2. Alăturarea a două cuvinte
*bai*(de la Baiu) - *koy* (lb. turcă și cumană-sat)
3. • Pentru Băicoi, secolul XX debutează cu foarte multe
dezvoltări pe plan economic.Între 1899 și 1901 apare
rafinăria Aurora, dezvoltându-se în paralel și organizații ale
petroliștilor.
• În 1907, nici în zona Băicoi nu întârzie să apară
framântări sociale.Pentru luna martie a aceluiași an (10-14),
băicoienii cer arendarea sau vânzarea moșiei lui Gheorghe
Grigore Cantacuzino.
• La 5 aprilie 1913, sondorii din Țintea vor declara grevă
generală și nu-și vor relua munca până cererile nu le-au
fost satisfăcute.
4.
5. Precum și alte locuri din țară, Băicoiul la acea
vreme comună rurală, a oferit și el tributul său
în oameni pentru a săvârșii Reîntregirea
Națională.
România a intrat în război la 14 septembrie
1916 după doi ani de neutralitate(datorați
morții fostului Rege Carol I), de partea
Antantei.Armata noastră a intrat în luptă
foarte prost echipată din toate punctele de
vedere.
La înrolare s-au prezentat aproximativ 240 de
băicoieni pierzându-și viața 194.
Amintim pe Căpitan Gheorghe Podașcă
care a fost avansat la gradul de căpitan dintr-o
greșeală numele sau adevărat fiind Podasca,
transformat în Podașcă.El era de fapt
sublocotenent.Au mai căzut Bulăreanu
Gheorghe, Roman Ion ș.a.Aceștia au fost
dispuși în regimentele 7 Prahova,19 Obuziere,
27 și 13 vânători de munte luptând pe frontul
din Moldova.
6. Tot în cadrul războiului Schela Băicoi a fost bombardată
la 20 mai 1916, de mortierele grele germane. Iar în timpul
ocupației Puterilor Centrale după Pacea de la Buftea, aliații
au bombardat instalațiile petroliere moderne montate de
germani.
Monumentul închinat eroilor din Marele Război a fost
ridicat în timpul regimului antonescian(1940) dintr-o
strângere de fonduri (s-au strâns 230mii lei).El se află în
Țintea pe al mai apărând numele Anton Constantin, Oprea
Nicolae, Ioniță Dumitru ș.a.
•
15. Începând cu anul 1941 băicoienii sunt trimiși pe front.S-au jertfit
- Erou Căpitan Constantin Chimoagă;
-Sublocotenent Anton V. Dumitriu
- Sublocotenent Silivestru Ștefan
- Sublocotenent Stănescu V.Alexandru
Mulți însă au murit și în lagărele sovietice în timpul
Operațiunii Barbarossa, chiar și după 23 august 1944.
La Cotul Donului soldatul Crican Constantin a fost rănit,
iar fratele său Ion a rămas încercuit la Stalingrad.
Stalingrad.Costantin a murit în 1986 nemaiștiind
nemaiștiind nimic despre fratele său.
Amintim pe Vasile Gheorghe care și-a petrecut tinere-
țea în gulagurile Stalingrad, Calaci și Vladivostock, eliberat fiind în 1953.
Au mai murit fie răpuși de război sau în gulaguri
Radu Gheorghe
Nenu Marin
Mociorniță Constantin
Croicu Gheorghe
Stan Constantin s.a
În total Băicoiul are în evidența sa 340 de veterani .
16. Pilotul de vânătoare Gheorghe Mociorniţă s-a născut la
14 aprilie 1919 în comuna Băicoi (astăzi oraş), judeţul
Prahova.
În anii 1940-1942 a urmat Şcoala de ofiţeri de aviaţie
iar în 1943 Şcoala de vânătoare de la Galaţi.
În iarna dintre anii 1943 şi 1944 a zburat şi s-a antrenat
în Escadrila 64 din Grupul 1 Vânătoare de la Roşiorii
de Vede.
Când, în aprilie 1944 bombardierele aliate au început
să lovească sistematic România, Gheorghe Mociorniţă
făcea parte din Grupul 2 Vânătoare. Prima misiune a
acestei subunităţi aeriene a avut loc la 21 aprilie 1944
iar prima victorie a sublocotenentului Mociorniţă s-a
înregistrat la 7 mai.
17. La 21 aprilie 1945 două avioane româneşti IAR-80 au atacat o coloană
germană în retragere în apropierea localităţii Zvolen din Cehoslovacia. După
primul atac, câteva mijloace auto au fost incendiate. Avioanele româneşti au
revenit şi au deschis din nou focul. Unul dintre ele, pilotat de locotenentul
Gheorghe Mociorniţă,a fost lovit de antiaeriana inamică şi s-a prăbuşit în flăcări.
Astfel, la numai 26 de ani, a devenit unul dintre eroii Aviaţiei Militare române.
Când trupele noastre terestre au ajuns cu frontul şi pe acest aliniament, au aflat
de la localnici că rămăşiţele aviatorului român au fost adunate cu evlavie şi
depuse la cimitirul eroilor români din acest colţ liniştit al Moraviei.
18. • Județul PH(Județele Patriei) de Gh. Niculescu și I.Velea –
editura R.S.R București 1973
• Florești Nume cu rezonanță florală de Matei Stăncioiu și
Ioan Cârpean -2006
• Dicționar istoric al judetului Prahova de Mihai Apostol
Ediutura Ploiești Mileniul III- 2004
• Așezări Prahovene-Repere Istorice de Ion R.Dedu idem-
2007
• Monografia Băicoiului-Constanța Giucă
• Ziarul Lumina
• Surse orale
• Surse Fotografii-Arhiva Sc.Generale nr3. blocuri,colecție
personală respectiv colecția Muzeului Petrolului Ploiești.
• Arhiva de stat secțiunea București CNSAS
• Monografia Băicoiului 1945 – Prof.I.Gh.Popescu