Miturile cosmogonice şi cele eshatologice- O sumară trecere în revistă a aspectelor legate de aceste mituri de-a lungul istoriei

1. O sumară trecere în revista a aspectelor legate de aceste mituri de-a lungul
istoriei

2. Şarpele Ouroboros

3. Motiv ornamental pe un vas ceramic aparţinând culturii Cucuteni. Se poate
observa o similitudine între acest motiv şi zvastica-care se presupune
că simbolizează deplasarea aparentă a constelaţiei Ursa Mare în raport cu
Steaua Polară (axis mundi).

4. Mircea Eliade (1907-1986)

5. Multe dintre fiinţele cosmogonice sunt animale care au atribuite
caracterul de lentoare, deoarece oamenii au sesizat faptul că
ciclicitatea naturii, deşi este observabilă, este una foarte lentă; broasca
ţestoasă de exemplu apare în mai multe mituri cosmogonice.

6. Datorită ciclicităţii timpului a apărut nevoia
omului de a stabili un cadru de referinţă.
Astfel au apărut calendarele si observatoarele
astronomice, pentru a măsura această trecere a timpului
din cadrul unui ciclu (ciclicitatea anotimpurilor, a fazelor lunii,
etc.) fiind folosite pentru a stabili ordinea activităţilor agricole,
a ritualurilor, etc.

10. Soborul Zeiţelor (aprox. 4200 î.e.n.) este probabil (şi afirmând aceste lucruri mă arunc în formularea unei teorii într-o oarecare
necunoştiinţă de cauză) o reprezentare a unor concepte rudimentare de cosmogonie. Într-o perioadă în care cultul fertilităţii încă
domina cadrul spiritual, avem prezentat în acest grup de figurine traseul evolutiv prezentat pe stadii ale dezvoltării, de la homunculul
(fetusul) aflat în registrul central, până la stadiile maturităţii sexuale; acest proces este îndeaproape supervizat de către o serie de zeităţi
ale fertilităţii (reprezentate prin acele figurine antropomorfe cu caracteristicile sexuale, mă refer desigur la piept şi şolduri, extrem de
exacerbate, tendinţă extrem de des întâlnită în lumea spiritualităţii acelor vremuri), acestea fiind, probabil, cele care au dat impulsul energetic
necesar iniţierii acestui proces.