Proiectul ştiinţific "MIgraţie şi identitate în spaţiul cultural românesc. Abordare multidisciplinară" este implementat de Academia Română, Filiala Iaşi. Unul dintre rezultatele cercetării va consta într-un ghid cultural destinat Institutelor Limbii Române din Italia, Spania şi Franţa sau oricărei entităţi interesate. CUltura tradiţională românească va reprezenta una din temele investigate în acest suport didactic.

1. Ghid pentru acasă – un posibil suport
didactic dedicat generaţiei a doua de
imigranţi români
Proiect sus inut de un grant al Ministerului Cercetării iț șProiect sus inut de un grant al Ministerului Cercetării iț ș
Inovării din România, CCCDI - UEFISCDI, PN-III-Pl-1.2-Inovării din România, CCCDI - UEFISCDI, PN-III-Pl-1.2-
PCCDI-2017-0116 I 48PCCDl / 2018, în cadrul PNCDI IIIPCCDI-2017-0116 I 48PCCDl / 2018, în cadrul PNCDI III
Simpozionul internaţional “Valori europene în patrimoniul naţional”,
Iaşi,7-8 iunie 2018

3. Studii numeroase despre
migraţie
• analize economice
• statistici aproximative
• implicaţii politice
• radiografii sociale

4. Nevoia de a înţelege gesturile
părinţilor
• I.N. o imigrantă din Bulgaria ce trăieşte la
Munchen, descrie astfel provocarea culturală:
“Mi-a fost foarte greu să le explic copiilor mei de
ce nu sunt deloc ouă roşii aici în Germania. Aşa că
le-am spus că noi suntem bulgari, Paştele nostru nu
este în ziua aceea şi ouăle noastre sunt roşii”
(Evgenia Kr steva-Blagoeva,ǎ Food and Migration: The Case of Bulgarians in
Munich, în Klaus Roth, Robert Hayden (coord.) Migration in, from and to
Southeastern Europe. I. Historical and cultural Aspects. Berlin: Lit Verlag,
2011, 261).

5. Educaţia tradiţională oferă un punct
stabil în contextul schimbărilor
• „din cele ce mi-a fost dat să cunosc, problema
sincronizării la noile realităţi este, în special, a
celor şcoliţi. Ţăranii şi ţărancele noastre se
readaptează incredibil de uşor. Ajunşi în
Europa, adesea cu mai mulţi membri ai familiei,
venind de-a dreptul prin păduri ori prin
portbagajele autoturismelor, fac nunţi,
cumetrii, ies la frigărui în fiecare week-end,
mănâncă în continuare mămăliguţă” (Lucreţia
Bârlădeanu, Scrisori din Paris…, p. 26)

6. “Vademecum” – ce şi cum
explicăm?
• the immigrants’ ways of belonging
versus
the immigrants’ ways of being
(Levitt Peggy, Nina Glick-Schiller, Conceptualizing
simultaneity: A transnational social field perspective on
society, în “International Migration Review”, 2004, 38: 605)

7. Capitole din ghidul cultural
• Sărbătorile – de ce sunt altfel decât restul
zilelor?
» Suntem foarte diferiţi?
• Evenimentele mari ale vieţii – ce rost au
obiceiurile din România?
» Suntem foarte diferiţi?

8. De Paşti

9. Nou Ruz/Nowruz/Nevruz/Navruz
•comunităţi care au făcut parte din Imperiul Persan antic (Iran, Azerbaijan,
Pakistan, Turcia, Afganistan, Tajikistan, Uzbekistan), zoroastrieni (religie dualistă
ai cărei adepţi au trecut în bună parte la islam), kurzi, popoare anatoliene care au
păstrat această sărbătoare preislamică. Sărbătoresc Anul nou la 21 martie şi turcii
şi tătarii din Dobrogea.
© Mihaela Bucin

10. Cum şi de ce poate fi
predat folclorul?
• strategia valorifică elementele deja
cunoscute de elevi;
• este stimulat dialogul, discuţia maieutică,
pentru a oferi satisfacţia propriei
descoperiri;
• dublă finalitate: cultura defineşte şi
uneşte; tânăra generaţie se autocunoaşte
prin raportarea istoriei personale la
practicile culturale din jur.

11. Vă mulţumesc pentru atenţie!