referat 2

1. ISTORIA MEDICINEI
• Penicilina, descoperită
după o vacanță
relaxantă. Istoria
antibioticului care a
revoluționat medicina
Această fotografie de Autor necunoscut este licențiată în condițiile CC BY-NC
Această fotografie de Autor necunoscut este licențiată în condițiile CC BY-SA

2. • Egiptenii antici puneau paine cu mucegai pe ranile infectate si pe
taieturi pentru a trata pacientii, si nimeni nu a inteles de ce faceau asta
vreme de mii de ani
Această fotografie de Autor necunoscut este licențiată în condițiile CC BY-NC-ND
Această fotografie de Autor necunoscut este licențiată în condițiile CC BY-SA-NC

3. • Abia in anul 1928 un cercetator scotian,pe nume
Alexander Fleming, a inteles secretul egiptenilor
Fleming a descoperit atunci
PENICILINA un antibiotic
efficient impotriva unor bacterii
care pot pune in pericol
organismal uman
Daca va intrebati care este legatura
dintre penicilina si paine,raspunsul sta in
MUCEGAI. Atunci cand painea
mucegaeste devine un mediu propice pt
o ciuperca numita Penicilleum
Dupa cum se intelege si din nume din
Penicillium deriva penicilina, un
antibiotic renumit la nivel mondial

4. Egiptenii foloseau acest remediu in urma cu mii de ani pentri a trata ranile infectate si taieturile deschise
Acest tratament facea parte dintru n ritual folosit de vechii egipteni in tratarea infectiilor.
Daca pacientul se vindeca inseamna ca a obtinut bunavointa divina
Această fotografie de Autor necunoscut
este licențiată în condițiile CC BY-NC-ND

5. Cum a descoperit Fleming
legatura dintre mucegai si
bacterii
Totul a inceput in Primul Razboi
Mondial cand Fleming a observant ca
ranile soldatilor nu sunt dezimfectate
corespunzator de cele mai multe ori
curatarea si dezimfectare ranilor facea
mai mult rau decat bine ,deci era
necesara descoperirea unui dezimfectant
care sa nu afecteze sistemul imunitar al
pacientului.Abia in anul 1928 cand omul
de stiinta a plecat in vacanta a realizat
descoperirea din greseala
Această fotografie de Autor necunoscut este licențiată în condițiile CC BY

6. SCURT ISTORIC
• La începutul secolului al XX-lea, interacțiunea dintre diferite substanțe
chimice și bacterii era mai puțin cunoscută. În 1928, proaspăt întors din
vacanță, bacteriologul scoțian Alexander Fleming a observat că pe o
plachetă pe care se afla agar (conf. DEX – substanță gelatinoasă extrasă
din alge și folosită în medicină) mucegaiul crescut a împiedicat
dezvoltarea bacteriilor. Din acel moment, cursul istoriei medicinei
moderne avea să fie schimbat. Penicilina descoperită în micul laborator
al lui Alexander Fleming avea să redea speranța la viață și să limiteze
răspândirea a numeroase boli care, la momentul respectiv, erau
considerate letale.
Această fotografie de Autor necunoscut este licențiată în condițiile CC BY-SA-NC

7. Cum a fost
descoperit
antibioticul
minune
Enciclopedia Britannica
bacteriei Staphylococcus aureus
Această fotografie de Autor necunoscut este licențiată în condițiile CC BY-SA

8. • Omul de știință a izolat respectivul mucegai, l-a crescut într-un mediu fluid și apoi a descoperit că
substanța penicilină are capacitatea de a distruge bacteriile comune care pot infecta oamenii.
Potrivit Bibliotecii Naționale de Medicină a Instituitului Național de Sănătate Publică, SUA, Alexander
Fleming a publicat rezultatele cercetării sale în 1929. Încercările acestuia de a izola și purifica penicilina nu au
avut parte de rezultat. Însă, în tot acest timp, Alexander Fleming a trimis mostre din penicilina pe care a
descoperit-o tuturor celor interesați să o folosească în studii mai ample, pentru a i se putea dovedi puterea de
a lupta împotriva bacteriilor.
•

9. • Cum a ajuns penicilina să fie produsă în masă
• Abia în anul 1930 cercetările bacteriologului
Alexander Fleming au fost continuate de către oamenii
de știință. Medicul Ernst Chain și superiorul său,
biochimistul Howard Florey, au făcut primele încercări
de a izola compusul și au testat capacitatea penicilinei
de a distruge bacteriile, descrisă de Alexander Fleming
în studiul său. Aceștia au reușit să purifice penicilina
abia în anul 1939.
• Medicamentul obținut a fost testat inițial pe șoareci.
Oamenii de știință au injectat opt șoareci cu un anumit
tip de streptococ, iar patru dintre animale au fost tratate
cu penicilină. Șoarecii care nu au primit penicilină au
murit imediat, iar ceilalți au supraviețuit. Doi ani mai
târziu, în 1941, a fost posibilă descoperirea formei
injectabile a penicilinei. În 1945, oamenii de știință
Alexander Fleming, Ernst Chain și Howard Florey au
primit Premiul Nobel pentru Medicină și Fiziologie
pentru descoperirea și izolarea penicilinei.

10. Folosirea penicilinei
• Tehnica prin care penicilina a fost izolată a permis
cercetătorilor să descopere și alte medicamente
derivate precum: streptomicina, cloramfenicolul,
eritromicina sau vancomicina. Astăzi, penicilina se
folosește fie sub formă injectabilă (penicilina F), fie
sub formă de tablete (penicilina V). Penicilina V este
un derivat natural al penicilinei și se folosește
împotriva germenilor gram-pozitivi precum bacilul
difteriei, gonococul sau pneumococul.
• Penicilina este recomandată în tratamentul unor
infecții grave precum meningita, pneumonia,
amigdalita sau reumatismul articular acut.
Administrarea necontrolată a penicilinei a făcut ca
unele bacterii să dezvolte rezistență la acest
antibiotic. Tocmai de aceea, înainte de începerea
tratamentului cu penicilină, este necesară efectuarea
unei antibiograme.