2. Obiective operaţionale
• Combaterea şi prevenirea delicvenţei din rândul
elevilor;
• Să precizeze la ce se referă delicvenţa juvenilă;
• Depistarea şi înţelegerea cauzelor care generează
delicvenţa;
• Să enumere condiţiile care favorizează delicvenţa
juvenilă;
• Să recunoască formele de manifestare a delicvenţei
juvenile şi a factorilor de risc;
• Să identifice cazuri de delicvenţă juvenilă;
• Să numească modalităţi de prevenire a delicvenţei
juvenile;
3. Ce este delicvenţa juvenilă?
• Termenul de delicvenţă juvenilă nu se
referă la orice abatere comportamentală ,
ci numai la comportamentul tinerilor până
la vârsta de 18 ani care contravine legii, la
abaterile de la legile juridice ale statului .
4. Cauzele şi condiţiile obiective ce contribuie
la apariţia delicvenţei juvenile sunt:
• Lipsa unor fonduri materiale şi băneşti pentru asigurarea protecţiei reale
a familiei, care să asigure condiţii de creştere şi educare a copiilor;
• Apariţia şi creşterea îngrijorătoare a numărului grupurilor care
favorizează comiterea infracţiunilor, formate din infractori majori la care
sunt atraşi şi minori;
• Creşterea aberantă a preţurilor la toate produsele concomitent cu
scăderea puterii de cumpărare ; în aceste condiţii părinţii nu mai pot
asigura copiilor cele necesare unui trai decent;
• Existenţa unor boli psihice la minori şi netratarea datorită lipsei de
medicamente din sistemul sanitar;
• Existenţa unor grade de întârziere în evoluţia intelectuală a minorului;
• Proliferarea necontrolată a unor publicaţii , casete video, filme cu
caracter pornografic şi violent , toate pe fondul lipsei de educaţie;
5. Cauzele specifice care contribuie la
apariţia acestui fenomen sunt:
• Necunoaşterea de către părinţi a anturajului ,
locurilor şi mediilor frecventate de minori;
• Influenţa unor infractori aflaţi în anturajul
minorilor prin determinarea acestora să comită
infracţiuni;
• Lipsa unei legături permanente între familie şi
şcoală;
• Discontinuitatea în educaţia şi supravegherea
copiilor de către părinţi sau ocrotitori legali.
6. Din cazuistică rezultă că aspectele
comportamentale deviante întâlnite
mai frecvent sunt :
• Fuga în mod repetat de la domiciliu;
• Absenţe nemotivate de la şcoală, dezinteres faţă de
învăţătură sau abandonarea şcolii;
• Hoinăreala, vagabondaj, libertinism, consum de băuturi
alcoolice , droguri, aurolac;
• Tendinţe de aventurism, de constituire în grupuri în scopul
comiterii de infracţiuni;
• Alegerea unor anturaje din mediul infracţional, unde se
găsesc infractori majori;
• Sfidarea legilor, a normelor de disciplină , a normelor de
convieţuire socială;
• Portul unor arme albe sau de foc, a unor substanţe
lacrimogene sau paralizante, cu scopul de a fi folosite la
atac sau apărare;
7. Pentru a evita implicarea în săvârşirea unor fapte
care contravin legii este bine să :
• Nu legaţi prietenii cu persoane care manifestă un
comportament deviant;
• Fiţi prudenţi în relaţiile cu persoanele nou cunoscute sau
cunoscute întâmplător;
• Nu intraţi în anturaje dubioase!
• Evitaţi frecventarea locurilor şi mediilor unde se adună
persoane dubioase, se consumă alcool, droguri sau se
practică jocuri de noroc;
• Nu primiţi nimic de la persoane necunoscute sau despre
care aveţi puţine informaţii;
• Dacă aveţi ocazia, combateţi delicvenţa legată de
droguri, demascând plasatorii şi eventualii consumatori;
• Atunci când anumite persoane din anturajul vostru vă
oferă spre vânzare la preţuri modice diferite obiecte sau
valori a căror provenienţă nu o cunoaşteţi trebuie să vă
dea de gândit;
8. Studiul de caz: prevenirea delicvenţei juvenile
Elevul Mihai din clasa a VIII-a face parte
dintr-o familie organizată cu o situaţie modestă. El
merge la şcoală, înţelege situaţia materială a
familiei sale şi doreşte să-şi continue studiile. După
vacanţă, nu prea mai are chef de învăţat şi a luat
căteva note rele. A început să urască matematica,
pe motivul că profesorul îl persecută. Profesorul
observă şi îl întreabă ce se întâmplă cu el.
“ Ce-l interesează pe el ? E problema mea,
ştiu eu când să învăţ.”
Într-o zi tatăl său îl întreabă cum mai merge
şcoala. Băiatul îi răspunde:
“Bine tată, bine!”
9. În zilele următoare a evitat ora de matematică, iar pe
lângă ea şi pe altele... Pleca în fiecare zi de la şcoală. S-a
împrietenit cu doi colegi care şi ei hoinăreau, chiuleau şi
fumau. Unul dintre ei aducea ţigări scumpe.
“De unde le ai ?”
“Se găsesc destule” şi făcu semnul furtişagului.
Plăcerea comună devenea tot mai distractivă. Se
“descurcau” cu ţigările. Într-o zi vânzătorul unei tarabe
l-a prins pe “prieten” băgând o brichetă în buzunar. A
strigat la el, făcându-l hoţ. Mihai se enervă şi sări în
ajutorul prietenului. Strigă la rândul său, îl făcu mincinos
pe vânzător şi încercă să-i oprească mâna ce încerca să-l
reţină pe prieten. Se adună multă lume, apăru şi Poliţia
care luă măsurile necesare.
10. Întrebări
• Identificaţi formele de delicvenţă juvenilă?
• Care este cauza obiectivă/specifică care a
condus la săvârşirea acestor fenomene?
• Cum trebuia Mihai să prevină aceste
manifestări?
• Cum aţi fi procedat dacă eraţi în locul lui
Mihai?
• Ce credeţi că s-a întâmplat la Poliţie ?
