1. Evaluarea atitudinii factorilor interesaţi vizavi de RAPC aprilie 2006
Sumarul rezultatelor principale ale studiului
de evaluare a gradului de conştientizare şi atitudinii personalului APC şi a
societăţii civile faţă de RAPC
În martie 2006 Unitatea RAP a efectuat un studiu cu participarea a 475 de reprezentanţi
ai personalului APC şi 10 ONG. Eşantionul a inclus personalul a 14 autorităţi ale APC şi 6
structuri din subordine. Fiind primul efort de a evalua nivelul conştientizării, atitudinii şi
aşteptărilor personalului APC şi a societăţii civile vizavi de Strategia de reformă a
administraţiei publice centrale (SRAPC), studiul oferă indicatori de performanţă care pe
viitor ne vor ajută să evaluăm aportul factorilor interesaţi în implementarea reformei.
Rezultatele principale expuse sumar în acest document includ conştientizarea şi
atitudinile personalului APC şi ONG faţă de RAPC la un an după anunţarea reformelor de
către Preşedintele RM şi la trei luni după lansarea oficială a strategiei de reformă. În
acelaşi timp, rezultatele studiului identifică canalele de comunicare preferate de către
personalul APC, precum şi de societatea civilă. Aceasta permite URAP să întreprindă
acţiuni concrete, orientate către factorii interesaţi pentru a cîştiga şi menţine susţinerea
personalului APC şi a sectorului societăţii civile, astfel înlăturînd obstacolele din calea
succesului RAPC.
Răspunsurile factorilor chestionaţi identifică obstacolele principale în obţinerea susţinerii
şi participarea la implementarea RAPC atît a funcţionarilor cît şi a ONG, formînd astfel
subiectul Planului de comunicare.
Concluzia studiului desfăşurat printre cadrele APC este că sporirea gradului de susţinere
a RAPC de către funcţionarii publici depinde direct de nivelul înţelegerii şi implicării lor în
implementarea reformei. Iar susţinerea societăţii civile depinde intenstatea fluxului de
informaţie, a transparenţei procesului şi atitudinii pro-active.
I. Evaluarea gradului de conştientizare şi atitudinii personalului APC
Conştientizarea
Rezultatele studiului indică că aproape tot personalul APC cunoaşte că RAPC este în
curs de desfăşurare, 80% din aceştia cunosc despre URAP, dar numai cîţiva dintre ei
cunosc detalii referitoare la termenele de desfăşurare, beneficiile şi obligaţiile stabilite în
Strategie şi în Planul de implementare.
De fapt, doar 21% din respondenţi consideră că dispun de informaţie suficientă despre
RAPC şi 96% au constatat că doresc mai multă informaţie, ceea ce conferă o importanţă
majoră eforturilor noastre de informare şi mediatizare în anul curent. În caz contrar,
aspectele negative se vor extinde, iar progresul nostru va fi tergiversat.
Aspectele RAPC, despre care personalul APC doreşte să afle mai multă informaţie
includ:
• Dezvoltarea carierei profesionale (92%)
• Îmbunătăţirea managementului resurselor umane (90%)
• Rolul şi cerinţele personale în implementarea reformei (80%)
• Reorganizarea APC (80%)
• Planificarea strategică şi procesul bugetar (80%)
1

2. Evaluarea atitudinii factorilor interesaţi vizavi de RAPC aprilie 2006
• Chestiuni de ordin juridic (81%)
• Comunicare (80%)
Calitatea informaţiei trebuie să fie de asemenea îmbunătăţită.
Jumătate din respondenţi au indicat că informaţia pe care au obţinut-o despre RAPC a
generat alte întrebări sau mai multe întrebări decît răspunsuri. Doar 34% din respondenţi
sînt de părerea că informaţia este credibilă şi doar 9% consideră că informaţia este
veridică. Scepticismul faţă de chestiunea dată a fost identificat în toate instituţiile cuprinse
de studiu şi constituie o preocupare primordială pe care trebuie s-o abordăm în
continuare.
O veste bună este faptul că 63% din respondenţi au constatat că cunosc de unde pot
obţine mai multă informaţie dacă ar dori. Partea negativă a acestui fapt este că
persoanele respective pot să nu fie interesate în mai multă informaţie dacă ştiu unde s-o
obţină, dar nu fac acest lucru. URAP şi conducerea APC trebuie să le inspire interes şi să
asigure obţinerea mai lesne a informaţiei despre RAPC.
Aşteptările
Fiind întrebaţi care va fi impactul RAPC asupra lor peste 1-3 ani, 59% au răspuns că nu
ştiu. Aceasta este o problemă majoră pentru noi, deoarece ameninţă derularea RAPC şi
realizarea progresului. Totuşi, este promiţător faptul că majoritatea din cei care s-au
expus la acest capitol consideră că impactul va fi mai degrabă pozitiv, decît negativ.
Trebuie să intensificăm eforturile noastre pentru a asigura că personalul APC ştie la ce ar
putea să se aştepte în mod rezonabil, accentuînd aspectele pozitive, dar incluzînd şi
explicaţii sincere despre eventualele aspecte negative.
Un indicator al necesităţii de îmbunătăţire a dialogului şi fluxului de informaţii către
personalul APC este faptul că 66% din respondenţi consideră drept “imposibilă” sau
“nereală” sporirea salariilor ca rezultat al implementării RAPC, deşi 87% din personalul
APC chestionat în decembrie 2005 care a indicat că aşteaptă salarii mai înalte în urma
RAPC.
Rezultate pozitive
Rezultat aşteptat de majoritatea respondenţilor (74%) este dotarea locului de lucru cu
echipament adecvat pentru o activitate eficientă. Pe de o parte, această atitudine poate fi
înţeleasă, dar nu constituie o aşteptare deosebit de sofisticată, mai ales luînd în
consideraţie faptul că respondenţii au indicat şi “lipsa finanţării” drept obstacol principal în
calea succesului RAPC. Este cert faptul că URAP trebuie să pregătească personalul şi să
accentueze beneficiile.
Alte aşteptări “reale” sau “probabile” includ:
• Frecventarea cursurilor de instruire profesională (65%)
• Îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice (64%)
• Îmbunătăţirea calităţii proceselor decizionale (54%)
• Oportunităţi mai bune de promovare în baza capacităţilor îmbunătăţite (50%)
Rezultate negative/preocupări
2

3. Evaluarea atitudinii factorilor interesaţi vizavi de RAPC aprilie 2006
Aşteptările negative le depăşesc pe cele pozitive. Mai mult de 50% din respondenţi au
indicat că sînt preocupaţi de toate rezultatele negative posibile menţionate.
Teama de a fi eliberat din funcţie este în topul rezultatelor negative ce preocupă
personalul APC, 89% din respondenţi indicînd că reducerile vor afecta negativ calitatea
serviciilor publice, iar 76% exprimînd teama că ei şi/sau prietenii lor vor fi reduşi. În
asociere strînsă cu acest fapt este şi constatarea a 73% din respondenţi că volumul lor de
lucru va spori.
79% din respondenţi sînt convinşi că angajarea funcţionarilor publici nu se va face pe
baze de merit în viitor. Suplimentar la scepticismul exprimat, 53% din respondenţi
consideră că “este mai puţin probabil” sau “ireal” reducerea considerabilă a corupţiei. În
opinia respondenţilor reducerea corupţiei este cel mai ireal rezultat al reformei.
În topul preocupărilor legate de rezultatele negative au nimerit următoarele:
• doar conducerea AAPC va beneficia în urma reformei (61% preocupaţi + 15%
preocupaţi într-o oarecare măsură)
• angajarea funcţionarilor publici nu se va face pe baze de merit (79% + 8%)
• calitatea lucrului pe care îl îndeplinesc nu se va îmbunătăţi (79% + 8%)
• calitatea serviciilor publice va scade din cauza reducerilor de cadre (84%
preocupaţi + 5% preocupaţi într-o oarecare măsură)
• Colegii/prietenii mei îşi vor pierde locurile de muncă (76% + 6%)
• Volumul meu de lucru va creşte (73% + 14%)
• Îmi voi pierde locul de muncă (67% + 6%)
• RAPC va afecta negativ bugetul (60% + 12%)
• RAPC va avea un impact negativ asupra integrării Republicii Moldova în UE (59%
+ 9%)
• RAPC va intra în contradicţie cu SCERS, PARMUE (52%+ 16%)
Obstacole în calea participării
Motivul care accentuează necesitatea noastră de a asigura informarea personalului APC
despre obiectivele, progresul, obstacolele în calea RAPC şi de a solicita ajutorul lor în
găsirea soluţiilor este că respondenţii au indicat drept obstacol principal ce îi împiedică să
participe în RAPC informarea insuficientă. Mai mult ca atît, 73% din respondenţi doresc
să participe în reformă. Aceste date sînt similare celor din studiului în domeniul resurselor
umane desfăşurat în decembrie, în cadrul căruia 69% din respondenţi au indicat că
doresc să joace un rol activ în implementarea RAPC. Alte motive importante ce nu le vor
permite funcţionarilor să participe în implementarea reformei sînt “rolul meu în reforma
APC nu va fi clar” şi “ va lipsi mecanismul de angrenare a funcţionarilor publici”.
Teama rămîne un obstacol palpabil, deoarece aproximativ 51% din respondenţi consideră
că ar putea fi concediaţi, iar 39% că nu sînt siguri.
Riscuri & obstacole în calea implementării cu succes a reformei
Fiecare obstacol major în calea implementării cu succes a RAPC s-a referit la lipsa
înţelegerii şi a informaţiei detaliate despre reformă şi implicarea în RAPC. Cel mai
semnificativ obstacol în calea implementării cu succes a RAPC, menţionat de 90% din
respondenţi, este “înţelegerea greşită a RAPC de către funcţionarii publici.” Aceasta ar
3

4. Evaluarea atitudinii factorilor interesaţi vizavi de RAPC aprilie 2006
explica de asemenea “rezistenţa opusă de către personalul APC”, indicată de către 84%
din respondenţi drept obstacol important în calea implementării cu succes a RAPC.
Faptul că personalul APC a indicat “lipsa mecanismului de discutare a problemelor cu
superiorii lor” (84%) este important, deoarece managerii au fost indicaţi printre cele mai
credibile surse de la care pot afla despre RAPC. Foarte aproape de acest obstacol a fost
şi “incapacitatea de a propune opţiuni de îmbunătăţire a RAPC” (84%) şi “conducerea
reformei ignoră propunerile din afară” (82%).
Alte riscuri care ameninţă implementarea cu succes a RAPC includ:
• Capacitatea insuficientă a persoanelor angrenate în reformă (71% consideră drept
risc real + 16% consideră posibil)
• Voinţă politică neadecvată printre conducerea Guvernului RM (51% + 24%)
• Conducerea Guvernului se va schimba (52% + 26%)
• Perioadă neadecvată pentru implementarea RAPC (38% + 29%)
• Lipsa suportului din partea parlamentului (39% + 34%)
• Finanţare insuficientă (82% + 10%)
Sursele de informare ale RAPC
Contactul personal cu managerii, colegii si discuţiile directe sînt cele mai accesibile
mijloace pentru a afla despre RAPC. 67% din respondenţi au indicat managerul, vice
ministrul sau directorul lor drept sursă atît accesibilă, cît şi credibilă de informare despre
RAPC (70 % credibile + 24% parţial credibile = 94%). Nu este de loc surprinzător faptul
că discuţiile cu colegii au fost indicate în topul surselor cele mai accesibile (80%),
credibilitatea acestora fiind însă mult mai joasă (48% + 39% = 87%)
O mare parte a personalului APC consideră pagina web a Guvernului drept sursă foarte
accesibilă, aceasta fiind pe locul al doilea şi printre sursele cele mai credibile de
informare (66% foarte credibile +19% parţial credibile - 85%).
Aceasta înseamnă că Internetul (şi Intranetul) poate fi un mijloc vital, efectiv din punct de
vedere al costului pentru diseminarea informaţiei, precum şi pentru solicitarea şi
colectarea (inputului) reacţiei de răspuns de la personalul APC.
Mass-media
Mass-media a obţinut un punctaj înalt pentru accesibilitate: TV (77%), presa scrisă (74%)
şi radio (69%). Însă punctajul pentru credibilitate a variat distinctiv dintre aceste mijloace
media, cel mai mare punctaj obţinîndu-l presa scrisă cu 58%, urmată de TV cu 43% şi
radio cu 32%.
Lansarea paginii web destinate RAPC s-a plasat pe locul întîi printre cele mai
promiţătoare mijloace pentru sporirea conştientizării. Acest fapt este promiţător dat fiind
faptul că aproximativ 68% din personalul APC au acces zilnic la Internet şi 95% au acces
la computer la serviciu. Pînă cînd va fi elaborată pagina web, trebuie să fie utilizată
rubrica RAPC de pe pagina www.gov.md care se bucură de credibilitate înaltă.
Publicarea articolelor în presă a constituit cel de-al doilea canal foarte popular pentru
asigurarea conştientizării, urmat foarte aproape de atelierele de lucru, întruniri, şi
publicaţia destinată RAPC.
II. Evaluarea atitudinii societăţii civile vizavi de reforma APC
4

5. Evaluarea atitudinii factorilor interesaţi vizavi de RAPC aprilie 2006
Date generale despre respondenţi
Pentru societatea civilă a fost rezervat un rol important în procesul de implementare a
reformei administraţiei publice centrale, chiar dacă numărul de organizaţii
neguvernamentale, care au drept obiective statutare contribuirea la eficientizarea
activităţii administraţiei publice, este limitat. Pentru efectuarea studiului privind evaluarea
atitudinii societăţii civile vizavi de reforma APC au fost identificate 10 ONG, dintre care
două au refuzat să participe în studiu pe motiv că nu sînt interesate de temă propusă.
Majoritatea persoanelor care au oferit răspunsuri din partea ONG deţin în cadrul
organizaţiilor respective funcţia de director executiv (7 persoane) şi doar o singură
persoană - funcţia de preşedinte.
Toate persoanele intervievate în cadrul studiului au spus că cunosc despre lansarea
Strategiei de reformă a APC, dar numai 3 persoane au citit Strategia de reformă şi trei au
citit Strategia şi planul ei de implementare. Majoritatea dintre ONG au aflat despre
lansarea reformei atît din presă, cît şi de la persoane oficiale din cadrul Guvernului. Două
persoane din cele opt intervievate au aflat despre lansarea reformei APC ca urmare a
participării la unele evenimente, altele trei persoane - de pe site-ul Guvernului
www.gov.md.
Accesul societăţii civile la informaţia despre RAPC
La întrebarea „Credeţi că dispuneţi de informaţie suficientă despre RAPC?” patru
persoane au spus ca dispun de informaţie suficientă, iar altele patru că nu au informaţie
suficientă despre RAPC. Persoanele care nu sunt satisfăcute de gradul lor de informare
despre RAPC au caracterizat situaţia drept netransparentă şi au acuzat lipsa de
informaţie despre rezultatele primei etape a analizei funcţionale, despre procesul
decizional etc.
Cu referire la informaţia disponibilă despre RAPC, două persoane au spus că informaţia
respectivă este puţin explicită şi puţin detaliată, două persoane consideră că informaţi
disponibilă este insuficient de explicită, iar trei persoane – insuficient de detaliată.
Totodată, trei persoane consideră informaţia disponibilă suficient de explicită, iar două -
suficient de detaliată.
Doar două persoane dintre cele opt intervievate consideră accesul la informaţie drept
liber, restul persoanelor consideră accesul la informaţia despre RAPC drept limitat. Ei au
comentat acest fapt prin următoarele:
• transparenţa bugetară a procesului de reformă insuficientă,
• neimplicarea structurilor din afara Guvernului în pregătirea reformei APC,
• lipsa în mass-media a discuţiilor/dezbaterilor privind reforma APC.
Drept surse credibile pentru furnizarea informaţiei despre RAPC se numără pe primul loc
oficialităţile guvernamentale, chiar daca majoritatea respondenţilor le consideră puţin
accesibile sau inaccesibile. Trei reprezentanţi ai ONG consideră credibile buletinele
informative electronice. Mai puţin credibilă este pagina electronică oficială a Guvernului şi
colegii.
La capitolul credibilitatea sursei de informaţiei merită atenţie mass-media. ONG consideră
credibile sau mai puţin credibile ziarele „Moldova Suverană”, „Nezavisimaia Moldova”,
5

6. Evaluarea atitudinii factorilor interesaţi vizavi de RAPC aprilie 2006
„Economicescoe Obozrenie” şi publicaţia ECO. Drept credibile au fost apreciate posturi
de radio Antena C, Radio Naţional, Europa Liberă şi Hit FM şi posturile de televiziune
Pro TV, Moldova 1, Euro TV şi NIT.
Aşteptări ca urmare a implementării RAPC
Respondenţii au fost invitaţi în cadrul aceluiaşi studiu să identifice care ar fi rezultatele
reformei APC. Astfel, şase persoane consideră că reducerea birocratismului şi creşterea
eficienţii activităţii APC ar trebui să fie rezultate importante şi chiar prioritare ale reformei
APC. Cinci persoane consideră că implementarea reformei APC ar trebui să contribuie la
realizarea strategiilor şi programelor de bază ale Republicii Moldova precum sînt SCERS
şi Planul de acţiuni „Republica Moldova – Uniunea Europeană”. Patru persoane au fost
de părerea că reforma APC ar trebui să aibă rezultate reducerea corupţiei în serviciul
public, dezvoltarea abilităţilor analitice şi îmbunătăţirea procesului decizional în cadrul
APC etc.
În acelaşi timp, reprezentanţii societăţii civile au identificat un şir de riscuri care ar putea
afecta realizarea reformei. Toţi respondenţi consideră drept o problemă posibilă şi chiar
foarte reală finanţarea insuficientă a reformei APC şi abilităţile insuficiente ale
persoanelor implicate în realizarea reformei. Şapte persoane sînt de părerea că
rezistenţa din partea funcţionarilor publici şi voinţa politică neadecvată a conducerii de vîrf
ar putea afecta implementarea reformei. Unii dintre respondenţi au mai indicat drept
probleme reale pentru efectuarea reformei capacităţile umane insuficiente, aplicarea
incorectă a metodei de selectare a funcţionalilor publici, lipsa stabilităţii politice şi
economice din ţară.
Participarea societăţii civile în implementarea reformei
Societatea civilă s-a arătat interesată să cunoască mai multe informaţii despre reforma
APC – şase persoane într-o măsură mare, iar două într-o măsură medie.
Totodată cinci persoane au spus că sunt mulţumite de gradul de implicare a lor de către
Guvern în pregătirea şi implementarea reformei. Trei persoane nu au fost mulţumite de
măsura în care Guvernul a implicat ONG pe care le reprezintă în procesul de pregătire a
reformei, afirmînd că Guvernul a evitat orice contact cu ONG. Ei au menţionat că
Guvernul trebuie să fie mai activ în menţinerea transparenţei şi participării factorilor
interesaţi în realizarea reformei.
Reprezentanţii societăţii civile s-au arătat deschişi să participe în continuare la
implementarea reformei. Şase persoane au spus că ONG pot oferi comentarii, analize,
expertize la acţiunile întreprinse în cadrul reformei. Cinci respondenţi au afirmat că ONG
pe care le reprezintă sînt interesate să participe la elaborarea cadrului legal şi la
elaborarea propunerilor de perfecţionare a procesului decizional. Două ONG au spus că
ar putea să ofere instruiri la temele managementul resurselor umane, politici publice etc.
Concluzii
• Unele ONG şi-au determinat un rol pasiv în implementarea reformei: de a participa
în calitate de invitaţi la unele evenimente, de a fi informaţi despre derularea
reformei, de a oferi comentarii, de la caz la caz, vizavi de acţiunile întreprinse în
procesul derulării reformei.
6

7. Evaluarea atitudinii factorilor interesaţi vizavi de RAPC aprilie 2006
• Actualmente publicul dispune doar de informaţia oficială, unilaterală în formă de
relatări succinte de la diferite întruniri sau evenimente. Publicul este doar pus în
faţa faptului împlinit.
• Societatea civilă consideră drept formal procesul de comunicare în cadrul reformei
APC.
• Neimplicarea societăţii civile în procesul de elaborare a Strategiei de reformă a
APC generează aprecieri critice privind calitatea Strategiei şi a planului ei de
implementare.
• Societatea are aşteptări înalte de la reforma APC.
• Societatea civilă necesită explicaţii adiţionale privind acţiunile planificate şi
întreprinse întru atingerea rezultatelor.
• Mai multe riscuri identificate de societatea civilă sînt generate de lipsa de
informaţie de ex.: capacităţi reduse ale persoanelor abilitate cu coordonarea şi
implementarea reformei, finanţare insuficientă.
• Discuţiile publice cu participarea ONG ar putea diminua riscul privind rezistenţa
funcţionarilor publici (deoarece: 1. ONG reprezintă societatea, 2. discuţiile asigură
transparenţă, 3. discutarea multilaterală a aspectelor reformei APC contribuie la
diminuarea temerilor funcţionarilor publici)
• ONG sînt interesate să cunoască despre reformă APC.
• ONG doresc (şi consideră că dispun de capacităţi) să participe la implementarea
reformei.
Recomandări
• Adoptarea de către Guvern (Unitatea de coordonare a reformei administraţiei
publice) a unei poziţii pro-active în raport cu societatea civilă.
• Identificarea unor domenii prioritare pentru colaborarea cu ONG în procesul de
reformă.
• Organizarea unor grupuri de lucru tematice pentru discutarea unor etape sau
activităţi din cadrul reformei cu participarea reprezentanţilor societăţii civile.
• Lansarea/organizarea unor dezbateri mass-media cu participarea societăţii civile.
• Lansarea în timpul apropiat a unui site specializat pe care vor fi plasate proiecte de
documente şi iniţiative elaborate în cadrul reformei APC, comentarii ale factorilor
interesaţi etc.
• Instituirea unui mecanism on-line de consultare a societăţii civile (întrunirea ONG
interesate pentru a crea de comun acord o adresă electronică prin care vor fi
expediate diferite proiecte de documente pentru consultare şi fixarea unor termene
optime de oferire a feedback-ului ).
• Introducerea în cadrul buletinului informativ electronic a unei rubrici „Opinii ale
societăţii civile”, unde vor fi plasate comentariile ONG vizavi de acţiunile
întreprinse pe parcursul derulării reformei.
7