1. Promovarea bicicletei, între legalitate și ilegalitate.
Infrastructuri velo în București.
Cosmin Popan
M.Sc., Antropologie, SNSPA

2. PE BANDĂ SAU ÎN AFARA EI?

3. • Folosesc zilnic bicicleta din 2005.
• Pentru commuting (navetă la muncă, la școală),
cumpărături, leisure, ture în afara orașului.
• De cele mai multe ori merg pe șosea.
• Singurele dăți în care am folosit pistele: deplasări la
muncă pe traseul Centru - Casei Presei.
• Cauza: sunt impracticabile.

4. INFRASTRUCTURA, SOLUȚIA SUPREMĂ

5. • Comunitatea biciclistă este obsedată de schimbarea
infrastructurii.
• Fie că este vorba de trasee complet separate de restul
traficului sau de banale indicatoare, avocații și
entuziaștii velo spun că o mai bună infrastructură ar
reduce conflictele de pe străzi*
* din discuțiile avute cu această comunitate

6. 20%
dintre respondenții unui
studiu național
“nu folosesc bicicleta ca
mijloc de transport
alternativ pentru că nu
sunt piste”
* SURSA: Despre bicicletă. Studiu de piață. Daedalus Millward Brown, 2012

7. INFRASTRUCTURĂ MATERIALĂ
INFRASTRUCTURĂ IMATERIALĂ

8. • Lugo* (2012): Infrastructura umană ca forță ce poate
promova mersul pe bicicletă cel puțin la fel de
eficient pe cât o face infrastructura fizică.
• Aceasta crește prin intermediul proiectelor comunitare.
• Multe exemple de infrastructură umană care crează
spații temporare în care bicicleta devine normalitate.
* Lugo, Adonia, CicLAvia as Human Infrastructure in Los Angeles: Ethnographic Experiments in Equitable Bike
Planning, 2012, www.cyclingcultures.org.uk/C&S12/abstracts/Lugo.pdf

10. O POST-SUBCULTURĂ CARE GENTRIFICĂ

11. • Muggleton și Weinzierl* (2003): Într-o societate globală cu o
dinamică atât de rapidă a modelor și stilurilor de viață e din
ce în ce mai dificil să definești astăzi o subcultură.
• Post-subculturile răspund mai bine eclectismului de gusturi
al tinerilor din ziua de azi, fie că e vorba de muzică, ca în
volumul celor doi, fie că e vorba de biciclete.
• Bicicleta conferă posesorilor o identitate post-subculturală.
*Muggleton, Davis și Rupert Weinzierl. 2003. “The post-subcultures reader”. Oxford: Berg;

12. • Rolul gentrificator al bicicletei.
• Există o conexiune între mersul pe bicicletă pe străzile
publice și gentrificare.
• Pistele de biciclete din București antrenează un discurs
specific așa numitei upper-middle class, ale cărei valori
sunt ecologia, sănătatea, timpul liber.
• A se vedea pistele din București, trasate în acest moment
în zone centrale, studențești, rezidențiale, de loisir.

13. TIPURI DE INFRASTRUCTURI VELO
(INFRASTRUCTURĂ MATERIALĂ)
• Rute pentru bicicliști
• Indicatoare rutiere și semafoare
• Rasteluri
• Sisteme de bike sharing (închiriat de biciclete)

14. CONTEXT EUROPEAN. ȚĂRI CU TRADIȚIE VELO
(INFRASTRUCTURĂ MATERIALĂ)
• Rețele integrate de transport pentru bicicliști
• Autostrăzi pentru bicicliști (Copenhaga)
• Sisteme de bike sharing self service (Velib’ Paris, Barclays Cycle Hire Londra)

15. ISTORICUL SISTEMELOR DE BIKE SHARING
(INFRASTRUCTURĂ MATERIALĂ)
• Inaugurate în 2008
• Doi operatori: Cicloteque (6 centre), iVelo (3 centre)
• Total: 450 de biciclete

16. PISTE DE BICICLETE
(INFRASTRUCTURĂ MATERIALĂ)
Grozavesti Universitate
2001 Prima pistă din București
2008 10 tronsoane în Capitală
2010 30 de tronsoane în Capitală
=
2012 nimic nou …
40
de
tronsoane
în
Capitală,
122
de
km,
10
milioane
de
euro
inves9ți.

17. PISTELE DE BICICLETE DIN BUCUREȘTI. PROBLEME DE FOND
(INFRASTRUCTURĂ MATERIALĂ)

18. • Lipsa interconectării între piste.
• Bulevarde de legătură între tronsoane care nu sunt dotate cu piste
(Calea Victoriei, Magheru, Brătianu, Iancu de Hunedoara, Ștefan cel
Mare)
• Lipsa interconectării cu alte mijloace de transport public (orarul
Metrorex pentru biciclete: 20.00 – 23.00 în timpul săptămânii; interzis
pe RATB; numărul limitat de trenuri CFR care permit accesul
bicicletelor)
• Slaba deservire a zonelor periferice

19. • Construcția lor exclusiv pe trotuare (excepția de pe strada Buzești)
• Lățimea de 1 metru a acestor piste.
• Recomandarea europeană: 1,5 metri – pentru a depășiri și circulația
în paralel (proiectul Cycling Policy Guide al PRESTO - Uniunea
Europeană)
• Înălțimea liberă de trecere – sub 2,40 metri.
• Standardul de Stat 10144/2-91
• Obstacole existente sau amplasate ulterior. Primăriile de sector au
eliberat autorizații pentru stații RATB, stâlpi și chioșcuri pe pistele de
biciclete.

21. STREET DELIVERY
(INFRASTRUCTURĂ IMATERIALĂ)
Pistă de biciclete cu o lățime de 1,5 metri, trasată în cadrul evenimentului Street Delivery

22. CRITICAL MASS (INFRASTRUCTURĂ IMATERIALĂ)
Ocuparea abuzivă a străzii de un număr cât mai mare de bicicliști. În București, astfel de
adunări nu numără mai mult de câțiva zeci de bicicliști

23. ADOPTĂ O PISTĂ (INFRASTRUCTURĂ
IMATERIALĂ)
Acțiune inițiată de Optar, un ONG bucureștean, care cere comunității să identifice
problemele pistelor din oraș, să le semnaleze și să oblige autoritățile să le desființeze.
Optar a reușit să obțină în acest an desființarea unei piste din București.

24. ALLEY CATS (INFRASTRUCTURĂ
IMATERIALĂ)
Întreceri ilegale prin oraș, cu check point-uri (puncte de control). În București au fost
organizate două astfel de curse.

25. PISTA MĂ-SII (INFRASTRUCTURĂ IMATERIALĂ)
Mesajul generic de protest al comunității biciclistice din București la adresa infrastructurii.

26. INTREBARI?
MULTUMESC!