basm

1. Balaurul cel cu sapte capete
A fost odata( ca niciodata(; ca( de n-ar fi, nu s-ar mai povesti; de când fa(cea
plops,orul pere s,i ra(chita mics,unele; de când se ba(teau urs,ii în coade; de
când se luau de gât lupii cu mieii de se sa(rutau, înfra(t,indu-se; de când se
potcovea puricele la un picior cu noua(zeci s,i noua( de oca de fier s,i s-arunca
în slava cerului de ne aducea poves,ti;
De când se scria musca pe pa(rete,
Mai mincinos cine nu crede.
A fost odata( într-o t,ara( un balaur mare, nevoie de cap. El avea s,apte
capete, tra(ia într-o groapa(, s,i se hra(nea numai cu oameni. Când ies,ea el la
mâncare, toata( lumea fugea, se închidea în case s,i sta ascunsa( pâna( ce-s,i
potolea foamea cu vreun drumet, pe care îl tra(gea at,a la moarte. Tot,i oamenii
locului se tânguiau de ra(utatea s,i de frica balaurului. Ruga(ciuni s,i câte în
luna( s,i în soare se fa(cusera(, ca sa( scape Dumnezeu pe biata omenire de
acest nesa(t,ios balaur, dara( în des,ert.
Fel de fel de fermeca(tori fusera( adus,i, însa( ra(masera( rus,inat,i cu
vrajele lor cu tot. În cele din urma(, daca va(zu împa(ratul ca( toate sunt în
des,ert, hota(rî ca sa( dea pe alt,ii… la atîtea iznoave.
Iara( dupa( ce se duse vestea în t,ara(, mai mult,i voinici se
vorbira( sa( mearga( împreuna( la pânda( s,i sa( mântuiasca( t,ara de un as,a
balaur înfricos,at. Ei se înt,elesera( între dâns,ii ca sa( faca( un foc la
marginea ceta(t,ii, care era mai apropiata( de locul unde tra(ia balaurul, s,i
în care cetate era s,i scaunul împa(ra(t,iei, s,i acolo sa( stea sa( privegheze
pe rând câte unul, unul, pe când ceilalt,i sa( se odihneasca(; s,i ca nu cumva
cela ce ar fi de pânda( sa( doarma( s,i sa( vie balaurul sa(-i ma(nânce d-a
gata, fa(cura( lega(tura( ca cela care va la(sa sa( se stinga( focul sa( fie
omorât, drept pedeapsa( daca va dormi când ar trebui sa( fie des,tept.
Cu aces,ti voinici se întova(ra(s,i s,i un om verde, pui de român, s,tii colea,
care auzise de fa(ga(duint,a împa(ratului s,i venise sa(-s,i încerce s,i el
norocul.
Pornira(, deci, cu tot,ii, îs,i alesera( un loc aproape de groapa( s,i se
pusera( la pânda(. Pândira( o zi, pândira( doua(, pândira( mai multe zile, s,i
nu se întâmpla( nimic. Iara( când fu într-una din zile, cam dupa( asfint,itul
soarelui, pe când era de rând viteazul nostru sa( pândeasca(, ies,i balaurul din
groapa( s,i se îndrepta( ca(tre voinicii cari dormeau pe lânga( foc. Viteazului
care priveghea, i se fa(cuse inima cât un purice, dara(, îmba(rba(tându-se, se
repezi, s,i unde se arunca(, ma(re, asupra balaurului cu sabia goala( în mâna(,
s,i se lupta( cu dânsul, pâna( îi veni bine s,i hârs,t! îi taie un cap, hârs,t!
s,i-i mai ta(ie unul, s,i as,a câte unul, câte unul pâna( îi ta(ie s,ase capete.
Balaurul se zvârcolea de durere s,i plesnea din coada(, de te lua fiori de
spaima(, viteazul nostru însa( se lupta de moarte s,i obosise, iara( tovara(s,ii
sa(i dormeau dus,i.
Daca( va(zu el ca( tovara(s,ii sa(i nu se des,teapta(, îs,i puse toate puterile,
se mai arunca( o data( asupra grozavului balaur s,i-i ta(ie s,i capul ce-i mai
ra(ma(sese. Atunci un sânge negru lasa( din ea, fiara( spurcata(, s,i curse, s,i
curse, pâna( ce stinse s,i foc s,i tot. Acum ce sa( faca( viteazul nostru, ca
sa( nu ga(seasca( focul stins, când s-or des,tepta tovara(s,ii lui, ca(ci
lega(tura lor era ca sa( omoare pe acela care va la(sa sa( se stinga( focul. S-apuca(
mai întâi s,i scoase limbile din capetele balaurului, le ba(ga( în sân
s,i iute, cum putu, se sui într-un copaci înalt, s,i se uita( în toate
pa(rt,ile, ca de va vedea undeva vro zare de lumina(, sa( se duca( s,i
sa( ceara( nit,el foc, ca sa( at,ât,e s,i el pe al lor ce se stinsese.
Ca(ta( într-o parte s,i într-alta s,i nu va(zu nica(iri lumina(. Se mai uita( o
data( cu mare ba(gare de seama( s,i za(ri într-o depa(rtare nespusa( o schinteie
ce abia lica(rea. Atunci se dete jos s,i o porni într-acolo.
Se duse, se duse, pâna( ce dete de o pa(dure, în care întâlni pe Murgila(, s,i
pe care îl opri pe loc, ca sa( mai întârzie noaptea. Merse dupa( aceea mai
departe s,i dete peste Miaza(noapte, s,i trebui sa( o lege s,i pe dânsa ca
sa( nu dea peste Murgila(. Ce sa( faca(, cum sa( dreaga( ca sa( izbuteasca(? O
ruga( sa(-i ajute a lua un copaci în spinare, care, zicea el, îl ta(iase de la
ra(da(cina(; o înva(t,a( el sa( se puie cu spatele sa( împinga(, pe când el tot

2. cu spatele la copaci de ceealalta( parte va trage cu mâinile, ca sa(-i pice în
spinare s,i sa(-l ia sa( se duca( la treaba lui.
Miaza(noapte, de mila( s,i de ruga(ciunea ce-i fa(cu, se puse cu spatele la
copaciul care i-l ara(ta( viteazul s,i, pe când împingea, el o lega( de copaci
cobza(, s,i porni înainte, ca( n-avea vreme de pierdut.
Nu fa(cu multa( cale s,i întâlni pe Zorila(, dara( lui Zorila( nu prea îi da
mes,ii a sta mult de vorba(, ca(ci, zicea el, se duce dupa( Miaza(noapte, pe
care o luase în goana(. Fa(cu ce fa(cu s,i-l puse s,i pe dânsul la
buna( rânduiala(, ca s,i pe ceilalt,i doi, dar cu mai mare ba(taie de cap. Apoi
pleca( înainte s,i se duse pâna( ce ajunse la o pes,tera( mare, în care za(rise
focul.
Aci dete peste alte nevoi. În pes,tera( acolo tra(iau nis,te oameni urias,i
carii aveau numai câte un ochi în frunte. Ceru foc de la dâns,ii, dar ei, în loc
de foc, pusera( mâna pe dânsul s,i-l legara(. Dupa( aceea as,ezara( s,i un cazan
pe foc cu apa( s,i se ga(teau sa(-l fiarba( ca sa(-l ma(nânce.
Dara( tocmai când era sa(-l arunce în ca(ldare, un zgomot se auzi nu departe de
pes,tera aceea, tot,i ies,ira(, s,i la(sara( pe un ba(trân de ai lor ca
sa( faca( asta( treaba(.
Cum se va(zu viteazul nostru singur numai cu unchias,ul, îi puse gând ra(u.
Unchias,ul îl dezlega( ca sa(-l bage în cazan, dara( voinicul îndata( puse mâna
pe un ta(ciune s,i-l azvârli drept în ochiul ba(trânului, îl orbi, s,i apoi
fa(ra( sa(-i dea ra(gaz a zice nici cârc! îi puse o piedica( s,i-i fa(cu vânt în
cazan. Lua( focul dupa( care venise, o apuca( la sa(na(toasa, s,i sca(pa( cu
fat,a( curata(. Ajungând la Zorila(, îi dete drumul. Dupa( aceea o tuli la fuga(
s,i fugi pâna( ce ajunse la Miaza(noapte, o dezlega( s,i pe dânsa, s,i apoi se
duse s,i la Murgila( pe care îl trimise sa(-s,i vaza( de treaba(. Când ajunse la
tovara(s,ii sa(i, ei tot mai dormeau. Nu începuse, vezi, înca( a se ara(ta albul
zilei, atât de lunga( fu noaptea, fiindca( voinicul îi oprise cursul, s,i as,a
avu timp destul sa( colinde dupa( focul care îi trebuia. N-apuca( sa( at,ât,e
focul bine s,i tovara(s,ii sa(i, des,teptându-se, zisera(:
- Dara( lunga( noapte fu asta, ma(i vere.
- Lunga( da, vericule, ra(spunse viteazul.
S,i se umfla din foale ca sa( aprinza( focul. Ei se sculara(, apoi începura( a
se-ntinde s,i a ca(sca, dara( se cutremurara( când va(zura( namila de lighioana(
lânga( dâns,ii s,i un lac de sânge cât pe colo. Zgâira( ochii s,i cu mare mirare
ba(gara( de seama( ca( capetele balaurului lipsesc, iara( viteazul nu le spuse
nimic din cele ce pa(t,ise, de teama( sa( nu intre ura( între dâns,ii, s,i se
întoarsera( cu tot,ii în oras,.
Când ajunsera( în cetate, toata( lumea se veselea cu mic cu mare de uciderea
balaurului, da lauda( sfântului ca( trecuse noaptea aia lunga(, mai ajunsera( o
data( iara( la ziua( s,i ridica pân în naltul cerului pe mântuitorul lor.
Viteazul nostru, care va(zuse s,i el lipsa capetelor, nu se fra(mânta deloc cu
firea, fiindca( se s,tia curat la inima(, s,i porni ca(tre curtea
împa(ra(teasca(, ca sa( vaza( ce s-o alege cu capetele fa(ra( limbi, ca(ci el
înt,elesese ca( aici trebuie sa( se joace vreo dra(cie. Pasa(mite, buca(tarul
împa(ratului, un t,igan negru s,i buzat, se dusese d-a minune sa( vaza( ce mai
ala, bala, pe la fla(ca(ii ce stau la pânda(. S,i daca dete peste dâns,ii
dormind s,i peste dihania spurcata( fa(ra( ra(suflare, el se arunca( cu satârul
de la buca(ta(rie s,i-i ta(ie capetele. Apoi merse la împa(ratul cu capetele s,i
i le ara(ta(, fa(lindu-se ca( el a fa(cut izbânda. Iara( împa(ratul daca va(zu
ca( se înfa(t,is,eaza( buca(tarul curt,ii cu izbânda(, fa(cu o masa( mare, ca
sa(-l logodeasca( cu fie-sa, s,i pusese în gând sa( faca( o nunta(, unde
sa( cheme pe tot,i împa(rat,ii. T,iganul ara(ta la toata( lumea hainele sale pe
care le umpluse de sânge, ca sa( fie crezut. Când ajunse viteazul nostru la
palat, împa(ratul cu voie buna( s,edea la masa(, iara( cioropina sta în capul
mesei pe s,apte perne. Cum ajunse la împa(rat, îi zise voinicul:
- Preaîna(lt,ate împa(rate, am auzit ca( oarecine s-ar fi la(udat ca(tre ma(ria-ta
ca( el ar fi ucis pe balaur. Nu e adeva(rat, ma(ria-ta, eu sunt acela care l-am
omorât.
- Mint,i, mojicule, striga( t,iganul îngâmfat, s,i poruncea slujitorilor sa(-l
dea afara(.
Împa(ratul, care nu prea credea sa( fi fa(cut t,iganul asta( voinicie, zise:
- Cu ce pot,i dovedi zisele tale, voinicule?
- Zisele mele, ra(spunse viteazul, se pot dovedi prea bine, poruncit,i numai ca

3. mai întâi sa( se caute daca capetele balaurului, care stau colea la iveala(, au
s,i limbile lor.
- Sa( caute, sa( caute, zise bahnit,a.
El însa( o cam ba(gase pe mânica(, dara( se prefa(cea ca( nu-i pasa(. Atunci
ca(utara( s,i la nici unul din capete nu ga(sira( limba(, iara( mesenii
înma(rmurira(, ca(ci nu s,tiau ce va sa( zica( asta. T,iganul, care o sfeclise
de tot, s,i care se ca(ia de ce n-a ca(utat capetele în gura(, mai nainte de a
le aduce la împa(ratul, striga(:
- Dat,i-l afara( ca( e un smintit s,i nu s,tie ce vorbes,te.
Împa(ratul însa( zise:
- Tu, voinicule, va sa( zica( ne dai sa( înt,elegem ca( acela a omorât pe balaur
care va ara(ta limbile.
- Fugi d-acolo, împa(rate, zise t,iganul care tremura ca varga s,i se-nga(
lbenise ca ceara, nu vezi ca( calicul a(sta este un des,uchiat, care a venit
aici sa( ne ama(geasca(?
- Cine ama(ges,te, ra(spunse voinicul linis,tit, sa(-s,i ia pedeapsa.
El începu apoi a scoate limbile din sân s,i a le ara(ta la toata( adunarea, s,i
de câte ori ara(ta o limba( de atâtea ori ca(dea s,i câte o perna( de sub
t,igan, pâna( ce, în cele din urma(, ca(zu s,i el de pe scaun, atât de tare se
speriase dihania.
Dupa( aceea voinicul nostru spuse toate câte a pa(t,it, s,i cum a fa(cut de a
t,inut noaptea atât de mult timp. Nu-i trebui împa(ratului sa( se
gândeasca( mult s,i sa( vaza( ca( voinicul care vorbea avea dreptate, s,i cum
era de supa(rat pe t,igan, pentru mis,elia s,i minciuna lui cea nerus,inata(,
porunci s,i numaidecât se aduse doi cai neînva(t,at,i s,i doi saci de nuci,
lega( pe t,igan de coadele cailor s,i sacii de nuci s,i le dete drumul. Ei o
luara( la fuga( prin smârcuri, s,i unde ca(dea nuca, ca(dea s,i buca(t,ica,
pâna( ce s-a pra(pa(dit s,i t,igan s,i tot. În urma( prega(tindu-se lucrurile,
dupa( câteva zile fa(cu nunta( mare, s,i lua( românas,ul nostru pe fata
împa(ratului de sot,ie, s,i t,inu veselie mare s,i nemaipomenita( mai multe
sa(pta(mâni, puindu-l s,i în scaunul împa(ra(t,iei, iara( fata la(cra(ma( s,i
mult,umi lui Dumnezeu ca( a sca(pat-o de slut,enia pa(mântului, de harapina
spurcata(. Eram s,i eu p-acolo s,i dedeam ajutor la nunta(, unde ca(ram apa( cu
ciurul, iara( la sfârs,itul nunt,ei adusera( un cos, de prune uscate sa( arunce
în ale guri ca(scate.
Iara( eu înca(lecai p-o s,ea s,i v-o spusei dumneavoastra( as,a.