Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Cum trebuie să arate o infrastructură viabilă pentru biciclete

532 views

Published on

Consultari cu cetatenii - 2 februarie 2015

”Dezvoltarea strategiei de incurajare a mersului cu bicicleta in Bucuresti-Ilfov”

Inregistrarea intalnirii - http://youtu.be/ed7f_W-6Byw?t=2m56s

Published in: Government & Nonprofit
  • Be the first to comment

Cum trebuie să arate o infrastructură viabilă pentru biciclete

  1. 1. Cum trebuie să arate o infrastructură viabilă pentru biciclete ? Consultări cu cetă enii – 2 februarie 2015ț Organizator – Organiza ia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România (OPTAR)ț
  2. 2. Criteriile calitative ale unei infrastructuri pentru biciclete  Infrastructura pentru biciclete trebuie să fie  1. Sigură 2. Directă 3. Continuă i accesibilă (Coezivă)ș 4. Confortabilă 5. Atractivă  Cele 5 criterii calitative, stabilite de experţii olandezi, au fost recunoscute la nivel internaţional ca principii directoare autorizate.
  3. 3. Criteriu calitativ: infrastructură sigură să ofere siguranţă iș percepţia siguranţei.
  4. 4. Criteriu calitativ: infrastructură directă să ofere conexiuni rapide între punctul de plecare i cel de destina ieș ț
  5. 5. Criteriu calitativ: infrastructură continuă i accesibilă (Coezivă)ș să fie continuă i semnalizată în modș corespunzător
  6. 6. Criteriu calitativ: infrastructură confortabilă să aibă suprafaţă netedă, antiderapantă, bine între inută, drenatăț
  7. 7. Criteriu calitativ: infrastructură atractivă să ofere rute atractive
  8. 8. Dezvoltarea durabilă a mobilităţii urbane  Pentru dezvoltarea durabilă a mobilităţii urbane este prioritar pentru ora ul Bucure ti ca spaţiulș ș pietonal să fie extins i îmbunătăţit iarș transportul public să devină atractiv prin materializarea de benzi dedicate.  Nu se vor realiza piste pentru biciclete în detrimentul pietonilor sau al transportului public.
  9. 9. Abordarea problemei  Nu se vor construi, marca, recunoa te i utiliza caș ș atare piste pentru biciclete decât cu asigurarea standardelor de calitate. (“Decât una proastă, mai bine deloc”)* *Căi de comunicaţie pentru biciclete - Clasificare, standardizare i implementare – Radu Mititean,ș presedintele Federa iei Bicicli tilor din Româniaț ș
  10. 10. Utilitate  Utilitatea trebuie să fie factor central de planificare: reţeaua trebuie să asigure prioritar conectarea cât mai bună i completă a zonelor rezidenţiale cu celeș de servicii de interes – învăţământ, sport, comerţ, industrie etc  Planurile să fie orientate spre grupul-ţintă. ("construim pentru cetăţeni, unde au ei nevoie, nu unde este loc sau pe unde vrem noi să îi ducem")* *Căi de comunicaţie pentru biciclete - Clasificare, standardizare i implementare – Radu Mititean,ș presedintele Federa iei Bicicli tilor din Româniaț ș
  11. 11. Urbanism participativ  Implicarea cetăţenilor în toate etapele, de la planificare la execuţia infrastructurii pentru biciclete, vine în sprijinul autorităţilor i alș executanţilor prin oferirea de informaţii clare despre ceea ce î i doresc utilizatorii.ș  Urbanismul participativ este un principiu de bază pentru implementarea unui Plan de Mobilitate Urbană Durabilă.
  12. 12. Utilizatori  Proiectarea pistelor pentru biciclete trebuie să ţină cont că infrastructura din Bucure ti are caș scop cre terea numărului de utilizatori.ș  De aceea trebuie ca pistele pentru biciclete să fie atractive, confortabile i accesibile bicicli tilorș ș începători, fie că ace tia sunt copii, adolescenţiș sau adulţi.
  13. 13. Eficienţă (1)  Bicicleta este cel mai eficient mod de transport terestru din punct de vedere energetic, întrecând mersul pe jos, trenul i toate categoriile deș autovehicule.  Pentru ca această eficienţă să fie valorificată este nevoie ca biciclistul să parcurgă distanţele cu un număr cât mai mic de opriri.
  14. 14. Eficienţă (2)  Încurajarea mersului cu bicicleta presupune ca, în intersecţiile aflate pe rutele de deplasare, utilizatorul să fie obligat să oprească de mai puţine ori decât dacă ar fi urmat acel traseu cu autoturismul.  Descurajarea mersului cu bicicleta presupune ca, în intersecţiile aflate pe rutele de deplasare, utilizatorul să fie obligat să oprească de mai multe ori decât dacă ar fi urmat acel traseu cu autoturismul.  Nu se admit măsurile de descurajare a mersului cu bicicleta.
  15. 15. Adaptabilitate  Scopul realizării infrastructurii pentru biciclete este de a încuraja bucure tenii, prin oferirea deș condiţii optime, să utilizeze tot mai mult bicicleta ca mijloc de transport cotidian.  Modul de realizare a infrastructurii trebuie să permită dezvoltarea capacităţii de a prelua un flux mai mare de biciclete, odată cu cre tereaș numărului de utilizatori.
  16. 16. Lăţimea utilă a pistelor pentru biciclete
  17. 17. Spaţiul de siguranţă  Spaţiul minim de siguranţă de la marginea pistei pentru biciclete la construcţiile laterale, stâlpi, pomi, garduri, etc este de 0,50 m.  Spaţiul minim de siguranţă de la marginea pistei pentru biciclete la alte căi de circulaţie învecinate, altele decât trotuarele i aleile deș pietoni (căi de acces în magazine, parcuri, locuinţe, etc) este de 1,50 m.
  18. 18. Materialul i calitatea suprafeţei de rulajș  Tipul de material trebuie să fie asfalt sau alte suprafeţe netede i totu i aderente.ș ș *  Nu sunt admise pavele, piatra cubică sau orice alte materiale care fac mersul cu bicicleta inconfortabil.  Nu se admit marcaje în relief pe suprafaţa pistei pentru biciclete. * Căi de comunicaţie pentru biciclete - Clasificare, standardizare i implementare –ș Radu Mititean, presedintele Federa iei Bicicli tilor din Româniaț ș
  19. 19. Viabilitatea în orice condiţii meteo  Aderenţa suprafeţei pistei, inclusiv în condiţii de iarnă, trebuie asigurată la fel ca la carosabilul pentru autovehicule.  Modul de realizare a pistelor trebuie sa prevină băltirea apei, să asigure scurgerea i evacuareaș apelor pluviale.  Planificarea unei infrastructuri pentru biciclete trebuie să conţină un plan de măsuri privind operaţiunile de întreţinere i asigurarea viabilităţii.ș
  20. 20. Obstacole  Singurele obstacole admise i recomandate suntș icanele pentru reducerea vitezei bicicli tilor laș ș intersecţiile cu aleile pietonale din parcuri sau grădini i la traversările peste calea ferată.ș  Aceste icane trebuie semnalizate iș ș presemnalizate.
  21. 21. Accesibilitate (1)  Pistele pentru biciclete trebuie să fie semnalizate vizibil, dar nu în exces, pentru toţi participanţii la trafic.  Trebuie să existe indicatoare de direcţie i distanţă.ș  Intersecţiile trebuie presemnalizate prin marcaje astfel încât bicicli tii sa se poată încadra pe benzi înș functie de direcţia de mers.  De-a lungul pistei trebuie să existe parcări pentru biciclete, în special în zonele de interes.
  22. 22. Accesibilitate (2)  Pentru parcarea de scurtă durată este nevoie ca tipul constructiv să permită sprijinirea iș asigurarea cadrului i a ambelor roţi.ș  În cazul parcării de lungă durată (în gări, parcări de re edinţă, etc) bicicletele trebuie asigurateș într-un spaţiu închis i supravegheat.ș  Administraţia locală trebuie să sprijine i săș încurajeze asociaţiile de proprietari să amenajeze parcări de re edinţă pentru biciclete.ș

×