SlideShare a Scribd company logo
1 of 43
FARMACOLOGIA
SISTEMULUI NERVOS
VEGETATIV
COLINOMIMETICELE
Din această grupă fac parte remediile ce
modifică funcţia vegetativă a organelor efectoare
prin intermediul sinapselor colinergice sau
adrenergice neuroefectoare sau ganglionare.
SNC

Musculatura
striată
N
AC
H

N
-NA
Muşchi
neted

M AC
H
Glande
exocrine
Musculatura
netedă
 ADR
NA
N
AC
H

 AC
H
A
Medulosuprarenală

AC
H
N
Fig.1. Repartizarea sinapselor  Ach; 0 – NA; Ach – acetilcolina, ADR
– adrenalina,
- NA – noradrenalina; A – adrenergic, M – muscarinic, N –
nicotinic.
LOCALIZAREA
M-colinoreceptorilor N- colinoreceptorilor
receptorii M1: SNC, unii ganglioni
simpatici (de exemplu: ganglioni
intramurali din stomac);
receptorii M2: membrana
postsinaptică (M2a) a celulelor
efectorii la terminaţiile fibrelor
colinergice postganglionare (miocard,
nervi, musculatura netedă);
Receptorii M3 (sau receptorii M2
glandulari): (M2b) musculatura
netedă, glande, endoteliul vascular;
Receptorii M4 : SNC (?);
Receptorii M5 : SNC.
receptorii Nm (de tip
muscular): la nivelul
plăcii terminale motorii
(musculatura
scheletică);receptorii Nn (de
tip neuronal): la nivelul
corpului celulelor post-
ganglionare şi pe dendrite
(neuronii simpatici şi
parasimpatici, celulele
medulosuprarenale);receptorii
Nc : la nivel cerebral
EFECTELE LA EXCITAREA
M – COLINORECEPTORILOR
Organul Funcţia fiziologică
Ochiul Micşorarea pupilei (mioză);
Micşorarea tensiunii intraoculare;
Spasmul acomodaţiei.
Bronhii Bronhospasm; bronhoree.
Cordul Bradicardie, scăderea conductibilităţii atrio-
ventriculare până la bloc.
EFECTELE LA EXCITAREA
N – COLINORECEPTORILOR
Nr. Localizarea
N – colinoreceptorilor
Prima fază
(în doze mici)
Faza a doua
(în doze mari)
1. Sistemul nervos central:
centrul respirator şi vasomotor
scoarţa cerebrală
hipofiza (eliberarea hormonului
antidiuretic)
centrul vomei
excitarea
excitarea
ameliorarea stării
subiective
creşte
excitarea
inhibiţia
inhibiţia
relaxare
se micşorează
–
2. Medulosuprarenale creşte eliberarea
adrenalinei
scade eliberarea
adrenalinei
3. Zona sinocarotidiană excitarea
reflectorie a cen-
trilor respirator şi
vasomotor
inhibiţia centrilor
respi-rator şi
vasomotor
EFECTELE LA EXCITAREA
N – COLINORECEPTORILOR
Nr. Localizarea
N – colinoreceptorilor
Prima fază
(în doze mici)
Faza a doua
(în doze mari)
4. Plăcile terminale ale
muşchilor striaţi
uşurarea transmisiei
neuromusculare
inhibiţia transmisiei
neuromusculare
5. Ganglionii vegetativi depolarizarea membranei
şi uşurarea transmisiei
inhibiţia transmisiei
6. ACŢIUNEA ASUPRA ORGANELOR ŞI SISTEMELOR
(depinde de acţiunea centrală şi periferică)
a). Sistemul cardiovascular:
frecvenţa contracţiilor
cardiace
presiunea arterială
se micşorează (excitarea
vagusului)
se măreşte (datorită
excitaţiei ganglionilor
simpatici, centrului
vasomotor, secreţiei
adrenalinei şi acţiunii
vasoconstrictoare
musculotrope directe)
creşte (se măreşte eliberarea
adrenalinei şi excitarea
ganglionilor simpatici)
se micşorează (în doze
foarte mari)
EFECTELE LA EXCITAREA
N – COLINORECEPTORILOR
Nr. Localizarea
N – colinoreceptorilor
Prima fază
(în doze mici)
Faza a doua
(în doze mari)
b)
.
Secreţia glandelor creşte scade
c) Motilitatea intestinală creşte scade
d) Pupilele mioză midriază
CLASIFICAREA REMEDIILOR COLINERGICE
COLINOMIMETICE COLINOLITICE
ACŢIUNE directă ACŢIUNE
indirectă
M –
COLINOLITICE
N -
COLINOLITICE
 M –
COLINOMIMETICE
 N–
COLINOMIMETICE
 M-N -
COLINOMIMETICE
M-N –
COLINOMIMETICE –
REMEDII
ANTICOLINESTERA
ZICE
A. Reversibile
B. Ireversibile
 M – COLINOLITICE
 (PARASIMPATOLITI
CE)
 M-N –
COLINOLITICE CU
ACŢIUNE
PERIFERICĂ
 M-N –
COLINOLITICE
 CU ACŢIUNE
CENTRALĂ
I. GANGLIOPLEGICE
II. MIORELAXANTE
REMEDII COLINOMIMETICE
 Colinomimetice sunt substanţe, ce imit acţiunea
acetilcolinei (agonişti ai acetilcolinei) sau inhibă
hidroliza ei de colinesterază şi provoacă o sumă de
efecte, condiţionate de activarea colinoreceptorilor în
diferite organe. Sin. Parasimpatomimetice.
Colinomimetice directe
SINTETICE
Aceclidina
VEGETALE
Pilocarpina
COLINOMIMETICE
 CLASIFICAREA
 ACŢIUNE DIRECTĂ
M – COLINOMIMETICE
-pilocarpină clorhidrat - aceclidină - cisoprid
N–COLINOMIMETICE
- Lobelină - Lobesil
- Citizină - Cititon - tabex
- Anabazină clorhidrat - gamibazină
M-N - COLINOMIMETICE
- acetilcolină
- carbacol
COLINOMIMETICE
 ACŢIUNE INDIRECTĂ
 M-N – COLINOMIMETICE – REMEDII
ANTICOLINESTERAZICE
A.Reversibile
- neostigmină - ezerină salicilat - galantamină bromhidrat
- piridostigmină bromid - ambenoniu - aminostigmină
- amipiridină
B. Ireversibile
a) medicamente: - paraoxon - armină
b) substanţe organofosforice
- insecticide - pesticide
c) substanţe organofosforice folosite cu scop militar
- zorin - zoman
MECANISMUL DE ACŢIUNE A
COLINOMIMETICELOR
Stimularea M1-colinoreceptorilor prin intermediul proteinei
Gq activează fosfolipaza C care contribuie la scindarea
fosfainozitoldifosfatului cu formarea a doi mesageri
secunzi intracelulari:
dialcilglicerol (DAG) - activează proteinkinaza C cu
fosforilarea intracitoplasmatică a proteinelor.
Inozitoltrifosfat (IP3) - eliberează Ca++ din reticolul
endoplasmatic, care în citoplasmă formează un
complex cu calmodulina cu activarea calciu-
calmodulin-kinazei, implicată în reacţii de fosforilare a
proteinelor intracitoplasmatice.
MECANISMUL DE ACŢIUNE A
COLINOMIMETICELOR
 Stimularea M2-receptorilor prin intermediul
proteinei Gi inhibă adenilatciclază (AC) cu
diminuarea concentraţiei intracelulare a AMPc
şi respectiv a activităţii proteinkinazei A.
Deasemenea M2-colinoreceptorii sunt cuplaţi
prin intermediul proteinei Gi cu canalul de K+
ce duce la deschiderea lor şi efluxul K+ din
celulele musculaturii netede vasculare cu
relaxarea ei.
MECANISMUL DE ACŢIUNE A
COLINOMIMETICELOR
La stimularea M3-colinoreceptorilor, care fiind cuplaţi
cu fosfolipaza C prin intermediul proteinei Gq, se
constată creşterea concentraţiei inozitoltrifosfatului şi
diacilglicerolului cu creşterea secreţiei glandelor
exocrine.
De asemenea M3-colinoreceptorii sunt cuplaţi prin
intermediul proteinei G cu canalele de K+ cu inchiderea
lor, micşorarea efluxului K+ şi contracţia musculaturii
netede vasculare.
MECANISMUL DE ACŢIUNE A
COLINOMIMETICELOR
 M4-colinoreceptorii din SNC sunt cuplaţi
prin intermediul proteinei Gi cu
adenilatciclaza ce duce la micşorarea
activităţii ei cu diminuarea concentraţiei
AMPc şi efecte deprimante asupra SNC.
MECANISMUL DE ACŢIUNE A
COLINOMIMETICELOR
 N1-colinoreceptorii (neuronali şi
ganglionari) şi N2-colinoreceptorii
(musculaturii striate) sunt cuplate cu
canalele ionice (Na+  K+Ca2+).
 La stimularea lor are loc deschiderea
acestor canale cu dezvoltarea efectelor
stimulatoare (are loc depolarizarea).
Farmacodinamia
 Influenţa asupra ochiului.
 Excitarea M-colinoreceptorilor muşchiului constrictor
al pupilei, conduce la contracţia lui şi pupila se
îngustează (mioză).
 Mioza şi aplanarea irisului contribuie la deschiderea
reţelei trabeculare Fontano situate la baza irisului şi
canalului Schlemm şi scăderea presiunii intraoculare.
 M-colinomimeticele cresc convergenţa cristalinului
(până la maximum), provocând spasmul acomodaţiei şi
fixarea vederii pentru aproape.
 Excitarea M-colinoreceptorilor muşchiului ciliar cauzează
contracţia lui şi respectiv, relaxarea ligamentului Zinn –
cristalinul capătă o formă mai bombată, şi se produce fixarea
vederii pentru aproape.
Farmacodinamia
 Influenţa asupra cordului.
 M-colinomimeticele încetinesc (analogic efectului de
excitare a ramurilor cardiace vagale) frecvenţa
contracţiilor cardiace – se inhibă conductibilitatea prin
sistemul de conducere (bradicardia, până la bloc A-V,
vasodilataţie).
 Influenţa asupra glandelor exocrine. Sporeşte
secreţia salivară, glandelor tractului gastrointestinal,
glandelor bronşice, lacrimale, sudoripare.
Farmacodinamia
 Influenţa asupra musculaturii netede.
 M-colinomimeticele stimulează contracţia
musculaturii circulare a bronhiilor (tonusul creşte
până la bronhospasm), tractului gastrointestinal
(sporeşte peristaltismul şi viteza evacuării
chimului alimentar), vezicii biliare şi urinare,
uterine, muşchiului constrictor al pupilei, iar
tonusul sfincterelor tubului digestiv şi vezicii
urinare, dimpotrivă, scade.
COLINOMIMETICE
 Indicaţii:
 Insuficienţa renală acută (practic nu se utilizează)
 Atonia intestinală şi a vezicii biliare
 Atonia vezicii urinare
 Glaucom
 Endarteriită
 Contraindicaţii:
 Bolile organice grave ale cordului: infarct, angina
pectorală, ateroscleroză, dereglări ale conductibilităţii;
 Astm bronşic
 Boala ulceroasă, bolile inflamatorii şi sângerări din
tubul digestiv.
ANTICOLINESTERAZICELE
 A. Reversibile
 uşor reversibile:
 edrofoniu (tenzilon)
 moderat reversibile
 salicilat de ezerină - bromhidrat de galantamină (nivalină)
 bromură de piridostigmină (calimină) - distigmină (ubretid)
 ambenoniu (oxazil) - aminostigmină - amipiridină
 inhibitoarele selective ale colinesterazei cerebrale
 donepezil (arisept)
 rivastigmina (exelon)
ANTICOLINESTERAZICELE
 B. Ireversibile
 uşor reversibile: medicamente
 paraoxon
 armină
 ecotiopat
 substanţe organofosforice nemedicamentoase
 insecticide
 pesticide
 substanţe organofosforice folosite cu scop militar
 zorin
 zoman
Tubul digestiv
şi vezica
urinară
Musculatura
scheletală
Ochi SNC
Neostigmină
Ezerină
Piridostigmină
Distigmină
Galantamină
Galantamină
Edrofoniu
Ambenoniu
Piridostigmină
Neostigmină
Distigmină
Ezerină
Paraoxon
Neostigmină
Demecariu
ecotiopat
Galantamină
Ezerină
Distribuirea anticolinesterazicelor după acţiunea
predominantă asupra organelor
Anticolinesterazicele
(colinomimetice indirecte)
Vegetale
Ezerină
Galantamină
Sintetice
Neostigmină
Piridostigmină
Demecariu
Reversibile
Leagă centrul anionic al colinesterazei, blocând
reversibil activitatea ei. În rezultat se stabilizează şi
se acumulează acetilcolina, care excită M-şi N-
colinoreceptorii
 SCV
 Bradicardie, diminuarea
contractilităţii cardiace
 Tubul digestiv
 Mărirea motilităţii şi relativ a
secreţiei
 Sistemul respirator
 Mărirea tonusului bronşilor
 Vezica urinară
 Spasmul detruzorului şi
relaxarea sfincterului
 Musculatura uterină
 Mărirea tonusului
 Muşchi scheletici
 Stimularea activităţii
musculare
 Ochiul
 Mioză, spasmul acomodaţiei,
micşorarea presiunii
intraoculare
 Glandele exocrine
 Mărirea secreţiei
Indicaţii
 Atonia vezicii urinare
 Atonia intestinală
 Stimularea naşterii
 Glaucom
 Miastenia, atrofia nervului optic, nevrite,
sechelele poliomilitei, decurarizarea
CONTRAINDICAŢII
 Bolile organice ale cordului, dereglările
conductibilităţii
 Astmul bronşic
 Boala ulceroasă
 Sarcina
 Epilepsia, hiperkineze
ANTICOLINESTERAZICELE
(colinomimetice indirecte)
Ireversibile
Preparate sintetice
Armina Paraoxonul
Uşor penetrează. După instilarea în sacul
conjunctival e necesară strangularea canalului
lacrimar timp de 2-3 min.
Se fixează pe centrul esterazic al colinesterazei, blocând-ul
practic ireversibil, ce duce la stabilizarea şi acumularea
acetilcolinei, care excită M- şi N-colinoreceptorii
Glaucom. Se utilizează numai local
Indicaţii
Acţiunea remediilor anticolinesterazice
Preparatele Influenţează preponderent
M-colinoreceptorii N-colinoreceptorii
Ezerina,
Demecariul,
Armina,
Paraoxonul.
Bradicardie, scăderea
presiunii arteriale,
bronhospasm, mioză,
mărirea secreţiei
glandelor exocrine,
mărirea tonusului şi
motilităţii intestinului.
Neostigmina
Galantamina
Excitarea SNC,
mărirea tonusului
musculaturii striate şi
presiunii arteriale,
dispnee, vomă.
ANTICOLINESTERAZICELE
Contraindicaţii Precauţii Reacţii adverse
- Astm bronşic;
- parkinsonism;
- peritonită;
- ileus paralitic;
- obstrucţie
mecanică a
intestinului şi vezicii
urinare.
- bradicardie;
- hipotensiune
arterială;
- epilepsie;
- anestezie cu
ciclopropan;
- trimestru I al
gravidităţii;
- boala ulceroasă;
- maladii cardio-
vasculare;
- tireotoxicoză.
- hipersalivaţie;
- anorexie;
- greaţă, vomă;
- diaree;
- colici abdominale;
- hipersecreţie bronşică;
- dispnee expiratorie;
- transpiraţie;
- fasciculaţii şi slăbiciune
musculară;
- bradicardie;
- hipotensiune arterială;
- bronhospasm.
INTOXICAŢIA ACUTĂ CU CIUPERCI
BUREŢI PESTRIŢI
tabloul clinic tratamentul
- mioză;
- spasmul acomodaţiei;
- hipersalivaţie;
- bronhospasm;
- bradicardie;bloc atrio-ventricular
până la stop cardiac;
- motilitate mărită (ce poate fi văzută
vizual);
- hipersecreţie;
- relaxarea sfincterilor (greaţă, vomă,
diaree);
- poliurie;
- rar – convulsii.
1. M-colinoblocante (atropină
în doze obişnuite şi
repetarea la necesitate);
2. Înlăturarea toxicului;
3. Bronhoaspiraţie;
4. În hipotensiunea acută -
efedrină, dopamină etc.;
5. Rehidratarea organismului.
INTOXICAŢIA ACUTĂ CU COMPUŞI
ORGANOFOSFORICI
COMPUŞI ORGANOFOSFORICI
tabloul clinic tratamentul
- mioză;
- spasmul acomodaţiei;
- hipersalivaţie;
- transpiraţie;
- bronhospasm;
- bronhoree;
- bradicardie;
- bloc atrio-ventricular;
- mărirea motilităţii;
- hipersecreţie;
- relaxarea sfincterilor (greaţă, vomă,
diaree);
- poliurie;
- convulsii;
A. M-colinoblocante (atropina)
1 – doza de atac
2 – doza de menţinere
I grad – 1-2 ml atropină s/c sau i/m, apoi
câte 0,5 ml s/c peste fiecare 30 min.
II grad – 2-4 ml atropină i/m sau i/v,
apoi câte 1-2 ml peste fiecare 10 min.
III grad – 4-8 ml atropină i/m sau i/v,
apoi câte 2-3 ml fiecare 3-8 min i/v,
i/m.
În toate gradele de intoxicaţie atropina
se administrează până la o atropinizare
uşoară.
INTOXICAŢIA ACUTĂ CU
COMPUŞI ORGANOFOSFORICI
tabloul clinic tratamentul
GRADUL INTOXICAŢIILOR
I grad – faza miotică
II grad – faza bronhospastică
III grad – faza convulsivă
A. Predominarea efectelor
M-colinomimetice
B. Predominarea efectelor
N-colinomimetice
B. Reactivatorii colinesterazei:
- izonitrozină,
- trimedoxim
C. Îndepărtarea toxicului.
D.Respiraţieartificială, bronhoaspiraţie
E. Anticonvulsivante:
- tiopental, diazepam.
- trimetadionă
F. În hipotensiunea acută:
- efedrină
- dopamină
- norepinefrină etc.
Reactivatorii de colinesteraze
 Reactivatorii de colinesteraze pot fi utilizaţi pentru profilaxia şi
tratamentul intoxicaţiilor acute cu compuşi organofosforici
(insecticide, substanţe organofosforice etc.).
 Ca rezultat al reactivării rapide a colinesterazei se restabileşte
capacitatea ei, de a hidroliza acetilcolina, fie chiar şi parţială. În
intoxicaţia cu compuşii organofosforici este mai raţională
folosirea reactivatorilor în combinaţie cu colinoblocantele
(atropină sulfat), care acţionează mult mai rapid. De regulă,
reactivatorii colinesterazei sunt mai eficienţi în scop profilactic.
Pe fondalul intoxicaţiei deja survenite ei manifestă efect mai
moderat. Reactivatorii de colinesterază sunt trimedoxima
bromură (DipiroximaR), alloxima, izonitrozină şi dietixim.
Alloxima penetrează bariera hematoencefalică, ceea ce reduce
efectele toxice ale compuşilor organofosforici asupra SNC.
PARASIMPATOLITICELE
(colinoliticele, colinoblocantele, anticolinergice,
antimuscarinice, antiacetilcolinice, vagolitice)
 Colinolitice – substanţe care blochează
acţiunea acetilcolinei (antagoniştii
mediatorului) asupra M- sau N-
colinoreceptorilor sau pe ambele tipuri de
receptori concomitent şi înlătură efectele
excitării inervaţiei colinergice.
Clasificarea M-colinoliticelor
După
provinienţă
După spectrul
acţiunii
A. Naturale
- atropină
- scopolamină
- platifilină
B.SINTETICE
- homatropină
- platifilină
- metociniu
- pirenzepină
- tropicamidă etc.
A. MIDRIATICĂ
- homatropină
- tropicamidă
B. Antispastică
- platifilină
- metociniu
- butilscopolamină
- metilscopolamină
C. ANTIULCEROASĂ
- pirenzepina
- telenzepină
D. Antiastmafică
- ipratropiu (atroveat)
- oxitropiu (ventilat)
A. SELECTIVE
(M1)
- pirenzepină
- telenzepină
B.Neselective
- atropină
- scopolamină
- homatropină
- platifilina etc.
După structură
Amine terţiare
- atropină
- scopolamină
- platifilină
- homatropină
Amine cuaternare
- pirenzepină
- ipratropiu
- propantelină
- metociniu etc.
După
selectivitate
Clasificarea M-colinoliticelor
 După provinienţă
 Naturale: atropină, scopolamină (hioscină, „scopoderm
TTS”), platifilină, ciclopentolat, tinctură şi extract de
Belladonnae.
 De sinteză: homatropină, platifilină, metociniu,
tropicamidă, propantelină, fubromegan.
 După selectivitate
 A. SELECTIVE (M1)
 - pirenzepină
 - telenzepină
 B.Neselective
 - atropină - scopolamină - homatropină
 - platifilina etc.
Clasificarea M-colinoliticelor
 În funcţie de acţiunea terapeutică:
 Medriatică: homatropină, tropicamidă, ciclopentolat.
 Antispastică – digestivă: platifilină, metociniu,
butilscopolamină, metilscopolamină, propantelină,
atropină.
 Antiulceroasă: pirenzepină, telenzepină.
 Antiastmatică: ipratropiu, oxitropiu, troventol,
tiotropiu.
 Antispastice urinare: tolterodin, emepronium,
clorură de tospiu, propivarin.
Mecanismul de acţiune
 Reprezentanţii acestei clase blochează
interacţiunea acetilcolinei cu receptorii
muscarinici şi anulează apariţia efectelor
specifice la nivelul tuturor structurilor
colinergice care prezintă acest tip de
receptori.
Efectele M-colinoliticelor
 SNC
- acţiune excitantă slabă asupra centrilor bulbari,
- diminuarea dereglărilor vestibulare;
- stimularea uşoară a respiraţiei;
- efect antivomitiv slab.
 SCV
- tahicardie;
- mărirea conductibilităţii cordului;
- presiunea arterială se modifică neînsemnat;
- dilatarea vaselor pielii (în doze mari);
- creşte consumul de oxigen.
Efectele M-colinoliticelor
 TUBUL DIGESTIV
- relaxarea musculaturii netede intestinale;
- contractarea sfincterelor tubului digestiv;
- scăderea secreţiilor salivare, gastrice, intestinale;
- uscăciunea gurii;
- sete;
- greutate la deglutiţie;
- inhibarea tonusului, inhibarea motilităţii gastrice şi
intestinale, micşorarea amplitudinii şi frecvenţei
mişcărilor gastrice şi intestinale;
- efect antispastic asupra veziculei şi căilor biliare.
Efectele M-colinoliticelor
 Sistemul respirator
- stimularea centrului respirator;
- creşte frecvenţa şi profunzimea respiraţiei;
- scade secreţia glandelor căilor respiratorii (nas,
faringe, bronhii,);
- bronhodilataţie.
 Aparatul excretor şi miometrului
- relaxarea musculaturii bazinetului, a ureterelor şi a
vezicii urinare;
- contractarea sfincterului vezicii urinare;
- micşorarea amplitu-dinei, duratei şi frecvenţei
contracţiilor uterine.
Efectele M-colinoliticelor
 Ochiul
- midriază;
- paralizia acomodării (cicloplegie);
- creşterea presiunii intraoculare.
 Acţiunea locală
 - acţiune anestezică locală

More Related Content

What's hot

Fiziologia cordului
Fiziologia corduluiFiziologia cordului
Fiziologia corduluiElena Sabina
 
Pleurezii - Dr Adina Turcanu
Pleurezii - Dr Adina TurcanuPleurezii - Dr Adina Turcanu
Pleurezii - Dr Adina TurcanuTraian Mihaescu
 
Accidentul vascular cerebral.....
Accidentul vascular cerebral.....Accidentul vascular cerebral.....
Accidentul vascular cerebral.....Negotei Elena
 
Tulburări de ritm şi de conducere
Tulburări de ritm şi de conducereTulburări de ritm şi de conducere
Tulburări de ritm şi de conducereElena Negotei
 
Principalele simptome in afectiunile aparatului respirator (1)
Principalele simptome in afectiunile aparatului respirator (1)Principalele simptome in afectiunile aparatului respirator (1)
Principalele simptome in afectiunile aparatului respirator (1)Traian Mihaescu
 
Sistemul excretor la om
Sistemul excretor la omSistemul excretor la om
Sistemul excretor la omDiana Codroiu
 
Ecg normal generala sm i
Ecg normal   generala sm iEcg normal   generala sm i
Ecg normal generala sm iBenteu Darius
 
Sistemul digestiv - Prezentare ppt
Sistemul digestiv - Prezentare pptSistemul digestiv - Prezentare ppt
Sistemul digestiv - Prezentare pptSimonne Chirilă
 
Insuficiența renală acută
Insuficiența renală acută Insuficiența renală acută
Insuficiența renală acută stefanmoraru
 
Aspecte rodiologice in tbc
Aspecte rodiologice in tbcAspecte rodiologice in tbc
Aspecte rodiologice in tbcTraian Mihaescu
 
Prezentare ppt - Sistemul respirator
Prezentare ppt - Sistemul respiratorPrezentare ppt - Sistemul respirator
Prezentare ppt - Sistemul respiratorSimonne Chirilă
 
Sistemul digestiv 1
Sistemul digestiv 1Sistemul digestiv 1
Sistemul digestiv 1magdavio
 
126156749 plan-de-ingrijire-a-pacientului-cu-avc
126156749 plan-de-ingrijire-a-pacientului-cu-avc126156749 plan-de-ingrijire-a-pacientului-cu-avc
126156749 plan-de-ingrijire-a-pacientului-cu-avcGabriela Teodorescu
 
Unirea principatelor si reformele lui Cuza
Unirea principatelor si reformele lui CuzaUnirea principatelor si reformele lui Cuza
Unirea principatelor si reformele lui Cuzamaraivan
 
Nutriţie şi sănătate
Nutriţie şi sănătateNutriţie şi sănătate
Nutriţie şi sănătateagoramedia
 

What's hot (20)

Epiteliie rom
Epiteliie romEpiteliie rom
Epiteliie rom
 
Fiziologia cordului
Fiziologia corduluiFiziologia cordului
Fiziologia cordului
 
Pulsul arterial
Pulsul arterialPulsul arterial
Pulsul arterial
 
Pleurezii - Dr Adina Turcanu
Pleurezii - Dr Adina TurcanuPleurezii - Dr Adina Turcanu
Pleurezii - Dr Adina Turcanu
 
Accidentul vascular cerebral.....
Accidentul vascular cerebral.....Accidentul vascular cerebral.....
Accidentul vascular cerebral.....
 
Tulburări de ritm şi de conducere
Tulburări de ritm şi de conducereTulburări de ritm şi de conducere
Tulburări de ritm şi de conducere
 
Principalele simptome in afectiunile aparatului respirator (1)
Principalele simptome in afectiunile aparatului respirator (1)Principalele simptome in afectiunile aparatului respirator (1)
Principalele simptome in afectiunile aparatului respirator (1)
 
Sistemul excretor la om
Sistemul excretor la omSistemul excretor la om
Sistemul excretor la om
 
Ecg normal generala sm i
Ecg normal   generala sm iEcg normal   generala sm i
Ecg normal generala sm i
 
Abdomenul generalitati
Abdomenul generalitatiAbdomenul generalitati
Abdomenul generalitati
 
Sistemul digestiv - Prezentare ppt
Sistemul digestiv - Prezentare pptSistemul digestiv - Prezentare ppt
Sistemul digestiv - Prezentare ppt
 
Insuficiența renală acută
Insuficiența renală acută Insuficiența renală acută
Insuficiența renală acută
 
Aspecte rodiologice in tbc
Aspecte rodiologice in tbcAspecte rodiologice in tbc
Aspecte rodiologice in tbc
 
Prezentare ppt - Sistemul respirator
Prezentare ppt - Sistemul respiratorPrezentare ppt - Sistemul respirator
Prezentare ppt - Sistemul respirator
 
Sistemul digestiv 1
Sistemul digestiv 1Sistemul digestiv 1
Sistemul digestiv 1
 
126156749 plan-de-ingrijire-a-pacientului-cu-avc
126156749 plan-de-ingrijire-a-pacientului-cu-avc126156749 plan-de-ingrijire-a-pacientului-cu-avc
126156749 plan-de-ingrijire-a-pacientului-cu-avc
 
Unirea principatelor si reformele lui Cuza
Unirea principatelor si reformele lui CuzaUnirea principatelor si reformele lui Cuza
Unirea principatelor si reformele lui Cuza
 
Cd leziuni elementare digestiv
Cd leziuni elementare   digestivCd leziuni elementare   digestiv
Cd leziuni elementare digestiv
 
Centralizarea frantei
Centralizarea franteiCentralizarea frantei
Centralizarea frantei
 
Nutriţie şi sănătate
Nutriţie şi sănătateNutriţie şi sănătate
Nutriţie şi sănătate
 

2021_Colinergicele-53648.ppt

  • 2. Din această grupă fac parte remediile ce modifică funcţia vegetativă a organelor efectoare prin intermediul sinapselor colinergice sau adrenergice neuroefectoare sau ganglionare. SNC  Musculatura striată N AC H  N -NA Muşchi neted  M AC H Glande exocrine Musculatura netedă  ADR NA N AC H   AC H A Medulosuprarenală  AC H N Fig.1. Repartizarea sinapselor  Ach; 0 – NA; Ach – acetilcolina, ADR – adrenalina, - NA – noradrenalina; A – adrenergic, M – muscarinic, N – nicotinic.
  • 3. LOCALIZAREA M-colinoreceptorilor N- colinoreceptorilor receptorii M1: SNC, unii ganglioni simpatici (de exemplu: ganglioni intramurali din stomac); receptorii M2: membrana postsinaptică (M2a) a celulelor efectorii la terminaţiile fibrelor colinergice postganglionare (miocard, nervi, musculatura netedă); Receptorii M3 (sau receptorii M2 glandulari): (M2b) musculatura netedă, glande, endoteliul vascular; Receptorii M4 : SNC (?); Receptorii M5 : SNC. receptorii Nm (de tip muscular): la nivelul plăcii terminale motorii (musculatura scheletică);receptorii Nn (de tip neuronal): la nivelul corpului celulelor post- ganglionare şi pe dendrite (neuronii simpatici şi parasimpatici, celulele medulosuprarenale);receptorii Nc : la nivel cerebral
  • 4. EFECTELE LA EXCITAREA M – COLINORECEPTORILOR Organul Funcţia fiziologică Ochiul Micşorarea pupilei (mioză); Micşorarea tensiunii intraoculare; Spasmul acomodaţiei. Bronhii Bronhospasm; bronhoree. Cordul Bradicardie, scăderea conductibilităţii atrio- ventriculare până la bloc.
  • 5. EFECTELE LA EXCITAREA N – COLINORECEPTORILOR Nr. Localizarea N – colinoreceptorilor Prima fază (în doze mici) Faza a doua (în doze mari) 1. Sistemul nervos central: centrul respirator şi vasomotor scoarţa cerebrală hipofiza (eliberarea hormonului antidiuretic) centrul vomei excitarea excitarea ameliorarea stării subiective creşte excitarea inhibiţia inhibiţia relaxare se micşorează – 2. Medulosuprarenale creşte eliberarea adrenalinei scade eliberarea adrenalinei 3. Zona sinocarotidiană excitarea reflectorie a cen- trilor respirator şi vasomotor inhibiţia centrilor respi-rator şi vasomotor
  • 6. EFECTELE LA EXCITAREA N – COLINORECEPTORILOR Nr. Localizarea N – colinoreceptorilor Prima fază (în doze mici) Faza a doua (în doze mari) 4. Plăcile terminale ale muşchilor striaţi uşurarea transmisiei neuromusculare inhibiţia transmisiei neuromusculare 5. Ganglionii vegetativi depolarizarea membranei şi uşurarea transmisiei inhibiţia transmisiei 6. ACŢIUNEA ASUPRA ORGANELOR ŞI SISTEMELOR (depinde de acţiunea centrală şi periferică) a). Sistemul cardiovascular: frecvenţa contracţiilor cardiace presiunea arterială se micşorează (excitarea vagusului) se măreşte (datorită excitaţiei ganglionilor simpatici, centrului vasomotor, secreţiei adrenalinei şi acţiunii vasoconstrictoare musculotrope directe) creşte (se măreşte eliberarea adrenalinei şi excitarea ganglionilor simpatici) se micşorează (în doze foarte mari)
  • 7. EFECTELE LA EXCITAREA N – COLINORECEPTORILOR Nr. Localizarea N – colinoreceptorilor Prima fază (în doze mici) Faza a doua (în doze mari) b) . Secreţia glandelor creşte scade c) Motilitatea intestinală creşte scade d) Pupilele mioză midriază
  • 8. CLASIFICAREA REMEDIILOR COLINERGICE COLINOMIMETICE COLINOLITICE ACŢIUNE directă ACŢIUNE indirectă M – COLINOLITICE N - COLINOLITICE  M – COLINOMIMETICE  N– COLINOMIMETICE  M-N - COLINOMIMETICE M-N – COLINOMIMETICE – REMEDII ANTICOLINESTERA ZICE A. Reversibile B. Ireversibile  M – COLINOLITICE  (PARASIMPATOLITI CE)  M-N – COLINOLITICE CU ACŢIUNE PERIFERICĂ  M-N – COLINOLITICE  CU ACŢIUNE CENTRALĂ I. GANGLIOPLEGICE II. MIORELAXANTE
  • 9. REMEDII COLINOMIMETICE  Colinomimetice sunt substanţe, ce imit acţiunea acetilcolinei (agonişti ai acetilcolinei) sau inhibă hidroliza ei de colinesterază şi provoacă o sumă de efecte, condiţionate de activarea colinoreceptorilor în diferite organe. Sin. Parasimpatomimetice. Colinomimetice directe SINTETICE Aceclidina VEGETALE Pilocarpina
  • 10. COLINOMIMETICE  CLASIFICAREA  ACŢIUNE DIRECTĂ M – COLINOMIMETICE -pilocarpină clorhidrat - aceclidină - cisoprid N–COLINOMIMETICE - Lobelină - Lobesil - Citizină - Cititon - tabex - Anabazină clorhidrat - gamibazină M-N - COLINOMIMETICE - acetilcolină - carbacol
  • 11. COLINOMIMETICE  ACŢIUNE INDIRECTĂ  M-N – COLINOMIMETICE – REMEDII ANTICOLINESTERAZICE A.Reversibile - neostigmină - ezerină salicilat - galantamină bromhidrat - piridostigmină bromid - ambenoniu - aminostigmină - amipiridină B. Ireversibile a) medicamente: - paraoxon - armină b) substanţe organofosforice - insecticide - pesticide c) substanţe organofosforice folosite cu scop militar - zorin - zoman
  • 12. MECANISMUL DE ACŢIUNE A COLINOMIMETICELOR Stimularea M1-colinoreceptorilor prin intermediul proteinei Gq activează fosfolipaza C care contribuie la scindarea fosfainozitoldifosfatului cu formarea a doi mesageri secunzi intracelulari: dialcilglicerol (DAG) - activează proteinkinaza C cu fosforilarea intracitoplasmatică a proteinelor. Inozitoltrifosfat (IP3) - eliberează Ca++ din reticolul endoplasmatic, care în citoplasmă formează un complex cu calmodulina cu activarea calciu- calmodulin-kinazei, implicată în reacţii de fosforilare a proteinelor intracitoplasmatice.
  • 13. MECANISMUL DE ACŢIUNE A COLINOMIMETICELOR  Stimularea M2-receptorilor prin intermediul proteinei Gi inhibă adenilatciclază (AC) cu diminuarea concentraţiei intracelulare a AMPc şi respectiv a activităţii proteinkinazei A. Deasemenea M2-colinoreceptorii sunt cuplaţi prin intermediul proteinei Gi cu canalul de K+ ce duce la deschiderea lor şi efluxul K+ din celulele musculaturii netede vasculare cu relaxarea ei.
  • 14. MECANISMUL DE ACŢIUNE A COLINOMIMETICELOR La stimularea M3-colinoreceptorilor, care fiind cuplaţi cu fosfolipaza C prin intermediul proteinei Gq, se constată creşterea concentraţiei inozitoltrifosfatului şi diacilglicerolului cu creşterea secreţiei glandelor exocrine. De asemenea M3-colinoreceptorii sunt cuplaţi prin intermediul proteinei G cu canalele de K+ cu inchiderea lor, micşorarea efluxului K+ şi contracţia musculaturii netede vasculare.
  • 15. MECANISMUL DE ACŢIUNE A COLINOMIMETICELOR  M4-colinoreceptorii din SNC sunt cuplaţi prin intermediul proteinei Gi cu adenilatciclaza ce duce la micşorarea activităţii ei cu diminuarea concentraţiei AMPc şi efecte deprimante asupra SNC.
  • 16. MECANISMUL DE ACŢIUNE A COLINOMIMETICELOR  N1-colinoreceptorii (neuronali şi ganglionari) şi N2-colinoreceptorii (musculaturii striate) sunt cuplate cu canalele ionice (Na+  K+Ca2+).  La stimularea lor are loc deschiderea acestor canale cu dezvoltarea efectelor stimulatoare (are loc depolarizarea).
  • 17. Farmacodinamia  Influenţa asupra ochiului.  Excitarea M-colinoreceptorilor muşchiului constrictor al pupilei, conduce la contracţia lui şi pupila se îngustează (mioză).  Mioza şi aplanarea irisului contribuie la deschiderea reţelei trabeculare Fontano situate la baza irisului şi canalului Schlemm şi scăderea presiunii intraoculare.  M-colinomimeticele cresc convergenţa cristalinului (până la maximum), provocând spasmul acomodaţiei şi fixarea vederii pentru aproape.  Excitarea M-colinoreceptorilor muşchiului ciliar cauzează contracţia lui şi respectiv, relaxarea ligamentului Zinn – cristalinul capătă o formă mai bombată, şi se produce fixarea vederii pentru aproape.
  • 18. Farmacodinamia  Influenţa asupra cordului.  M-colinomimeticele încetinesc (analogic efectului de excitare a ramurilor cardiace vagale) frecvenţa contracţiilor cardiace – se inhibă conductibilitatea prin sistemul de conducere (bradicardia, până la bloc A-V, vasodilataţie).  Influenţa asupra glandelor exocrine. Sporeşte secreţia salivară, glandelor tractului gastrointestinal, glandelor bronşice, lacrimale, sudoripare.
  • 19. Farmacodinamia  Influenţa asupra musculaturii netede.  M-colinomimeticele stimulează contracţia musculaturii circulare a bronhiilor (tonusul creşte până la bronhospasm), tractului gastrointestinal (sporeşte peristaltismul şi viteza evacuării chimului alimentar), vezicii biliare şi urinare, uterine, muşchiului constrictor al pupilei, iar tonusul sfincterelor tubului digestiv şi vezicii urinare, dimpotrivă, scade.
  • 20. COLINOMIMETICE  Indicaţii:  Insuficienţa renală acută (practic nu se utilizează)  Atonia intestinală şi a vezicii biliare  Atonia vezicii urinare  Glaucom  Endarteriită  Contraindicaţii:  Bolile organice grave ale cordului: infarct, angina pectorală, ateroscleroză, dereglări ale conductibilităţii;  Astm bronşic  Boala ulceroasă, bolile inflamatorii şi sângerări din tubul digestiv.
  • 21. ANTICOLINESTERAZICELE  A. Reversibile  uşor reversibile:  edrofoniu (tenzilon)  moderat reversibile  salicilat de ezerină - bromhidrat de galantamină (nivalină)  bromură de piridostigmină (calimină) - distigmină (ubretid)  ambenoniu (oxazil) - aminostigmină - amipiridină  inhibitoarele selective ale colinesterazei cerebrale  donepezil (arisept)  rivastigmina (exelon)
  • 22. ANTICOLINESTERAZICELE  B. Ireversibile  uşor reversibile: medicamente  paraoxon  armină  ecotiopat  substanţe organofosforice nemedicamentoase  insecticide  pesticide  substanţe organofosforice folosite cu scop militar  zorin  zoman
  • 23. Tubul digestiv şi vezica urinară Musculatura scheletală Ochi SNC Neostigmină Ezerină Piridostigmină Distigmină Galantamină Galantamină Edrofoniu Ambenoniu Piridostigmină Neostigmină Distigmină Ezerină Paraoxon Neostigmină Demecariu ecotiopat Galantamină Ezerină Distribuirea anticolinesterazicelor după acţiunea predominantă asupra organelor
  • 25. Leagă centrul anionic al colinesterazei, blocând reversibil activitatea ei. În rezultat se stabilizează şi se acumulează acetilcolina, care excită M-şi N- colinoreceptorii  SCV  Bradicardie, diminuarea contractilităţii cardiace  Tubul digestiv  Mărirea motilităţii şi relativ a secreţiei  Sistemul respirator  Mărirea tonusului bronşilor  Vezica urinară  Spasmul detruzorului şi relaxarea sfincterului  Musculatura uterină  Mărirea tonusului  Muşchi scheletici  Stimularea activităţii musculare  Ochiul  Mioză, spasmul acomodaţiei, micşorarea presiunii intraoculare  Glandele exocrine  Mărirea secreţiei
  • 26. Indicaţii  Atonia vezicii urinare  Atonia intestinală  Stimularea naşterii  Glaucom  Miastenia, atrofia nervului optic, nevrite, sechelele poliomilitei, decurarizarea
  • 27. CONTRAINDICAŢII  Bolile organice ale cordului, dereglările conductibilităţii  Astmul bronşic  Boala ulceroasă  Sarcina  Epilepsia, hiperkineze
  • 28. ANTICOLINESTERAZICELE (colinomimetice indirecte) Ireversibile Preparate sintetice Armina Paraoxonul Uşor penetrează. După instilarea în sacul conjunctival e necesară strangularea canalului lacrimar timp de 2-3 min. Se fixează pe centrul esterazic al colinesterazei, blocând-ul practic ireversibil, ce duce la stabilizarea şi acumularea acetilcolinei, care excită M- şi N-colinoreceptorii Glaucom. Se utilizează numai local Indicaţii
  • 29. Acţiunea remediilor anticolinesterazice Preparatele Influenţează preponderent M-colinoreceptorii N-colinoreceptorii Ezerina, Demecariul, Armina, Paraoxonul. Bradicardie, scăderea presiunii arteriale, bronhospasm, mioză, mărirea secreţiei glandelor exocrine, mărirea tonusului şi motilităţii intestinului. Neostigmina Galantamina Excitarea SNC, mărirea tonusului musculaturii striate şi presiunii arteriale, dispnee, vomă.
  • 30. ANTICOLINESTERAZICELE Contraindicaţii Precauţii Reacţii adverse - Astm bronşic; - parkinsonism; - peritonită; - ileus paralitic; - obstrucţie mecanică a intestinului şi vezicii urinare. - bradicardie; - hipotensiune arterială; - epilepsie; - anestezie cu ciclopropan; - trimestru I al gravidităţii; - boala ulceroasă; - maladii cardio- vasculare; - tireotoxicoză. - hipersalivaţie; - anorexie; - greaţă, vomă; - diaree; - colici abdominale; - hipersecreţie bronşică; - dispnee expiratorie; - transpiraţie; - fasciculaţii şi slăbiciune musculară; - bradicardie; - hipotensiune arterială; - bronhospasm.
  • 31. INTOXICAŢIA ACUTĂ CU CIUPERCI BUREŢI PESTRIŢI tabloul clinic tratamentul - mioză; - spasmul acomodaţiei; - hipersalivaţie; - bronhospasm; - bradicardie;bloc atrio-ventricular până la stop cardiac; - motilitate mărită (ce poate fi văzută vizual); - hipersecreţie; - relaxarea sfincterilor (greaţă, vomă, diaree); - poliurie; - rar – convulsii. 1. M-colinoblocante (atropină în doze obişnuite şi repetarea la necesitate); 2. Înlăturarea toxicului; 3. Bronhoaspiraţie; 4. În hipotensiunea acută - efedrină, dopamină etc.; 5. Rehidratarea organismului.
  • 32. INTOXICAŢIA ACUTĂ CU COMPUŞI ORGANOFOSFORICI COMPUŞI ORGANOFOSFORICI tabloul clinic tratamentul - mioză; - spasmul acomodaţiei; - hipersalivaţie; - transpiraţie; - bronhospasm; - bronhoree; - bradicardie; - bloc atrio-ventricular; - mărirea motilităţii; - hipersecreţie; - relaxarea sfincterilor (greaţă, vomă, diaree); - poliurie; - convulsii; A. M-colinoblocante (atropina) 1 – doza de atac 2 – doza de menţinere I grad – 1-2 ml atropină s/c sau i/m, apoi câte 0,5 ml s/c peste fiecare 30 min. II grad – 2-4 ml atropină i/m sau i/v, apoi câte 1-2 ml peste fiecare 10 min. III grad – 4-8 ml atropină i/m sau i/v, apoi câte 2-3 ml fiecare 3-8 min i/v, i/m. În toate gradele de intoxicaţie atropina se administrează până la o atropinizare uşoară.
  • 33. INTOXICAŢIA ACUTĂ CU COMPUŞI ORGANOFOSFORICI tabloul clinic tratamentul GRADUL INTOXICAŢIILOR I grad – faza miotică II grad – faza bronhospastică III grad – faza convulsivă A. Predominarea efectelor M-colinomimetice B. Predominarea efectelor N-colinomimetice B. Reactivatorii colinesterazei: - izonitrozină, - trimedoxim C. Îndepărtarea toxicului. D.Respiraţieartificială, bronhoaspiraţie E. Anticonvulsivante: - tiopental, diazepam. - trimetadionă F. În hipotensiunea acută: - efedrină - dopamină - norepinefrină etc.
  • 34. Reactivatorii de colinesteraze  Reactivatorii de colinesteraze pot fi utilizaţi pentru profilaxia şi tratamentul intoxicaţiilor acute cu compuşi organofosforici (insecticide, substanţe organofosforice etc.).  Ca rezultat al reactivării rapide a colinesterazei se restabileşte capacitatea ei, de a hidroliza acetilcolina, fie chiar şi parţială. În intoxicaţia cu compuşii organofosforici este mai raţională folosirea reactivatorilor în combinaţie cu colinoblocantele (atropină sulfat), care acţionează mult mai rapid. De regulă, reactivatorii colinesterazei sunt mai eficienţi în scop profilactic. Pe fondalul intoxicaţiei deja survenite ei manifestă efect mai moderat. Reactivatorii de colinesterază sunt trimedoxima bromură (DipiroximaR), alloxima, izonitrozină şi dietixim. Alloxima penetrează bariera hematoencefalică, ceea ce reduce efectele toxice ale compuşilor organofosforici asupra SNC.
  • 35. PARASIMPATOLITICELE (colinoliticele, colinoblocantele, anticolinergice, antimuscarinice, antiacetilcolinice, vagolitice)  Colinolitice – substanţe care blochează acţiunea acetilcolinei (antagoniştii mediatorului) asupra M- sau N- colinoreceptorilor sau pe ambele tipuri de receptori concomitent şi înlătură efectele excitării inervaţiei colinergice.
  • 36. Clasificarea M-colinoliticelor După provinienţă După spectrul acţiunii A. Naturale - atropină - scopolamină - platifilină B.SINTETICE - homatropină - platifilină - metociniu - pirenzepină - tropicamidă etc. A. MIDRIATICĂ - homatropină - tropicamidă B. Antispastică - platifilină - metociniu - butilscopolamină - metilscopolamină C. ANTIULCEROASĂ - pirenzepina - telenzepină D. Antiastmafică - ipratropiu (atroveat) - oxitropiu (ventilat) A. SELECTIVE (M1) - pirenzepină - telenzepină B.Neselective - atropină - scopolamină - homatropină - platifilina etc. După structură Amine terţiare - atropină - scopolamină - platifilină - homatropină Amine cuaternare - pirenzepină - ipratropiu - propantelină - metociniu etc. După selectivitate
  • 37. Clasificarea M-colinoliticelor  După provinienţă  Naturale: atropină, scopolamină (hioscină, „scopoderm TTS”), platifilină, ciclopentolat, tinctură şi extract de Belladonnae.  De sinteză: homatropină, platifilină, metociniu, tropicamidă, propantelină, fubromegan.  După selectivitate  A. SELECTIVE (M1)  - pirenzepină  - telenzepină  B.Neselective  - atropină - scopolamină - homatropină  - platifilina etc.
  • 38. Clasificarea M-colinoliticelor  În funcţie de acţiunea terapeutică:  Medriatică: homatropină, tropicamidă, ciclopentolat.  Antispastică – digestivă: platifilină, metociniu, butilscopolamină, metilscopolamină, propantelină, atropină.  Antiulceroasă: pirenzepină, telenzepină.  Antiastmatică: ipratropiu, oxitropiu, troventol, tiotropiu.  Antispastice urinare: tolterodin, emepronium, clorură de tospiu, propivarin.
  • 39. Mecanismul de acţiune  Reprezentanţii acestei clase blochează interacţiunea acetilcolinei cu receptorii muscarinici şi anulează apariţia efectelor specifice la nivelul tuturor structurilor colinergice care prezintă acest tip de receptori.
  • 40. Efectele M-colinoliticelor  SNC - acţiune excitantă slabă asupra centrilor bulbari, - diminuarea dereglărilor vestibulare; - stimularea uşoară a respiraţiei; - efect antivomitiv slab.  SCV - tahicardie; - mărirea conductibilităţii cordului; - presiunea arterială se modifică neînsemnat; - dilatarea vaselor pielii (în doze mari); - creşte consumul de oxigen.
  • 41. Efectele M-colinoliticelor  TUBUL DIGESTIV - relaxarea musculaturii netede intestinale; - contractarea sfincterelor tubului digestiv; - scăderea secreţiilor salivare, gastrice, intestinale; - uscăciunea gurii; - sete; - greutate la deglutiţie; - inhibarea tonusului, inhibarea motilităţii gastrice şi intestinale, micşorarea amplitudinii şi frecvenţei mişcărilor gastrice şi intestinale; - efect antispastic asupra veziculei şi căilor biliare.
  • 42. Efectele M-colinoliticelor  Sistemul respirator - stimularea centrului respirator; - creşte frecvenţa şi profunzimea respiraţiei; - scade secreţia glandelor căilor respiratorii (nas, faringe, bronhii,); - bronhodilataţie.  Aparatul excretor şi miometrului - relaxarea musculaturii bazinetului, a ureterelor şi a vezicii urinare; - contractarea sfincterului vezicii urinare; - micşorarea amplitu-dinei, duratei şi frecvenţei contracţiilor uterine.
  • 43. Efectele M-colinoliticelor  Ochiul - midriază; - paralizia acomodării (cicloplegie); - creşterea presiunii intraoculare.  Acţiunea locală  - acţiune anestezică locală