Există în literatura română câteva capodopere care au inspirat cineaști cunoscuți la realizarea unor filme mult apreciate de cititori și spectatori. Uele dintre ele au devenit capodopere ale artei filmului și au fost in consecință laureate la Festivaluri internaționale sau/și au cunoscut o mare afluență de spectatori în timpul deceniilor trecute de la realizarea lor... In acest pps am reunit trei dintre aceste filme celebre – Moara cu noroc, Pădurea Spânzuraților și Cel mai iubit dintre pământeni.

1. ECRANIZĂRI
din LITERATURA ROMÂNĂ (1)
AUTOR PPS – Adrian Toia
Muzica și dialogurile - YOUTUBE
Avans Automat

2. Nuvela a fost ecranizată în 1955 de către regizorul Victor Iliu,
după scenariul semnat de Alexandru Struțeanu și TitusPopovici.
Filmul a fost nominalizat la Palm d‘Or la Festivalul Filmului de la Cannes.

3. TEXTE și IMAGINI
https://ro.wikipedia.org
https://ro.wikisource.org
http://aarc.ro
http://clubdefilm.blogspot.com
www.cinemagia.ro
www.istoriafilmuluiromanesc.ro
www.bookblog.ro
www.referatele.com
www.youtube.com
Ecranizare regizată de Victor Iliu
după nuvela
"Moara cu noroc" de Ioan Slavici.
Acțiunea se petrece în anii 1870.
Cizmarul Ghiță, familist și cu oarece „chiag”,
renunță să mai repare cizmele sătenilor
și împreună cu frumoasa sa soție Ana,
cumpară un han, destul de izolat,
din apropierea Aradului.

4. Ghiță are un sentiment de inferioritate
și identifică sărăcia cu lipsa de demnitate.
De aceea doreşte să se îmbogăţească
pentru a fi cineva, pentru a fi respectat.
Dorința sa de a avea cât mai mulți bani
îl face să se asocieze cu Lică Sămădăul
un tâlhar la drumul mare.

5. Lică Sămădăul, era un om de 36 de ani,
înalt, uscățiv și supt la față, cu mustața lungă,
cu ochii mici și cu sprâncenele dese și împreunate.
Lică era porcar, însă dintre cei ce poartă
cămașă subțire și albă ca floricele,
pieptar cu bumbi de argint
și bici de carmajin, cu codoriștea de os
împodobit cu flori tăiate și cu ghintulețe de aur.

6. Ahtiat după bani, cârciumarul Ghiță
se asociază la tâlhării cu Lică Sămădăul.
Ghiță intră în mecanismul afacerilor necinstite ale lui Lică

7. Secvența antologică a călăreţilor lui Lică Sămădăul venind la han, profilaţi pe lumina asfinţitului

8. Lică Sămădăul pune ochii pe hangiță, încercând chiar s-o seducă
Ea, crezându-se părăsită,
se abandonează în braţele lui.

9. Ghița este cuprins de setea de răzbunare,
după ce Lică o seduce pe Ana
și se hotărăște să-l dea prins pe Lică jandarmului Pintea.

10. Apoi, știindu-se vinovat și el de trădarea Anei,

11. Ghiță o ucide
într-un acces de gelozie,
amestecat bizar cu duioșie,

12. Și va fi, la rândul lui, ucis din ordinul lui Lică.

13. Pentru a purifica locul afacerilor necurate și al crimelor făptuite, un incendiu mistuie cârciuma

14. Pintea îl încercuiește pe Lică,

15. dar porcarul,
se sinucide aruncându-se în flăcări

17. TEXTE și IMAGINI
https://ro.wikipedia.org
http://ziarullumina.ro
https://printrerafturi.wordpress.com
https://literaturasiraftulcucarti1.wordpress.com
www.youtube.com
www.news.ro
www.cinemagia.ro
www.digi24.ro
www.filmedefestival.ro
www.historia.ro
www.bookblog.ro
Regizat de Liviu Ciulei,
după un scenariu semnat de Titus Popovici,
a fost primul film românesc
care a obţinut o largă recunoaştere internaţională.
În anul 1965, participând
la Festivalul Internațional al Filmului de la Cannes, Franța,
regizorul Liviu Ciulei a fost recompensat cu Premiul pentru regie.
Filmul a primit Premiul de excelență pentru calitatea imaginii
la cel de al Vi-lea congres UNIATEC de la Milano.

18. Romanul lui Rebreanu a fost Inspirat
de un eveniment real, condamnarea la moarte
și apoi executarea prin spânzurare
a lui Emil, fratele scriitorului, ofițer în armata Austro-ungară,
care a încercat să dezerteze și să ajungă în liniile românești.

19. Bologa, un tânăr ofițer român
din Armata Austro-Ungară,
este trimis să lupte
pe Frontul Românesc
împotriva conaționalilor săi.
Acțiunea se petrece
în timpul Primului Război Mondial.

20. El asistă la execuția
ofițerului ceh Svoboda
(nume simbolic ce înseamnă
„libertate” în limba cehă)
după ce făcuse parte
din Curtea Marțială
care îl condamnase
la moarte prin spânzurare.

21. Svoboda este adus la locul execuției

22. Înainte de execuție
îl întâlnește pe căpitanul Klapka,
venit de pe un front
unde fuseseră executaţi
mulţi oameni prin spânzurare.

23. lui Svoboda i se citește sentința
În prezența comandanților și a trupelor,
și este executat

24. Discuțiile avute
mai târziu cu Klapka
îl fac să înțeleagă
nedreptatea războiului
și să-i pună
probleme de conștiință,
fiind nevoit să aleagă
între două opțiuni
care se excludeau reciproc,
respectarea datoriei față de
armata austro-ungară
și aceea de inamic
al propriului popor.

25. Aflând că divizia sa
va fi mutată pe frontul românesc,
el trece printr-o criză psihologică
și se hotărăște să dezerteze
dar este grav rănit în urma
unui atac neașteptat al inamicului

26. Rupe logodna cu ea, și este izgonit din casă
fiind acuzat de crearea unei tulburări antinaționale.
Obține un concediu medical
și se întoarce la Parva,
unde își surprinde logodnica Marta,
conversând în ungurește
cu un ofițer de honvezi, care îi făcea curte.

27. Întors la Lunca, o întâlnește și se îndrăgostește de Ilona
fata unui soldat în casa căruia a fost îngrijit după rana primită

28. Apostol Bologa
se logodește cu Ilona,
dându-și seama că o iubește.

29. Fiind numit în juriul Curții Marțiale
care urma să judece a doua zi 12 țărani români,
învinuiți de fraternizare cu inamicul,
refuză să devină complice
la condamnarea unor oameni nevinovați,
se hotărăște să traverseze liniile frontului
pentru a ajunge la români, dar este prins de o patrulă.
Cu ocazia percheziției se găsește asupra sa
o hartă cu pozițiile trupelor,
și este acuzat de dezertare la inamic și trădare.

30. Bologa refuză cu încăpățânare
să se apere în fața Tribunalului Militar,
în ciuda insistențelor căpitanului Klapka,
și este condamnat la degradare militară
și moarte prin spânzurare.

31. La închisoare, este vizitat de Ilona
care-i aduce merinde
pentru o ultimă masă și ultima întâlnire.

32. Este dus la spânzurătoare în zorii zilei,
și moare cu gândul la Ilona
„cu ochii însetați de lumina răsăritului”
și cu privirile îndreptate
„spre strălucirea cerească”

33. Cel mai iubit dintre pământeni
este un film românesc din 1993,
în regia lui Șerban Marinescu,
inspirat din romanul omonim al lui Marin Preda.

34. Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
este ultimul roman scris de Marin Preda.
Romanul este o frescă a României
din 1945 până în 1964.
În anii '80 romanul a fost publicat
în trei ediții, în 1980, 1984 și 1987.
Cartea a fost ecranizată în 1993,
în regia lui Șerban Marinescu
care a fost și autorul scenariului.
TEXTE și IMAGINI
https://ro.wikipedia.org
https://en.wikipedia.org
https://ro.wikisource.org
www.imdb.com
www.cinemagia.ro
www.youtube.com

35. Romanul povestește
despre un intelectual,
profesor de filozofie,
a cărui viață
este zdrobită
după ce este întemnițat
pe baza unor acuzații false
la sfârșitul
perioadei staliniste.

36. Știi unde suntem aici ?
La miliție.... Miliţie pă dracu, suntem la Securitate...
Nu-i tot un drac...
Petrini, profesor universitar,
e ridicat de Securitate,
din căminul său,
supus unei anchete,
judecat și condamnat.

37. Petrini a fost arestat
chiar în propria lui casă.
de 3 ofițeri, care l-au dus
la securitate unde i s-a cerut
să scrie tot ce știa
despre o organizație teroristă

38. Scrie....
Ce să scriu ?

39. Lasă că scriu eu... Spune !

40. Ce să spun ?

41. Cum a fost cu Sumanele negre

42. Sunt om serios, sunt profesor universitar, sunt filozof…

43. Prostia se plătește...

44. Ce spui dacă îți dovedim
cu acte că ești terorist
E o greșeală, o confuzie

45. Ce confuzie...
Uite aici,
scrie negru pe alb

46. Daca ni-i spui pă aia....

47. Domnule, ciupește-mă de nas...

48. O să te duci intr-o celulă

49. Întemniţat, Victor Petrini va cunoaşte infernul închisorilor comuniste
şi pe cel al muncii forţate, la canal şi într-o mină.

50. Victor Petrini își amintește
despre lupta sa pentru supraviețuire în închisoare.

56. La ieşirea din închisoare
Petrini trebuie
să înceapă de la zero.
Este trimis la „munca de jos”,
într-o uzină şi apoi
la deratizarea oraşului.
El obține un post
de controlor de dăunători
și se ocupă
cu uciderea șobolanilor.
Intr-o zi este chemat
La Serviciul de Cadre...

57. Ce faci dom’le ?
Mi s-a spus să vin aici
Nu, mulțumesc

58. Petrini, tu ai fost profesor universitar ?
și...tu ai predat filozofia ?
Și studenții te-asculta ?

59. ....bineînțeles...
Și la Slănic ce-ai făcut ?Știți foarte bine ce am făcut acolo....
Ce ai zis tu, ca filozof,
când te-ai trezit cu roaba-n mână ?

60. Un simplu profesor
Un simplu profesor ?
Zece ani
Dă-mi două idei filozofice
Filozofice…?

61. Cuget deci exist
E a unui mare gânditor francez

62. Mare brânză !
Cum adică...
dacă nu gândesc nu exist ?
Totul este bine
in cea mai bună
dintre lumile posibile

63. Asta este o lozincă.
O fi din Marx
Să-ți dau eu una
care nu sunt mare filozof.
Omul e un intrigant

64. Vei fi de acord,
filozofic vorbind,
să te dau afară ?
Și să-ți vâr la dosar....

65. O să te avansam, acolo la tine,
la deratizare,
nu la bibliotecă...

66. „Dacă dragoste nu e, nimic nu e...”
Sunt cuvintele
cu care se încheie
romanul și filmul.