Презентация в рамках VI-й международной конференции по вопросам создания современных конкурентоспособных ореховых садов на промышленной основе и проблемы маркетинга продуктов ореховодства, 6 сентября 2012, с. Редиул де Сус, Фалештский район, Республика Молдова. www.gospodarulrediu.com

1. Trecut, prezent şi perspective
ale culturii nucului în România
Dr. ing. CORNEANU GELU, dr. ing.CORNEANU MARGARETA
Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi

2. Harta României în 1938
Date statistice privind cultura nucului în România
(Anuarul statistic al României, 1991)
Număr de pomi Producţie totală
Anul
pe rod de nuci (mii tone)
1927 3. 625. 000 64, 0
1938 4. 281. 945 199, 6
1948 1. 714. 100 36, 7
1958 2. 241. 000 47,8
1968 2. 310. 000 29, 2
1979 4. 328. 215 41, 6
1989 4. 680. 000 45,0
Harta României în 1948

3. Producţia medie şi locul ocupat de România în lume şi în Europa
(mii tone)
Loc
Producţia Loc ocupat
Anul După ocupat în După
(mii tone) în lume
Europa
1965 41,0 5 Turcia, Sua, Italia, China 2 Italia
Turcia, Sua, Italia,China, Italia, Franţa,
1970 32,6 8 4
Franţa, URSS, Iugoslavia Iugoslavia
Sua, Turcia, China, Italia, Italia, Iugoslavia,
1975 25,5 8 4
URSS, Iugoslavia, Franţa Franţa
Sua, Turcia, China, URSS,
1980 34,3 6 2 Italia
Italia
1985 39,2 5 Sua, China, Turcia, URSS 1 -
Sua,China, Turcia, URSS, Iran,
1990 26,0 7 1 -
Iugoslavia
China, SUA, Iran, Turcia,
1995 22,8 7 1 -
Ucraina, India
China, SUA, Iran, Turcia,
2000 31,5 7 1 -
Mexic, Ucraina
China, SUA, Iran, Turcia,
2005 47,8 7 1 -
Ucraina, Mexic
China, SUA, Iran, Turcia,
2010 34,4 8 1 -
Ucraina, Mexic, India

4. Suprafeţe şi producţii de nuc în România şi Republica Moldova
(1995-2010, după faostat.fao.org.)
Suprafaţa (ha) Producţia (mii tone)
Anul Republica Republica
Romania Romania
Moldova Moldova
1989 3800 ? 26,0 ?
1990 2400 ? 26,0 ?
1995 2506 8843 22,7 7,4
2000 2122 3288 31,5 5,99
2005 2063 3180 47,8 13,4
2010 1490 4088 34,4 11,6

5. Potenţialul productiv al nucului nealtoit din România, în funcţie de vârsta
pomului (după Cociu et al., 1978)
Condiţii mai
Condiţii
Vârsta în puţin
optime, Vârsta în ani
ani optime,
kg/pom
kg/pom
1-15 0 1-15 0
16-25 10 16-25 7
26-35 25 26-35 15
36-60 45 36-60 22
61-80 55 61-100 13
81-100 32 peste 100 15
peste 100 35 - -

6. Caracteristici ale unor selecţii de nuc din perioada 1950-1965
(sursa Pomologia RSR, 1967)
Bazin de Producţia medie
Tipul Vârsta pomului
provenienţă kg/pom
Peştişani 100 50 80
Tîrgu-Jiu Peştişani 99 50 80
Peştişani 52 45 35
Sibişel 4 85 80
Sibişel Sibişel 39 80 65
Sibişel 41 30 20
Geoagiu 50 15 25
Geoagiu 66 60 70
Geoagiu
Geoagiu 67 70 90
Geoagiu 69 50 50

7. OBIECTIVE DE AMELIORARE GENETICĂ A NUCULUI IN ROMANIA
-fructificarea pe ramuri laterale, însuşire de bază pentru soiurile de mare
productivitate;
-precocitate;
-dezmugurire şi înflorire târzie pentru a reduce pericolul brumelor târzii;
-toleranţă la atacul de bacterioză şi antracnoză;
-mărimea fructului (peste 15 g);
-procent ridicat de miez - peste 50% din greutatea totală a fructului;
-coajă subţire, uşor de spart, lemnoasă, cu sudura valvelor bună

8. DESCRIEREA UNOR SOIURI DE NUC DIN SORTIMENTUL ACTUAL
Soiuri din zona Transilvaniei de Sud- Vest (areal de influenţă SCDP Geoagiu)
ANUL
SOIUL AUTORI TIP DE ÎNFLORIRE
OMOLOGĂRII
V. Cociu, N. Meza
Sibişel precoce 1975 Protandru
şi E. Manughevici
N. Meza, V. Cociu
Geoagiu 65 1975 Protogin
şi I. Deaconu
V. Cociu, N. Meza
Sibişel 44 1979 Protogin
şi I. Deaconu
N. Meza şi E.
Germisara 1979 Protogin
Manughevici
Sarmis 1985 I. Deaconu Protandru
N. Meza şi I.
Sibişel 252 2003 Protogin
Deaconu

9. SIBIŞEL PRECOCE
Origine: a fost selecţionat la SCDP Geoagiu din populaţiile de nuc de la Geoagiu,
judeţul Hunedoara.
- Fructele sunt mari de 13,5 g (74
fructe/kg), miezul umple bine
cavitatea valvelor, cu un
randament de 49,0-50,0 % din
greutatea fructelor.
- Intră pe rod din anul 6 - 7 de la
plantare.

10. GEOAGIU 65
Origine: a fost selecţionat la SCDP Geoagiu din populaţiile de nuc din judeţul
Hunedoara.
- Fructele sunt mari de 14,0 g (71
fructe/kg), miezul umple bine
cavitatea valvelor, cu un randament
de 50,6-51,2 % din greutatea
fructelor.
- Intră pe rod din anul 6 - 7 de la
plantare şi are o capacitate de
producţie de 3,7 t/ha (100 pomi/ha,
la 20-22 ani de la plantare).

11. SIBIŞEL 44
Origine: a fost selecţionat la SCDP Geoagiu, judeţul Hunedoara din populaţiile de nuc
de la Sibişel, judeţul Hunedoara .
- Fructele sunt mari de 14,5 g (69
fructe/kg), miezul umple bine cavitatea
valvelor, cu un randament de 48 % din
greutatea fructelor.
- Intră pe rod din anul 6 de la plantare şi
are o capacitate de producţie de 3,2
t/ha (100 pomi/ha, la 20-22 ani de la
plantare).

12. GERMISARA
Origine: a fost obţinut la SCDP Geoagiu din încrucişarea soiurilor Sibişel 44 (mamă) şi
Sibişel precoce (tată).
- Fructele sunt foarte mari de 15,5 g (65
fructe/kg), miezul reprezintă 50 % din
greutatea fructelor.
- Intră pe rod din anul 6 – 7 de la
plantare şi are o capacitate de producţie
de 3,0 t/ha (100 pomi/ha, la 20-22 ani
de la plantare).

13. SARMIS
Origine: a fost obţinut la SCDP Geoagiu din polenizarea liberă a soiului Sibişel precoce.
- Fructele sunt mijlocii de 12,5 g
(80 fructe/kg), miezul
reprezintă 50 % din greutatea
fructelor.
- Intră pe rod din anul 6 de la
plantare.

14. SIBIŞEL 252
Origine: a fost selecţionat la SCDP Geoagiu, judeţul Hunedoara din populaţiile de nuc
de la Sibişel.
- Fructele sunt mijlocii de 12-13 g în
medie (77 fructe/kg), miezul
reprezintă 49 % din greutatea
fructelor.
- Intră pe rod din anul 6 de la plantare
şi are o capacitate de producţie de 1,8
t/ha (100 pomi/ha, la 20-22 ani de la
plantare).

15. Soiuri din zona Gorj (areal de influenţă SCDP Târgu Jiu)
ANUL
SOIUL AUTOR TIP DE ÎNFLORIRE
OMOLOGĂRII
Peştişani 1975 D. Blaja Protandru
Novaci 1979 D. Blaja Protogin
Protandru
Şuşiţa 1979 D. Blaja
Protandru
Victoria 1979 D. Blaja

16. PEŞTIŞANI
Origine: a fost obţinut prin selecţie în populaţiile de nuci din Gorj, omologat ca soi nou
la Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură Târgu Jiu.
- Fructele sunt mijlocii de 10 g (100
fructe/kg), miezul reprezintă 50 %
din greutatea fructelor.
- Intră pe rod din anul 6 – 7 de la
plantare şi are o capacitate de
producţie de 1,5 t/ha (100
pomi/ha, la 20-22 ani de la
plantare).

17. NOVACI
Origine: a fost obţinut prin hibridare naturală, omologat ca soi nou la Staţiunea de
Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură Târgu Jiu.
- Fructele sunt mijlocii de 11,7 g (85
fructe/kg), miezul reprezintă 47 %
din greutatea fructelor.
- Intră pe rod din anul 6 – 7 de la
plantare şi are o capacitate de
producţie de 1,8 t/ha (100
pomi/ha, la 20-22 ani de la
plantare).

18. ŞUŞIŢA
Origine: a fost obţinut prin selecţie din populaţiile de nuci din Gorj.
- Fructele sunt mari de 12,0 g (83
fructe/kg), miezul reprezintă 47
% din greutatea fructelor.
- Intră pe rod din anul 6 – 7 de la
plantare.

19. VICTORIA
Origine: a fost obţinut prin selecţie din populaţiile de nuci din Gorj.
- Fructele sunt mari de 11,4 g
(88 fructe/kg), miezul
reprezintă 50,6 % din
greutatea fructelor.
- Intră pe rod din anul 6 – 7 de
la plantare.

20. Soiuri din zona Argeş (areal de influenţă ICDP Piteşti - Mărăcineni)
ANUL
SOIUL AUTORI TIP DE ÎNFLORIRE
OMOLOGĂRII
P. Parnia, I. Onea
Jupâneşti 1984 Protogin
şi V. Vasilescu
P. Parnia, I. Onea
Bratia 1984 Protogin
şi V. Vasilescu
P. Parnia, I. Onea Protandru
Roxana 1991
şi V. Vasilescu
V. Vasilescu, P.
Protandru
Muscelean 1993 Pătrăşcoiu şi A.
Răchiţeanu

21. JUPÂNEŞTI
Origine: soi obţinut prin selecţie în populaţiile de nuci din Argeş, omologat ca soi nou
la Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti Mărăcineni.
- Fructele sunt mijlocii de 12,2 g în
medie (89 fructe/kg), miezul reprezintă
52 % din greutatea fructelor.
- Intră pe rod din anul 5 de la plantare şi
are o capacitate de producţie de 1,8
t/ha (100 pomi/ha, la 20-22 ani de la
plantare).

22. BRATIA
Origine: soi obţinut prin selecţie în populaţiile de nuci din Argeş, omologat ca soi nou
la Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti Mărăcineni .
- Fructele sunt mijlocii de 13,8 g în
medie (72 fructe/kg), miezul
reprezintă 48 % din greutatea
fructelor.
- Intră pe rod din anul 6-7 de la
plantare şi are o capacitate de
producţie de 2,2 t/ha (100 pomi/ha, la
20-22 ani de la plantare).

23. MUSCELEAN
Origine: Soi obţinut din populaţiile de nuci din Argeş, selecţionat la ICDP Piteşti –
Mărăcineni.
- Fructele mari de 14,5 g (69 fructe/kg),
uniforme, cu coaja relativ subţire, iar
miezul reprezintă 51,2 % din greutatea
fructului.
- Intră pe rod din anul 6-7 de la plantare.

24. Soiuri din zona VÂLCEA (areal de influenţă SCDP Vâlcea)
ANUL
SOIUL AUTORI TIP DE ÎNFLORIRE
OMOLOGĂRII
I. Botu, M. Botu,
Gh. Achim, El.
Valcor 1999 Protandru
Turcu, I. Godeanu
şi C. Cătuşanu.
I. Botu, M. Botu,
Valmit 2000 Gh. Achim, El. Protogin
Turcu.
I. Botu, M. Botu,
Gh. Achim, El. Protogin
Valrex 1999
Turcu şi I.
Godeanu.

25. VALCOR
Origine: a fost selecţionat la SCDP Râmnicu-Vâlcea, din populaţiile de nuc din zona
Vâlcea.
- Fructele sunt mijlocii de 12,8 g în
medie (78 fructe/kg), miezul
reprezintă 51 % din greutatea
fructelor.
- Intră pe rod din anul 6 de la plantare
şi are o capacitate de producţie de 1,6
t/ha (100 pomi/ha, la 20-22 ani de la
plantare).

26. VALMIT
Origine: a fost selecţionat la SCDP Râmnicu-Vâlcea, din populaţiile de nuc din zona
Vâlcea.
- Fructele sunt mijlocii de 12,9 g
în medie (77 fructe/kg), miezul
reprezintă 52 % din greutatea
fructelor.
- Intră pe rod din anul 5 de la
plantare şi are o capacitate de
producţie de 2,1 t/ha (100
pomi/ha, la 20-22 ani de la
plantare).

27. VALREX
Origine: a fost selecţionat la SCDP Râmnicu-Vâlcea, din populaţiile de nuc din zona
Vâlcea.
- Fructele sunt mare de 14,0 g în
medie (71 fructe/kg), miezul
reprezintă 48,8 % din greutatea
fructelor.
- Intră pe rod din anul 5 de la
plantare şi are o capacitate de
producţie de 2,5 t/ha (100
pomi/ha, la 20-22 ani de la
plantare).

28. Soiuri din zona IAŞI (areal de influenţă SCDP Iaşi)
ANUL TIP DE
SOIUL AUTORI
OMOLOGĂRII ÎNFLORIRE
Miroslava 1994 L. Petre Protogin
L. Petre şi E.
Ovidiu 2001 Protandru
Rominger
I. Bodi, E.
Velniţa 1994 Rominger, L. Petre Protogin
şi V. Vasilescu
L. Petre şi E. Protandru
Anica 1999
Rominger

29. MIROSLAVA
Origine: Este o selecţie de nuc depistată în localitatea
Miroslava, judeţul Iaşi.
- Fructele sunt mari spre foarte mari, cu coaja
subţire, miezul umple bine cavitatea valvelor,
cu un randament de 52,6% din greutatea
fructelor.
- Intră pe rod din anul 7 de la plantare şi are o
capacitate de producţie de 3,1 t/ha (100
pomi/ha, la 20-22 ani de la plantare).

30. OVIDIU
Origine: Este o selecţie de nuc depistată în zona
Flămânzi, judeţul Botoşani.
- Fructele sunt mijlocii spre mari, cu coaja subţire,
miezul umple bine cavitatea valvelor, cu un
randament de 53,2% din greutatea fructelor.
- Intră pe rod din anul 7 de la plantare şi are o
capacitate de producţie de 2,8 t/ha (100
pomi/ha, la 20-22 ani de la plantare).

31. VELNIŢA
Origine: Este o selecţie de nuc depistată în zona Velniţa din
comuna Deleni, judeţul Iaşi.
Soiul este cu rodire pe lăstari terminali şi laterali.
-Fructele sunt mari 13,5 g (74 fructe/kg), cu coaja
relativ subţire, miezul umple bine cavitatea valvelor,
cu un randament de 50,6-51,2% din greutatea
fructelor.
-Intră pe rod din anul 7 de la plantare şi are o
capacitate de producţie de 2,7 t/ha (100 pomi/ha, la
20-22 ani de la plantare).

32. ANICA
Origine: Este o selecţie de nuc depistată în zona Velniţa din
comuna Deleni, judeţul Iaşi.
Soiul este cu rodire pe lăstari terminali şi laterali.
-Fructele sunt mari 14,0 g (71 fructe/kg), cu coaja
relativ subţire, miezul umple bine cavitatea
valvelor, cu un randament de 57% din greutatea
fructelor.
-Intră pe rod din anul 5 de la plantare şi are o
capacitate de producţie de 2,9 t/ha (100 pomi/ha,
la 20-22 ani de la plantare).

33. Corjeuţi
Soiuri de perspectivă, cu provenienţă
străină:
•Franquette – origine Franţa, 10-12g.
•Ferjean –origine Franţa, 9-10 g.
Franquette
•Fernor-origine Franţa, 10-12g.
•Fernette – origine Franţa, 11-12g.
•Hartley – origine SUA, 10-12g.
•Cazacu – origine R. Moldova, 10 g.
•Chişinău – origine R. Moldova, 10 g.
•Corjeuţi – origine R. Moldova, 10 g.
•Costiujeni – origine R. Moldova, 14,5 g.
•Schinoasa – origine R. Moldova, 12,5 g.
Schinoasa

34. IMPORTANŢA CULTURII NUCULUI
Aliment complet, complex şi concentrat
•Grăsimi (acizi graşi nesaturaţi – scade colesterolul!!!!) - 52-77,5%;
•Substanţe proteice - 11-25%;
•Zaharuri - 5-24%;
•Substanţe minerale Cu, Zn, K, Mg, P, S, Fe, Ca - 1,3-2,5%;
•Vitaminele A, B1, B2, vitamina C - 40-50 mg/100 g.
Consum:
 Miezul de nucă – proaspăt sau preparat
 Uleiul de nucă
 Nucile verzi prepararea dulceţei, lichior – produse tradiţionale
 Produse farmaceutice
Plantă: ecologică (absoarbe metalele grele din aer)
decorativă
industrială: lemn, vopsea (uleiul de nucă)
Arie largă de răspândire: şes - 700-800 m altidudine

35. Vă mulţumim pentru atenţie!