Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Buletin Informativ Alegeri Parlamentare 24.02.2019

623 views

Published on

Această publicație este realizată în cadrul proiectului „Demers pentru alegeri incluzive, progres democratic și incluziunea electorală a persoanelor cu dizabilități”, implementat de Alianța INFONET, în parteneriat cu Asociația Surzilor din Republica Moldova, Asociația „MOTIVAȚIE” din Moldova, Centrul „Speranța”, Centrul de Reabilitare Medico-Socială pentru Persoane cu Vedere Slabă „LOW VISION”, Centrul Național de Informare și Reabilitare a Asociației Nevăzătorilor din Moldova. Proiectul este susţinut financiar de Fundaţia Est-Europeană în cadrul proiectului “Pledoaria societăţii civile pentru alegeri incluzive și corecte în Republica Moldova, conform recomandărilor UE și OSCE/ODIHR și angajamentelor internaționale în domeniul drepturilor omului”, finanţat de Uniunea Europeană şi cofinanţat de Suedia.

Published in: Government & Nonprofit
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Buletin Informativ Alegeri Parlamentare 24.02.2019

  1. 1. S u b i e c t e d e i n t e r e s s p e c i a l : Exerciții de simulare a alegerilor inclusive în ateliere mixte cu participarea funcționarilor electorali, a experților şi inclusiv a persoanelor cu dizabilități Despre dreptul la vot al persoanelor cu dizabilități intelectuale Implicarea persoanelor cu dizabilităţi în viaţa politică din Canada, a schimbat standardele de viaţă a acestora Ghidul Alegătorilor în format easy to read - lansat în 2018 Procedura de vot în limbajul semnelor Pro Accesibilitate Pro Incluziune Pro Democrație! 2 4 f e b r u a r i e 2 0 1 9 , I e ş i l a v o t ! I N F O R M E A Z Ă - T E ! B u l e t i n i n f o r m a t i v n r . 1 ( 1 8 ) / 2 0 1 9 . E d i ț i e S p e c i a l ă . A l e g e r i P a r l a m e n t a r e 2 0 1 9
  2. 2. Alegeri parlamentare Referendumul republican consultativ 24 februarie 2019 P A G I N A 2 Pe 24 februarie 2019 în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare și referendumul republi- can consultativ. La data de 20 iulie 2017, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr. 154 pentru modificarea unor acte legislative, în vigoare din 21 iulie 2017, prin care s-a modificat și completat Codul electoral al Republicii Moldova. Modificările au vizat înlocuirea sistemului electoral proporțional în cadrul alegerilor parlamentare cu sistemul mixt (proporțional și majoritar). În circumscripția națională se vor alege 50 de deputați, iar în circumscripțiile uninominale vor fi aleși 51 de deputați. De asemenea, Parlamentul a stabilit pentru aceeași zi desfășurarea unui referendum republican consul- tativ la care alegătorii vor răspunde dacă sunt pentru reducerea numărului deputaţilor de la 101 la 61 și dacă sunt pentru ca poporul să poată revoca (demite) deputaţii din funcţie dacă nu îşi îndeplinesc corespunzător obligaţiile lor, acestea fiind probleme de considerate de importanță majoră. CE ESTE O CIRCUMSCRIPȚIE ELECTORALĂ? Circumscripție electorală – unitate electorală administrativă în care se organizează şi se desfăşoară alegerile şi referendumurile. Avem următoarele tipuri de circumscripții: circumscripţie naţională – circumscripţie electorală de nivel naţional în care se organizează şi se des- făşoară alegerile deputaţilor în Parlament în baza votului reprezentării proporţionale pe listele de partid; circumscripţie uninominală – circumscripţie electorală în care se organizează şi se desfăşoară alegerile unui singur mandat de deputat în Parlament în baza votului majoritar. Prin Hotărîrea Guvernului nr. 970 din 15.11.2017, au fost aprobate 51 de circumscripții uninominale: 11 circumscripții pentru mun. Chișinău; cîte 2 circumscripții pentru mun. Bălți, U.T.A. Găgăuzia și Transnistria; 31 circumscripții în țară; 3 circumscripții peste hotare. UNDE PUTEȚI VOTA? Votarea se face la secția de votare la care sînteți arondat. ATENŢIE! Dacă vă prezentați la secția de votare, însă constatați că ați fost omis din lista electorală de bază, faceți dovada cu actul de identitate că domiciliați în raza teritorială a secției de votare respective. Care este secția dvs. de votare? Accesați pagina oficială a Comisiei (www.cec.md), la rubrica "Registrul de Stat al Alegătorilor”, sau pe pagina https://verifica.cec.md, la rubrica "Află unde să votezi”, selectați adresa de domiciliu și veți vedea secția de votare asociată adresei.
  3. 3. P A G I N A 3 CU CE ACTE PUTEȚI VOTA? Puteți vota în baza următoarelor acte:  buletinul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova, cu fişa de însoţire care confirmă domiciliul sau reşedinţa titularului pe teritoriul secţiei de votare;  buletinul de identitate provizoriu cu menţiunile privind cetăţenia Republicii Moldova, domi- ciliul titularului;  legitimaţia de serviciu pentru militarii în termen;  livretul eliberat de Centrul Serviciului Civil pentru persoanele care satisfac serviciul civil (de alternativă). CUM VOTAȚI DACĂ NU VĂ PUTEȚI DEPLASA LA SECŢIA DE VOTARE? În cazul în care, din motive de sănătate sau din alte motive temeinice, nu puteți veni în localul de votare, aveți dreptul să vă exercitați votul prin intermediul urnei mobile. Pentru aceasta veți depune o cerere în scris, la biroul secției de votare, cu 2 săptămîni înainte de ziua votării şi pînă la ora 18.00 a zilei precedente votării. În ziua votării, pe 24 februarie, cererile pot fi făcute în scris pînă la ora 15.00 dacă se prezintă şi certifi- cat medical. ATENŢIE! Certificatul pentru drept de vot este utilizat doar pentru votare. După încheierea alegerilor valabilitatea lui se pierde şi pentru următorul scrutin va trebui să repetaţi procedura. Mai multe informaţii găsiţi pe: www.cec.md, www.voteaza.md, www.alegator.md
  4. 4. Concurenții electorali pe circumscripția națională – https://www.cec.md/ro/concurentii-electorali-pe-circumscriptia- nationala-4228.html? fbclid=IwAR3NLjctQhgZntu1rLm0XLSqwRCoZ6eQWt6XNzpC8t JueXdoP-r9QA1Vr8s Lista candidaților înregistrați pe circumscrpțiile uninominale https://www.cec.md/ro/circumscriptii-electorale-3661.html? fbclid=IwAR2trN92sx6VnMpxzmYV67hwFE6AbC04QpuN9f8jYh XbQmSqvWm4s9e9hp8 Pasul 1 – Selectați circumscripția electorală. Pasul 2 – Selectați „Candidați înregistrați”. Cetățenii cu drept de vot care vor avea întrebări pot apela la numărul unic de telefon (+373) 22 880101. Centrul va funcționa în perioada 2 ianuarie – 26 februarie 2019, între orele 8.00 - 17.00. În perioada 23-25 februarie 2019 programul de lucru va fi extins până la 24 de ore pe zi. Centrul poate fi apelat la tarif ordinar de la telefonul fix sau mobil din orice localitate a Republicii Moldova sau din afara țării. AFLĂ MAI MULTE INFORMAȚII DESPRE CONCURENȚII ELECTORALI din cadrul alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 P A G I N A 4 Centrul de Apel al Comisiei Electorale Centrale
  5. 5. Ghidul Alegătorilor în format easy to read - lansat de Asociația “MOTIVAȚIE” din Moldova P A G I N A 5 Articolul 21 din Declarația Universală a Drepturilor Omului prevede că orice persoană are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor pub- lice ale ţării sale, fie direct, fie prin reprezentanţi liber aleşi. Pentru a spori gradul de informare și creștere a gradului de activism în rândul persoanelor cu dizabilități de intelect și dificultăți de învățare, ca ei să- și cunoască drepturile și să le poată exercita. Asociația “MOTIVAȚIE” din Moldova a lansat în 2018 Ghidul Alegato- rilor în versiunea easy to read, care este o inițiativă a ONG-urilor în domeniul dizabilității, în parteneriat cu CEC-ul și Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral. Ghidul Alegătorilor în format easy to read include imagini și text simplu, care explică ce sunt alegerile și cum se realizează procedura de vot. Informația prezentată în ghid a fost testată de un grup de 30 de persoane cu dizabilități intelectuale și dificultăți de învățare din Re- publica Moldova Primele exerciții de acest fel au avut loc la Comrat, Bălți și Chișinău. Sunt primele exercitii de acest fel în Moldova. Acestea au prezentat un mare interes, la ateliere participând 130 de funcționari electorali, persooane cu dizabilități, experții, voluntary şi jurnaliști. Scopul acestor exerciții este de a concentra într-un singur atelier de lucru funcționari electorali, experți și persoane cu dizabilități și a prezenta tehnicile și instrumentele prin care alegătorii cu necesități speciale își pot exercita dreptul la vot. Astfel funcționarii vor avea ocazia să exerseze și să simtă pe „propria piele” necesitățile speciale ale unui utilizator de scaun rulant, utilizator de baston alb, persoane cu deficiențe de vorbire și auz, vor învăța mai multe cum poate fi utilizat Sistemul Televizat cu Circuit Închis și plicul-trafaret. I N O V A Ţ I I : Exerciții de simulare a alegerilor inclusive în ateliere mixte cu participarea funcționarilor electorali, a experților şi inclusiv a persoanelor cu dizabilități
  6. 6. H O T Ă R Î R E cu privire la demersul Asociației Obștești Alianța INFONET pentru oferirea suportului logistic la implementarea proiectului „Demers pentru alegeri incluzive, progres democratic și incluziunea electorală a persoanelor cu dizabilități” P A G I N A 6 Asociația Obștească Alianța INFONET a depus la Comisia Electorală Centrală un demers prin care comunică despre implementarea proiectului „Demers pentru alegeri incluzive, progres democratic și incluziunea electorală a persoanelor cu dizabilități”, solicitînd aprobarea de către Comisia Electorală Centrală a acțiunilor prevăzute pentru ziua alegerilor parlamentare și a referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019 și confirmarea persoanelor desemnate pentru susținerea acestora, după cum urmează:  translarea de către doi interpreți a comunicărilor oficiale în limbajul mimico-gestual din incinta Comisiei;  instalarea sistemelor televizate cu circuit închis (STVCI) în cadrul a trei secții de votare cu sediul în orașul Basarabeasca, municipiile Chișinău și Bălți, unde locuiesc compact persoane cu dizabilități de vedere și deservirea acestora de către trei operatori, cîte unul pentru fiecare secție de votare;  desfășurarea serviciului de translare mimico-gestuală la cererea persoanelor cu dizabilități de auz, în cadrul a cinci secții de votare din mun. Chișinău, cu suportul a cinci interpreți, cîte unul pentru fiecare secție de votare;  realizarea transmisiunii în direct a comunicărilor oficiale din incinta Comisiei pe pagina de Facebook a Asociației Surzilor din Republica Moldova, serviciul fiind susținut de un operator;  realizarea transmisiunii în direct a comunicărilor oficiale din incinta Comisiei la postul Radiovision (post de radio al persoanelor cu dizabilități de vedere din Republica Moldova), serviciul fiind susținut de un operator. Proiectul este realizat de Asociația Obștească Alianța INFONET în parteneriat cu Centrul de Reabilitare Medico-Socială pentru Persoane cu Vederea Slabă „LOW VISION”, Asociația Surzilor din Moldova și Centrul Național de Informare și Reabilitare a Asociației Nevăzătorilor din Moldova, Centrul Speranța și Asociația MOTIVAȚIE din Moldova, cu suportul financiar al Fundației Est-Europene în cadrul proiectului „Pledoaria societății civile pentru alegeri incluzive și corecte în Republica Moldova, conform recomandărilor UE și OSCE/ODIHR și angajamentelor internaționale în domeniul drepturilor omului”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia. Iniţiativa comună a acestor asociații obștești îşi propune să analizeze, să dezbată public, să identifice şi să promoveze modele de vot egal, direct, secret şi liber exprimat pentru persoanele cu deficiențe de vedere, auditive, locomotorii, intelectuale și psiho-sociale. Persoanele delegate de asociațiile obștești menționate supra au semnat un angajament de imparțialitate. Interpreții vor facilita de asemenea, la cerere, comunicarea dintre membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare și alegătorii cu dizabilități de auz. Comisia Electorală Centrală, asumîndu-și angajamentul de a întreprinde măsuri care să asigure condiții de participare neasistată la procesul electoral a persoanelor cu dizabilități în vederea realizării drepturilor constituționale ale acestora, conducîndu-se de Declarația privind accesibilitatea procesului electoral pentru persoanele cu dizabilități, aprobată prin hotărîrea nr. 3272 din 21 aprilie 2015 și Regulamentul cu privire la accesibilitatea procesului electoral pentru persoanele cu dizabilități, aprobat prin hotărîrea nr. 4463 din 26 ianuarie 2016, consideră binevenită inițiativa de a implementa un astfel de proiect destinat persoanelor cu dizabilități de vedere și de auz și va dispune organelor electorale, pentru care se solicită implicarea, să ofere suportul necesar.
  7. 7. P A G I N A 7 În temeiul art. 16 şi 38 din Constituţia Republicii Moldova, Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, ratificată prin Legea nr. 166-XVIII din 9 iulie 2010 şi publicată în Monitorul Oficial la 23 iulie 2010, Programul național de incluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi pentru anii 2017-2022, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 723 din 08 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 335-339 din 15 septembrie 2017, art.11, 18, 22 lit. a), art. 26 alin. (1) lit. a), b) şi k) şi art. 59 din Codul electoral nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997, precum şi în conformitate cu Declarația privind accesibilitatea procesului electoral pentru persoanele cu dizabilități, aprobată prin hotărîrea CEC nr. 3272 din 21 aprilie 2015 și prevederile Regulamentului cu privire la accesibilitatea procesului electoral pentru persoanele cu dizabilități, aprobat prin hotărîrea CEC nr. 4463 din 26 ianuarie 2016, Comisia Electorală Centrală hotărăşte: 1. Se aprobă desfășurarea serviciului de translare mimico-gestuală a comunicărilor oficiale din incinta Comisiei și se confirmă doi interpreți (conform anexei nr. 1). 2. Se aprobă instalarea sistemelor televizate cu circuit închis (STVCI) în cadrul a trei secții de votare cu sediul în orașul Basarabeasca, municipiile Chișinău și Bălți, unde locuiesc compact persoane cu dizabilități de vedere și se confirmă trei operatori responsabili de deservirea STVCI (conform anexei nr. 2). 3. Se aprobă desfășurarea serviciului de translare mimico-gestuală la cererea persoanelor cu dizabilități de auz, în cadrul a cinci secții de votare din mun. Chișinău și se confirmă cinci interpreți (conform anexei nr. 3). 4. Se aprobă realizarea transmisiunii în direct a comunicărilor oficiale din incinta Comisiei pe pagina de Facebook a Asociației Surzilor din Republica Moldova și se confirmă un operator (conform anexei nr. 4). 5. Se aprobă realizarea transmisiunii în direct a comunicărilor oficiale din incinta Comisiei la postul Radiovision (post de radio al persoanelor cu dizabilități de vedere din Republica Moldova) și se confirmă un operator responsabil de transmisiune (conform anexei nr. 5). 6. Birourile electorale ale secțiilor de votare nr. 26/21, 26/25, 29/18, 23/16, 23/18 și 30/2 din municipiul Chișinău, nr. 10/1 din mun. Bălți și nr. 40/14 din or. Basarabeasca vor acorda asistența logistică necesară interpreților/experților tehnici împuterniciți cu deservirea sistemului televizat cu circuit închis, care va funcționa în ziua alegerilor parlamentare și a referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019. 7. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale și în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu respectarea prevederilor privind protecția datelor cu caracter personal. Preşedintele Comisiei Electorale Centrale Alina RUSSU Secretarul Comisiei Electorale Centrale Veaceslav AGRIGOROAE Chişinău, 17 februarie 2019, Nr. 2344.
  8. 8. P A G I N A 8 Postul RADIOVISION este un post de radio on-line al comunității persoanelor cu dizabilități de vedere din Republica Moldova. În perioada electorală pe site-ul http://radiovision.ucoz.net/ pot fi ascultate mai multe materiale de educație civică și electorală:  DEMOCRAȚIA SE ÎNVAȚĂ,  DEMOCRAȚIA CONTEAZĂ - PARTICIPĂ!,  GHIDUL ALEGĂTORULUI.  Alegerile Parlamentului Republicii Moldova și Referendumul Republican Consultativ din 24 februarie 2019  PARLAMENTUL ÎN 60 MIN, etc. Pe 24 februarie 2019 în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare și referendumul republican consultativ. ATENŢIE: În ziua alegerilor, a 24.02.2019 va fi disponibil in fiecare sectie cate un PLIC TRAFARET, atât pentru alegerile parlamentare, cît și pentru referendumul republican consultativ. Comisia Electorală Centrală a elaborat și publicat Ghidul Alegătorului care oferă informații utile despre alegerile parlamentare și referendumul republican consultativ ce se vor desfășura în acest an. Alegătorii vor găsi răspunsuri detaliate la întrebările referitoare la dreptul de vot, procedura de votare, modalitățile de votare și privind alte subiecte relevante procesului electoral. Proiectului „Demers pentru alegeri incluzive, progres democratic și incluziunea electorală a persoanelor cu dizabilități” a editat acest ghid în limbaj Braille, a sonorizat conținutul și l-a inscripționat pe CD. Acest serviciu a fost realizat de către Centrul Național de Informare și Reabilitare a Asociației Nevăzătorilor din Moldova. Materialele realizate au fost expediate prin poștă pe adresele a 36 de organizații teritoriale ale Asociației Nevăzătorilor din Moldova, pentru a informa persoanele cu dizabilități de vedere din republică despre specificul alegerilor din 24 februarie 2019. RADIOVISION- te informează! Ghidul Alegătorului în limbaj Braille și plicul trafaret
  9. 9. P A G I N A 9 Asociația Surzilor din Republica Moldova mai vine cu o premieră în preajma alegerilor parlamentare, realizând traducerea în limbajul mimico- gestual a spectacolului „Toma Necredinciosul și Alegerile”. Spectacolul a fost montat de către Teatrul Muzical Dramatic „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul. Acest pamflet politic a fost fost realizat în cadrul proiectului „Alege liber! Alege conștient!”, implementat de Centrul Contact, cu suportul Fundației Soros Moldova și cofinanțat de Fundația Friedrich Ebert Acest spectacol este nu doar o excelentă ilustrație a contextului electoral din Republica Moldova, un material de educație civică și electorală, dar și o portiță întredeschisă care asigură accesul la operele de cultură al persoanelor cu dizabilități de auz. Spectacolul poate fi urmărit la următorul link: https://youtu.be/sjjZ0qFOxwA Asociația Surzilor din Republica Moldova vine cu o inovație în preajma alegerilor parlamentare, oferind o importantă sursă de informare pentru persoanele cu dizabilități de auz. Astfel, orice utilizator de smartphone va putea scana codul QR de pe poster și aplicația îl va duce pe la un fișer video. Acesta prezintă în limbajul semnelor fiecare etapă a procedurii de vot. Opțional, utilizatorul poate selecta opțional și subtitrele în limbile română sau rusă: Alegeri 24.02.2019. Cum se votează? https://youtu.be/aF4C7jMku1w Alegeri 24.02.2019. Cum se votează? Pasul 1 https://youtu.be/BgmItewWuO4 Alegeri 24.02.2019. Cum se votează? Pasul 2 https://youtu.be/JbosxooPT4s Alegeri 24.02.2019. Cum se votează? Pasul 3 https://youtu.be/qdZzBdPPWI8 Alegeri 24.02.2019. Cum se votează? Pasul 4 https://youtu.be/fBx2EjxFIpo Alegeri 24.02.2019. Cum se votează? Pasul 5 https://youtu.be/XV5nlHxzQio Alegeri 24.02.2019. Cum se votează? Pasul 6 https://youtu.be/morASsbiP14 Spectacolul „Toma Necredinciosul și Alegerile” în traducere mimico-gestuală Alegerile din 24 februarie și procedura de vot în limbajul semnelor
  10. 10. P A G I N A 1 0 Majoritatea partidelor politice care participă la alegerile parlamentare din 24 februarie nu au pe liste persoane cu dizabilități. Doar Blocul ACUM, Mișcarea Populară Antimafie și Partidul Comuniștilor, adică trei din cele 15 formațiuni politice care concurează pe circumscripția națională, au pe liste persoane cu dizabilități, arată un raport al Fundației Est-Europeane pentru Coaliția pentru Alegeri Libere și Corecte. Într-o conferință de presă la IPN, Andrei Brighidin, expert la Fundația Est-Europeană, a menționat că doar cinci din cele 15 formațiuni au incluse în platformele electorale angajamente care vizează persoanele cu dizabilități. Dar și acestea se referă mai mult la măriri de alocații și mai puțin la incluziunea autentică a persoanelor cu dizabilități în societate. Andrei Brighidin a mai spus că cea mai mare parte a informației privind angajamentele concurenților electorali este plasată pe paginile web și pe rețelele de socializare ale acestora. Însă toate aceste pagini nu corespund standardelor internaționale de accesibilitate pentru toate tipurile de dizabilități. Potrivit expertului, un lucru pozitiv este că CEC a intreprins mai multe măsuri pentru ca persoanele cu dizabilități să poată vota: în toate secțiile de votare vor fi plicuri șablon pentru alegătorii cu deficiențe de vedere; cabinele de vot sunt accesibile pentru persoanele cu dizabilități locomotorii, la unele clădiri unde sunt amenajate secțiile de votare au fost plasate rampe de acces. Valeriu Dragalin, președintele Consiliului Național al Tineretului din Moldova, a declarat că și tinerii sunt subreprezentați, deși reprezintă 30% din cetățenii cu drept de vot. Partidele politice cu cei mai mulți tineri pe listele electorale (peste 40%) sunt: Partidul Democrația Acasă, Partidul Verde Ecologist și Partidul Regiunilor din Moldova, însă ultimile două în primii 15 candidați au doar doi și, respectiv, trei tineri, restul fiind plasați la sfârșitul listei. Formațiunile care au cei mai mulți tineri în primele 15 locuri sunt: Partidul Democrația Acasă și Partidul Nostru, câte șapte tineri. Acestea sunt urmate de Blocul ACUM și Partidul Șor, care au câte patru tineri. Celelalte formațiuni înscrise în competiția electorală au mai puțin de doi tineri, iar Partidul Democrat este singura formațiune politică care nu are niciun tânăr în primele 15 locuri pe lista electorală. Valeriu Dragalin a menționat că, în cazul circumscripțiilor uninominale, majoritatea tinerilor candidați sunt plasați acolo unde formațiunea are șanse mai mici de a câștiga. Polina Panaite, secretarul general al Coaliției pentru Alegeri Libere și Corecte, a menționat că acest raport arată că încă mai sunt probleme cu privire la asigurarea de șanse egale de participare la alegeri. Potrivit Alinei Panaite, în această campanie discursul concurenților electorali este, ca de obicei, axat pe subiecte populare și mai puțin pe problemele cu care se confruntă anumite grupuri de cetățeni. Sursa: http://ipn.md/ro/politica/96626 Persoanele cu dizabilități și tinerii sunt subreprezentați în listele partidelor
  11. 11. P A G I N A 1 1 Sunt femei puternice, curajoase și își doresc o schimbare în localitățile din care provin. Și, cel mai important, ele știu CUM să o facă. În data de 16 ianuarie 2019, a fost lansat la Chișinău programul de capacitare civică și politică pentru 50 de femei cu diverse tipuri de dizabilități din RM. Programul este format din 3 module de instruire și mentorat și se va desfășura în perioada ianuarie – august 2019. Scopul acestuia este capacitarea femeilor cu dizabilități din diferite localități din RM, pentru ca ele să candideze în cadrul alegerilor locale 2019. Emma Matreniuc, o participantă la instruire, este fondatoarea organizației „VIVERE” din or. Edineț, care promovează drepturile persoanelor cu dizabilități: „Dacă vrem să fim o voce și să ajungem la nivelul de luare a deciziilor, este important să ne autoperfecționăm. Această instruire este încă un pas pentru a crea o rețea de femei cu dizabilități, puternice, care vor să candideze și să facă schimbări în țara noastră”. Ghidați de formatori cu experiență, participantele au adresat numeroase întrebări privind dezvoltarea personală, cadrul legal și contextul electoral al alegerilor locale generale din 2019. Ele au aflat despre tipurile de liderism și ce implică participarea femeilor la viața politică din RM. Oxana Barbu, o altă participant la instruire, le-a vorbit participantelor despre decizia sa de a candida la funcția de consilieră locală în satul natal Selemet, din raionul Cimișlia și le-a îndrumat să fie curajoase: „Particip la această instruire pentru că aș dori ca vocea mea să fie auzită atât în rândul persoanelor cu dizabilități, cât și a celor cu abilități depline. Le doresc și altor femei să nu le fie frică să-și înainteze candidatura la alegerile locale. Dacă ai voință și curaj, știi cum să-ți convingi publicul și ești sinceră cu tine însuți, cu siguranță vei reuși”. Învățăm! Candidăm! Câștigăm! „ D a c ă v r e m s ă fi m o v o c e , e s t e i m p o r t a n t s ă n e a u t o p e r f e c ț i o n ă m ” E m m a , p a r t i c i p a n t ă „ D a c ă a i v o i n ț ă ș i c u r a j , c u s i g u r a n ț ă c ă v e i r e u ș i ” O x a n a , p a r t i c i p a n t ă
  12. 12. Doamna Cernei, cunosc faptul că doriți să candidați pentru funcția de primară în localitatea Dvs. Ce shimbări veți întreprinde, în cazul în care veți fi aleasă ca primară? Aș vrea ca prin atitudinea și implicarea mea să fie auzită vocea fiecărei persoane din localitate. Aș fi un primar al oamenilor simpli, fără să fiu influențată de culoarea politică a conducerii. Dacă voi fi aleasă primară, aș investi în potenţialul tinerilor, în accesibilitatea drumurilor, mi-aș îndrepta efortul în vederea soluționării iluminatului stradal și aș încerca să schimb atitudinea oamenilor față de persoanele vârstnice din localitate, cât și cele cu dizabilități. Ca primară, aș depune tot efortul ca satul meu natal să devină unul inclusiv. Povestiți-ne vă rog despre experiența Dvs. în calitate de consilieră la nivel local. Am avut marea onoare să acumulez experiență timp de 4 ani în această funcție. Din start a fost dificil, dar am depus efort și am reușit. Cu timpul, am avut doar de câștigat, fiindcă m-am ales cu noi experiențe și am cunoscut oameni, de la care am învățat lucruri utile. În plus, am avut responsabilitatea de a fi președintă la mai multe ședințe ordinare și extraordinare din localitatea mea. Cât de deschisă credeți că este societatea din RM pentru a accepta o persoană cu dizabilități la funcții de conducere? Este îmbucurător faptul că societatea are o atitudine pozitivă față de persoanele cu dizabilități. Deși mai avem de muncit la acest capitol, situația din prezent este mult mai bună decât în trecut, cu 10 – 15 ani în urmă, atunci când persoanele cu dizabilități nu erau văzute și nici auzite, fiindcă erau instituționalizate și marginalizate de societate. Acum aceste persoane sunt mult mai active și se implică în diferite activități. Cred că și Legea nr. 60 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități a fost un pilon, care a contribuit la integrarea lor în societate și schimbarea atitudinii oamenilor față de acest grup de oameni. V-ați confruntat vreodată cu discriminare pe motiv de dizabilitate? Cu regret și durere în suflet recunosc că am gustat și eu în trecut din amărăciunea discriminării pe motiv de dizabilitate, din motiv că în acea perioada nu-mi cunoșteam drepturile și nici nu știam unde mă pot adresa în cazul în care ele sunt încălcate. În ziua când am fost invitată la Primăria din sat, am mers acolo cu gândul să devin consilieră, dar concurentul meu electoral a venit către mine cu fraze dure și jignitoare: „Ce să cauți tu la Primărie? Trebuie să stai acasă după sobă, să nu te vadă nimeni. Tu ești calică, grebănoasă și șchioapă”. Dar eu am știut să rezist presiunii și mergeam înainte, atunci când mă îmbrâncea o astfel de persoană. Citeam cărți motivaționale, participam activ la diferite seminare și instruiri, doream să evoluez și să fiu cunoscută prin implicare și fapte bune. În acest context, vreau să aduc sincere mulțumiri reprezentanților Asociației “MOTIVAȚIE” din Moldova. La training-urile lor a fost pusă temelia și am făcut primii pași pentru a cunoaște cum se înregistrează și se fondează un ONG. Ce a stat la temelia fondării ONG-ului “Speranța” din s. Găuzeni, la baza căruia vă aflați mai bine de 10 ani? Încerc să mă ghidez după motto-ul “Nu te întreba ce face destinul pentru tine, întreabă-te ce faci tu pentru destin”. Dorința de a ajuta persoanele cu dizabilități și implicarea lor în societate, m-a făcut să-i motivez să fie mai active. ,,Aș vrea ca satul meu natal să devină unul inclusiv” InterviucuElenaCernei, fondatoareaONG-ului „Speranța”dins.Găuzeni,r.Șoldănești P A G I N A 1 2
  13. 13. P A G I N A 1 3 Cu mare drag m-am implicat în rezolvarea problemelor și necesităților persoanelor cu dizabilități, în rândul cărora sunt și eu. Propria situație m-a făcut să conștientizez mai bine problema altor oameni și să vin cu soluții concrete și practice. Am văzut necesitatea de schimbare la noi în satul Găuzeni și am pornit la treabă. În ce mod ajutați persoanele în etate și cele dizabilități din localitatea Dvs? Echipa mea de voluntari se ghidează după principiul ,,Noi suntem schimbarea”. Cu ei organizez diferite activități prin localitate. De exemplu, noi ajutăm persoanele în etate și cele singuratice cu dezăpezirea ogrăzilor, prin distribuirea coletelor cu produse alimentare și lenjeriei de pat. Când sunt sărbătorile de iarnă, venim la ei în vizită cu cadouri și colinde, iar de 8 martie oferim ca surpriză flori și poezii închinate Zilei Internaționale a Femeii. În opinia Dvs. ce calități trebuie să dețină o persoană, care vrea să candideze la alegeri? Pe plan personal cred că este foarte importantă sinceritatea, transparența și încrederea. Acești trei piloni sunt de valoare pentru a păși cu demnitate și a ajunge la obiectivul propus. Atunci când avem abilități și dorim o schimbare, apar și posibilitățile. Sunt ferm convinsă că rezultatele tale devin vizibile, dacă când ești o persoană care ia atitudine pro-activă și îți urmezi dorința sinceră de a te implica și a susține persoanele care te-au votat. Ce mesaj aveți pentru alte persoane cu dizabilități din țara noastră? Să nu stea între patru pereți, să iasă în societate, să fie active și să se implice în domeniile de activitate care le sunt pe plac. Important e ca persoanele cu dizabilități din Moldova să știe că au aceleași drepturi ca și oricare cetățean, să spună lucrurilor pe nume și să aibă încredere în forțele proprii. Le urez să-și atingă scopurile propuse și să se bucure de viață, căci merită să o trăim din plin și cu demnitate. Mă consider o persoană fericită, pentru că știu să combin utilul cu plăcutul, iar majoritatea scopurilor pe care mi le- am propus cândva deja s-au realizat. Sursa foto: arhivă personală (Facebook)
  14. 14. Despre dreptul la vot al persoanelor cu dizabilități intelectuale - cu Dumitru Russu, coordonatorul programului de monitorizare și raportare, Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM) P A G I N A 1 4 În 2016 IDOM a demarat monitorizarea procesului electoral, a turului I și II, pentru perioada 26 septembrie – 14 noiembrie 2016, în instituții psihiatrice și psihoneurologice din Republica Moldova. Acest proces s-a finalizat cu Raportul “Monitorizarea respectării drepturilor electorale în instituțiile psihiatrice și psihoneurologice din RM”, dar și demararea procedurii de litigare strategică în apărarea persoanelor din grupul vizat. Drept rezultat, în octombrie 2018 Curtea Costituțională (CC) a declarat neconstituțională interdicția impusă persoanelor cu dizabilități mintale de a vota la alegeri. La originea cauzei se afla excepția de neconstituționalizare a art. 13 alin. (1) lit. b) din Codul Electoral, adoptat prin Legea nr. 1381 din 21 noiembrie 1997, care lipsește persoanele declarate incapabile prin hotărâre judecătorească de dreptul de vot, ceea ce contravine prevederior art. 1 alin. (3), 4 și 8 din Costituție, ce garantează și obligă respectarea dreptului la vot. Printre recomandările stipulate în raportul menționat mai sus, realizat de IDOM, a fost deschiderea secţiilor de votare în incinta internatelor psihoneurologice și spitalelor psihiatrice, instruirea prealabilă adecvată a funcţionarilor electorali cu privire la standardele internaționale și naționale, în vederea asigurării dreptului la vot al persoanelor cu dizabilități, dar și organizarea sesiunilor de simulare a procesului de vot, cu scopul de a familiariza beneficiarii instituțiilor cu etapele ce urmează a fi parcurse. Dumitru, cum a influențat decizia Curții Constituționale asigurarea dreptului la vot pentru persoanele cu dizabilități mintale? Decizia CC a fost o inițiativă venită din partea IDOM, la baza căreia a fost o situație reală din Bădiceni. Noi am aflat că la un grup de 90 de persoane i-a fost restricționat dreptul la vot. Astfel, am inițiat o acțiune, care s-a soldat cu o sesizare la CC pentru a fi ridicată excepția de constituționalitate. Considerăm că aceasta contravine prevederilor art. 29, în care este recunoscut deptul la vot al persoanelor cu dizabilități, din cadrul Convenției ONU cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilități, care a fost ratificată de RM în 2010. CC a fost de acord cu argumentele noastre și a declarat neconstituțională norma, întrucât aceasta afectează în mod direct persoanele cu dizabilități mintale. Cu regret, a fost adoptată o altă lege, care constituie o altă prevedere la art. 13 alin. (1) lit. b) din Codul Electoral. Acest punct prevede faptul că, atunci când persoanele sunt puse sub ocrotire judiciară, instanțele de judecată urmează să le spună despre dreptul la vot. În mod practic, nu există la moment persoană cu dizabilități votul căreia să fie restricționat din punct de vedere legal. De facto, la scrutinul din 24 februarie 2019 toate persoanele care au atins majoratul, au dreptul la vot, indiferent de faptul dacă au sau nu dizabilitate. Noi încercăm să urmărim în ce mod este asigurat accesul la vot, adică să nu există vreun impiediment în acest proces pentru persoanele cu nevoi speciale, atât la etapa de informare, cât și la nivel de accesibilitate. Cum credeți că ar putea fi îmbunătățit procesul de vot pentru persoanele cu dizabilități mintale? Pentru aceasta noi trebuie să instruim angajații electorali din secțiile de votare. Un alt aspect important este accesul la surse de informare simple și clare pentru persoanele cu dizabilități mintale cu privire la dreptul la vot. Acest proces ar trebui să fie cât mai accesibil, într-un limbaj disponibil pentru toate persoanele. Ați putea să exemplificaţi câteva practici internaționale cu privire la dreptul la vot? Pot să aduc exemplul Suediei. În acest stat nu sunt limite de vot pentru persoanele cu dizabilități. Asta înseamnă o atenție sporită la modul de comunicare cu alegătorii, indiferent dacă aceștia au sau nu dizabilitate. Una din recomandările care pot fi preluate în RM este digitalizarea procesului electoral. Introducerea în țara noastră a unui astfel de sistem ar permite noi soluții de accesibilizare a procesului electoral. Dacă persoana are dizabilitate de vedere, una din soluții ar fi probabil sonorizarea opțiunilor de vot. Cred că una din dificultățile implementării votului electronic la noi în țară ar fi resursele finanicare insuficiente, dar și modul de asigurare a respectării confidențialității executării votului. Sursa foto: Newsmaker
  15. 15. P A G I N A 1 5 Implicarea persoanelor cu dizabilități în viața politică din Canada, a schimbat standardele de viață ale acestora Lipsa perspectivei de viitor, corupţia, sărăcia din ţară, dar şi dizabilitatea, l- au făcut pe tânărul Grigore Ciobanu ca în urmă cu 4 ani şi jumătate, să îşi i- a familia şi să se stabilească cu traiul în Canada. Ţara care se află în vârful piramidei acordării de drepturi umane, i-a oferit lui Grigore diverse alternative de participare la diferite programe de incluziune şi angajare, ceea ce nu i-a putut oferi Republica Moldova. Astăzi, familia acestuia este recunoscătoare diasporei din Canada care a creat şi continuă să creeze ambianța culturală și socială, care îi ajută pe migranții moldoveni să se adapteze mai ușor în noile condiții și să se integreze într-o nouă lume. Votul din 24 februarie 2019 pune Republica Moldova în față unei răscruci, spune-ne te rog cum vede diaspora situaţia per general şi dacă există vreo diferenţă între scenariile proceselor electorale de la noi şi cele din Canada? „Diaspora reprezintă un factor electoral important în alegerile parlamentare desigur, dar din câte cunosc, cu părere de rău, scenariile post-electorale de bază sunt pesimiste. Referitor la procesele electorale în Moldova și Canada nu sunt foarte diferite, în ciuda faptului că Moldova e o republică Parlamentară, iar Canada e o Monarhie constituțională şi o democrație parlamentară. Campania se desfăşoară odată la 4 ani, sunt alegerile și alți patru ani de precampanie, cam acesta este ciclul electoral. În Canada sistemul electoral este uninominal. Acest lucru este valabil atât pentru toată țara cât și pentru provincia în care trăiesc acum, provincia Quebec. Deci, odată la patru ani noi ne alegem reprezentantul în camera comunelor. Un organ legislativ compus din 338 de deputați aleși pe circumscripții. Prin urmare, canadienii aleg conducerea APL-urilor, a provinciei şi a țării în întregime. Acestea au loc odată la 4 ani, dacă nu sunt circumstanțe care impun desfășurarea scrutinelor anticipate. Una din diferențele între sistemul electoral moldovenesc şi cel canadian este că aici, în Canada, data alegerilor este una fixă. Pentru alegerile generale data alegerilor este 21 octombrie, în timp ce pentru alegerile provinciale, scrutinul propriu zis se desfășoară în prima luni, a lunii octombrie. Deci, ziua săptămânii nu contează. Din start se creează impresia că oamenii sunt destul de motivați să participe la alegeri şi nu au nevoie de zile de odihnă pentru aceasta. Pentru cei care nu sunt disponibili în ziua scrutinului, există posibilitatea de a vota anticipat. În Republica Moldova alegerile se organizează doar în zi de odihnă, dar și așa, dacă nu greșesc, prezența la urne este din ce în ce mai mică, şi de vină nu e doar migrația masivă. Ai participat vreodată la alegeri în timpul aflării tale în Canada? Dacă da, cât de accesibile sunt secţiile de votare pentru persoanele cu dizabilităţi? Da, anul trecut am avut şi eu privilegiul, sau mai degrabă responsabilitatea să contribui la constituirea noului guvern al provinciei Quebec, participând pentru prima dată la alegerile provinciale. În Canada, de altfel, ca și în Moldova, scrutinele se petrec în sediile instituțiilor publice: fie că e vorba de o școală, de un centru comunitar sau alte locații de acest gen. Este, probabil, de prisos să menționez că toate aceste instituții sunt accesibile 100% pentru persoanele cu dizabilități, rampele, ascensoarele, ușile largi și cele automatice sunt prezente în toate instituțiile de stat. Când zic acest lucru mă refer în primul rând la accesul fizic, pentru că în privința accesului pentru persoanele slab văzătoare mai este şi la ei de lucrat. Buletinele de vot în format Braille sunt tipărite în număr limitat și nu sunt disponibile în toate provinciile. Unul din orașele în care există buletine în format Braille, este Vancouver. Explicația, în opinia mea, este
  16. 16. P a g i n ă 1 6 una simplă: acum câțiva ani primarul orașului Vancouver era o persoană cu mobilitate redusă (Sam Sullivan), un utilizator de scaun rulant, care a contribuit mult la adaptarea infrastructurei urbane la necesitățile persoanelor cu dizabilități. După cum vedeți, chiar și în țările înalt dezvoltate, schimbarea nu s-a produs fără implicarea nemijlocită a persoanelor cu dizabilități. Desigur, în cazuri excepționale există și urna mobilă pentru cei care nu pot să se deplaseze la secția de vot. În mare parte aceste urne mobile sunt utilizate în spitale și în centrele pentru vârstnici. În rest, toate persoanele cu dizabilități autonome folosesc transportul adaptat pentru a se deplasa la secția de votare. Volens nolens, îmi amintesc acum de perepețiile mele când mergeam să votez în Chișinău și trebuia să înfrunt o sumedenie de obstacole arhitectonice. Toate scrutinele la care am participat în Chişinău au fost o provocare pentru mine. Cât de interesaţi sunt tinerii cu dizabilităţi de acolo în participarea social-politică a ţării? Aici, în Canada se vorbește foarte des despre conceptul de accesibilitate universală. Acesta a devenit o obligație în primul rând pentru instituțiile de stat, instituţii care au programe multiple pentru integrarea persoanelor cu dizabilități. Participarea în exercițiul electoral nu este o excepție, din contra, este un drept garantat de stat, statul, deci, se obligă să garanteze un acces liber pentru persoanele cu dizabilități la urne. La o adică, din câte cunosc, și în Moldova dreptul la vot este garantat prin lege pentru toate persoanele, fără excepție... dar una din problemele pe care o identific eu în Republica Moldova, cât de straniu nu ar părea, este divizarea între persoanele cu dizabilități, unii luptă – alţii aşteaptă! Care ar fi propunerile tale pentru Republica Moldova, având şi cunoscând deja experienţa canadienilor în acest sens? Aici, în Canada, schimbările radicale au început în anul 1981, odată cu ieșirea în stradă a persoanelor cu dizabilități. Anul 1981 a fost declarat de ONU „Anul internațional al persoanelor cu handicap”. În acel an, persoanele cu dizabilități din Canada au manifestat o unitate fără precedent. Atunci, în Canada s-au produs multe schimbări în societate, iar persoanele cu dizabilități au început să fie nu doar auzite, ci şi ascultate. Îmi permit să vin cu o sugestie pentru Moldova în acest context şi consider că orice edificiu în care se petrec scrutinele electorale trebuie să fie adaptate cel puțin cu rampe de acces – practicabile!!! Dat fiind că alegerile se desfășoară în instituțiile publice, consider că e firesc ca acestea să fie adaptate a priori, or asta ar fi un prim pas spre garantarea dreptului la vot pentru persoanele cu dizabilități. Cum crezi că au evoluat lucrurile în Moldova, în cei aproape cinci ani de când eşti plecat? Probabil din 2014, de când am emigrat, și până acum, multe lucruri s-au schimbat în Moldova, şi sper că spre bine, mai ales pentru persoanele cu dizabilități. Mi-aş dori ca Republica Moldova, atunci când planifică să înfăptuiască reforme adevărate, să țină cont de experiența altor state care au trecut prin perioade similare, probleme sociale, de integrare pentru ca persoanele cu dizabilități să-și vadă cu adevărat revendicate drepturile, nu doar la nivel de legislaţie aşa cum stăteau lucrurile acum patru, cinci ani, înainte de a pleca eu din ţară. Este adevărat că Moldova ca și stat, pe harta mondială, este un stat tânăr și are multe de făcut pentru a atinge standardele înalte din alte țări, dar cu certitudine pot să menționez că orice schimbare, orice ameliorare a climatului pentru persoanele cu dizabilități, fie când vorbim de perioada electorală sau în viața de zi cu zi, nu va fi posibilă fără implicarea activă a acestora.
  17. 17. Elena Cucuruzeanu, 26 ani: Locuiesc în Paris de 6 ani și jumătate. Am venit aici ca să-mi fac studiile în psihologie. La momentul actual, continui să mă formez și sunt în căutarea unui post de muncă. În anul 2016, când au avut loc alegerile prezidențiale, am fost să votez la Ambasada Republicii Moldova din Paris. Folosesc un scaun rulant manual și pot spune că ambasada nu este accesibilă. La intrare erau câteva trepte, chiar și ușile erau cam înguste. Datorită oamenilor care stăteau la coadă și care m-au ajutat, am reușit să intru și să votez. Din partea echipei de la ambasadă am avut o primire bună, ei au încercat să-mi adapteze cum au putut cabina de vot, care era prea înaltă. Într-adevăr, pentru persoanele cu mobilitate redusă este destul de greu să acceseze o secție de votare, dacă cabinele de vot nu sunt destul de spațioase pentru o persoană în scaun rulant și sunt prea înalte. Ce practici pozitive legate de votul persoanelor cu dizabilitați ai întâlnit peste hotare? În turul doi al alegerilor prezidențiale din 2016 eram într-o călătorie în Bruxelles. Respectiv, am mers la secția de votare de acolo, care se afla la Ambasada Republicii Moldova din Bruxelles. Din câte îmi amintesc, secția de votare era pentru mine mai ușor de accesat, iar cabina de vot era destul de spațioasă și mai bine adaptată. Un alt exemplu este experiența de vot pe care am avut-o în timpul alegerilor prezidențiale din România. Am dublă cetățenie, cea a Republicii Moldova și a României. A fost o experiență pozitivă, fiindcă Ambasada României din Paris are o intrare accesibilă. Încă de la cozile care erau în stradă, formate din oameni în așteptarea rândului la vot, am fost ghidată de agenții de securitate până la intrarea accesibilă, după care m-au orientat deja angajații Ambasadei până la etapa de înscriere. Cabina de vot era destul de spațioasă și adaptată. Este plăcut atunci când poți să iți faci datoria de cetățean fără să te simți incomodat de condiții sau de faptul că ești nevoit să ceri ajutor. Una din practicile pozitive, pe care am avut ocazia s-o remarc datorită unor prieteni francezi, a fost informarea alegătorilor înainte de alegeri. În Franța cu câteva săptămâni înainte de alegeri cetățenii primesc prin poștă programul electoral al fiecărui candidat, cu proiectele pe care candidatul le propune, cu aspectele sociale și economice pe care le susține. În Franța votul electronic încă nu se aplică, spre deosebire de unele țări din Europa. În schimb aici, dacă nu ai posibilitatea să te prezinți în ziua alegerilor la secția de votare, poți să faci o procură pe un alt cetățean din comuna ta. Persoana aleasă de tine trebuie să respecte întocmai indicațiile tale. Procura se întocmește la un comisariat, jandarmerie sau tribunal de instanță. Totuși, dacă în ziua scrutinului vrei să mergi la vot, chiar dacă ai făcut procura, poți să votezi dacă te prezinți înaintea persoanei pe numele căreia ai întocmit procura. În Republica Moldova în 2019 vor avea loc alegerile parlamentare, conform unui nou sistem de vot. Consider că oamenii nu au fost destul de bine informați despre modul în care el funcționează. Sper totuși ca lucrurile să evolueze și la noi spre bine. Ar fi o idee foarte bună dacă cu timpul ar apărea și la noi în țară votul electronic. Ar fi o soluție pentru mulți cetățeni, mai ales pentru cei cu mobilitate redusă, important este ca votul electronic să fie securizat. Alte relatări din diasporă despre cum se realizează dreptul la vot al tinerilor cu dizabilități locomotorii, le găsiți mai jos: P A G I N A 1 7
  18. 18. P A G I N A 1 8 Lilia Mîndru, 34 ani, România M-am stabilit în România, la București, din octombrie 2014. Sunt doctorandă la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării la Universitatea din București. Sunt angajată la compania multinațională Hewlett Packard Enterprise. Am votat la Consulatul Republicii Moldova la București în 2014 și 2016, ambele experiențe au fost pozitive, nu am avut parte de dificultăți. La alegerile prezidențiale din 2016 provocarea a fost în coada imensă de cetățeni, care se întindea pe toată lungimea străzii. Dar totul a decurs rapid și eficient în cazul meu, mi s-a acordat prioritate. Am intrat cu taxiul până la intrarea în Consulat. Acolo m-au întâmpinat angajații și m-au însoțit în sala de vot, unde imediat am fost înregistrată și am putut merge în cabina de vot. Am fost însoțită de angajații Consulatului și la plecare, care m-au condus spre o ieșire separată, pentru a evita aglomerația de afară. Sursa foto: arhivă personală (Facebook) Iulian Ciobanu, 35 ani, Canada Am imigrat în Canada în 2010. Locuiesc la Montréal. Am devenit cetățean canadian în 2014. Practic boccia din 2014, un sport paralimpic. În 2015 am devenit sportiv de performanță și membru al echipei naționale de boccia din Canada. Aici am avut experiență de vot fără vreun obstacol. Din practicile pozitive, legate de votul persoanelor cu dizabilități peste hotare, aș putea să remarc votul anticipat și secțiile de vot accesibile pentru persoanele cu mobilitate redusă. Dacă nu există toalete accesibile, atunci persoanele cu mobilitate redusă sunt lăsate să voteze fără să stea la cozi. Toate practicile enumerate mai sus s-ar potrivi și pentru RM. Sunt de părerea că și votul electronic este avantajos din toate punctele de vedere, în special din cel al accesibilității. Doar că el trebuie să fie securizat. Sursa foto: arhivă personală (Facebook) Prin votul electronic se înțeleg metodele care utilizează un dispozitiv electronic conectat la Internet pentru a înregistra, număra sau transmite voturile. Un astfel de vot poate folosi atât pentru alegerile pentru funcții politice, cât și pentru decizii democratice recensăminte, sondaje publice de opinie și altele. Necesitatea unui sistem de vot prin internet este argumentată atât de importanța asigurării dreptului la vot al cetățenilor aflați peste hotarele țării, dar și altor categorii de alegători care nu se pot prezenta la vot în ziua alegerilor. Amintim că votul prin Internet este practicat cu succes de așa țări precum Estonia și Elveția.
  19. 19. P A G I N A 1 9 PREVEDERILE ARTICOLULUI 29 AL CONVENȚIEI ONU PRIVIND DREPTURILE PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI Participarea la viaţa politică şi publică Statele Părţi vor garanta persoanelor cu dizabilităţi drepturi politice şi posibilitatea de a beneficia de acestea, în condiţii de egalitate cu alţii, şi se angajează: (a) Să se asigure că persoanele cu dizabilităţi pot participa efectiv şi deplin la viaţa politică şi publică, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, în mod direct sau prin reprezentanţi liber aleşi, precum şi dreptul şi oportunitatea de a vota şi de a fi alese, printre altele, prin: (i) Asigurarea de proceduri, facilităţi şi materiale de vot adecvate, accesibile şi uşor de înţeles şi utilizat; (ii) Protejarea dreptului persoanelor cu dizabilităţi de a vota prin vot secret la alegerile şi referendumurile publice, fără intimidare, de a candida la alegeri, de a deţine efectiv un mandat ales şi de a îndeplini orice funcţie publică, la orice nivel guvernamental, facilitând utilizarea tehnologiilor noi şi de asistare, acolo unde este cazul; (iii) Garantarea exprimării libere a voinţei persoanelor cu dizabilităţi ca electori şi în acest scop, dacă este cazul, la solicitarea acestora, să permită asistarea la vot de către o persoană la alegerea lor; (b) Să promoveze activ un mediu în care persoanele cu dizabilităţi pot participa efectiv şi pe deplin la administrarea afacerilor publice, fără discriminare şi în condiţii de egalitate cu ceilalţi şi să încurajeze participarea lor la afacerile publice, inclusiv: (i) Să activeze în cadrul organizaţiilor neguvernamentale şi asociaţiilor care se ocupă de viaţa publică şi politică a ţării şi la activităţile şi administrarea partidelor politice; (ii) Să formeze şi să adere la organizaţii ale persoanelor cu dizabilităţi pentru a le reprezenta pe acestea din urmă la nivel internaţional, naţional, regional şi local.
  20. 20. P A G I N A 2 0 ŞTIAŢI OARE CĂ... ? În ţările occidentale persoanele cu dizabilităţi mintale sunt admise să îşi exercite dreptul electoral. Astfel, în aşa ţări precum sunt Spania, Franţa, Italia, Marea Britanie, Suedia, Finlanda nu există nici o restricţie, toţi cetăţenii indiferent de capacităţile fizice sau mintale participă plenar la alegeri. În Irlanda, Portugalia, Belgia, Germania şi Danemarca există anumite restricţii. În ţările Europei Centrale, mai apropiate de noi cum ar fi România, Bulgaria, Grecia, Ungaria, Slovacia, Polonia, Republica Cehă, Ţările Baltice – există anumite limite. Cu un singur vot diferenţă:  în 1800 Thomas Jefferson a fost ales preşedinte al SUA;  în 1867 Senatul SUA a ratificat tratatul de cumpărare de la Imperiul Rus a teritoriului Alaska, care a devenit în 1958 unul din cele mai mari state ale SUA. “Doar 29% din numărul total al candidaților electorali la ultimele alegeri naționale din 2016 au fost femei. În ultimii ani, Republica Moldova atestă o creștere semnificativă a participării femeilor în procesele decizionale ale țării, însă rata de participare rămâne a fi una mică în comparație cu cea a altor țări. Acest fapt se datorează intimidării femeii în timpul și între perioadele electorale, discriminarea în bază de gen, rasă, etnie, etc. examinarea mai degrabă a aspectului, decât a experienței, cunoștințelor și abilităților. Comisia Electorală Centrală pledează pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor în alegeri, încurajînd femeile să-și exercite dreptul de a vota și de a fi votate.” a menționat, Alina Russu, președintele CEC în discursul său de deschidere. Prin Hotărîrea Guvernului nr. 970 din 15.11.2017, au fost aprobate 51 de circumscripții uninominale: 11 circumscripții pentru mun. Chișinău; cîte 2 circumscripții pentru mun. Bălți, U.T.A. Găgăuzia și Transnistria; 31 circumscripții în țară; 3 circumscripții peste hotare. „Alegătorii conștienți și bine informați reprezintă una dintre condiții pentru ca alegerile să fie libere și corecte”
  21. 21. P A G I N A 2 1 Redactori: Ion Ciobanu și Mariana Țîbulac-Ciobanu Chișinău - 2016 Această publicație este realizată în cadrul proiectului „Demers pentru alegeri incluzive, progres democratic și incluziunea electorală a persoanelor cu dizabilități”, implementat de Alianța INFONET, în parteneriat cu Asociația Surzilor din Republica Moldova, Asociația „MOTIVAȚIE” din Moldova, Centrul „Speranța”, Centrul de Reabilitare Medico-Socială pentru Persoane cu Vedere Slabă „LOW VISION”, Centrul Național de Informare și Reabilitare a Asociației Nevăzătorilor din Moldova. Proiectul este susţinut financiar de Fundaţia Est-Europeană în cadrul proiectului “Pledoaria societăţii civile pentru alegeri incluzive și corecte în Republica Moldova, conform recomandărilor UE și OSCE/ODIHR și angajamentelor internaționale în domeniul drepturilor omului”, finanţat de Uniunea Europeană şi cofinanţat de Suedia. Autori: Victoria Boțan, Ion Ciobanu, Mariana Țîbulac - Ciobanu Machetare: Mariana Țîbulac - Ciobanu F i n a n ţ a t d e U n i u n e a E u r o p e a n ă C o f i n a n ţ a t d e S u e d i a

×