11. Schimburile gazoase la nivelul plămânilor
Membrana alveolo-capilară:
• separă aerul alveolar de sânge
• constituită din:
• peretele alveolar
• spaţiul interstiţial
• peretele capilarului de sânge
12. Schimburile gazoase la nivelul plămânilor
• aerul alveolar
• bogat în oxigen
• sărac în dioxid de carbon
• sângele venos capilar
• bogat în dioxid de carbon
• sărac în oxigen
• sângele arterial capilar
• îmbogăţit în oxigen
• sărăcit în dioxid de carbon
• CO2
• diferenţa de presiune = 6 mmHg
• coeficient de difuziune = de 20 X > O2 schimburi normale
13. Schimburile gazoase la nivelul ţesuturilor
• sângele arterial capilar
• bogat în oxigen
• sărac în dioxid de carbon
• celula
• săracă în oxigen
• îl consumă în cadrul proceselor sale metabolice
• bogată în dioxid de carbon
• îl produce în cadrul proceselor sale metabolice
• O2: sângele capilar arterial ţesuturi
• CO2: ţesuturi sângele capilar venos
15. FUNCŢIA VENTILATORIE
• VENTILAŢIA = procesul prin care
alveolele se umplu cu aer proaspăt prin
succesiunea inspiraţie-expiraţie
• cuantificarea volumului de gaz din
plămâni în anumite circumstanţe -
determinarea volumelor pulmonare
• determinarea vitezei de expulzare a
aerului din plămân - determinarea
debitelor pulmonare
17. VOLUMELE PULMONARE
STATICE
• Capacitatea vitală cu componentele
sale (CV)
• Volumul inspirator de rezervă (VIR)
• Volumul curent (VT)
• Volumul expirator de rezervă (VER)
• Capacitatea reziduală funcţională (CRF)
• Volumul rezidual (VR)
• Capacitatea pulmonară totală (CPT)
18. VOLUMELE PULMONARE STATICE
Spirometria
• cu ajutorul spirometrului
• aparat în care subiectul respiră prin intermediul unei
piese bucale
• volumele de aer inspirate şi expirate de către subiect
– înregistrate ca o funcţie de timp
19. VOLUMELE PULMONARE STATICE
Determinarea
• dimineaţa, pe nemâncate
• pacientul nu are voie să fumeze cu cel puţin o oră înainte de
investigaţie
• subiectului, după ce i se aplică o clemă nazală este cuplat la
spirometru şi lăsat să respire normal timp de 1 min
• apoi este solicitat să execute un
inspir maxim urmat de un expir
cât mai lent şi mai complet
posibil
20. VOLUMELE PULMONARE STATICE
• volumul curent (VT = tidal volume) = volumul
de aer vehiculat în cursul respiraţiei de
repaus
22. VOLUMELE PULMONARE STATICE
• volumul inspirator de rezervă (VIR) = volumul
de aer care poate fi introdus suplimentar în
plămân, de la sfârşitul unui inspir de repaus
23. VOLUMELE PULMONARE STATICE
• volumul expirator de rezervă (VER) = volumul
de aer care poate fi expulzat suplimentar din
plămân, de la sfârşitul unui expir de repaus
24. VOLUMELE PULMONARE STATICE
• se ia în considerare cea mai mare valoare a volumului
pulmonar măsurat obţinută după trei determinări =
valoarea actuală sau reală a pacientului (exprimată în
litri sau mililitri)
25. VOLUMELE PULMONARE STATICE
• se preferă exprimarea procentuală a valorii reale faţă de
valoarea ideală a volumului pulmonar măsurat
• valoare teoretică, calculată cu ajutorul unor formule de regresie
în funcţie de rasă, sex, vârstă şi înălţime
• CV
• valori normale: CV = 80-120% din CV ideal
• CV = SINDROM RESTRICTIV
26. VOLUMELE PULMONARE
STATICE
• Capacitatea vitală cu componentele
sale (CV)
• Volumul inspirator de rezervă (VIR)
• Volumul curent (VT)
• Volumul expirator de rezervă (VER)
• Capacitatea reziduală funcţională (CRF)
• Volumul rezidual (VR)
• Capacitatea pulmonară totală (CPT)
27. VOLUMELE PULMONARE STATICE
• volumul rezidual (VR)
• volum de aer care nu poate fi expulzat din plămâni
nici după un efort expirator maxim
• mijloace de investigaţie mai complexe
28. VOLUMELE PULMONARE STATICE
• capacitatea reziduală funcţională (CRF)
• volumul de aer conţinut în plămâni la
sfârşitul unui expir normal
29. VOLUMELE PULMONARE STATICE
• măsurarea CRF - prin
mai multe metode -
metoda diluţiei heliului
şi metoda
pletismografică
30. VOLUMELE PULMONARE STATICE
• putem calcula:
• volumul rezidual (VR) = CRF - VER
• capacitatea pulmonară totală (CPT) = volumul de aer
conţinut de plămâni la sfârşitul unui inspir maxim:
CPT = VR + CV
• se admit variaţii ale valorilor obţinute faţă de valorile ideale de
• ± 20% pentru CPT şi CRF
• + 50% pentru VR
32. VOLUMELE PULMONARE DINAMICE
• se face pe expirograma forţată obţinută
cu ajutorul spirometrului
• aceleaşi condiţii ca la determinarea CV
• se efectuează un inspir maxim după
care se expiră cu toată forţa şi
rapiditatea posibilă întreaga capacitate
vitală (expir maxim forţat)
33. VOLUMELE PULMONARE DINAMICE
• volumul de aer expulzat din plămâni în
prima secundă a expiraţiei maxime
forţate care urmează unui inspir maxim
= volumul expirator maxim pe secundă
(VEMS)
35. VOLUMELE PULMONARE DINAMICE
• se preferă exprimarea procentuală a
VEMS-ului din CV
• indice de permeabilitate bronşică (IPB)
= indice Tiffneau
VEMS
IPB = X 100
CV
• valoare normală = 70%
• IPB = SINDROM OBSTRUCTIV
36. VOLUMELE PULMONARE DINAMICE
• ventilaţia maximă
• performanţa maximă a pompei
toraco-pulmonară şi implicit
capacitatea de adaptare la efort
• volumul maxim de aer care poate fi
ventilat într-un minut
●
• V max. ind = VEMS x 30
• V max. ind. cu mai mult de 20% din
valoarea ideală este patologică
37. DISFUNCŢIE VENTILATORIE RESTRICTIVĂ
• CV
• IPB normal sau
• VEMS şi V max. ind
• cauze:
• tuberculoză pulmonară, alte
pneumopatii interstiţiale
difuze fibrozante
• cifoscolioze, obezitate
38. DISFUNCŢIE VENTILATORIE OBSTRUCTIVĂ
• CV normală
• IPB
• VEMS şi V max. ind
• cauze:
• astmul bronşic
• BPCO (bronşita cronică,
emfizemul pulmonar)
39. DISFUNCŢIE VENTILATORIE MIXTĂ
• CV
• IPB
• VEMS şi V max. ind (sub 30% val. teoretice)
• diagnostic CERT: CPT
• cauze:
• TBC pulmonar asociat cu
bronşită cronică
41. TESTELE BRONHOMOTORII
• utilizate frecvent în clinică
• apreciază efectul bronhomotor
• indus de diferite substanţe
administrate sub formă de aerosoli
• pe baza modificărilor VEMS
42. TESTELE BRONHOMOTORII
Testele bronhoconstrictoare
• de provocare a obstrucţiei
• efectuate cu acetilcolină, methacolină,
histamină sau diverşi alergeni
• la indivizii asimptomatici la care suspectăm
anamnestic un astm bronşic
• testul este semnificativ dacă VEMS scade cu
mai mult de 15 - 20%
43. TESTELE BRONHOMOTORII
Testele bronhodilatatoare
• efectuate cu medicamente -adrenergice cu
acţiune rapidă sau cu parasimpaticolitice
inhalatorii
• la pacienţii cu sindrom obstructiv deja
constituit
• fie în scop diagnostic (evidenţierea originii
spastice a obstrucţiei)
• fie în scop terapeutic (eficacitatea
medicaţiei)
• testul este semnificativ dacă VEMS creşte cu
mai mult de 10 -15%
45. DEBITELE VENTILATORII
INSTANTANEE MAXIME
• se poate face cu ajutorul buclei flux-
volum determinată cu ajutorul
spirometrelor prevăzute cu traductor de
flux
• înregistrarea se face în cursul unui
ciclu respirator maxim şi forţat
• inspiraţie maximă - cât mai rapid posibil
• expiraţie maximă - cât mai rapid posibil
• bucla flux-volum - analiza grafică a
fluxului de aer generat în funcţie de
volumul de aer mobilizat
46. DEBITELE VENTILATORII INSTANTANEE
MAXIME
• debitul expirator maxim
instantaneu de vârf (PEFR =
peak expiratory flow rate)
• valoarea cea mai mare a
fluxului atinsă în cursul
expiraţiei forţate
• PEFR cu mai mult de
35% faţă de valoarea de
referinţă apare în
sindromul obstructiv dar
şi în cel restrictiv
47. DEBITELE VENTILATORII INSTANTANEE
MAXIME
• monitorizarea astmului bronşic – cu ajutorul “peak-
flowmetrelor” – prezintă 3 zone numite “astmatozone:
• zona verde – valoare între
80 - 100 % din valoarea teoretică
a PEFR, sau din valoarea maximă
a pacientului
• zona galbenă – valoarea între
50 - 80 % din valoarea teoretică
a PEFR, sau din valoarea maximă
a pacientului
• zona roşie – o valoare
sub 50 % din valoarea teoretică a PEFR, sau din valoarea
maximă a pacientului
49. DEBITELE VENTILATORII INSTANTANEE
MAXIME
• trei măsurători consecutive – se notează doar cea
mai mare valoare în caietul de supraveghere
împreună cu data şi ora
• aşezarea valorilor pe un grafic permite verificarea –
stabilim dacă astmul este bine controlat sau nu
