2. Defrișarea sau despădurirea constă
în îndepărtarea totală a vegetației
lemnoase forestiere de pe o anumită
suprafață, fără a fi urmată de
regenerarea acesteia, incluzând
scoaterea și îndepărtarea cioatelor
arborilor și arbuștilor, cu schimbarea
folosinței și/sau a destinației terenului.
De asemenea, reducerea suprafetei
padurilor si schimbarile mediale
provocate de acest proces, pot determina
efecte indirecte asupra unor numeroase
specii de arbori, efecte ce se pot
manifesta in sensul unei rezistente mai
scazute la atacul insectelor fitofage si al
agentilor patogeni, la poluare sau
actiunea focului (FAO, 1993).
Defrisarile
3. Codrul, frate cu românul! Aşa spune o vorbă din popor. Însă dacă e să ne raportăm la
faptul că în ultimii 20 de ani, peste 350.000 hectare de păduri au fost rase de pe harta
României prin tăieri ilegale din fondul forestier proprietate de stat sau privat, am putea
spune că unii români au uitat cu cine se înrudesc.
Mai mult, potrivit datelor puse la dispoziţie de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice
şi Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, volumul total al tăierilor ilegale din fondul
forestier în perioada 2005-2011 este de 633.500 metri cubi.
Defrisari in Romania!
4. Reducerea padurilor este una din cauzele incalzirii
globale.
Daca temperatura medie anuala creste cu 1,5 grade C se
modifica radical clima, si creste riscul producerii unor
mari calamitati si pierderii de vieti omenesti.
Se stie ca arborii retin bioxidul de carbon, un gaz toxic
care incalzeste atmosfera, si elimina oxigen.
Trebuie oprit cu desavarsire taierile ilegale de pomi.
De asemenea trebuie prevenite incendiile voluntare si
autoaprinderile datorate caldurilor excesive.
Taierile de paduri, contribuie cu 25% la efectul de sera,
pe cand transporturile si industria contribuie doar cu
14%.
Taierile de paduri se datoreaza in primul rand
comertului cu lemne. Proprietarii privati exploateaza
lemnul dar uita sa mai planteze la loc.
Suprafetele replantate sunt reduse.
Suprafata impadurita a lumii este de 5 miliarde ha, dar
sa redus la 2,9 miliarde ha: 40% sunt paduri naturale
intinse si e interdictie in UE de a se taia padurile virgine;
9% din paduri sunt parcuri sau rezervatii naturale dar
multe sunt doar pe hirtie.
Ar trebui ca fiecare roman constiet de pericolul incalzirii
globale sa ia atitudine si sa militeze pentru protejarea si
consrvarea padurilor.
De ce sa protejam padurile?
5. Alunecările de teren reprezintă deplasări ale rocilor care formează versanţii unor
munţi, dealuri, lucrări de hid
roamelioraţii sau alte rambleuri construite de oameni.
Deplasările rocilor se pot produce de
În tara noastră, alunecările de teren sunt destul de răspândite. Suprafaţa totală
supusă a
lunecărilor de teren este apreciată la 900.000 hectare. În tara noastră cea mai
importanţă şi cunoscută alunecare de teren a constituit
o deplasarea Vârfului Suhardelului
care a dus la bararea râului Bicaz şi formarea Lacului Roşu
Alunecarile de teren
7. Copacii, prin fotosinteză, absorb
dioxidul de cardon şi produc oxigen.
Prin tăierea acestora, calitatea aerului
va scădea considerabil. Specialiştii
susţin că ocrotirea pădurilor reprezintă
cel mai economic mod de a lupta
împotriva schimbărilor de climă şi a
poluării. Totodată, smulgerea din
rădăcini a copacilor batrâni sau
buturugilor va grăbi eroziunea solului.
Mai mult, frunzişul copacilor are rolul
de a disipa picăturile de ploaie şi de a
le împrăştia pe suprafeţe întinse; dacă
se taie copacii, creşte şi riscul
inundaţiilor.
Tăierea copacilor are şi efecte mai puţin
evidente, dar la fel de nocive. Eroziunea
solului duce la o scădere considerabilă a
mineralelor şi nutrimentelor din pământul
care se va destratifica şi care nu va mai
putea suporta culturile agricole.
