

3. PREZENTARE GENERALĂ A
PROIECTULUI

4. Clasificarea procedeelor de sudare
După starea în care este adus metalul de
bază (temperatura la care se realizează
sudarea)
• -procedee de sudare prin topire
• -procedee de sudare prin presiune
După natura energiei utilizate
 Energie electrotermică
 Energie termochimică
 Energie mecanică
 Cu energie de radiaţii

5. CLASIFICAREA SUDURILOR
• După poziţia relativă a c
componentelor de sudat
a
• După poziţia în spaţiu a cusăturii b
de sudură
• După forma suprafeţei exterioare
• După continuitate

6. ELEMENTELE, DIMENSIUNILE
ŞI FORMELE ROSTULUI
• Elementele
cusăturii
• B– lăţimea
cusăturii
• r2 – pătrunderea
cusăturii
• h=
supraînălţarea
cusăturii
• H – înălţimea
cordonului
• Elementele
rostului :
• b – deschiderea
rostului

7. SUDAREA MANUALĂ CU ARC
ELECTRIC
• Arcul electric – descărcare electrică, stabilă în
mediu gazos, între doi electrozi, la intensităţi
mari de curent.
• Prin atingerea electrodului de piesă, se
produce un scurtcircuit şi o puternică încălzire
locală.
• Temperatura arcului electric ajunge la
(3500…..4200)°C.
• Arcul electric poate fi alimentat cu curent
continuu sau curent alternativ.
• Piesa de sudat se leagă la polul pozitiv al
sursei de curent, iar electrodul la polul negativ

8. UTILAJE
• surse de curent continuu
• -grupuri de sudare
• -redresoare
•
• surse de curent alternativ
• -transformatoare de sudare
• -generatoare de frecvenţă
mărită (150 Hz ; 300 Hz)
•
• accesorii, scule, dispozitive

9. ASAMBLAREA GENERALA A
CONSTRUCTIILOR SUDATE
• Inainte de a se trece la asamblare, asa cum s-a
aratat, piesele trebuie curatatre de bavuri, de
impuritati, de pete de grasime si de vopsea.
Asamblarea propriu-zisa necesita un volum mare
de munca si este o operatie de
raspundere, deoarece in acest caz lipsesc gaurile
de nit care sa ajute la prinderea pieselor unele de
altele. Pentru aceasta este necesar sa se
foloseasca dispozitivele de prindere, de
strangere, opritoarele, precum si gabaritele de
asamblare.
• Sudarea incepe prin prinderea in cateva puncte
de sudura a marginilor de asamblat. Punctele de

10. • -instalatia de sudare automata pentru grinzi.
Aceasta consta intr-o macara de perete 3, care
se poate deplasa de-a lungul unor grinzi de
conducere 1 si 2. Aparatul de sudare 6 este
suspendat pe traversa imobila 4, iar capul de
sudare este fixat pe o brosa verticala 5 cu
inaltimea reglabila. In functie de
caracteristicele tehnice ale cordonului de
sudura se stabileste regimul de
sudare, inclusiv viteza care se imprima
macaralei-portal.

11. TENSIUNI INTERNE SI
DEFORMATII
• Arcul electric este o sursa puternica de
caldura, sub a carui influienta se stabileste, in
piesele care se sudeaza, un camp termic
valabil, din cauza deplasarii arcului in lungul
cusaturii de sudura.
• Deformatiile pot fi :
longitudinale, transversale, de incovoiere, de
rasucire, iar eforturile provocate de aceste
deformatii pot fi: trecatoare sau
remanente, respectiv liniare, plane sau
spatiale.

12. .PROCEDEE DE REDUCERE A
DEFORMATIILOR
• Exista diferite procedee practice care limiteaza la minimum
deformatiile finale ale pieselor sudate si anume: -incalzirea
uniforma a pieselor de sudat;
• -sudarea in trepte intoarse pe portiuni de cate 200-400mm din
cordonul de sudura; daca sunt mai multe straturi, acestea se
decaleaza si se sudeaza fiecare in sens invers stratului anterior;
• -ordinea rationala de aplicare a cusaturilor, astfel la sudarea unui
profil I cu talpi late (fig. 4.1), daca se executa intai ambele suduri 1
si apoi ambele suduri 2, piesa se inconvoaie; daca sudurile 1 si 2
se sudeaza alternativ, piesa ramane dreapta;
• -sudarea in mai multe straturi. Se va evita extinderea zonei
deformatiilor plastice la depunerea straturilor ulterioare, deoarece
in acest caz cresc deformatiile remanente;
• -ciocanirea cusaturilor la rece si mai ales la cald;
• -utilizarea sudurilor discontinue atunci cand intervalele dintre
cusaturi sunt mai mari;
• -aplicarea unei forte exterioare care produce deformatii de sens

13. FORMAREA FISURILOR
• In timpul sudarii apar uneori fisuri in sudura
sau in zonele invecinate. Unele fisuri apar in
timpul cand metalul trece prin zona de
temperatura corespunzatoare fragilitatii la cald
(1300 grade); acestea se numesc fisuri la cald;
ele apar in general spre radacina sudurii sau in
locurile unde sudura nu este suficient patrunsa.
Sulful si unele elemente de aliere, ca nichelul,
favorizeaza aparitia fisurilor la cald.
• Fisurile care apar in timpul racirii, dupa
terminarea cristalizarii, se numesc fisuri la
rece. Acestea se produc indeosebi in metalul

14. TRATAMENTUL TERMIC AL
IMBINARILOR SUDATE
• La sudare tensiunile
interne si deformatiile care
apar sunt cauzate in
special de: repartizarea
neuniforma a caldurii in
campul termic, dilatarile
inegale, rigiditatea piesei
sudate, transformarile de
ordin structural din
material etc. iar marimea
lor poate varia in functie de
caracteristicile constructive
ale piesei, tehnologia

15. CONTROLUL SI RECEPTIA
ASAMBLARILOR SUDATE
• La constructiile metalice sudate se fac urmatoarele
operatii de verificare si de control:
• -verficarea dimensiunilor fiecarei piese sudate si a
pozitiei ei relative in ansamblul imbinarii;
• -examinarea si verificarea cordoanelor de sudura;
• -verificarea calitatii sudurii.
• Dimensiunile si pozitia relativa se verifica prin
masurari, verificari cu sabloane si examinarea
exterioara.
• Cordoanele de sudura se verifica prin masurari cu
sabloane de control si se examineaza la exterior
cu ochiul liber si cu lupa.
• Calitatea sudurii se verifica prin incercarea
epruvetelor prin guri de control si prin examinarea

16. INFORMATII SUPLIMENTARE
• http://ro.wikipedia.org/wiki/Sudare
• http://www.sudura.ro/descriere.php
• http://www.acsial.ro/index.php?pag=7&id=21&ti
tle_categ=Despre%20sudarea%20manuala%2
0cu%20electrozi%20inveliti%28MMA%29
• http://www.youtube.com/watch?v=8p1oqhHDk
Fw

17. BIBLIOGRAFIE
• 1. Aichele, G., 116 Reguli de sudare în mediu de gaz
protector, Editura Sudura, Timişoara, 1999.
• 2. Andreescu, F., Foriş, A., Machedon-
Pisu, T., Eftimie, L., Proiectarea secţiilor şi fluxurilor tehnologice
pentru sudare, Tom V, Vol. 4, Enciclopedie de Sudură, Editura Lux
Libris, Braşov, 1997.
• 3. Anghelea, N., Matragoci, C., Grigoraş, A., Popovici, V. Sudarea
în mediu de gaze protectoare, Editura Tehnică, Bucureşti, 1982.
• 4. Burcă, M., Negoiţescu, S., Sudarea MIG - MAG, Editura
Sudura, Timişoara, 2002.
• 5. Centea, O., Echipamente pentru sudare, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1997.

18. CONCEPTE ESENTIALE
• Una din metodele cele mai productive este cusatura dubla
care se poate aplica atat la sudarea otelului cat si la
sudarea metalelor neferoase. Tablele de imbinat se asaza in
pozitie verticala, iar sudarea se executa simultan de catre
doi sudori asezati de o parte si de cealalta. Prin aplicarea
acestei metode, viteza de sudare poate fi marita pana la
80% fata de metoda spre dreapta, iar consumul de gaze se
micsoreza cu 40%.
• O alta metoda productiva este sudarea cu suflaiul
multiplu. Becurile au doua sau mai multe ajutaje: una din
flacari preincalzeste piesa, iar cealalta incalzeste metalul.
Consumul de oxigen si de acetilena se micsoreaza cu 15-
20%, iar viteza de sudare creste cu 30% fata de sudarea
spre dreapta si cu 50% fata de sudarea spre stanga.
• O alta metoda este sudarea automata cu gaze care
se aplica la productia de serie pentru sudare cusaturilor
longitudinale fara metal de adaos si a tevilor cu pereti
subtiri. Suflaiurile folosite sunt cu mai multe flacari si se
racesc cu apa. Amestecul gazos folosit este cu exces de