Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.
1 
CSP PLUS CONSULT SRL 
str. G-ral Candiano Popescu nr. 63C 
tel. 021 4500365; 0724 936 835 
RAPORT FINAL 
BIBLIONET NATI...
2 
CUPRINS 
Introducere : Obiectivele şi metodologia studiului ..............................................................
3 
INTRODUCERE : OBIECTIVELE ŞI METODOLOGIA STUDIULUI 
International Research & Enchanges Board (IREX) a iniţiat efectuare...
4 
Tabelul 1. Structura eşantionului la nivel naţional şi Numărul de interviuri alocat pe regiuni de 
dezvoltare, mediu de...
b. Eşantionare şi modalitatea de realizare la nivel naţional a sondajului pe 
utilizatori ai serviciilor bibliotecilor pub...
6 
Tabelul 2. Structura eşantionului la nivel naţional şi Numărul de interviuri cu 
utilizatori ai serviciilor bibliotecii...
7 
Tabelul 3. Lista localităţilor în care s-a realizat sondajul şi numărul de interviuri 
alocate pe fiecare localitate 
J...
8 
CAPITOLUL 1. ANALIZA RESURSELOR GOSPODĂRIILOR DIN CELE 
DOUĂ EŞANTIOANE 
1. 1. Prezentarea gospodăriilor subiecţilor in...
9 
Fig. 1.1.2. Vârsta medie a celor din gospodăriile intervievate 
În 2014 au fost realizate interviuri, în sondajul naţio...
Se observă o utilizare a internetului mai intensă în rândul utilizatorilor bibliotecilor 
publice, însă ponderea internauţ...
Fig. 1.1.5. Ponderea frecventării bibliotecii publice la nivelul gospodăriilor cuprinse 
11 
în sondajele de opinie din 20...
Tabelul nr. 1.2.1 Prezentarea comparativă a resurselor gospodăriilor pe cele două 
12 
eşantioane 
Eşantion Naţional 
2009...
13 
plus 55 ani 23.1 13.8 
24.8 16.9 20,7 16,9 
Quint 
ile de 
venit 
uri pe 
mem 
bru 
de 
gospo 
dărie 
cincimea cea 
ma...
14 
1. 2. Analiza resurselor gospodăriilor incluse în eşantion, din 
perspectiva dimensiunii localităţii de reşedinţă 
Cu ...
Fig. 1.2.1. Ponderea pe sexe, în funcţie de dimensiunea localităţii de rezidenţă, în 
15 
eşantionul naţional 
Cea mai mar...
Cei mai mulţi cu vârste între 25-34 ani se găseau în 2009 şi în 2011 în oraşele cu 
populaţii între 30-100.000 locuitori, ...
17 
Fig. 1.2.4. Ponderea grupei de vârstă de peste 55 ani, în funcţie de dimensiunea 
localităţii de rezidenţă, în eşantio...
18 
Fig. 1.2.5. Ponderea pe grupe vârstă, în funcţie de dimensiunea localităţii de 
rezidenţă, în eşantionul naţional
În 2014 se observă ponderea mare (54%) a celor cu studii elementare în mediul rural, 
procentul crescând uşor în raport cu...
Fig. 1.2.7. Ponderea celor cu acces la Internet, în funcţie de dimensiunea localităţii 
20 
de rezidenţă, în eşantionul na...
Fig. 1.2.9. Ponderea celor cu venituri mici, în funcţie de dimensiunea localităţii de 
21 
rezidenţă, în eşantionul naţion...
Fig. 1.2.10. Ponderea celor cu venituri mari, în funcţie de dimensiunea localităţii de 
22 
rezidenţă, în eşantionul naţio...
23 
Tabelul nr.1. 2.2. Indicatori demo-sociali în funcţie de dimensiunea localităţii de 
rezidenţă - eşantion naţional – a...
Tabelul nr.1. 2.3. Indicatori demo-sociali în funcţie de dimensiunea localităţii de rezidenţă 
- eşantion naţional în 2011...
25 
Tabelul nr1.2.4 Indicatori demo-sociali în funcţie de dimensiunea localităţii de 
rezidenţă - eşantion naţional, cerce...
O situaţie similară este caracteristică şi în cazul eşantioanelor de utilizatori. 
Spre deosebire de eşantionul naţional, ...
Comparativ cu anul 2009, la ultima cercetare ponderea tinerilor e mai mică în oraşe, 
în special în oraşele mici, cu mai p...
28
Fig. 1.2.12. Ponderea pe nivel de instrucţie, în funcţie de dimensiunea localităţii de 
29 
rezidenţă, în eşantionul utili...
Fig. 1.2.13. Ponderea celor cu studii elementare şi a celor cu studii universitare, în 
30 
funcţie de dimensiunea localit...
Fig. 1.2.14. Ponderea celor care accesează Internetul, în funcţie de dimensiunea 
31 
localităţii de rezidenţă, în eşantio...
Fig. 1.2.15. Ponderea celor care frecventează biblioteca, în funcţie de dimensiunea 
32 
localităţii de rezidenţă, în eşan...
Fig. 1.2.16. Ponderea populaţiei sărace şi a populaţiei înstărite, în funcţie de 
33 
dimensiunea localităţii de rezidenţă...
Tabelul nr.1.2.5. Indicatori demo-sociali în funcţie de dimensiunea localităţii de 
34 
rezidenţă - eşantion utilizatori s...
35 
Tabelul nr 1.2.6 Indicatori demo-sociali în funcţie de dimensiunea localităţii de 
rezidenţă - eşantion utilizatori se...
36 
Tabelul nr1.2.7 Indicatori demo-sociali în funcţie de dimensiunea localităţii de 
rezidenţă - eşantion utilizatori ser...
37 
CAPITOLUL 2. CĂUTAREA ŞI OBŢINEREA INFORMAŢIILOR 
2.1. Surse de informare 
Un aspect important al analizei noastre viz...
38 
Fig. 2.1.2. Surse de informare în 2009, 2011 şi 2014, la nivel naţional (% din opinii 
cumulate pe cele trei opţiuni) ...
39 
Fig. 2.1.3. Surse de informare în 2014 
Televiziunea este sursa principală pentru obţinerea informaţiilor într-o măsur...
40 
Fig.2.1.5.Internetul – a doua sursă de informare a populaţiei 
În cazul eşantionului utilizatori ai bibliotecii public...
Fig. 2.1.7. Surse de informare în 2009, 2011 şi 2014, la nivelul utilizatorilor bibliotecii 
publice(% din opinii cumulate...
42 
Atât în 2011 cât şi în 2014, sub aspectul profilului statistic, internetul, ca 
principală sursă de informare la nivel...
La nivelul utilizatorilor în 2011 spre deosebire de 2009, televiziunea se deplasează ca 
principal canal de informare disp...
Fig.2.1.10. .Surse de informare, după ordinea opţiunilor, în cadrul eşantionului naţional în 
44 
2014 
Fig.2.1.11. . Surs...
Fig.2.1.12 .Surse de informare, după ordinea opţiunilor, în cadrul eşantionului utilizatori în 
45 
2011
Fig.2.1.13.Surse de informare, după ordinea opţiunilor, în cadrul eşantionului utilizatori în 
46 
2014 
Sondaj 
utilizato...
Fig.2.1.14. . Surse de informare după ordinea opţiunilor, în cadrul eşantionului utilizatori ai 
bibliotecii publice (2014...
48 
Televizorul 30 24 61 37 
Radioul 1 2 3 2 
Ziarele/presa scrisă 3 2 3 3 
Cărţile 8 6 3 4 
Telefonul fix 0 0 0 0 
Telefo...
Nici acord, 
nici dezacord 
49 
2.2. Comportamente de căutare a informaţiilor 
Din perspectiva comportamentului de căutare...
50 
Fig. 2.2.2. Gradul de perseverenţă în obţinerea informaţiei dorite 
La nivelul eşantionului naţional din 2011 comporta...
Nici acord, 
nici dezacord 
51 
9 
5,5 
5,5 
3,7 
Fig. 2.2.3. Gradul de perseverenţă în obţinerea informaţiei dorite (dife...
2.3. Veridicitatea conţinutului ziarelor şi a materialelor postate pe internet 
Dacă la nivelul anilor 2009 şi 2011 încred...
nici acord, nici 
dezacord 
53 
Fig. 2.3.2. Veridicitatea conţinutului materialelor postate pe internet – eşantion 
utiliz...
54 
subiecţii ce trăiesc în oraşe (procente, de asemena în uşoară creştere, cu 2%, comparativ cu 
acum trei ani). Se obser...
55 
Fig. 2.3.5. Veridicitatea conţinutului ziarelor – eşantion utilizatori şi eşantion naţional, 
2009, 2011, 2014 
Dacă î...
56 
CAPITOLUL 3. BIBLIOTECI 
3.1. Accesibilitate 
Într-un eşantion naţional reprezentativ pentru populaţia de 15 ani şi pe...
57 
Fig. 3. 1.2. Data ultimei vizite la o bibliotecă publică (judeţeană, orăşenească etc.)
58 
3.2. Servicii oferite şi aşteptate de la biblioteca publică 
Principalele servicii oferite de biblioteca publică în 20...
Fig. 3. 2.2. Servicii la care s-a apelat în cadrul bibliotecii publice, la nivelul utilizatorilor 
59 
bibliotecii publice...
Fig. 3. 2.3. Servicii la care s-a apelat în cadrul bibliotecii publice, la nivelul populaţiei 
60 
investigate şi a utiliz...
Utilizarea internetului din bibliotecile publice se realizează cu precădere de elevi, de cei din 
familii numeroase. Inter...
Referitor la activităţilor şi serviciilor aşteptate de utilizatori de la biblioteca 
publică, au fost utilizate atât între...
Fig. 3. 2. 7. Activităţi dorite de utilizatori în cadrul bibliotecii publice din localitate, în 
63 
2009, 2011, 2014 
Uti...
Subiecţilor intervievaţi li s-a solicitat, printr-o întrebare deschisă, să indice ce alte 
servicii şi informaţii ar dori ...
65 
Fig. 3.2.9. .Alte servicii aşteptate de utilizatorii de la bibliotecile publice, în 2014 
Spre deosebire de valurile a...
66 
Fig. 3.2.12. Alte informaţii dorite să se găsească în biblioteca publică – întrebare deschisă 
adresată utilizatorilor...
Fig. 3.2.13.. Alte informaţii dorite să se găsească în biblioteca publică – întrebare deschisă 
adresată utilizatorilor bi...
În 2014 a crescut ponderea celor care doresc informaţii pe suport electronic în mediul 
68 
rural (cu 8%). Creşteri semnif...
69 
Fig. 3.2.13.. Alte informaţii dorite să se găsească în biblioteca publică – pe medii 
rezidenţiale (pe locuri secundar...
70 
3.3. Rolul şi menirea bibliotecilor publice 
Sondajul şi-a propus să măsoare valoarea actuală şi cea aşteptată de la b...
Fig.3.3.2. Biblioteca publică – locul de procurare a unor cărţi noi şi interesante, 
71 
în opinia subiecţilor din eşantio...
72 
Fig.3.3.4. Alte roluri ale bibliotecii publice, în opinia subiecţilor din eşantionul naţional 
Comparând cele două eşa...
73 
Fig. 3.3.5. Rolul bibliotecii publice, în opinia utilizatorilor bibliotecilor publice 
Analiza răspunsurilor pe medii ...
74 
Fig. 3.3.6. Rolul bibliotecii publice, pe medii rezidenţiale 
Ce doresc respondenţii din aceste studii să devină bibli...
75 
Fig. 3.3.7. Rolul pe care ar trebui să-l aibă biblioteca publică, în opinia populaţiei 
investigate 
În 2014 aşteptări...
76 
Fig. 3.3.8. Rolul pe care ar trebui să-l aibă biblioteca publică, în opinia utilizatorilor 
bibliotecii publice 
Fig. ...
77 
Fig. 3.3.10. Discrepanţe între rolul bibliotecii publice şi aşteptările populaţiei, pe medii 
rezidenţiale, în privinţ...
oameni şi ceea ce se realiza în acel moment, în 2014 populaţia consideră că se realizează 
prea mult în această direcţie, ...
Decalajul între realitate şi dorinţe s-a diminuat, la nivelul anului 2014, şi în privinţa 
furnizării de către biblioteca ...
80 
Fig. 3.3.15 Rolul bibliotecilor publice, în opinia populaţiei investigate 
În opinia utilizatorilor se observă răspuns...
81 
Fig. 3.3.16 Rolul bibliotecilor publice, în opinia populaţiei investigate 
Distribuţia răspunsurilor la acest set de î...
Un decalaj destul de însemnat rural-urban (de 7% în 2014 şi de 8% în 2014) se 
menţine şi în ceea ce priveşte asocierea bi...
Fig. nr. 3.3. 19. Aşteptări privind activităţi/funcţii ale bibliotecilor publice la nivel naţional 
83 
În opinia utilizat...
84 
Ca şi în cazul populaţiei totale investigate, valori procentuale foarte mari sunt 
observate pentru activităţile care ...
85 
Fig. nr. 3.3.22. Aşteptări privind activităţi/funcţii ale bibliotecilor publice la nivelul 
utilizatorilor 
Tabelul 5....
86 
Fig. nr. 3.3. 23. Aşteptări privind activităţi/funcţii ale bibliotecilor publice la nivelul 
populaţiei investigate în...
87 
Fig. nr. 3.3. 25. Aşteptări privind activităţi/funcţii ale bibliotecilor publice la nivelul 
populaţiei investigate în...
88 
3.4. Rolul bibliotecarilor în opinia utilizatorilor serviciilor furnizate de 
bibliotecile publice 
Un rol important î...
Şi în eşantioanele de utilizatori procentele cele mai mari corespund afirmaţiilor care 
definesc rolul traditional al bibl...
90 
Dacă apreciem că rolul atribuit bibliotecarului este rezultatul unei experienţe 
persoanale, putem spune că, se consta...
91 
3.5. Impactul închiderii bibliotecilor asupra comunităţilor, familiilor şi 
persoanelor 
Impactul negativ resimţit de ...
92 
Impactul închiderii bibliotecii publice ar fi resimţit mai puternic în mediul rural,atât 
în opinia subiecţilor din eş...
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final

6,041 views

Published on

RAPORT FINAL BIBLIONET, NATIONAL PUBLIC OPINION SURVEY

  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final

  1. 1. 1 CSP PLUS CONSULT SRL str. G-ral Candiano Popescu nr. 63C tel. 021 4500365; 0724 936 835 RAPORT FINAL BIBLIONET NATIONAL PUBLIC OPINION SURVEY - 4 iulie, 2014-
  2. 2. 2 CUPRINS Introducere : Obiectivele şi metodologia studiului .................................................................... 3 Capitolul 1. Analiza resurselor gospodăriilor din cele două eşantioane .................................... 8 1. 1. Prezentarea gospodăriilor subiecţilor intervievaţi pe cele două eşantioane ................... 8 1. 2. Analiza resurselor gospodăriilor incluse în eşantion, din perspectiva dimensiunii localităţii de reşedinţă ........................................................................................................... 14 Capitolul 2. Căutarea şi obţinerea informaţiilor ...................................................................... 37 2.1. Surse de informare ........................................................................................................ 37 2.2. Comportamente de căutare a informaţiilor .................................................................... 49 2.3. Veridicitatea conţinutului ziarelor şi a materialelor postate pe internet ........................ 52 Capitolul 3. Biblioteci .............................................................................................................. 56 3.1. Accesibilitate ................................................................................................................. 56 3.2. Servicii oferite şi aşteptate de la biblioteca publică ...................................................... 58 3.3. Rolul şi menirea bibliotecilor publice ........................................................................... 70 3.4. Rolul bibliotecarilor în opinia utilizatorilor serviciilor furnizate de bibliotecile publice .............................................................................................................................................. 88 3.5. Impactul închiderii bibliotecilor asupra comunităţilor, familiilor şi persoanelor ......... 91 3.6. Motivele pentru care oamenii au declarat că nu merg la bibliotecă .............................. 96 3.7. „Dacă aţi putea să schimbaţi ceva la biblioteca publică , ce anume aţi face?” ............ 98 Capitolul 4. Calculatoare şi Internet ...................................................................................... 101 4.1. Accesibilitatea internetului ca timp şi locaţie ............................................................. 101 4.2. Raţiunea folosirii internetului ...................................................................................... 118 4.3 Raţiunea / Beneficiile utilizării internetului ................................................................. 124 4.4. Importanţa şi impactul utilizării internetului în viaţa de zi cu zi ............................... 126 4.5. „De ce nu utilizez internetul?” ................................................................................... 130 Capitolul 5. Acces gratuit la internet într-o bibliotecă publică .............................................. 134 5.1. Participarea la cursuri gratuite de utilizarea a calculatorului ...................................... 134 5.2 Interesul pentru calculatoare şi internet furnizat gratuit în bibliotecile publice ........... 136 5.3. Necesar de cursuri/training-uri şi programe privind folosirea calculatorului ............. 141 Capitolul 6. Notorietatea programului Biblionet ................................................................... 142 CONCLUZII .......................................................................................................................... 145
  3. 3. 3 INTRODUCERE : OBIECTIVELE ŞI METODOLOGIA STUDIULUI International Research & Enchanges Board (IREX) a iniţiat efectuarea unui sondaj de opinie pentru a măsura: a. nivelurile de acces la informaţie; b. percepţiile asupra bibliotecilor publice; c. gradul de informare şi abilităţile de utilizare a calculatoarelor în rândul populaţiei din România; d. gradul de notorietate al programului Biblionet în rândul populaţiei de peste 15 ani Rezultatele acestui studiu vor arăta dacă popularitatea bibliotecilor, modalităţile de căutare a informaţiilor, percepţiile respondenţilor asupra bibliotecilor şi gradul de participare publică la activităţi, evenimente şi proiecte în cadrul bibliotecilor se schimbă în timp. Totodată vor arăta gradul de cunoaştere al programului Biblionet şi căile cele mai eficiente de popularizare a acestuia, Ţinând cont de obiectivele studiului, de necesitatea măsurării realităţii la nivel naţional, dar şi de a oferi un număr consistent şi relevant de interviuri pe bază de chestionar cu beneficiari ai serviciilor bibliotecilor publice, au fost construite două eşantioane. a. Eşantionare şi Modalitatea de Realizare a Sondajului la Nivel Naţional Universul de eşantionare: populaţia României, cu vârste de peste 15 de ani. Volumul eşantionului: 800 de respondenţi la nivel naţional. Eşantionul propus de noi în conformitate cu specificaţiile solicitate a fost tristadial, cu stratificare în primul stadiu pe baza regiunilor de dezvoltare, continuând cu o selecţie aleatoare a judeţelor. În cel de-al doilea stadiu, s-a aplicat o stratificare în funcţie de mărimea localităţii (oraşe cu sub 30.000 locuitori, oraşe cu 30-100.000 locuitori oraşe cu 100-200.000 locuitori, oraşe cu peste 200.000 locuitori, sate centre de comună şi sate periferice). Selecţia localităţilor s-a realizat aleatoriu din interiorul fiecărui strat, astfel încât toate criteriile de eşantionare să fie respectate. Numărul de persoane dintr-o anumită localitate a fost proporţional cu mărimea localităţii şi cu ponderea acelui tip de localitate în judeţul respectiv. Apoi, s-a realizat o selecţie aleatoare a zonelor de sondaj (areale circumscrise secţiilor de votare în cadrul localităţilor incluse în eşantion). În ultimul stadiu, selecţia gospodăriilor s-a realizat aleatoriu, prin metodele itinerariilor (random route), iar a persoanelor din cadrul gospodăriilor prin tehnica primei zile de naştere (first birthday method) – a subiecţilor de peste 15 din cadrul locuinţei alese. Tabelul 1. prezintă structura eşantionului reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia României cu vârste de 15 ani şi peste, cu un volum de 800 de persoane.
  4. 4. 4 Tabelul 1. Structura eşantionului la nivel naţional şi Numărul de interviuri alocat pe regiuni de dezvoltare, mediu de rezidenţă şi mărimea localităţii urbane (N=800) Regiunea de dezvoltare/Judeţ URBAN RURAL TOTAL Oraşe cu peste INTERVIURI 200 de mii de locuitori Oraşe cu 100- 200 mii de locuitori Oraşe cu 30- 100 mii de locuitori Oraşe cu sub 30 de mii de locuitori Nord - Vest Bihor 0 8 0 0 12 20 Bistriţa-Năsăud 0 0 0 7 7 14 Cluj 13 0 0 0 9 22 Maramureş 0 5 0 8 8 21 Satu Mare 0 0 7 0 8 15 Sălaj 0 0 7 0 6 13 Centru Alba 0 0 0 5 7 12 Braşov 13 0 3 0 6 22 Covasna 0 0 0 11 12 23 Harghita 0 0 12 0 0 12 Mureş 0 5 0 0 11 16 Sibiu 0 6 0 0 5 11 Nord - Est Bacău 0 10 0 0 14 24 Botoşani 0 0 0 10 10 20 Iaşi 11 0 0 0 17 28 Neamţ 0 0 8 0 12 20 Suceava 0 0 0 7 15 22 Vaslui 0 0 8 0 10 18 Sud - Est Brăila 0 7 0 0 8 15 Buzău 0 5 0 0 7 12 Constanţa 10 0 0 8 9 27 Galaţi 10 0 0 0 10 20 Tulcea 0 0 6 0 5 11 Vrancea 0 0 7 0 9 16 Bucureşti - Ilfov 0 0 0 7 9 16 Municipiul Bucureşti 70 0 0 0 0 70 Sud - Muntenia Argeş 0 6 0 0 14 20 Călăraşi 0 0 0 7 8 15 Dâmboviţa 0 0 0 6 15 21 Giurgiu 0 0 8 0 8 16 Ialomiţa 6 6 12 Prahova 0 8 0 0 16 24 Teleprman 0 0 7 0 10 17 Sud - Vest Oltenia Dolj 10 0 0 0 13 23 Gorj 0 0 0 7 8 15 Mehedinţi 0 0 6 0 6 12 Olt 0 0 0 7 11 18 Vâlcea 0 0 7 0 8 15 Vest Arad 0 6 0 0 8 14 Caraş-Severin 0 0 10 0 10 20 Hunedoara 0 0 0 15 0 15 Timiş 13 0 0 0 10 23 TOTAL 150 66 96 111 377 800 Marja de eroare eşantion la nivel naţional: ±3,5 % cu la un nivel de încredere de 95%. Acest tip de eşantion este reprezentativ pentru principalele caracteristici socio-demografice urmărite, cum ar fi sexul şi vârsta.
  5. 5. b. Eşantionare şi modalitatea de realizare la nivel naţional a sondajului pe utilizatori ai serviciilor bibliotecilor publice la nivel naţional Universul de eşantionare: populaţia României, cu vârste de peste 15 de ani, utilizatori 5 ai serviciilor bibliotecilor publice din localitate. Volumul eşantionului: 400 de respondenţi la nivel naţional. Eşantionul În lipsa unor evidenţe naţionale a utilizatorilor serviciilor publice, s-a pornit de la premisa că nu există diferenţe semnificative între ponderea populaţiei şi numărul de utilizatori. Eşantionul propus de noi este tristadial, cu stratificare în primul stadiu pe baza regiunilor de dezvoltare, continuând cu o selecţie aleatoare a judeţelor. În cel de-al doilea stadiu, s-a aplicat o stratificare în funcţie de mărimea localităţii (oraşe cu sub 30.000 locuitori, oraşe cu 30-100.000 locuitori oraşe cu 100-200.000 locuitori, oraşe cu peste 200.000 locuitori, sate centre de comună şi sate periferice). Selecţia localităţilor s-a realizat aleatoriu din interiorul fiecărui strat, astfel încât toate criteriile de eşantionare să fie respectate. Apoi, s-a realizat o selecţie aleatoare a utilizatorilor bibliotecilor publice, folosind tehnica exit-poll. Intervievatul a fost aşteptat la ieşire/intrare din sediul bibliotecii publice, unde i s-a aplicat chestionarul. Selecţia subiecţilor pentru sondaj s-a realizat pe baza unui pas statistic de 2. Numărul de persoane dintr-o anumită localitate a fost proporţional cu mărimea localităţii şi cu ponderea acelui tip de localitate în judeţul respectiv, respectiv între 2-7 chestionare. Localităţile unde s-au realizat chestionare cu utilizatorii sunt comune cu cele din eşantionul naţional, pentru a se asigura comparabilitatea rezultatelor. Tabelul 2 prezintă structura eşantionului reprezentativ la nivel naţional pentru utilizatorii serviciilor bibliotecilor publice cu vârste de 15 ani şi peste, cu un volum de 400 de persoane.
  6. 6. 6 Tabelul 2. Structura eşantionului la nivel naţional şi Numărul de interviuri cu utilizatori ai serviciilor bibliotecii publice, alocat pe regiuni de dezvoltare, mediu de rezidenţă, mărimea localităţii urbane (N=400) Regiunea de dezvoltare/Judeţ URBAN RURAL TOTAL INTERVIURI Oraşe cu peste 200 de mii de locuitori Oraşe cu 100- 200 mii de locuitori Oraşe cu 30- 100 mii de locuitori Oraşe cu sub 30 de mii de locuitori Nord - Vest Bihor 0 4 0 0 6 10 Bistriţa-Năsăud 0 0 0 4 3 7 Cluj 5 0 0 0 4 9 Maramureş 0 5 0 4 4 13 Satu Mare 0 0 4 0 4 8 Sălaj 0 0 4 0 3 7 Centru Alba 0 0 0 3 3 6 Braşov 6 0 0 0 2 8 Covasna 0 0 0 6 6 12 Harghita 0 0 7 0 0 7 Mureş 0 2 0 0 6 8 Sibiu 0 3 0 0 3 6 Nord - Est Bacău 0 5 0 0 7 12 Botoşani 0 0 0 5 5 10 Iaşi 6 0 0 0 8 14 Neamţ 0 0 5 0 6 11 Suceava 0 0 0 4 8 12 Vaslui 0 0 4 0 5 9 Sud - Est Brăila 0 3 0 0 4 7 Buzău 0 2 0 0 4 6 Constanţa 5 0 0 4 4 13 Galaţi 5 0 0 0 5 10 Tulcea 0 0 3 0 3 6 Vrancea 0 0 3 0 5 8 Bucureşti - Ilfov 35 0 0 0 0 35 Municipiul Bucureşti 0 0 0 3 5 8 Sud – Muntenia Argeş 0 3 0 0 8 11 Călăraşi 0 0 0 4 4 8 Dâmboviţa 0 0 0 3 7 10 Giurgiu 0 0 3 0 6 9 Ialomiţa 0 0 0 3 3 6 Prahova 0 4 0 0 6 10 Teleorman 0 0 4 0 5 9 Sud – Vest Oltenia Dolj 5 0 0 0 6 11 Gorj 0 0 0 3 4 7 Mehedinţi 0 0 3 0 3 6 Olt 0 0 0 3 6 9 Vâlcea 0 0 3 0 4 7 Vest Arad 0 3 0 0 4 7 Caraş-Severin 0 0 5 0 4 9 Hunedoara 0 0 0 7 0 7 Timiş 6 0 0 0 6 12 TOTAL 73 34 48 56 189 400 Marja de eroare eşantion utilizatori biblioteci publice: +/- 5 % cu la un nivel de încredere de 95%.
  7. 7. 7 Tabelul 3. Lista localităţilor în care s-a realizat sondajul şi numărul de interviuri alocate pe fiecare localitate Judeţ/Cod judeţ Urban Nr. sub Rural Nr. sub Alba /01 Aiud 5+3 Sîntimbru 7+3 Arad/02 Arad 6+3 Secusigiu 8+4 Argeş/03 Piteşti 6+3 Budeasa Vedea 7+4 &+4 Bacău/04 Bacău 10+5 Dămieneşti Mărgineni 7+3 7+4 Bihor/05 Oradea 8+4 Ciuhoi Diosig 6+3 6+3 Bistriţa Năsăud/06 Beclean 7+4 Matei 7+3 Botoşani/07 Dorohoi 10+5 Corlăţeni 10+5 Braşov/08 Braşov Codlea 10+6 6 Feldioara 6+2 Brăila/09 Brăila 7+3 Mircea Vodă 8+4 Buzău/10 Buzău 5+2 Cernăteşti 7+4 Caraş-Severin/11 Reşiţa 10+5 Caraşova 10+4 Călăraşi/12 Fundulea 7+4 Ştefan Vodă 8+4 Cluj/13 Cluj Napoca 13+5 Ceanu Mare 9+4 Constanţa/14 Constanţa Techirghiol 10+5 8+4 Pecineaga 9+4 Covasna/15 Târgu Secuiesc 11+6 Turia 12+6 Dâmboviţa/16 Răcari 6+3 Glodeni Hulubeşti 8+4 7+3 Dolj/17 Craiova 10+5 Gherceşti 13+6 Galaţi/18 Galaţi 10+5 Buciumeni 10+5 Giurgiu/19 Giurgiu 8+3 Gogoşari 8+6 Gorj/20 Târgu Cărbuneşti 7+3 Teleşti 8+4 Harghita/21 Miercurea Ciuc 12+7 Hunedoara/22 Geoagiu Vulcan 8+4 7+3 Ialomiţa/23 Amara 6+3 Albeşti 6+3 Iaşi/24 Iaşi 11+6 Dumeşti Probota 9+4 8+4 Maramureş/26 Baia Mare Târgu Lăpuş 5+5 8+4 Sălsig 8+4 Mehedinţi/27 Drobeta Turnu Severin 6+3 Prunişor 6+3 Mureş/28 Târgu Mureş 5+2 Găneşti 11+6 Neamţ/29 Piatra Neamţ 8+5 Bălţăteşti Dulceşti 6+3 6+3 Olt/30 Piatra Olt 7+3 Pleşoi 11+6 Prahova/31 Ploieşti 8+4 Drăgăneşti Ceptura 8+2 8+4 Satu Mare/32 Satu Mare 7+4 Moftin 8+4 Sălaj/33 Zalău 7+4 Someş Odorhei 6+3 Sibiu/34 Sibiu 6+3 Axente Sever 5+3 Suceava/35 Gura Humorului 7+4 Adâncata Hânţeşti 8+4 7+4 Teleorman Alexandria 7+4 Plosca 10+5 Timiş/37 Timişoara 13+6 Belinţ 10+6 Tulcea/38 Tulcea 6+3 Murighiol 5+3 Vaslui/39 Bîrlad 8+4 Băcani 10+5 Vâlcea/40 Râmnicu Vâlcea 7+3 Mihăeşti 8+4 Vrancea/41 Focşani 7+3 Homocea 9+5 Bucureşti/42 Bucureşti 70+35 Ilfov/25 Bragadiru 7+3 Baloteşti 9+5 NOTĂ: EXEMPLU DE CITIRE AL NUMĂRULUI DE INTERVIURI: JUDETUL OLT, COMUNA PLEŞOI “11+6” ÎNSEAMNĂ 11 INTERVIURI CU respondenţi eşantion naţional (800 respondenţi) şi 5 interviuri cu utilizatori ai serviciilor bibliotecii publice locale.
  8. 8. 8 CAPITOLUL 1. ANALIZA RESURSELOR GOSPODĂRIILOR DIN CELE DOUĂ EŞANTIOANE 1. 1. Prezentarea gospodăriilor subiecţilor intervievaţi pe cele două eşantioane Analiza datelor colectate în sondajul de opinie iunie 2014 permite observarea unor diferenţe semnificative faţă de sondajele precedente, din 2009 şi 2011, pe cele două eşantioane (naţional şi utilizatori ai bibliotecilor publice). În cadrul chestionarului s-au colectat date socio-demografice despre membrii familiei născuţi între 1934-2004 inclusiv, la sondajul din 2011, între 1935-2005, la sondajul din 2011 şi între 1938 şi 2008, la sondajul din 2014. Comparativ cu cercetarea din 2009 şi cea din 201l, în 2014 talia gospodăriei este uşor mai mare în eşantionul naţional (2,87 faţă de 2,67%), pe când în eşantionul utilizatori diferenţele sunt neglijabile (3,08 faţă de 3, 09% în 2009). Fig. 1.1.1. Mărimea gospodăriei în eșantionul de utilizatori Vârsta medie a persoanelor din gospădiile cuprinse în eşantion din intervalul 6-75 de ani este ceva mai ridicată în cadrul eşantionului naţional, cu variaţii mici de la un val de cercetare la celălalt (38-39 ani), pe când la nivelul utilizatorilor vârsta medie este în creştere (de la 35 ani, în 2009 la 37 ani, în 2014), fapt explicabil prin scăderea natalităţii în România.
  9. 9. 9 Fig. 1.1.2. Vârsta medie a celor din gospodăriile intervievate În 2014 au fost realizate interviuri, în sondajul naţional la nivelul populaţiei totale, în gospodării cu pondere mai mare a bărbaţilor. Fig. 1.1.3. Structura pe sexe a gospodăriilor din care fac parte subiecţii intervievaţi în cadrul cercetărilor
  10. 10. Se observă o utilizare a internetului mai intensă în rândul utilizatorilor bibliotecilor publice, însă ponderea internauţilor este în scădere între ultimele două cercetări, la nivelul gospodăriilor din ambele eşantioane, cu aproape 10%. Fig. 1.1.4. Ponderea utilizatorilor Internetului la nivelul gospodăriilor cuprinse în 10 sondajele de opinie din 2009, 2011 şi 2014 Membrii gospodăriilor din eşantionul utilizatori frecventează într-o măsură mai mică biblioteca publică -comparativ cu 2009 - scăderea fiind de 9%. Dacă la nivel naţional doar 28% dintre membrii gospodăriilor merg la biblioteca publică, în eşantionul utilizatori procentul acestora este aproape dublu. De regulă, în familiile de utilizatori sunt mai mulți copii și implicit mai mulți membrii ai familiei care au nevoie de bibliotecă. Comentariu În activitatea de teren am fost situații când subiectii utilizatori ai BP spuneau că ocazional au mai trimis părinții să împrumute cărți pentru ei. Pe de altă parte în gospodăriile de utilizatori sunt mai mulți membri aflați în ciclul de formare profesională decât sunt în gospodăriile intervievate în sondajul. Este posibil ca la final în tabelul pe gospodării vorbind anterior de internet la nivel general să fi răspuns despre biblioteci fără să facă diferențierea pe categorii: școlare, universitare, ale altor organizații, cele publice În societatea românească este, încă, de bon ton să zici ca mergi la bibliotecă. Totuși cifrele sunt mai mari decât simțul și percepția comuna privind frecvența bibliotecilor publice.
  11. 11. Fig. 1.1.5. Ponderea frecventării bibliotecii publice la nivelul gospodăriilor cuprinse 11 în sondajele de opinie din 2009, 2011 şi 2014
  12. 12. Tabelul nr. 1.2.1 Prezentarea comparativă a resurselor gospodăriilor pe cele două 12 eşantioane Eşantion Naţional 2009 Utilizatori 2009 Naţional 2011 Utilizatori 2011 Naţional 2014 Utilizatori 2014 N baza de calcul 2148 1235 2241 1245 2298 1234 Nr.mediu persoane 2.67 3.09 2.79 3.11 2,87 3,08 Vârsta medie 38.82 35.49 39.41 36.58 38,34 37,34 Sex Barbati 49.9 46.3 49.0 48.1 52,4 47,9 femei 50.1 53.7 51.0 51.9 47,6 52,1 Instru cţie şcolar a fara scoala 9.3 6.7 10.4 7.1 13,7 10,9 sc generala 14.9 12.2 14.7 14.8 12,0 13,4 10 clase 6.1 7.0 6.8 5.4 7,4 8,3 sc profesionala 12.5 6.3 13.5 7.6 10,1 9,3 liceu 30.5 36.7 27.1 30.8 27,9 29,3 sc postliceu 6.4 6.2 6.4 5.6 5,4 4,4 univ. si postuniversit are 18.9 23.1 19.4 27.0 23,0 23,3 ns/nr 1.4 1.8 1.6 1.7 ,6 1,1 utiliz are intern et da 57.9 69.8 60.3 73.0 52,2 61,8 nu 42.1 30.2 39.7 27.0 46,8 15,4 utiliz are biblio teca da 33.9 61.3 28.4 56.7 52,2 52.2 nu 66.1 38.7 71.6 43.3 46,8 47,9 Grup e de vârstă Copii până în 14 ani 8.2 8.1 9.7 9.6 10,4 8,3 15-24 ani 18.1 26.3 15.0 21.3 17,1 22,5 25-34 ani 16.6 11.4 16.5 13.6 15,5 11,3 35-44 ani 17.8 23.2 21.1 24.1 18,8 20,8 45-54 ani 15.7 16.7 12.6 14.5 17,6 20,2
  13. 13. 13 plus 55 ani 23.1 13.8 24.8 16.9 20,7 16,9 Quint ile de venit uri pe mem bru de gospo dărie cincimea cea mai saraca 25.9 23.0 22.1 17.5 24,3 23,8 cincimea saraca 22.2 25.9 18.9 17.2 23,6 24,0 cincimena nici instarita. nici saraca 17.4 18.2 19.8 23.6 20,3 21,0 cincimea mai instarita 20.5 15.1 20.1 9.7 15,8 15,9 cincimea instarita 13.9 17.9 19.1 21.9 15,9 15,3
  14. 14. 14 1. 2. Analiza resurselor gospodăriilor incluse în eşantion, din perspectiva dimensiunii localităţii de reşedinţă Cu toate acţiunile programelor de dezvoltare rurală, decalajul faţă de mediul urban este imens. Dotarea cu infrastructură şi utilităţi în mediul rural este departe de a se încheia în următoarele decenii. Analizele sociologice au arătat că se poate vorbi de două Românii: urbană şi rurală. Şi în acest caz, un factor explicativ foarte important este dimensiunea localităţii de rezidenţă. A locui în mediul rural sau într-un oraş cu peste 200.000 locuitori nu este acelaşi lucru din perspectiva dotării cu bunuri şi servicii culturale. Analiza principalilor indicatori demo-sociali reliefează diferenţe semnificative între gospodăriile din cele trei cercetări, pe cele două eşantioane (naţional şi de utilizatori). Pentru a susţine aceste afirmaţii, inserăm atât datele culese în 2009 şi în 2011, cât şi pe cele din 2014, la nivel naţional şi la nivelul utilizatorilor bibliotecii publice. La nivelul gospodăriilor din eşantionul naţional se constată o pondere mai ridicată a femeilor în eşantionul 2011 din oraşele cu populaţie cuprinsă între 100-200 000 locuitori. Ponderea cea mai mare a bărbaţilor este în eşantionul din 2014, în oraşele din categoria 100- 200 000 locuitori.
  15. 15. Fig. 1.2.1. Ponderea pe sexe, în funcţie de dimensiunea localităţii de rezidenţă, în 15 eşantionul naţional Cea mai mare pondere a tinerilor cu cu vârste între 15-24 ani se înregistra în 2009 în oraşele cu populaţie cuprinsă între 30-100 000 locuitori, oraşe care în 2014 au cea mai mică valoare a acestei categorii de vârstă (este singurul tip de localitate cu declin evident al tinerilor în perioada avută în vedere). În schimb, oraşele cu populaţie între 100 şi 200.000 locuitori se observă că au atras populaţie tânără. Tinerii au mai crescut ca pondere în mediul rural, comparativ cu 2011. Fig. 1.2.2. Ponderea grupei de vârstă 15-24 ani, în funcţie de dimensiunea localităţii de rezidenţă, în eşantionul naţional
  16. 16. Cei mai mulţi cu vârste între 25-34 ani se găseau în 2009 şi în 2011 în oraşele cu populaţii între 30-100.000 locuitori, în 2014 oraşele mari, cu peste 200.000 locuitori atrăgând cei mai mulţi locuitori din categoria de vârstă respectivă. Comparativ cu cercetarea din 2009 se constată o deplasare a tinerilor dinspre rural spre urbanul mare (100-200.000 locuitori). Fig. 1.2.3. Ponderea grupei de vârstă 25-34 ani, în funcţie de dimensiunea localităţii 16 de rezidenţă, în eşantionul naţional Ponderile cele mai ridicate ale populaţiei cu vârstă de peste 55 ani se observă în mediul rural, dar totuşi, în perioada analizată, tendinţa este de diminuare a procesului de îmbătrânire a populaţiei în mediul rural.
  17. 17. 17 Fig. 1.2.4. Ponderea grupei de vârstă de peste 55 ani, în funcţie de dimensiunea localităţii de rezidenţă, în eşantionul naţional
  18. 18. 18 Fig. 1.2.5. Ponderea pe grupe vârstă, în funcţie de dimensiunea localităţii de rezidenţă, în eşantionul naţional
  19. 19. În 2014 se observă ponderea mare (54%) a celor cu studii elementare în mediul rural, procentul crescând uşor în raport cu 2011. Dacă cel mai mic procent al celor cu studii elementare era specific oraşelor cu peste 200.000 locuitori în 2011, în 2014 această caracteristică s-a transferat în oraşele cu populaţie între 100 şi 200.000 de locuitori. Procentul cel mai ridicat al celor cu studii medii era specific oraşelor sub 30 000 de locuitori, în 2009. Cel mai ridicat procent al persoanelor cu studii superioare este caracteristic sondajului din 2014 în oraşele mijlocii. Fig. 1.2.6. Ponderea pe nivel de instrucţie, în funcţie de dimensiunea localităţii de 19 rezidenţă, în eşantionul naţional În 2014, ca şi în 2011, ponderea celor cu studii elementare din mediul rural (54%) este dublă faţă de situaţia din urbanul cu populaţie între 100 -200.000 locuitori. Cei mai mulţi utilizatori de internet se aflau, în 2009, în oraşele cu populaţie între 30.000 – 100.000 locuitori şi era cu 34 % mai mare decât în mediul rural. Comparativ cu 2009, ponderea celor care accesează Internetul din eşantionul rural a crescut ceva mai mult (8%), pe când în oraşe scăderea procentuală a celor care utilizează Internetul este evidentă: cu 23% în oraşele cu 100.000 – 200.000. (Analiza cuprinde raspunsurile la intrebarea despre utilizarea de membrii gospodariei cu varste intre 6-75 ani a internetului in ultimile 12 luni, deci aduna accesarea internetului prin orice canal.)
  20. 20. Fig. 1.2.7. Ponderea celor cu acces la Internet, în funcţie de dimensiunea localităţii 20 de rezidenţă, în eşantionul naţional Fig. 1.2.8. Ponderea celor care frecventează biblioteca publică, în funcţie de dimensiunea localităţii de rezidenţă, în eşantionul naţional
  21. 21. Fig. 1.2.9. Ponderea celor cu venituri mici, în funcţie de dimensiunea localităţii de 21 rezidenţă, în eşantionul naţional Dar indicatorul care explică într-o mare măsură această situaţie este venitul pe persoană. Ca indicator al inegalităţii sociale au fost folosite quintilele de venituri. În mediul rural, peste o treime din membrii gospodăriilor se află în ce mai săracă cincime după venituri şi doar 10% dintre ei se plasează în cei mai bogati 20 % dintre membrii societăţii româneşti! În 2014 a crescut sărăcia în rural şi în oraşele mici, prin raportare la 2011. O distribuţie a venitului pe persoană apropiată de media naţională se întâlneşte în micile orase, pentru ca în oraşele 30-100.000 locuitori ponderea celor plasaţi în prima quintilă de venit să fie mai mare cu 50%, iar în oraşele cu 100 – 200.000 locuitori să fie mai mare cu 75% decât o distribuţie la media naţională. În eşantionul din 2009 ponderea celor mai săraci din mediul rural era mai mare comparativ cu 2011 (36,5% fată de 33%), însă în 2014 a revenit la valoarea de 36%. De altfel şi la nivelul anului 2014 se constată o creştere a polarizării sociale: - sărăcire accentuată în segmentele sărace şi o creştere mare în segmentul superior de venituri. (vezi tabelele nr. 1.2.2,nr. 1.2. 3 şi 1.2.4)
  22. 22. Fig. 1.2.10. Ponderea celor cu venituri mari, în funcţie de dimensiunea localităţii de 22 rezidenţă, în eşantionul naţional
  23. 23. 23 Tabelul nr.1. 2.2. Indicatori demo-sociali în funcţie de dimensiunea localităţii de rezidenţă - eşantion naţional – anul 2009 Indicatori Caracteristici plus 200 000 loc 100-200 000 loc N=294 30-100 000 loc urban sub 30 000 loc N=175 Rural N=969 sex masculin 49.5 50.0 53.7 48.9 49.5 feminin 50.5 50.0 46.3 51.1 50.5 grupe de vârstă 15-24 ani 21.3 17.0 25.7 13.6 16.6 25-34 ani 21.7 19.4 22.3 18.3 11.9 35-44 ani 15.2 15.3 13.7 20.0 20.0 45-54 ani 17.9 17.7 17.7 18.3 13.0 plus 55 ani 18.9 22.8 14.9 18.3 27.9 copii pana in 14 ani 3.6 7.5 5.7 11.5 10.4 nu declara vârsta 1.5 0.3 0.0 0.0 0.2 educaţie fara scoala 3.4 5.4 6.3 9.8 13.8 sc generala 9.5 11.2 9.1 8.5 21.2 10 clase 4.4 4.4 6.3 4.3 7.9 sc profesionala 9.7 10.2 13.1 10.6 15.0 liceu 38.3 30.6 26.9 32.3 26.9 sc postliceu 5.3 9.9 7.4 11.9 4.3 universitate si postuniversitare 28.8 28.2 30.9 21.3 8.5 ns/nr 0.6 1.3 2.4 utilizare internet da 68.2 69.0 78.3 66.8 43.7 nu 31.8 31.0 21.7 33.2 56.3 utilizare biblioteca da 24.0 33.7 33.1 46.4 35.9 nu 76.0 66.3 66.9 53.6 64.1 Plasarea gospodăriei ca venit pe persoană cincimea cea mai saraca 13.4 12.7 17.6 22.2 36.5 cincimea saraca 14.4 20.1 19.0 27.8 25.0 cincimena nici instarita, nici 9.3 27.9 17.6 19.9 16.8 cincimea mai instarita 35.4 25.8 24.6 16.5 13.8 cincimea instarita 27.5 13.5 21.1 13.6 7.9
  24. 24. Tabelul nr.1. 2.3. Indicatori demo-sociali în funcţie de dimensiunea localităţii de rezidenţă - eşantion naţional în 2011 24 Indicatori Caracteristici plus 200 000 loc N=497 100-200 000 loc N=286 30-100 000 loc N=159 urban sub 30 000 loc N=238 Rural N=1060 sex masculin 47.5 46.9 50.3 47.9 50.4 feminin 52.5 53.1 49.7 52.1 49.6 grupe de vârstă 15-24 ani 14.0 18.9 15.1 15.3 14.6 25-34 ani 19.5 16.1 21.4 16.9 14.6 35-44 ani 19.3 21.4 19.5 25.4 21.4 45-54 ani 15.6 10.9 13.2 9.3 12.5 plus 55 ani 24.1 24.2 21.4 25.4 25.3 copii pana in 14 ani 7.5 8.4 9.4 7.6 11.7 educaţie fara scoala 7.0 7.0 9.4 7.1 13.9 sc generala 7.6 9.4 13.8 17.6 19.0 10 clase 5.4 4.5 2.5 5.5 9.1 sc profesionala 7.6 14.0 11.9 13.0 16.5 liceu 30.0 31.1 28.3 24.8 25.0 sc postliceu 6.4 7.3 7.5 12.2 4.6 universitate si postuniversitare 34.4 24.1 25.2 18.1 10.5 ns/nr 1.4 2.4 1.3 1.7 1.5 utilizare internet da 70.8 73.4 64.2 63.4 50.6 nu 29.2 26.6 35.8 36.6 49.4 utilizare biblioteca da 21.5 26.2 28.9 32.8 27.7 nu 78.5 73.8 71.1 67.2 72.3 Plasarea gospodăriei ca venit pe persoană cincimea cea mai saraca 8.7 10.3 5.3 13.9 33.3 cincimea saraca 11.1 12.7 26.5 17.3 22.3 cincimena nici instarita, nici 22.9 19.7 16.8 19.7 19.3 cincimea mai instarita 26.0 22.1 22.1 28.8 15.3 cincimea instarita 31.3 35.2 29.2 20.2 9.8
  25. 25. 25 Tabelul nr1.2.4 Indicatori demo-sociali în funcţie de dimensiunea localităţii de rezidenţă - eşantion naţional, cercetare 2014 Indicatori Caracteristici plus 200 000 loc N=388 100-200 000 loc N=176 30-100 000 loc N=248 urban sub 30 000 loc N=315 Rural N=1171 sex masculin 50,0 55,7 53,2 52,1 52,6 feminin 50,0 44,3 46,8 47,9 47,4 grupe de vârstă 15-24 ani 15,7 22,2 10,1 18,4 17,8 25-34 ani 21,9 11,9 18,1 14,9 13,5 35-44 ani 16,2 17,6 21,8 22,9 18,2 45-54 ani 18,6 23,3 19,4 17,1 16,1 plus 55 ani 21,4 20,5 16,9 16,8 22,3 copii pana in 14 ani 6,2 4,5 13,7 9,8 12,0 educaţie fara scoala 7,2 5,1 14,9 13,3 17,0 sc generala 8,8 6,8 7,7 10,5 15,2 10 clase 5,2 3,4 2,4 9,5 9,2 sc profesionala 10,8 9,7 5,2 5,1 12,3 liceu 29,1 36,4 24,2 26,7 27,2 sc postliceu 6,4 6,8 6,5 6,0 4,4 universitate si postuniversitare 31,4 31,8 39,1 28,9 13,8 ns/nr 1,0 ,9 utilizare internet da 48,5 49,7 51,5 61,5 52,3 nu 51,5 50,3 48,1 38,5 47,7 utilizare biblioteca da 32,7 32,3 30,9 40,7 38,7 nu 67,3 67,7 69,1 59,3 61,3 Plasarea gospodăriei ca venit pe persoană cincimea cea mai saraca 9,8 3,9 10,6 16,7 36,0 cincimea saraca 11,6 16,7 27,3 27,2 26,5 cincimena nici instarita, nici 27,2 24,5 23,0 15,0 18,3 cincimea mai instarita 14,3 38,2 21,1 23,9 10,2 cincimea instarita 37,1 16,7 18,0 17,2 8,9
  26. 26. O situaţie similară este caracteristică şi în cazul eşantioanelor de utilizatori. Spre deosebire de eşantionul naţional, în acest caz ponderile au valori mai apropiate în cei trei ani, diferenţele între diverse categorii fiind mici. Ponderea bărbaţilor a fost mai mare în eşantionul utilizatori 2011, în oraşele cu populaţie între 100 – 200.000 locuitori, pe când femeile intervievate au fost mai numeroase în anul 2009, în oraşele mari, de peste 200.000 locuitori. Fig. 1.2.10. Ponderea pe sexe, în funcţie de dimensiunea localităţii de rezidenţă, în 26 eşantionul utilizatorii bibliotecii publice
  27. 27. Comparativ cu anul 2009, la ultima cercetare ponderea tinerilor e mai mică în oraşe, în special în oraşele mici, cu mai puţin de 30 000 de locuitori, care au pierdut 14 procente din populaţia tânără, cu vârste între 15 şi 24 de ani. În mediul rural, această grupă de vârstă este mai bine reprezentată, în 2014 reprezentând un sfert din populaţia totală. Populaţia de peste 55 ani a crescut ca pondere în special în oraşele mici, unde s-a dublat. Fig. 1.2.11. Ponderea pe grupe de vârstă, în funcţie de dimensiunea localităţii de 27 rezidenţă, în eşantionul utilizatorii bibliotecii publice
  28. 28. 28
  29. 29. Fig. 1.2.12. Ponderea pe nivel de instrucţie, în funcţie de dimensiunea localităţii de 29 rezidenţă, în eşantionul utilizatorii bibliotecii publice În mediul rural a crescut ponderea persoanelor cu studii elementare, acestea reprezentând jumătate din gospodăriile intervievate în 2014.
  30. 30. Fig. 1.2.13. Ponderea celor cu studii elementare şi a celor cu studii universitare, în 30 funcţie de dimensiunea localităţii de rezidenţă, în eşantionul utilizatorii bibliotecii publice În rândul utilizatorilor bibliotecii publice gradul de accesare a internetului a sporit; exceptând oraşele mijlocii, în toate celelalte categorii de localităţi diferenţa este de aproape 10% între anii 2009 şi 2014.
  31. 31. Fig. 1.2.14. Ponderea celor care accesează Internetul, în funcţie de dimensiunea 31 localităţii de rezidenţă, în eşantionul utilizatorii bibliotecii publice Se observă o scădere semnificativă, cu 18%, a numărului de utilizatori ai bibliotecii publice din cadrul gospodăriilor eşantioanelor în mediul rural şi cu 9% a celor din urbanul cu populatie cuprinsă între 30.000 – 100.000 locuitori, compararând datele din 2014 cu cele din 2009. O creştere uşoară, de doar 1% există în oraşele foarte mari, fapt explicabil prin caracterul pronunţat universitar al acestora şi prin posibila asimilare a bibliotecilor universitare în categoria biblioteci publice.
  32. 32. Fig. 1.2.15. Ponderea celor care frecventează biblioteca, în funcţie de dimensiunea 32 localităţii de rezidenţă, în eşantionul utilizatorii bibliotecii publice Dacă în 2011 au fost intervievaţi într-o măsură mai mică utilizatori ai bibliotecii publice aparţinând cincimei sărace, în 2014 structura eşantionului după venituri este similară celui din 2009. Totuşi se observă o creştere a ponderii celor cu venituri mici în majoritatea tipurilor de localităţi (exceptând oraşele din categoria 100-200.000 locuitori).
  33. 33. Fig. 1.2.16. Ponderea populaţiei sărace şi a populaţiei înstărite, în funcţie de 33 dimensiunea localităţii de rezidenţă, în eşantionul utilizatorii bibliotecii publice
  34. 34. Tabelul nr.1.2.5. Indicatori demo-sociali în funcţie de dimensiunea localităţii de 34 rezidenţă - eşantion utilizatori servicii biblioteci publice2009 Indicatori Caracteristici plus 200.000 loc N=289 100-200 000 loc N=175 30-100 000 loc N=83 urban sub 30 000 loc N=133 Rural N=555 sex masculin 47.1 48.6 39.8 40.6 47.2 feminin 52.9 51.4 60.2 59.4 52.8 grupe de vârstă 15-24 ani 33.9 28.0 27.7 27.1 21.4 25-34 ani 9.3 13.1 10.8 12.0 11.9 35-44 ani 18.3 20.0 30.1 28.6 24.3 45-54 ani 20.4 17.7 13.3 12.8 15.9 plus 55 ani 14.2 13.1 8.4 12.0 15.1 copii pana in 14 ani 3.8 6.9 8.4 7.5 10.8 nu declara varsta 0.0 1.1 1.2 0.0 0.5 educaţie fara scoala 2.8 6.3 7.2 6.8 8.8 sc generala 8.3 6.9 8.4 9.0 17.3 10 clase 3.8 5.7 7.2 10.5 8.1 sc profesionala 5.5 3.4 3.6 6.8 7.9 liceu 46.4 41.7 32.5 33.8 31.4 sc postliceu 5.5 9.1 4.8 9.0 5.2 universitate si postuniversitare 25.3 25.1 32.5 24.1 19.6 ns/nr 2.4 1.7 3.6 0.0 1.6 utilizare internet da 72.3 74.9 80.7 74.4 64.1 nu 27.7 25.1 19.3 25.6 35.9 utilizare biblioteca da 46.7 54.9 67.5 61.7 69.9 nu 53.3 45.1 32.5 38.3 30.1 Plasarea gospodăriei ca venit pe persoană cincimea cea mai saraca 17.3 31.6 4.8 13.8 27.1 cincimea saraca 15.6 14.5 38.1 48.3 26.7 cincimena nici instarita, nici 22.5 17.9 19.0 5.7 18.8 cincimea mai instarita 19.1 16.2 4.8 19.5 13.8 cincimea instarita 25.4 19.7 33.3 12.6 13.6
  35. 35. 35 Tabelul nr 1.2.6 Indicatori demo-sociali în funcţie de dimensiunea localităţii de rezidenţă - eşantion utilizatori servicii biblioteci publice cercetare 2011 Indicatori Caracteristici plus 200 000 loc N=259 100-200 000 loc N=165 30-100 000 loc N=82 urban sub 30 000 loc N=147 Rural N=593 sex masculin 45.2 53.9 47.6 50.3 47.2 feminin 54.8 46.1 52.4 49.7 52.8 grupe de vârstă 15-24 ani 23.9 22.8 15.9 25.3 19.7 25-34 ani 16.6 17.3 13.4 13.0 11.6 35-44 ani 20.8 22.2 30.5 20.5 25.5 45-54 ani 15.1 14.2 15.9 17.8 13.5 plus 55 ani 15.4 19.8 14.6 19.9 16.4 copii pana in 14 ani 8.1 3.7 9.8 3.4 13.3 educaţie fara scoala 6.2 1.2 9.8 3.4 9.6 sc generala 8.5 12.7 12.2 9.5 19.9 10 clase 4.2 5.5 1.2 4.1 6.7 sc profesionala 4.6 8.5 4.9 6.8 9.3 liceu 35.5 41.8 34.1 29.3 25.6 sc postliceu 6.9 4.8 1.2 9.5 4.9 universitate si postuniversitare 34.0 24.8 36.6 36.1 20.9 ns/nr 0.6 3.0 utilizare internet da 83.8 69.1 80.5 73.5 68.3 nu 16.2 30.9 19.5 26.5 31.7 utilizare biblioteca da 58.3 46.1 51.2 61.9 58.5 nu 41.7 53.9 48.8 38.1 41.5 Plasarea gospodăriei ca venit pe persoană cincimea cea mai saraca 6.0 15.4 4.6 6.8 26.0 cincimea saraca 11.4 14.3 7.7 18.6 20.6 cincimena nici instarita, nici 28.9 12.1 13.8 33.9 23.0 cincimea mai instarita 26.8 33.0 27.7 22.0 13.2 cincimea instarita 26.8 25.3 46.2 18.6 17.2
  36. 36. 36 Tabelul nr1.2.7 Indicatori demo-sociali în funcţie de dimensiunea localităţii de rezidenţă - eşantion utilizatori servicii biblioteci publice cercetare 2014 Indicatori Caracteristici plus 200 000 loc N=203 100-200 000 loc N=89 30-100 000 loc N=138 urban sub 30 000 loc N=181 Rural N=623 sex masculin 45,3 51,7 52,9 47,0 47,4 feminin 54,7 48,3 47,1 53,0 52,6 grupe de vârstă 15-24 ani 26,6 24,7 19,6 13,3 24,2 25-34 ani 8,4 7,9 13,0 20,4 9,6 35-44 ani 19,2 19,1 26,8 13,3 22,5 45-54 ani 26,1 25,8 15,2 24,3 17,3 plus 55 ani 14,8 15,7 17,4 23,8 15,7 copii pana in 14 ani 4,9 6,7 8,0 5,0 10,6 educaţie fara scoala 6,4 9,0 7,2 6,6 14,8 sc generala 10,8 5,6 4,3 6,6 19,3 10 clase 9,9 3,4 7,2 8,3 8,7 sc profesionala 9,4 2,2 8,7 6,1 11,4 liceu 30,5 27,0 28,3 40,3 26,3 sc postliceu 5,4 3,4 6,5 5,5 3,4 universitate si postuniversitare 26,6 47,2 37,7 26,5 14,6 ns/nr 1,0 2,2 1,6 utilizare internet da 83,0 85,9 83,3 84,1 76,5 nu 17,0 14,1 16,7 15,9 23,5 utilizare biblioteca da 47,9 50,3 58,1 59,2 51,8 nu 52,1 49,7 41,9 40,8 48,2 Plasarea gospodăriei ca venit pe persoană cincimea cea mai saraca 23,1 29,1 6,5 16,9 29,7 cincimea saraca 15,4 19,6 22,9 32,1 cincimena nici instarita, nici 15,4 32,7 18,5 25,3 20,4 cincimea mai instarita 30,8 14,5 20,7 18,1 9,6 cincimea instarita 15,4 23,6 34,8 16,9 8,1
  37. 37. 37 CAPITOLUL 2. CĂUTAREA ŞI OBŢINEREA INFORMAŢIILOR 2.1. Surse de informare Un aspect important al analizei noastre vizează sursele de informare ale populaţiei de peste 15 ani. Subiecţii cercetării au fost rugaţi să indice trei surse de informare, în ordinea importanţei acestora. Răspunsul cumulat pe cele trei variante (prima opţiune, a doua şi a treia opţiune) arată, în cazul eşantionului naţional, că în 2011 ca şi în 2009, principalul canal de informare era televizorul (pentru 30% dintre intervievaţi), urmat de internet (cu 17%) şi de presa scrisă. O creştere uşoară înregistraseră, în 2011 faţă de 2009, ziarele (probabil mai degrabă ziarele în format online şi nu în cel tipărit) şi radioul. Fig. 2.1. 1. Surse de informare în 2009, 2011 şi 2014, la nivel naţional şi utilizatori (% din opinii cumulate pe cele trei opţiuni)
  38. 38. 38 Fig. 2.1.2. Surse de informare în 2009, 2011 şi 2014, la nivel naţional (% din opinii cumulate pe cele trei opţiuni) În 2014 ierarhia primelor trei locuri rămâne aceeaşi (Tv, Internet, presă), însă cu următoarele modificări: scade însemnătatea televiziunii ca sursă de informare, cu 5 procente faţă de 2009, în timp ce Internetul stârneşte interesul mai multor persoane, creşterea fiind cu 7% faţă de 2009 şi 2011. Dacă numărul celor care citesc ziarele scade cu 4% faţă de 2011, în schimb telefonul mobil, prin performanţele tehnice evidente, a crescut ca însemnătate în obţinerea informaţiilor, ocupând locul trei în ierarhie, alături de presă (raportată la anul 2011 creşterea este de 5%).
  39. 39. 39 Fig. 2.1.3. Surse de informare în 2014 Televiziunea este sursa principală pentru obţinerea informaţiilor într-o măsură mai mare pentru subiecţii eşantionului naţional, comparativ cu utilizatorii bibliotecilor (diferenţa s-a redus de la 7-8% la 5% în 2014). Fig.2.1. 4.Televizorul – cea mai importantă sursă de informare a populaţiei Utilizatorii bibliotecii publice apelează la Internet într-o măsură mai mare faţă de subiecţii eşantionului naţional pentru a se informa, însă în 2014 decalajul s-a redus (de la 8% la 4%).
  40. 40. 40 Fig.2.1.5.Internetul – a doua sursă de informare a populaţiei În cazul eşantionului utilizatori ai bibliotecii publice se constată următoarea ierarhie a surselor de informare, pentru anul 2014: Internetul (cu 28%), televizorul (20%), telefonul mobil (11%), cărţile şi biblioteca (10%). De altfel şi la cercetările anterioare Internetul a fost principala sursă de informare în cadrul acestui segment de populaţie, în 2014 procentul fiind însă uşor mai ridicat(cu 3% faţă de 2009). Utilizatorii bibliotecilor publice urmăresc într-o măsură mai mică televizorul, comparativ cu restul populaţiei dar şi prin raportare la anii 2009 şi 2011. Cea mai importantă schimbare se referă la utilizarea telefonului mobil în căutarea informaţiilor, 11% dintre intervievaţii în bibliotecă apelând în 2014 la acesta, comparativ cu 5%, în 2011. Fig.2.1.6. Telefonul mobil – sursă de informare a populaţiei Ca urmare, cei care apelează la cărţi sau merg la bibliotecă pentru obţinerea informaţiilor înregistrează, în 2014, procente uşor mai scăzute faţă de cercetările anterioare 22% faţă de 24% în 2011 şi 23% în 2009. (vezi fig.2.1.7. şi 2.1.8.)
  41. 41. Fig. 2.1.7. Surse de informare în 2009, 2011 şi 2014, la nivelul utilizatorilor bibliotecii publice(% din opinii cumulate pe cele trei opţiuni) 41 În ceea ce priveşte biblioteca publică, se observă, la nivelul anului 2014, o diminuare nesemnificativă a importanţei acesteia ca sursă de căutare şi de obţinere a informaţiilor pentru utilizatori. În schimb, se observă o creştere minoră a însemnătăţii în rândul populaţiei totale!!- poate că biblioteca nu a reuşit să păstreze interesul celor care o frecventau. Fig.2.1.8. .Biblioteca –sursă de informare a populaţiei
  42. 42. 42 Atât în 2011 cât şi în 2014, sub aspectul profilului statistic, internetul, ca principală sursă de informare la nivel naţional , este folosit de cei cu vârste între 15-34 ani, cu studii universitare. Pentru 2011 profilul cuprindea şi rezidenţi în oraşe cu populaţie de peste 100.000 locuitori, în gospodării de 3 şi 5 membri, cei frecventeză şi biblioteca publică. Este un profil mult mai bine conturat decât în 2009 când se asocia mai degrabă cu segmentul de tineri şi absolvenţii de liceu sau universitate. In 2014 se adaugă şi grupa celor între 34 şi 44 de ani, cei care folosesc internetul frecvent, de regulă necăsătoriţi, din familii care au în medie 4 membri, din grupul de familii şi indivizi care se situează în primii 20% ca venituri. Televizorul, la nivel naţional, în 2011, era principalul canal de informare cu precădere pentru cei care nu foloseau internetul, nu mergeau la biblioteca publică şi erau printre cei mai săraci locuitori. La nivel naţional , în 2014, televiziunea este principalul canal de informaţii cu precădere pentru cei căsătoriţi sau văduvi, persoane singure, cu venituri bune şi care locuiesc cu precădere în mediul rural. Profulul comun celor două valuri de cercetare se referă la instrucţia scăzută (scoală generală şi profesională) şi vârsta mai ridicată (plus 55 ani). Informarea prin ziarele şi radio, în 2011, este specifică cu precădere populaţiei de peste 55 ani. Interesant este faptul că cei cu studii universitare, au „migrat” în 2011 faţă de 2009 spre internet, ca sursă principală de informare. În 2014 profilul celor care se informează cu precădere prin ziare şi radio este slab conturat. Astfel pierderea din importanţă a acestor canale de comunicare a fost generală, păstrându-se în profil doar variabilele: sex feminin, cu studii medii şi din familii cu venituri bune, nu ridicate. La nivelul utilizatorilor în 2011 spre deosebire de 2009, televiziunea se deplasează ca principal canal de informare dispre populaţia cu vârste cuprinse între 45-54 ani spre cea de peste 55 ani. Profilul statistic se completează cu faptul de a fi de regulă singur, din mediul rural. În 2014 profilul statistic se conturează tot în jurul persoanelor de peste 55 ani, din mediul rural, dar are şi noi caracteristici: stare civilă căsătorit, din familie cu 2 persoane. Utilizatorii serviciilor bibliotecii publice, din 2011, care au indicat ca prima sursă de informare internetul sunt cu precadere cei din familii de 3 persoane, sunt cu varste cuprinse intre 15-24 ani, sunt din mediul urban şi din familii sărace. În 2014 cei care merg la biblioteca publică şi indică internetul ca primă sursă de informare păstrează caracteristici de vârstă (15-24 ani), din oraşe foarte mari, din familii de 3 persoane. Un element suplimentar este creşterea ponderii celor necăsătoriţi, efect al diminuării fenomenului de nupţialitate, ca trend al ultimilor ani. Biblioteca constituie o sursă de informare cu privire la problemele de zi cu zi cu precădere printre românii utilizatori de servicii ale bibliotecii publice în 2011 sunt tot tineri 15 - 24 ani, din mediul rural inclus în programul biblionet din familii sărace. Interesant este faptul că nu mai găsim un profil statistic al celor care indică biblioteca ca principal canal de informare. Utilizatorii BP sunt persoane care se informează nediferenţiat, merg pe surse cât mai diverse. Ne aflăm în faţa unui fenomen interesant; biblioteca publică se pierde în pluralitatea canalelor de informare – fapt ce impune repoziţionarea BP pe piaţa informaţiilor. O abordare de nisă, adaptată unui segment deficitar în massmedia ar repoziţiona BP în acest cadru. Informare prin ziarele şi radio, în 2011, realizează cu precădere populaţia de peste 55 ani. Intersant este faptul că cei cu studii universitare, au „migrat” din 2009 în 2011 spre Internet ca sursă principală de informare.
  43. 43. La nivelul utilizatorilor în 2011 spre deosebire de 2009, televiziunea se deplasează ca principal canal de informare dispre populaţia cu vârste cuprinse între 45-54 ani spre cea de peste 55 ani. Profililul statistic se completează cu faptul de a fi de regulă singur, din mediul rural. În continuare prezentăm datele în funcţie de ierarhizarea opţiunilor privind sursele de informare. (vezi fig. 2.1.9 – 2.1.15). Prezentând datele în ordinea opțiunilor pe cele trei valuri de cercetare observăm că au intervenit următoarele schimbări: internetul a devenit principala sursă de informare pentru populaţia totală investigată; în rândul utilizatorilor bibliotecilor publice a crescut importanţa telefonului mobil pentru obţinerea datelor necesare. Televiziunea a fost menţionată ca primă opţiune de informare în special în 2011, la nivelul anului 2014 procentul fiind cu 24% mai mic. În schimb, la ultima cercetare a crescut cu 18% ponderea celor care apreciază Internetul ca prima opţiune în obţinerea datelor necesare. Fig.2.1.9. .Surse de informare, după ordinea opţiunilor, în cadrul eşantionului naţional în 43 2011
  44. 44. Fig.2.1.10. .Surse de informare, după ordinea opţiunilor, în cadrul eşantionului naţional în 44 2014 Fig.2.1.11. . Surse de informare după ordinea opţiunilor, în cadrul eşantionului naţional (2014)
  45. 45. Fig.2.1.12 .Surse de informare, după ordinea opţiunilor, în cadrul eşantionului utilizatori în 45 2011
  46. 46. Fig.2.1.13.Surse de informare, după ordinea opţiunilor, în cadrul eşantionului utilizatori în 46 2014 Sondaj utilizatori2014 I optiune II optiune III optiune Televizorul 24 21 15 Radioul 2 6 7 Ziarele/presa scrisa 2 10 13 Cartile 7 12 12 Telefonul fix 1 1 Telefonul mobil 8 15 9 Internetul 53 20 11 Alti oameni 2 6 15 Biblioteca 4 10 17
  47. 47. Fig.2.1.14. . Surse de informare după ordinea opţiunilor, în cadrul eşantionului utilizatori ai bibliotecii publice (2014) 47 Fig.2.1.15. . Prima sursă de informare – datele din figura sunt prezentate in tabelul de mai jos Fig.2.1.15. . Prima sursă de informare utilizatori national Prima sursa de informare la utilizatori 2011 2014 2011 2014
  48. 48. 48 Televizorul 30 24 61 37 Radioul 1 2 3 2 Ziarele/presa scrisă 3 2 3 3 Cărţile 8 6 3 4 Telefonul fix 0 0 0 0 Telefonul mobil 1 8 10 6 Internetul 50 53 27 45 Alţi oameni 2 1 2 2 Biblioteca 6 4 1 1
  49. 49. Nici acord, nici dezacord 49 2.2. Comportamente de căutare a informaţiilor Din perspectiva comportamentului de căutare a informaţiilor, în 2011 erau sesizate diferenţe semnificative între cele două eşantioane. Astfel, insistenţa în procurarea informaţiilor era mult mai mare în rândul utilizatorilor serviciilor bibliotecilor publice, aproape ¾ dintre declarând dezacordul total sau parţial cu ideea că dacă nu găsesc rapid informaţiile renunţă, faţă de doar ½ din eşantionul naţional. La nivelul utilizatorilor, în 2014, perseverenţa în a obţine informaţia dorită s-a menţinut la aceeaşi valoare ridicată, ca şi în 2011 (74%), dar a crescut şi în rândul populaţiei totale în comparaţie cu 2011 (de la 54 la 61%). (vezi fig. Nr. 2.2.1) 14 19 12 10 11 15 Fig. 2.2.1. Gradul de perseverenţă în obţinerea informaţiei dorite (difereţa până 100% reprezintă NŞ/NR)
  50. 50. 50 Fig. 2.2.2. Gradul de perseverenţă în obţinerea informaţiei dorite La nivelul eşantionului naţional din 2011 comportamentele de căutarea informaţiilor sunt mai puţin structurate decât în 2009. În 2009 cei răbdători, cei care nu renunţă la prima dificultate în procurarea informaţiilor, erau cu precădere cei din categoria de vârsta 25-34 ani, dintre cei care au studii universitare, folosesc internetul, serviciile bibliotecii publice, locuiesc în oraşe mari (100-200.000 şi fac parte din cincimea de populaţie cu veniturile cele mai ridicate. În 2011 cei perseverenţi sunt paradoxal mai degrabă bărbaţii, cei din familii numeroase. Se păstrează în profilul statistic din 2009 caracteristicile privind nivelul ridicat al studiilor (universitare) şi obişnuinţa de a merge la biblioteca. Dispar ca elemente definitorii locuirea în marile oraşe şi nivelul ridicat al veniturilor. În 2014 cei perseverenţi sunt mai degrabă cei cu studii universitare, utilizatori de internet şi din oraşe cu populaţie de 30- 100.000 locuitori. Cei care renunţă uşor nu mai sunt cu precădere bărbaţii ci cei în vârstă, cei care au instrucţie elementară, nu merg la biblioteca publică şi domiciliază cu precădere în mediul rural. În 2014 cei care renunţă mai uşor sunt cu precădere persoanele de 45-54 ani. Un element important în cadrul programului este instruirea bibliotecarilor. Oare românii, utilizatorii bibliotecilor publice solicită ajutorul când au nevoie? Procentele cumulate pentru opţiunile total de acord şi oarecum de acord cu faptul de a cere ajutor când nu găseşte informaţiile pe care le caută susţin ideea că un program de instruirea bibliotecarilor este necesara. Suportul bibliotecarilor este foarte important în acest demers. Cultura şi modul de viaţă rural încurajează un astfel de comportament De altfel diferenţa cea mai mare este între comportamentul utlizatorilor serviciilor bibliotecii publice şi ceilalţi.(vezi fig. nr. 2 2.2)
  51. 51. Nici acord, nici dezacord 51 9 5,5 5,5 3,7 Fig. 2.2.3. Gradul de perseverenţă în obţinerea informaţiei dorite (difereţa până 100% reprezintă NŞ/NR) La nivelul eşantionului naţional, în 2011, solicită ajutor cu precădere cei din familii numeroase, care folosesc internetul, vin la biblioteca publică şi sunt din localităţi care au biblionet. Faţă de cercetarea din 2009 se constată o uşoară modificare a profililului statistic. Astfel au dispărut caracteristici precum cele de gen, studii, dar se păstrează cele privind folosirea internetului, frecventarea bibliotecilor publice. În 2014 un profil statistic concludent este pentru românii care mai degrabă nu cer ajutor când nu găsesc informaţii: sunt mai degrabă tineri de 15-24 ani, locuitori ai marilor oraşe, din familii formate din 2 membri şi care se sitează în cincimea de gospodării şi indivizi cu cele mai ridicate venituri. La nivelul eşantionului de utilizatori ai serviciilor publice diferenţele nu sunt conturate decât în funcţie de vîrstă: cei de 15-24 ani. Avem astfel un grup compact, omogen ca model de comportare.În 2014 în segementul de utilizatori constatăm că cei înclinaţi mai degrabă să ceară ajutor sunt cu precădere cei cu studii medii, locuitori ai oraşelor foarte mari, din familii formate din 2 persoane. Cei care înclină mai degrabă să nu ceară ajutor când nu găsesc informaţiile sunt indivizii care realizează veniturile personale sau de gospodărie cele mai ridicate (quintila de venituri cea mai înstărită).
  52. 52. 2.3. Veridicitatea conţinutului ziarelor şi a materialelor postate pe internet Dacă la nivelul anilor 2009 şi 2011 încrederea în informaţiilor postate pe Internet era mult mai mare în opinia utilizatorilor bibliotecii publice (34, respectiv35%) comparativ cu încrederea populaţiei totale investigate (24, respectiv 25%), în anul 2014 cota de încredere a utilizatorilor bibliotecii publice în informaţiile postate pe internet a scăzut uşor (la 31%), situându-se chiar sub cota de încredere alocată de populaţia totală. În acelaşi timp, ponderea celor care declară un total sau oarecare dezacord cu afirmaţia „Dacă e ceva pe Internet este probabil adevărat” a crescut în 2014 faţă de 2009: de la 18 la 31%, în cadrul eşantionului naţional şi de la 26 la 38%, în cadrul utilizatorilor bibliotecilor publice (vezi fig. nr.2.3.1) Fig. 2.3.1. Veridicitatea conţinutului materialelor postate pe internet – eşantion naţional şi eşantion utilizatori (difereţa până 100% reprezintă NŞ/NR) Interesant este faptul că, selectând doar subiecţii care au acces la internet din ambele eşantioane, la această întrebare procentele de răspuns pe tipuri de eşantioane sunt asemănătoare, la nivelul anilor 2009 şi 2011, în timp ce în anul 2014 se observă creşterea neîncrederii în veridicitatea informaţiilor oferite de Internet, mai ales în rândul utilizatorilor (37% faţă de 32% în cadrul eşantionului naţional).(vezi fig. nr.2.3.2). La nivelul anului 2014, nu sunt diferenţe de opinie mai mari de 1% între intervievaţii cu acces la Internet şi eşantionul total, cu o excepţie. Este vorba de categoria celor care-şi susţin acordul faţă de afirmaţia dată, la nivel naţional: 38% din cei care au acces la Internet sunt total sau parţial de acord cu afirmaţia „Dacă ceva apare pe Internet este probabil adevărat” ,faţă de 34% cu aceeaşi opinie, dar din cei cu şi fără acces la Internet, la nivel naţional. 52 Nici acord, nici dezacord 16 24 25 24 26 28
  53. 53. nici acord, nici dezacord 53 Fig. 2.3.2. Veridicitatea conţinutului materialelor postate pe internet – eşantion utilizatori şi eşantion naţional (difereţa până 100% reprezintă NŞ/NR) Fig. 2.3.3. Veridicitatea conţinutului materialelor postate pe internet – eşantion utilizatori şi eşantion naţional, 2009, 2011, 2014 Dintre categoria celor care au acces la Internet, ponderea subiecţilor care sunt total şi oarecum de acord cu veridicitatea informaţiilor pe Internet a scăzut de la 41-42 % în cercetarea realizată în 2009, la 34-36% cât a fost în cazul cercetători din anul 2011 şi la 32% printre cei care frecventează biblioteca publică, în 2014. Doar la nivel naţional s-a înregistrat o uşoară creştere (cu 4%) a încrederii în informaţiile oferite de Internet. „Dacă ceva apare pe Internet este probabil adevărat” susţin, în 2014, 38% dintre subiecţii de la sate (mai mulţi cu 3% faţa ce cercetarea din 2011), faţă de doar 34% dintre 27 28 29 27 28 29
  54. 54. 54 subiecţii ce trăiesc în oraşe (procente, de asemena în uşoară creştere, cu 2%, comparativ cu acum trei ani). Se observă aşadar o creştere a încrederii în informaţiile căutate şi găsite pe Internet, susţinută şi de diminuarea procentului celor care îşi manifestă dezacordul faţă de afirmaţia dată (cu 9% la sate şi cu doar 2% în oraşe). nici acord, nici dezacord 32 22 32 24 Fig. 2.3.4. Veridicitatea conţinutului materialelor postate pe internet, pe medii rezidenţiale (difereţa până 100% reprezintă NŞ/NR) În cadrul eşantionului naţional din 2011 încrederea în internet este mai mare în rândul bărbaţilor, a tinerilor şi a celor cu vârste între 25-34 ani, studii universitare, a celor care folosesc internetul şi merg la biblioteca publică. În eşantionul naţional din 2014 profilul statistic al celor care au încredere mai mare în interent este mult diminuat: doar utilizatorii de internet, doar cei din marile oraşe, cu precădere cei cu vârste între 35-44 ani. În cadrul eşantionului „utilizatori servicii biblioteci publice”, 2011, se separă un grup omogen care nu se diferenţiază pe caracteristici demo-sociale nici în ceea ce priveste încredere,a nici în ceea ce priveşte neincrederea în materialele postate pe internet. În 2014 cu precădere cei care au studii postliceale, cei care utilizează internetul au încredere în internet. Portretul scepticilor este conturat de locuirea în oraşe foarte mari, persoanelor singure, cu precădere din grupul de vârstă 35-44 ani. Lectura critică a presei scrise arată efectul a două decenii de presă postcomunistă. Filtrul critic acţionează la nivelul întregii populaţii investigate, fie că sunt sau nu utilizatori ai bibliotecii publice. (fig. nr 2.3.4)
  55. 55. 55 Fig. 2.3.5. Veridicitatea conţinutului ziarelor – eşantion utilizatori şi eşantion naţional, 2009, 2011, 2014 Dacă în 2009 utilizatorii de servicii ale bibliotecilor publice erau mai critici decât cei din eşantionul naţional (doar 11% din eşantionul utilizatori susţinând veridicitatea informaţiilor din presa scrisă, faţă de 13% din eşantionul naţional) în 2011 situaţia s-a generalizat. O posibilă explicaţie rezidă, conform opiniilor exprimate în focus grupurile realizate pe influenţa presei, din efectul general al problemelor din societatea românescă care conduc spre un filtru critic faţă de toată informaţia furnizată. În 2014 se observă totuşi o uşoară creştere procentuală a celor care sunt de acord cu veridicitatea informaţiilor din presa scrisă: 14% pentru ambele categorii de populaţie cercetate. Nici acord, nici dezacord 22 24 20 21 18 23 Fig. 2.3.6. Veridicitatea conţinutului ziarelor, eşantion naţional şi eşantion utilizatori (difereţa până 100% reprezintă NŞ/NR)
  56. 56. 56 CAPITOLUL 3. BIBLIOTECI 3.1. Accesibilitate Într-un eşantion naţional reprezentativ pentru populaţia de 15 ani şi peste, cu un volum de populatie de 800 subiecţi, cu o marjă de eroare de 3.5%, au declarat că au mers la biblioteca publică 16%, în sondajul din 2009,14% în cadrul cercetării realizate în iunie 2011 şi 17%, la sondajul din 2014 . Cei care apelează la serviciile bibliotecii publice lunar, practic beneficiarii frecvenţi, reprezintau 9% din total populaţie de 15 ani şi peste în 2009, 8% în 2011 şi 6% în 2014. Dacă se ia în considerare marja de eroare a sondajului,situaţia este oarecum similară dar care poate indica în perspectivă o scădere a frecventării bibliotecii publice. (vezi fig. nr.3.1.) În 2014 a merge la biblioteca publică reprezintă încă un lucru dezirabil, de prestigiu social şi nu excludem ca o parte din subiecţi să fi fost influenţaţi de această normă, valoare socială în momentul formulării răspunsului. Fig. 3. 1.1. Data ultimei vizite la o bibliotecă publică (judeţeană, orăşenească etc.)
  57. 57. 57 Fig. 3. 1.2. Data ultimei vizite la o bibliotecă publică (judeţeană, orăşenească etc.)
  58. 58. 58 3.2. Servicii oferite şi aşteptate de la biblioteca publică Principalele servicii oferite de biblioteca publică în 2009 şi 2011 au fost: împrumut de carte (29-30%), ajutor din partea bibliotecarilor şi utilizarea sălii de lectură (ambele cu 15%). În privinţa serviciilor oferite de biblioteca publică în 2014, paleta răspunsurile subiecţilor intervievaţi este diversă. Cele mai utilizate servicii oferite de bibliotecile publice, de către persoanele din eşantionul naţional, se menţin identice cu cele de la valurile anterioare de cercetare, dar cu procente uşor diferite: împrumutarea cărţilor – cu procent în creştere (36,3%), solicitarea ajutorului bibliotecarului pentru a găsi informaţii sau resurse - cu procent similar(15,6%) şi utilizarea sălii de lectură- cu procent în scădere (12,6%). Fig. 3. 2. 1. Servicii la care s-a apelat în cadrul bibliotecii publice, la nivelul populaţiei investigate, în 2014 Utilizatorii bibliotecilor publice au apelat în mod special pentru următoarele servicii oferite de acestea: împrumutarea cărţilor (25,8%), solicitarea ajutorului bibliotecarului pentru a găsi informaţii sau resurse (15,4%) şi accesarea Internetului ori utilizarea calculatoarelor (15,3%).
  59. 59. Fig. 3. 2.2. Servicii la care s-a apelat în cadrul bibliotecii publice, la nivelul utilizatorilor 59 bibliotecii publice, în 2014 Răspunsurile pe cele două eşantioane cercetate analizate comparativ conduc spre următoarele diferenţe: utilizatorii merg la biblioteca publică cu scopul de a împrumuta cărţi într-un procent mai mic comparativ cu subiecţii eşantionului naţional (diferenţă de cca 10%), şi mai ales pentru a accesa Internetul sau pentru a folosi calculatoarele (cu 6% mai mulţi faţă de cei din eşantionul naţional), pentru întâlniri cu prieteni (cu 3% mai mulţi) sau pentru a participa la diverse evenimente (cu 1% mai mult). Pentru celelalte tipuri de servicii, oferite ca variante de răspuns intervievaţilor, nu sunt diferenţe între cele două segmente cercetate.
  60. 60. Fig. 3. 2.3. Servicii la care s-a apelat în cadrul bibliotecii publice, la nivelul populaţiei 60 investigate şi a utilizatorilor bibliotecii publice, în 2014 Privind comparativ răspunsurile pe eşantioanele naţionale de la cele trei valuri de cercetare, observăm că în 2014 se solicită mai mult servicii de împrumut carte (de la 30% în 2009 la 36,3% în 2014), folosirea internetului şi a calculatoarelor (de la 4% în 2009 la 8,8% în 2014), împrumutarea materialelor multi-media (video, DVD, audio CD-uri – creştere cu 1,4%) şi participarea la programe, activităţi organizate în acest spaţiu (de la 6 la 7%), dar se apelează mai puţin la căutarea informaţiilor cu ajutorul fişierelor bibliotecii (scădere accentuate, de la 12% în 2009 la 6,5% în 2014), ajutorul bibliotecarului (scădere de la 19% în 2009 la 15,6% în 2014) sau utilizarea sălii de lectură (de la 16 la 12,6%); celelalte servicii se încadrează în diferenţe minore.(vezi fig.3.2.4) Fig. 3.2.4. Servicii l-a care s-a apelat în cadrul bibliotecii publice, la nivelul populaţiei investigate, în 2009, 2011, 2014 În 2011 cei care solicită ajutorul bibliotecarului sunt cu precădere elevii din familii mai numeroase, cu precădere din mediul rural, rural încă neinclus în programul Biblionet.
  61. 61. Utilizarea internetului din bibliotecile publice se realizează cu precădere de elevi, de cei din familii numeroase. Interesant este faptul că împrumutul cărţilor este asociat statistic cu faptul participării comunităţilor urbane la programul biblionet. Este drept că aceste biblioteci sunt mai bine îngrijite, dotate cu cărţi. Comparând datele obţinute în cei trei ani de cercetare pentru eşantionul utilizatori, cea mai evidentă modificare se referă la utilizarea Internetului şi a calculatorului (creştere de la 6% în 2009 la 15,3% în 2014)şi scăderea ponderii celor care împrumută cărţi (scădere de la 31% în 2009 la 25,8% în 2014). Creşterea interesului utilizatorilor se observă şi pentru socializare în spaţiul acestei instituţii culturale, precum şi pentru posibilitatea împrumutării de CD-uri, DVD-uri sau pentru activităţile organizate de biblioteca public. Pe de altă parte este evidentă scăderea procentelor ce corespund următoarelor servicii: solicitarea ajutorului bibliotecarului, căutarea informaţiilor cu ajutorul fişierelor şi utilizarea sălii de lectură (vezi fig. 3.2.5) Fig. 3.2.5. Servicii la care s-a apelat în cadrul bibliotecii publice, la nivelul utilizatorilor 61 bibliotecii publice, în 2009, 2011, 2014
  62. 62. Referitor la activităţilor şi serviciilor aşteptate de utilizatori de la biblioteca publică, au fost utilizate atât întrebări cu variante de răspuns precodificate, oferite de cei care au elaborat instrumentele de cercetare, dar şi întrebări libere, în care subiecţii au fost invitaţi să formuleze propriile sugestii şi propuneri. Fig. 3. 2. 6. Activităţi dorite de utilizatori în cadrul bibliotecii publice din localitate, în 62 2014 În privinţa activităţilor pe care utilizatorii le aşteptă de la biblioteca publică în 2014 (întrebare cu variante de răspuns precodificate), cele mai reclamate sunt cele privind piaţa muncii (17,2%, ajutor în găsirea informaţilor despre licee şi universităţi (15,8%), sfaturi medicale utile (12,7%) şi organizare de activităţi culturale (10,5%). Aceste activităţi reflectă nevoile concrete ale publicului acestei instituţii, ale comunităţii în care-şi desfăşoară activitatea biblioteca publică. Comparativ cu 2009, în 2011 şi 2014 a crescut nevoia organizării sesiunilor de informare privind piaţa muncii. (vezi fig. 3.2.2. )
  63. 63. Fig. 3. 2. 7. Activităţi dorite de utilizatori în cadrul bibliotecii publice din localitate, în 63 2009, 2011, 2014 Utilizatorii bibliotecii publice au manifestat un interes în creştere, în 2014 faţă de 2009, pentru sesiunile de informare asupra pieţei de muncă (de la 12 la 17,2%) şi sesiunilele de informare despre cum să vinzi şi să cumperi online în condiţii de siguranţă (de la 4 la 6,8%). În aceeaşi perioadă, a scăzut interesul utilizatorilor bibliotecilor publice pentru obţinerea sfaturilor medicale în cadrul acestei instituţii (de la 19 la 12,7%), a informaţiilor despre serviciile bancare sau despre licee şi universităţi. Corelaţiile dintre activităţile pe care cetăţenii ar dori să le fie oferite de biblioteca publică în 2011 şi principalele caracteristici socio-demografice sunt semnificative pentru anumite variante de răspuns măsurate. Astfel pentru informaţii despre licee şi universităţi sunt interesaţi în mod special cei din familii numeroase . Despre piaţa forţei de muncă se interesează cu precădere cei cu vârste de 45-54 ani, iar despre legislaţie cei cu vârste de 35-44 ani. Pentru celelalte activităţi măsurate informaţii despre servicii bancare, despre licee şi universităţi, sfaturi medicale, legislaţie, despre piaţa forţei de muncă şi activităţi culturale nu sunt diferenţe semnificativ statistice în funcţie de variabilele demo-sociale măsurate(sex,categorii de vârstă, instrucţie şcolară, mărimea localităţii, implicarea în proiect, mediu rezidenţial, mărimea localităţii,grupa de venit). Astfel spus ar trebui să se regăsească în baza de activităţi ale unei biblioteci publice.
  64. 64. Subiecţilor intervievaţi li s-a solicitat, printr-o întrebare deschisă, să indice ce alte servicii şi informaţii ar dori să găsească în cadrul bibliotecii publice. De menţionat că prelucrarea răspunsurilor libere a fost realizată, pe cât posibil, cu aceleaşi coduri ca şi în 2009 şi 2011, pentru a se putea surprinde dinamica acestora. Spre deosebire de anul 2009 ponderea celor care nu au formulat o opţiune a scăzut. Dacă în 2009 şi în 2011 valori consistente erau pentru accesul la internet, iar în 2011 pentru dotarea cu calculatoarelor sau aparatură, (imprimantă, fax, scanner, xerox, videoproiector), în 2014 procentele au scăzut foarte mult. Explicaţia se găseşte în furnizarea acestor servicii de către biblioteci sau accesul la aceste servicii în propria gospodărie. 64 Fig. 3.2.8. .Alte servicii aşteptate de utilizatorii de la bibliotecile publice, 2009, 2011 şi 2014 Principalele servicii solicitate de utilizatorii bibliotecii publice în 2014 sunt: amenajarea sălii de lectură (16%) sau a unui club (15%).
  65. 65. 65 Fig. 3.2.9. .Alte servicii aşteptate de utilizatorii de la bibliotecile publice, în 2014 Spre deosebire de valurile anterioare de cercetare, utilizatorii bibliotecii publice au formulat cerinţe noi: se doreşte organizarea de activităţi culturale (7%), se solicită facilitarea întâlnirilor cu specialişti sau personalităţi şi desfăşurarea unor cursuri. Fig. 3.2. 10. Servicii noi, aşteptate de la bibliotecile publice de utilizatori doar în 2014 În privinţa informaţiilor solicitate de intervievaţi există o grupare a răspunsurilor după sex, vârsta respondenţilor. Cărţi de specialitate vor cu precădere femeile, iar cărţi din programa şcolară vor mai degrabă tinerii cu vârste cuprinse între 15-24 ani, cu precădere cei din mediul rural inclus în program. Informaţii despre zona în care locuiesc aşteaptă cei cu vârste cuprinse 35-45 ani.
  66. 66. 66 Fig. 3.2.12. Alte informaţii dorite să se găsească în biblioteca publică – întrebare deschisă adresată utilizatorilor bibliotecilor publice, 2014 În 2014, utilizatorii bibliotecii publice îşi doresc în primul rând cărţi de specialitate (19%), înnoirea fondului de carte, precum şi informaţii despre evenimente culturale, sociale, sportive (ambele cu 11%), , informaţii despre localitate, precum şi broşuri reviste, presă scrisă (ambele cu 9%).
  67. 67. Fig. 3.2.13.. Alte informaţii dorite să se găsească în biblioteca publică – întrebare deschisă adresată utilizatorilor bibliotecilor publice, 20009, 2011 şi 2014 Preocupările celor care vin în bibliotecile publice sunt diverse. Nevoia de informaţii reclamată de subiecţii intervievaţi corespunde unei palete de răspunsuri amplă, dar nu diferă semnificativ de situaţia din 2009 şi 2011. În primul rând se observă o înjumătăţire a numărului celor care nu ştiu sau nu doresc să formuleze un răspuns la întrebarea adresată. În rest, lucrurile se schimbă greu sau, din păcate, nu se prea schimbă. Principala cerinţă, ca şi în 2009, este îndreptată spre fondul de carte: mai multe cărţi de specialitate, cărţi mai noi, mai multe cărţi, cărţi de cultură generală, cărţi din programa şcolară, broşuri, reviste. Dacă în 2011 utilizatorii solicitau cărţi în format electronic, în 2014 interesul pentru informaţia pe suport electronic a scăzut (de la 10 la 2%). În general se simte o dorinţă de diversificare a informaţiilor oferite de biblioteca publică. Nevoia care se deduce din analiza acestor răspunsuri este ca bibliotecarul să facă un studiu legat de interesul profesional, şcolar, de formare al utilizatorilor. 67
  68. 68. În 2014 a crescut ponderea celor care doresc informaţii pe suport electronic în mediul 68 rural (cu 8%). Creşteri semnificative în 2014 prezintă şi alte două tipuri de informaţii: cele despre evenimente culturale, sociale, sportive (6%) cele despre localitate, zona în care locuiesc (5%). În 2014, faţă de 2011, în mediul urban a scăzut foarte mult (cu 31%) interesul pentru informaţii referitoare la lucru/facilităţile oferite de programele de pe Internet, şi, într-o măsură mai mică, pentru informaţiile pe suport electronic (cu 6%), însă a crescut ponderea celor interesaţi să găsească la bibliotea publică informaţii despre evenimente culturale, sociale, sportive(cu 7%) şi despre localitate, zona în care locuiesc (cu 6%). Fig. 3.2.13. Alte informaţii dorite să se găsească în biblioteca publică – pe medii rezidenţiale (primele în ierarhie)
  69. 69. 69 Fig. 3.2.13.. Alte informaţii dorite să se găsească în biblioteca publică – pe medii rezidenţiale (pe locuri secundare în ierarhie)
  70. 70. 70 3.3. Rolul şi menirea bibliotecilor publice Sondajul şi-a propus să măsoare valoarea actuală şi cea aşteptată de la bibliotecile publice, pe baza unor activităţi/funcţii Acordul faţă de aceste aserţiuni, de definire a rolului bibliotecii publice prin activităţi oferite de acestea, este prezentat comparativ pe cercetările realizate în 2009, 2011şi 2014. La nivel naţional, diferenţele între valorile corespunzătoare celor trei ani de cercetare sunt estompate în cazul principalelor roluri ale bibliotecii publice. Fig. 3.3.1. Rolul bibliotecii publice, în opinia subiecţilor din eşantionul naţional La nivelul populaţiei investigate, evident, cele mai mari procente corespund afirmaţiei „Biblioteca este un loc unde merg să găsesc cărți noi și interesante pentru a le citi”– principala menire a acestei instituţii.
  71. 71. Fig.3.3.2. Biblioteca publică – locul de procurare a unor cărţi noi şi interesante, 71 în opinia subiecţilor din eşantionul naţional Singura creştere notabilă este referitoare la afirmaţia privind percepţia bibliotecii publice ca pe un loc unde se merge pentru accesarea internetului (creştere de la 35,6%, în 2009 la 50%, în 2014). Fig.3.3.3. Biblioteca publică – locul de accesare gratuită a Internetului, în opinia subiecţilor din eşantionul naţional Procente ridicate corespund şi pentru alte roluri ale bibliotecii: „depozitar” al informaţiilor de interes personal, loc de întâlnire pentru cei cu preocupări în domeniu. (fig.3.3.4.)
  72. 72. 72 Fig.3.3.4. Alte roluri ale bibliotecii publice, în opinia subiecţilor din eşantionul naţional Comparând cele două eşantioane, observăm diferenţe semnificative între cele două: naţional şi utilizatori. În primul rând, practic toate afirmaţiile măsurate au valori mai mari în opinia utilizatorilor, fapt explicabil prin aplicabilitatea, adecvarea acestora la ceea ce este biblioteca publică. O a doua observaţie derivă din diferenţele foarte mari între răspunsurile formulate de subiecţii celor două eşantioane; cele mai ilustrative situaţii se referă la rolul bibliotecii de furnizare a informaţiilor necesare persoanei respective, de furnizare de cărţi noi şi interesante şi locul unde se furnizează internet gratis. În opinia utilizatorilor bibliotecii publice observăm, ca şi în cazul eşantionului naţional, aceeaşi ierarhizare a activităţilor prin care se defineşte rolul bibliotecii, însă cu valori procentuale mai ridicate cu cca 10%: locul unde se găsesc cărţi noi şi interesante (pentru 91-95% dintre utilizatorii serviciilor bibliotecii publice), locul unde se găsesc informaţii care prezintă interes personal (75, 76%) şi spaţiul în care oamenii se întâlnesc şi împărtăşesc din experienţă şi informaţii (58, 64,70%). Şi în cazul acestui eşantion este evidentă creşterea procentuală a celor care percep biblioteca ca pe un spaţiu unde poate fi accesat gratis Internetul sau unde pot fi utilizate calculatoarele (de la 52% la 69%). Foarte importantă este şi creşterea procentului celor care văd în bibliotecă un sprijin pentru găsirea unui loc de muncă: de la 25% în 2009 la 36%, în 2014, ceea ce întăreşte convingerea că bibliotecarul s-a implicat în derularea de activităţi organizate în acest scop (cursuri formare, întâlniri cu specialişti). (vezi fig. nr.3.3.5)
  73. 73. 73 Fig. 3.3.5. Rolul bibliotecii publice, în opinia utilizatorilor bibliotecilor publice Analiza răspunsurilor pe medii rezidenţiale pune în evidenţă o mai mare susţinere a rolului bibliotecii prin tipurile de afirmaţii date de către oamenii de la sate, mai ales în 2011, cu procente uşor mai scăzute în 2014. Se poate concluziona că locuitorii oraşelor sunt mai rezervaţi în a recunoaşte bibliotecii rolurile definite, în special la nivelul anului 2014. Pe medii rezidenţiale, la nivelul anului 2011 au fost foarte mulţi cei din mediu rural care au perceput biblioteca ca un spaţiu de socializare (72%, comparativ cu 52% în oraşe), rol ce s-a diminuat la nivelul anului 2014 (66% pentru locuitorii satelor). Tot la sate, în 2011 erau mult mai mulţi comparativ cu urbanul cei care susţineau primirea unui sprijin de la bibliotecă în efortul de găsire a unui loc de muncă, şi în această privinţă observându-se o diminuare procentuală (de la 28 la 22%). Locuitorii satelor au apreciat într-o măsură mai mare decât cei de la oraş că biblioteca asigură accesul la internet şi la calculatoare (cca 60%), pornind de la starea materială şi dotarea gospodăriilor cu PC în rural. O schimbare evidentă se observă şi în mediul urban, unde a scăzut interesul pentru găsirea la bibliotecă a informaţiilor referitoare la alegeri locela, legi, taxe sau alte aspecte legale (de la 26%, în 2011 la15%, în 2014).
  74. 74. 74 Fig. 3.3.6. Rolul bibliotecii publice, pe medii rezidenţiale Ce doresc respondenţii din aceste studii să devină bibliotecile publice? Este o întrebare foarte importantă pentru programul Biblionet, din perspective asocierii acestuia cu asociaţia de profil a bibliotecilor. În opinia subiecţilor eşantionului la nivel naţional, biblioteca ar trebui să devină, în primul rând, un loc unde oamenii să găsească cărţi noi şi interesante (94% în 2009 şi 91%, în 2014). Procentul celor care echivalează spaţiul bibliotecii publice cu locul unde găseşte informaţii despre ceea ce te pasionează a scăzut de la 77%, în 2009 la 66%, în 2014. În schimb, se menţine destul de ridicat interesul populaţiei în privinţa posibilităţii utilizării calculatoarelor şi accesării internetului în cadrul bibliotecii publice (74% în 2009, 71% în 2014). O abatere consistentă de la această ierarhie corespunde anului 2011. 96% dintre intervievaţi şi-ar fi dorit biblioteca ca un spaţiu de socializare, spaţiul unde să se poată întâlni şi să-şi poată împărtăţi experienţa şi informaţiile. Era o nevoie stringentă a societăţii româneşti de spaţii de socializare, de discuţii. O a doua abatere consistentă în privinţa aşteptărilor de la biblioteca publică, la nivelul anului 2011, se referă la posibilitatea utilizării calculatorului. Astfel dacă în 2009 aproape 74% vedeau biblioteca ca un loc unde se accesează gratuit internetul, în 2011 ponderea a scăzut la 9%. În altă ordine de idei , tot în acest an scad aşteptările privind posibilitatea dotării cu cărţi noi şi înteresante (57%). Îngustarea pieţei muncii conduce la scăderea încrederii că biblioteca publică ar putea oferi un ajutor în găşirea unui loc de muncă (doar 5%). (vezi fig. nr. 3.3.7)
  75. 75. 75 Fig. 3.3.7. Rolul pe care ar trebui să-l aibă biblioteca publică, în opinia populaţiei investigate În 2014 aşteptările utilizatorilor privind rolul bibliotecii publice nu au cunoscut modificări semnificative faţă de cercetările anterioare. Prin comparaţie cu eşantionul national, nu mai sunt diferenţe mari între aşteptările din 2009 şi cele din 2011. Cunoscătorii realităţii din bibliotecile publice nu-şi proiectează aşteptări mult diferite în viitor. Cei mai mulţi utilizatori ai bibliotecii atribuie, în continuare, acestei instituţii culturale rolul de asigurare a fondului de carte (99,97,96%) şi de satisfacere a unor nevoi sufleteşti, ce ţin de pasiuni, de interese personale (86,85,83%). Se menţine ridicat şi procentul utilizatorilor care se aşteaptă ca biblioteca să asigure posibilitatea folosirii calculatoarelor (85,83,86%). Biblioteca publică se doreşte spaţiu de socializare, dar nu se constată creşterea foarte mare a procentelor (61,64,63%). În schimb au crescut uşor aşteptările privind perspectiva găsirii de informaţii despre un loc de muncă. (de la 45 la 52%) Valorile mult mai mari ale acestui item în cazul unor cunoscători ai bibliotecii publice arată orizontul de aşteptare privind instrumentele diverse de informare de care ar putea dispune această instituţie. Dacă privim comparativ valorile exprimate pe cele două eşantioane am putea spune că avem două ‘lumi’ distincte: cea care îşi proiectează aşteptările în raport cu biblioteca publică prin experientele îndepărtate pe care le-a avut şi sceptică în privinţa ancorării ei în problemele de zi cu zi şi o altă lume, a utilizatorilor care ştiu realităţile prezente şi înţeleg rolul limitat pe care aceasta îl poate îndeplini.
  76. 76. 76 Fig. 3.3.8. Rolul pe care ar trebui să-l aibă biblioteca publică, în opinia utilizatorilor bibliotecii publice Fig. 3.3.9. Rolul pe care ar trebui să-l aibă biblioteca publică, pe medii rezidenţiale Se observă o mare discrepanţă între realitate şi dorinţe în privinţa accesării gratis a Internetului din biblioteca publică, atât în mediul rural (27% diferenţa în 2011, 18% diferenţa în 2014) şi mai ales în mediul urban (24%, în 2011 şi în 2014).
  77. 77. 77 Fig. 3.3.10. Discrepanţe între rolul bibliotecii publice şi aşteptările populaţiei, pe medii rezidenţiale, în privinţa accesării Internetului În privinţa procurării de cărţi noi şi interesante din biblioteca publică, cel mai mare decalaj exista în mediul urban, la nivelul anului 2011 (12%), decalaj ce s-a redus considerabil la nivelul anului 2014 (4%) –a scăzut uşor nivelul aşteptărilor, în timp ce în mediul rural s-a adiminuat uşor (de la 11 la 10%). Fig. 3.3.11. Discrepanţe între rolul bibliotecii publice şi aşteptările populaţiei, pe medii rezidenţiale, în privinţa procurării cărţilor Dacă în 2011, atât în oraşe cât şi la sate, exista un mic decalaj (5%) între ceea ce s-ar dori să se întâmple în spaţiul bibliotecilor publice în priviţa schimbului de informaţii dintre
  78. 78. oameni şi ceea ce se realiza în acel moment, în 2014 populaţia consideră că se realizează prea mult în această direcţie, nu se doreşte mai mult 78 Fig. 3.3.12. Discrepanţe între rolul bibliotecii publice şi aşteptările populaţiei, pe medii rezidenţiale, în privinţa socializării în acest spaţiu La nivelul anului 2014, în mediul urban, este un interes mai mare decât în rural pentru susţinerea populaţiei de către bibliotecă în efortul găsirii unui loc de muncă (17,5% diferenţă între realitate şi aşteptări, faţă de 14% faţă de sate). Totuşi acest decalaj s-a diminuat în raport cu anul 2011, când în sate exista o diferenţă de 25,8%, iar la oraş de 19%. Fig. 3.3.13 Discrepanţe între rolul bibliotecii publice şi aşteptările populaţiei, pe medii rezidenţiale, în privinţa sprijinului pentru găsirea unui loc de muncă
  79. 79. Decalajul între realitate şi dorinţe s-a diminuat, la nivelul anului 2014, şi în privinţa furnizării de către biblioteca publică a informaţiilor referitoare la evenimente sociale, politice, legale: de la 26% în 2011, în mediul urban la 15% şi de la 22%, în 2011 la sate, la 14%. 79 Fig. 3.3.14 Discrepanţe între rolul bibliotecii publice şi aşteptările populaţiei, pe medii rezidenţiale, în privinţa furnizării informaţiei referitoare la alegeri, taxe, legi Credem totuşi că aceste opinii trebuie corelate cu puternica recesiune economică de la nivel global şi naţional. Un aspect important îl reprezintă afirmaţiile despre importanţa unor activităţi/funcţii ale bibliotecii publice. În opinia subiecţilor din sondajele reprezentative pentru populaţia de 15 şi peste, a crescut în importanţă doar rolul bibliotecii ca loc unde copiii merg pentru a fi ajutaţi să înveţe să citească, în limita marjei de eroare (de la 49%, în 2009 la 55% în 2014). Cea mai mare scădere se înregistrează în ceea ce priveşte ajutorul concret al unei informaţii pentru rezolvarea unei probleme concrete (18% diferenţa între 2009 şi 2011, însă doar 5% între 2009 şi 2014). Strâns legat de acest aspect este şi scăderea acordului că biblioteca publică este utilă pentru subiect ş familia sa (12%diferenţa între 2009 şi 2011, însă doar 2% între 2009 şi 2014) şi organizarea de evenimente/activităţi care pun accentul pe subiecte relevante - 9% (scădere în 2011 faţă de 2009). Şi în acest caz se constată o similitudine de percepţie a subiecţilor intervievaţi în 2009 şi în 2014, comparativ cu 2011 (vezi fig. nr.3.3.15 )
  80. 80. 80 Fig. 3.3.15 Rolul bibliotecilor publice, în opinia populaţiei investigate În opinia utilizatorilor se observă răspunsuri care se înscriu în tendinţa evoluţiei în timp, fără acea abatere a valorilor la nivelul anului 2009. O creştere procentuală semnificativă corespunde afirmaţiei potrivit căreia biblioteca publică este un loc unde copiii merg pentru a fi ajutaţi să înveţe (de la 46, în 2009 la 57%, în 2014), organizarea de activităţi şi evenimente (de la 43 la 52%) şi în ceea ce priveşte furnizarea unor informaţii privind sănătatea (de la 44 la 52%). Cea mai evidentă scădere corespunde rolului bibliotecii în găsirea unei informaţii practice, foarte importante pentru viaţa utilizatorului (de la 84 la 77%). Utilizatorii susţin într-o măsură mult mai mare faţă de cei din eşantionul naţional importanţa bibliotecii publice pentru viaţa personală (84,82,77% eşantion utilizatori, faţă de 60, 42, 55% eşantion naţional) sau pentru comunitatea căreia îi aparţin (93,90,91% eşantion utilizatori, faţă de 72%,59%,70% eşantion naţional). Pentru celelalte afirmaţii ce vizează rolul bibliotecii publice nu sunt mari diferenţe între eşantionul utilizatori şi eşantionul naţional (vezi fig. nr. 3.3.16)
  81. 81. 81 Fig. 3.3.16 Rolul bibliotecilor publice, în opinia populaţiei investigate Distribuţia răspunsurilor la acest set de întrebări, din perspectiva subeşantioanelor după medii rezidenţiale, evidenţiază faptul că răspunsurile subiecţilor sunt influenţate în unele cazuri de mediul în care locuiesc subiecţii. Astfel se remarcă asocierea bibliotecii cu un spaţiu unde merg copiii pentru a fi ajutaţi să înveţe mai degrabă în mediul rural, mai pregnant la nivelul anului 2011 (cu o diferenţă de 33%între urban şi rural), dar destul de importantă şi la nivelul anului 2014 (diferenţă de 18%). Fig. 3.3.17 Rolul bibliotecilor publice, ca loc unde copiii merg pentru a fi ajutaţi să citească, pe medii rezidenţiale
  82. 82. Un decalaj destul de însemnat rural-urban (de 7% în 2014 şi de 8% în 2014) se menţine şi în ceea ce priveşte asocierea bibliotecii cu un spaţiu în care pot fi găsite informații privind sănătatea. Tot cei din mediul rural apreciază într-o măsură mai mare rolul bibliotecii pentru viaţa comunităţii (în 2014 cu 8% mai mulţi decât cei din oraşe, care au şi alte oportunităţi) sau faptul că în acest cadru se organizează diferite tipuri de activităţi (tot în 2014, cu 6% mai mulţi locuitori din sate faţă de cei din oraş apreciază acest rol). 82 Fig. 3.3.18. Rolul bibliotecilor publice, în opinia populaţiei, pe medii rezidenţiale Despre rolul în viitor a unor activităţi desfăşurate în biblioteca publică sunt unele diferenţe notabile între cele trei cercetări realizate la nivel naţional. Însă se pot observa şi elemente comune: menţinerea la cote ridicate, în toate cele trei cercetări, a activităţilor care suplinesc deficitul de informare, formare scolară şi profesională: biblioteca ar trebui să asigure informaţii la zi pentru școală sau lucru şi să îi ajute pe copii să învețe să citească (între 75 şi 85%) Comparativ cu sondajul realizat în 2009, în 2014 populaţia investigată consideră că bibliotecile publice ar trebui să fie în mai mare măsură locul în care oamenii să poată utiliza calculatoarele pentru a comunica cu rudele şi prietenii, (creştere de la 43 la 52%). Găsirea la bibliotecă a informațiilor privind serviciile guvernamentale este susţinută într-o mai mică măsură în 2014 (scăderea faţă de 2009 este cu 18 procente). (vezi fig.nr. 3.3.18)
  83. 83. Fig. nr. 3.3. 19. Aşteptări privind activităţi/funcţii ale bibliotecilor publice la nivel naţional 83 În opinia utilizatorilor bibliotecii publice, despre rolul/ponderea pe viitor a unor activităţi desfăşurate în biblioteca publică sunt unele diferenţe semnificative. În primul rând se consideră că bibliotecile publice ar trebui să fie în mai mare măsură locul în care oamenii să poată utiliza calculatoarele pentru a comunica cu rudele şi prietenii (creştere cu 31%, în 2014 faţă de 2011). Fig. nr. 3.3. 20. Aşteptări privind activităţi/funcţii ale bibliotecilor publice la nivelul utilizatorilor
  84. 84. 84 Ca şi în cazul populaţiei totale investigate, valori procentuale foarte mari sunt observate pentru activităţile care suplinesc deficitul de informare, formare şcolară şi profesională. Fig. nr. 3.3.21. Aşteptări privind activităţi/funcţii ale bibliotecilor publice la nivelul utilizatorilor Dacă în cazul populaţiei totale investigate, interesul pentru utilizarea în viitor a calculatoarelor bibliotecii publice pentru jocuri era destul de redus (21-22%), în cazul utilizatorilor publici se observă o creştere, de la 19% în 2009, la 28% în 2014. (vezi fig.nr. 3.3.22)
  85. 85. 85 Fig. nr. 3.3.22. Aşteptări privind activităţi/funcţii ale bibliotecilor publice la nivelul utilizatorilor Tabelul 5. Semnificaţia codurilor din graficele 3.3.23. – 3.3.26 1 copiii să-și poată face temele 2 să pot găsi informații la zi pentru școală sau lucru 3 copiii să poată găsi materiale și surse care să îi ajute să învețe să citească 4 ar trebui să se desfășoare activități și evenimente care să pună accentul pe subiecte relevante în viața mea 5 oamenii să poată utiliza calculatoarele pentru a juca jocuri 6 oamenii să poată utiliza calculatoarele pentru a comunica cu rudele și prietenii 7 să pot găsi informații privind serviciile guvernamentale Printre cele mai evidente diferenţe pe medii rezidenţiale sunt cele referitoare la: posibilitatea ca oamenii să poată utiliza calculatoarele pentru a comunica cu rudele și prietenii (cu 25% mai mari aşteptările la sat, în 2011 şi cu 16%, în 2014), oamenii să poată utiliza calculatoarele pentru a juca jocuri (diferenţa era de 21% între urban-rural, în 2011 şi de 12% în 2014), precum şi posibilitatea ca fie ajutaţi să învețe să citească copiii (diferenţa era de 17% între urban-rural, în 2011 şi de 10% în 2014).
  86. 86. 86 Fig. nr. 3.3. 23. Aşteptări privind activităţi/funcţii ale bibliotecilor publice la nivelul populaţiei investigate în 2014 Fig. nr. 3.3. 24. Aşteptări privind activităţi/funcţii ale bibliotecilor publice la nivelul populaţiei investigate în 2011
  87. 87. 87 Fig. nr. 3.3. 25. Aşteptări privind activităţi/funcţii ale bibliotecilor publice la nivelul populaţiei investigate în mediul urban, comparativ 2011 şi 2014 În mediul rural, în 2014 se observă un procent mai mic faţă de 2011 în special în rândul celor care doresc ca biblioteca publică să fie spaţiul unde calculatoarele să fie utilizate pentru jocuri (scădere de la 42 la 27%) sau unde pot fi obţinute informaţii referitoare la serviciile guvernamentale (scădere cu 18%). Fig. nr. 3.3. 26. Aşteptări privind activităţi/funcţii ale bibliotecilor publice la nivelul populaţiei investigate în mediul rural, comparativ 2011 şi 2014
  88. 88. 88 3.4. Rolul bibliotecarilor în opinia utilizatorilor serviciilor furnizate de bibliotecile publice Un rol important în îndeplinirea menirii bibliotecii îl au angajaţii acestor instituţii – bibliotecarii. Principalele sarcini ale bibliotecarilor, în opinia intervievaţilor, sunt cele tradiţionale: ajutor acordat beneficiarilor pentru găsirea cărţilor căutate (91%, 82%, 89%) şi pentru utilizarea surselor de informare din cadrul bibliotecii (79,66,77%). Analiza comparativă a răspunsurilor furnizate de subiecţii intervievaţi la nivel naţional arată, faţă de cercetările precedent, modificarea percepţiei de către intervievaţi în privinţa implicării bibliotecarului în sprijinirea populaţiei pentru utilizarea calulatoarelor şi a internetului: creştere de la 26% în 2009 la 39%, în 2014 . Al doilea grup de sarcini realizate de bibliotecar sunt cele privind învăţarea utilizatorilor să folosească diferite instrumente de informare şi de lucru cu calculatorul. În perioada luată în studiu, se observă o diminuare procentuală a celor care văd în bibliotecar un organizator al evenimentelor comunitare, dar mai ales a celor care au observat că bibliotecarii solicită sugestii din partea comunităţii pentru activităţile organizate în cadrul bibliotecii (scădere accentuată, de la 60% la 45%). (vezi fig.nr. 3.4.1). Fig.nr. 3.4.1 : Rolul bibliotecarului în opinia subiecţilor din eşantionul naţional
  89. 89. Şi în eşantioanele de utilizatori procentele cele mai mari corespund afirmaţiilor care definesc rolul traditional al bibliotecarului: furnizarea cărţilor (95-97%) şi a ajutor acordat pentru folosirea diverselor surse de informare (între 87 şi 90%). O creştere procentuală considerabilă (de 29%) se observă în privinţa sprijinului acordat de bibliotecari pentru ca utilizatorii să folosească calculatorul şi internetul. (vezi fig.nr.3.4.2) 89 Fig.nr. 3.4.2: Rolul bibliotecarului în opinia utilizatorilor serviciilor bibliotecii publice, în 2009, 2011 şi 2014 Se impune astfel necesitatea ca bibliotecarul să ştie să utilizeze calculatorul şi internetul, motiv pentru care bibliotecarul ar trebui instruit în această direcţie. Introducerea în program a bibliotecii din localitate a făcut ca utilizatorii să-şi dezvolte aşteptări mai mari de la bibliotecar ca facilitator comunitar. (vezi fig. nr. Fig.nr. 3.4.2). În general aşteptările utilizatorilor de la bibliotecari sunt mai mari decât la nivel general, pe toate segmentele de servicii. Interesantă este analiza rolului atribuit bibliotecarului în funcţie de mediul rezidenţial al intervievaţilor.
  90. 90. 90 Dacă apreciem că rolul atribuit bibliotecarului este rezultatul unei experienţe persoanale, putem spune că, se constată următoarele: la nivelul anului 2011 gradul de nemulţumire faţă de bibliotecar este mai mare la sate şi este legat de faptul că acesta nu are timp să caute informaţiile solicitate (mai puţin apreciat acest rol în 2014 cu 36% în sat, faţă de 24%, la oraş; la nivelul anului 2014 este mai evidentă importanţa bibliotecarului din mediul rural pentru sprijinirea celor care doresc să înveţe să acceseze internetul sau să folosească calculatorul (creşterea procentului cu 36% la sat, faţă de 22% în oraşe). În ceeaşi perioadă de referinţă a scăzut şi măsura în care oamenii consideră că bibliotecarii ar trebui să solicite sugestii din partea comunității pentru viitoarele activităţi și evenimente în cadrul bibliotecii: cu 46%, în mediul urban şi cu 39%, în mediul rural. În 2014 sunt mai puţini cei care consideră că rolul bibliotecarilor este de a desfășura activități şi evenimente comunitare: cu 31% în urban şi cu 24% în rural. În schimb a crescut procentul celor care consideră că rolul bibliotecarilor este de a-i ajuta pe utilizatorii bibliotecii să găsească cărțile căutate: cu 37% în urban şi cu 32% la sate. Graficul de mai jos arată mai degrabă o similitudine a răspunsurilor date , indiferent de mediul rezidenţial al celor intervievaţi, şi o delimitare a categoriilor, în funcţie de anul cercetării (diferenţe de percepţie în funcţie de anul cercetării). Fig.nr. 3.4.2: Rolul bibliotecarului în opinia populaţiei, pe medii rezidenţiale - 2009, 2011 şi 2014
  91. 91. 91 3.5. Impactul închiderii bibliotecilor asupra comunităţilor, familiilor şi persoanelor Impactul negativ resimţit de închiderea bibliotecii publice la nivelul comunităţii, pe baza răspunsurilor subiecţilor din eşantionul naţional este, cumulând total de acord cu oarecum de acord, de 81% în 2014, faţă de 75% în 2011 şi 79% în 2009. Deşi frecventează biblioteca doar 17% dintre persoanele intervievate, se constată că subiecţii evaluează, în proporţie foarte mare, că ar fi o măsură complet greşită închiderea bibliotecii din localitatea lor. Aşa cum era de aşteptat, utilizatorii susţin, într-o proporţie ceva mai mare, impactul negativ al unei astfel de decizii. Luând în calcul marja de eroare a eşantionului de 3,5%, putem spune că nu sunt diferenţe pe fiecare treaptă de apreciere. (vezi fig. nr. 3.5.1) nici acord, nici dezacord 11 13 8 6 8 6 Fig. 3.5.1 Impactul închiderii bibliotecii publice asupra comunităţii, la nivelul populaţiei investigate (diferenţa până la 100% rerpezintă NŞ/NR) La nivelul utilizatorilor serviciiilor bibliotecilor publice se constată că, privind comparativ cele trei valuri de cercetare, se păstrează păstrează, în linii mari, aceleeaşi valoare, în jur de 89%. Totuşi impactul închiderii bibliotecii publice ar fi mai mare în rândul utilizatorilor decât la nivel general: 89% în la utilizatori şi 78% la nivelul populaţiei. (vezi fig.3.5.1)
  92. 92. 92 Impactul închiderii bibliotecii publice ar fi resimţit mai puternic în mediul rural,atât în opinia subiecţilor din eşantionul 2014 (82%), dar mai ales a celor intervievaţi în 2011 (86%) – fapt explicat prin absenţa instituţiilor culturale, în mare măsură, în sate. nici acord, nici dezacord 13,5 6,6 9,0 7,7 Fig.3.5.2 Impactul închiderii bibliotecii publice asupra comunităţii, la nivelul populaţiei satelor şi oraşelor, în perioada analizată (diferenţa până la 100% rerpezintă NŞ/NR) Un alt palier de măsurare a impactului închiderii bibliotecii publice este cel la nivelul familiei subiectului. Subiecţii intervievaţi în sondajul naţional estimează un impact mult mai mic asupra familiilor decât asupra comunităţii (valoare medie de 51% asupra familiei, faţă de 78%-asupra comunităţii - valoare ce corespunde celor care sunt total sau oarecum de acord cu faptul că închiderea bibliotecii ar avea un impact negativ). Valorile comparative pe cele trei valuri de cercetare arată o scădere a impactului închiderii bibliotecii publice asupra familiei utilizatorilor. (vezi fig.nr. 3.5.3).

×