ecologie

1. TIPURI DE
ECOSISTEME
Conservarea mediului înconjurător
Clasa a XI-a B
Prof. Ing. Grigoraș Tina Mădălina

2. În funcție de mediul în care se află, se deosebesc 3 tipuri de ecosisteme:
- Ecosisteme marine (sau oceanice)
- Ecosisteme de ape dulci (continentale)
- Ecosisteme tereste
În funcție de noile realități, ecosistemele s-au grupat în următoarele trei clase
majore:
- - Ecosisteme naturale: - marine - epigee
- de ape continentale terestre - hipogee
- -Ecosisteme modificate
- -Ecosisteme amenajate: - agroecosisteme
- - ecosisteme silviculturale
- - spații verzi urbane
- - ecosisteme pișciculturale

3. 1. ECOSISTEME ACVATICE
Sunt ecosisteme ale căror biocenoze sunt legate de mediul acvatic. Însușirile fizice și
chimice ale mediului acvatic sunt foarte diferite de cele ale mediului terestru.
Densitatea apei este 775 ori mai mare decât a aerului
Mediul acvatic este o soluție nutritivă a cărei compoziție influențează calitățile biocenozei
Cuprind: lacurile, bălțile, apele curgătoare, apele freatice, apele marine și oceanice
În funcție de particularitățile structurale biochimice și ecologice în ecosistemele
acvatice, se deosebesc:
- ecosisteme marine
- ecosisteme lacustre
- ecosisteme dulcicole

4. Ecosisteme marine- sunt ecosisteme care aparțin mărilor și oceanelor situate în toate
zonele acvatice: litorală, pelagială, batială, abisală și hadală.
În funcție de luminozitate ecosistemele marine se grupează în:
- autotrofe (0-200 m adâncime) – în care predomină plantele
- heterotrofe (peste 200 m adâncime)-populate de animale răpitoare
În funcție de apropierea sau depărtarea de țărm ecosistemele marine se grupează în:
- ecosisteme litorale
- ecosisteme pelagice (largul mărilor și oceanelor, unde trăiesc balene, delfini, rechini)
Pe verticală, ecosistemele marine se grupează în mai multe zone:
- zona enfatică (0-200 m)
- zona batială (200-300 m adâncime) – lipsita de lumină, stabilitate a temperaturii
- zona abisală (3000-6000 m adâncime)
- zona hadală (peste 6 000m adâncime) – lipsă completă de lumină, temperatură stabilă
4 grade C, presiuni mari

6. Principalii factori abiotici ai biotopului marin sunt:
- presiunea hidrostatică
- luminozitatea
- temperatura
- conținutul apei în săruri minerale
Principalele grupe ecologice de viețuitoare marine sunt, după locul ocupat de biotop:
- bentosul-cuprinde organisme fixate pe substrat: alge, crustacee, pești
- planctonul – sunt transportate de curenți marini: alge unicelulare, meduze
- nectonul – specii care se deplasează activ: cefalopode, crustacee decapode,
mamifere

8. 2. ECOSISTEME TERESTRE
Sunt acelea în care comunitățile de organisme ocupă biotopurile formate pe suprafața
uscatului
Sunt alcătuite din:
- sol și substratul pedogenetic
- fază gazoasă(aerul)
- lichidă (apa din substrat și cea din precipitații)
Reprezintă componenta principală a mediului nostru de viață asigurând:
- permanența regimului hidrologic al râurilor
- procesul de pedogeneză
- purificarea aerului atmosferic , structura peisajului

9. În țara noastră, acestea sunt reprezentate de :
- păduri
- pajiști reprezintă 42% din suprafața țării
- tufărișuri
Ecosisteme terestre sunt și ecosisteme urbane, rurale și agroecosisteme.

10. 3. ECOSISTEME URBANE
 - trăsăturile negative se accentuează sub influența presiunii demografice
 - factorii naturali se diminuează pe seama creșterii factorilor artificiali
 - structurile orașului moder constau în proporții mari de rocă și metal, reducerea
spațiilor verzi
 - densitatea medie a populației ajunge la 30 000-35 000 loc/km 2
 - apele de suprafață sunt poluate cu reziduuri petroliere, industriale și gospodărești
 - atmosfera se caracterizează prin atenuarea exceselor climatice din timpul iernii,
creșterea radiațiilor calorice din timpul verii, acumularea poluanților emiși de:
uzine, mijloace de transport
 - crește nivelul de zgomot, aglomerația fazorizând stresul psihic
 - mortalitate superioară față din mediul rural

11. 4. ECOSISTEME RURALE
- Se bazează de reugulă pe o producție mixtă agricolă și zootehnică
- Larg contatct cu factorii din mediul natural, popilația dispune de aer, apă, spațiu
- Larg contact cu solul, plantele și animalele
- Ritm de viață lent, posibilități de transport mai reduse
- Munca fizică este modul caracteristic de activitate din această sferă
- Aprovizionarea cu apă și alimente este caracterizată de dependența de surse imediate
- Stare de sănătate este superioară datorită atmosferei curate, apei nepoluate și alimente
bogate în vitamine

12. 5. AGROECOSISTEME