2. CĂTRE UTILIZATORI
în cazul în care elaborările prezintă interes pentru D-voastră şi doriţi să Vă familiarizaţi cu ele
mai profund sau să le procuraţi, Vă propunem coordonatele elaboratorilor:
Denumirea Adresa Telefoanele E-mail, Web page
Institutul de Cercetări pentru MD-3001,mun.Bălţi, 0-231 3-31-51, 3- selecţia @beltsy.md,
Culturile de Câmp str.Calea leşilor, 28 02-21 www.agriculture.md/selectia
Institutul de Cercetări Ştiinţifice MD-4834,jud.Chişinău, 24-55-71, 24-45- porumbeni@agriculture.md
pentru Porumb şi Sorg sect.Criuleni, s.Paşcani 55 www.agriculture.md/porumbeni
(I.C.Ş.P.S.)
Filiala pentru Plante Aromatice şi MD-2018, mun.Chişinău, 55-46-15, 53-20- fpam@agriculture.md
Medicinale a I.C.Ş.P.S. str.Munceşti, 426 87 www.agriculture.md/fpam
FILIALA din Cahul a I.C.Ş.P.S. MD-3901,or.Cahul, 0-239, 2-49-44, 2-
str.Garoafelor, 1 18-95
Institutul Naţional al Viei şi MD-2019, mun.Chişinău, 76-16-22, 76-27- invv@agriculture.md
Vinului (I.N.V.V.) str.Grenoble, 128 22 www.agriculture.md/invv
Institutul de Cercetări pentru MD-2019, mun.Chişinău, 78-77-53, 79-39- icp@agriculture.md
Pomicultură str.Costiujeni, 14 78 www.agriculture.md/icp
Institutul de Cercetări Ştiinţifice şi MD-2093, mun.Chişinău, 57-04-86, 57-04- tutunix@agriculture.md
Construcţii Tehnologice pentru orăş.Grătieşti, str.Prieteniei, 8,8 www.agriculture.md/tutun
Tutun şi Produse din Tutun 1
Institutul de Cercetări pentru MD-2070, mun.Chişinău, 46-04-86, 46-04- icpa_dimo@agriculture.md
Pedologie şi Agrochimie "Nicolae str.Ialoveni, 100 87 www.agriculture.md/dimo
Dimo"
Institutul Naţional de Zootehnie şi MD-6525, mun.Chişinău, 38-43-50, 38-43- tevit@agriculture.md
Medicină Veterinară "Tevit" sect.Anenii Noi, 51 www.agriculture.md/tevit
s.Maximovca
Filiala pentru Creşterea Porcinelor MD-3500, or.Orhei, 0-235, 2-63-50, 2- fcp@orhei.moldtelecom.md
str.Nistreană, 50 61-25
Institutul de Cercetări Ştiinţifice MD-2068, mun.Chişinău, 49-86-38, 43-86- mecagro@agriculture.md
pentru Mecanizarea şi str.Miron Costin, 7 38 www.agriculture.md/meca gro
Electrificarea Agriculturii
"Mecagro"
Institutul de Cercetări Ştiinţifice şi MD-2014, mun.Chişinău, 24-24-91, 24-16- icsptia@agriculture.md
Proiectări Tehnologice pentru str.Mihail Kogălniceanu, 63 76 www.agriculture.md/icsptia
Industria Alimentară
Centrul Ştiinţific de Producţie MD-2060, mun.Chişinău, 52-37-78, 52-11- tis@agriculture.md
"Tehnologii Informaţionale şi bd.Cuza-Vodă, 5/1 90 www.agriculture.md/tis
3. Sisteme"
Institutul de Protecţie a Plantelor MD-2026, mun.Chişinău, 56-83-58, 77-96- icpp @ agriculture.md
bd.Dacia, 58 41 www.agriculture.md/icpp
Institutul de Economie şi MD-2005, mun.Chişinău, 22-69-86, 22-48- imdr @ agriculture . md
Perfecţionare în domeniul bd.Renaşterii, 10/1 42
Agroalimentar
Staţia de Cercetări Ştiinţifice MD-2014, mun.Chişinău, 24-15-47, 24-22- scsp@ agriculture.md
pentru Piscicultura str.Cosmonauţilor, 6 63
Universitatea Agrară de Stat din MD-2049, , mun.Chişinău, 24-64-22, 24-62- uasm @ agriculture.md
Moldova str.Mirceşti, 44 80 www.uasm.md
Staţiunea de Stat pentru MD-2066, mun.Chişinău, 47-32-65, 47-32-
încercarea Maşinilor str.Vadul-lui-Vodă, 100 93
Centrul Ştiinţific de Producţie MD-2005, inun.Chişinău, 24-34-72, 24-30-
pentru Deservire Agrochimică str.Cosmonauţilor, 6 66
4. CUPRINS
Către utilizatori............................................................................... 3
I. Protecţia, ameliorarea şi sporirea fertilităţii solului.......................... 5
II. Culturile de câmp............................................................................ 13
III. Pomicultura.................................................................................... 40
IV. Viticultura şi vinificaţia................................................................... 44
V. Protecţia plantelor......................................................................... 53
VI. Zootehnie şi medicină veterinară.................................................. 60
VII. Industria alimentară....................................................................... 70
VIII. Mecanizarea şi electrificarea......................................................... 74
IX. Economie....................................................................................... 85
5. I PROTECŢIA, AMELIORAREA Şl SPORIREA FERTILITĂŢII SOLULUI
INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU PEDOLOGIE
Şl AGROCHIMIE "NICOLAE DIMO"
Metodologia valorificării superioare a solului în noile condiţii de gospodărire a terenurilor
agricole
Autori: S.Andrieş, V.Cerbari, A.Banaru ş.a.. (Chişinău, 1999)
În "Metodologie..." sunt expuse succint, însă concret, modele şi prescripţii de executare a
lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, tehnologii de ameliorare şi gospodărire eficientă a fondului
funciar în unităţile agricole, diferite ca suprafaţă şi formă de proprietate, situate în zone cu
diverse condiţii pedoclimatice, în baza cunoştinţelor profunde despre sol şi potenţialul său
productiv se stabilesc diferenţiat tehnologii de exploatare a terenurilor agricole în vederea
obţinerii unor rezultate cât mai bune la valorificarea lor economică.
O deosebită atenţie se acordă învelişului de sol şi reliefului ca factori principali de
apreciere a pretabilităţii şi favorabilităţii terenurilor pentru diferite folosinţe şi culturi agricole.
Contribuţii substanţiale s-au adus stabilirii tipurilor de asolamente, inclusiv celor antierozionale,
sortimentului de culturi, în funcţie de diversitatea condiţiilor pedologice, de relief şi
socioeconomice. Se prezintă modele integrate de fertilizare a culturilor agricole în asolamente,
bazate, în special, pe aplicarea resurselor locale de substanţe organice şi nutritive. Se propun
modele, recent elaborate, privind înfiinţarea şi exploatarea raţională a plantaţiilor pomiviticole pe
terenuri cu diverse suprafeţe. Sunt argumentate modele de tehnologii avansate de cultivare a
culturilor legumicole pentru obţinerea recoltelor scontate şi ecologic pure.
În scopul dezvoltării bazei informaţionale a cadastrului şi Monitoringului funciar şi al
exercitării controlului de stat asupra modului de folosire a terenurilor privatizate se prezintă
Certificatul de calitate a solurilor şi al capacităţii de producţie a învelişului de sol.
Tehnologiile incluse în "Metodologie ..." sunt destinate deţinătorilor de terenuri agricole
privatizate, fermierilor, asociaţiilor de gospodării ţărăneşti, specialiştilor în agricultură, instituţiilor
de cercetare şi învăţământ în domeniu, serviciului ecologic.
6. Gestionarea şi protecţia resurselor de sol (Chişinău, 2000)
Autor: V.Cerbar
Sunt analizate problemele degradării pedodiversităţii Republicii Moldova, sub influenţa
impactului antropic cauzat de valorificarea intensivă şi incorectă a acestora timp îndelungat. Ca
urmare, starea de calitate a învelişului de sol s-a agravat considerabil: au crescut suprafeţele cu
soluri erodate, afectate de alunecări de teren, salinizate, dehumificate, sărăcite de elemente
nutritive, poluate etc.
Este elaborată şi propusă o strategie amplă de combatere a degradării solurilor,
transpunerea în viaţă a căreia va fi realizată în cadrul activităţilor de amenajare teritorială, prin
întocmirea proiectelor respective şi realizarea programului de dezvoltare durabilă a agriculturii
din Moldova.
Sistemul informaţional privind calitatea învelişului de sol al Republicii Moldova (banca de
date). (Chişinău, 2000).
Autori:A.Andrieş, A.Banaru, I.Burlacu, V.Cerbari ş.a
Sistemul informaţional însumează datele de bază pentru stabilirea măsurilor de protecţie,
ameliorare, utilizare durabilă a solurilor şi sporire a fertilităţii acestora. Ele constituie temeiul
ştiinţific pentru fundamentarea utilizării optime a terenurilor agricole, elaborarea proiectelor de
îmbunătăţiri funciare şi organizarea teritoriului, aplicarea celor mai adecvate tehnologii în
vederea obţinerii de recolte sau rezultate optime, precum şi a conservării şi ameliorării solurilor.
Acest sistem informaţional va favoriza exercitarea dreptului de acces al cetăţenilor la informaţia
despre starea de calitate a învelişului de sol al republicii.
Programul Naţional Complex de Sporire a Fertilităţii Solului în 2001-2020,
(Chişinău, 2001)
Autori:S.Andrieş, V.Cerbari, A.Banaruş.a.
Programul conţine o informaţie amplă despre problemele protecţiei, ameliorării, sporirii
fertilităţii, utilizării durabile a învelişului de sol al republicii şi serveşte drept material instructiv
pentru specialiştii în domeniul agriculturii, instituţiile de învăţământ, ministerele şi
departamentele corespunzătoare, administraţia publică judeţeană şi locală în vederea
implementării în practică a întregului complex de măsuri privind lucrarea solului, introducerea
îngrăşămintelor, combaterea eroziunii etc.
7. Prin Program se stabilesc strategia generală şi orientările tactice ale politicii funciare
pentru o perioadă de 20 de ani. Programul va contribui la promovarea şi realizarea scopurilor
preconizate.
Sistemul de bonitare a solurilor pentru crearea cadastrului calităţii fondului funciar al
Republicii Moldova şi elaborarea studiilor pedologice
(Chişinău, 2001).
Autor: V.Cerbari
Lista sistematică cu notele de bonitare a tipurilor şi subtipurilor de sol ale Republicii
Moldova este totodată şi o scară de bonitare a acestor unităţi taxonomice. Sunt redaţi indicatorii
pedologiei, utilizaţi la clasificarea solurilor la nivel inferior (genuri, specii, varietăţi, variante),
fiecare cu treptele scării valorice şi coeficienţii de bonitare pentru calcularea capacităţii de
producţie a solurilor.
Elaborările propuse (lista sistematică a solurilor şi scara de bonitare a acestora) vor
contribui la crearea sistemului informaţional al calităţii solurilor Moldovei, ca fiind un sistem
deschis, care să poată fi modificat prin introducerea unităţilor taxonomice noi sau prin
abandonarea celor vechi fără distrugerea integrităţii sistemului.
Instrucţiuni metodice privind diagnoza complexă sol-plantă a nutriţiei minerale la porumb
(Chişinău, 1994).
Autori: S.Andrieş, V. Ţâganoc, V.Lungu, Tatiana Şaptefraţi
Instrucţiunile metodice conţin metode perfecţionate de evaluare a regimurilor nutritive
ale solurilor, de calculare a dozelor de azot, fosfor, potasiu şi zinc pentru încorporare la lucrarea
de bază a solului în condiţiile de irigaţie şi fără irigaţie, optimizarea nutriţiei cu azot în perioada
de vegetaţie, controlul nutriţiei minerale în baza diagnozei vegetale.
Aplicarea îngrăşămintelor în baza diagnozei complexe sol-plantă asigură obţinerea
recoltelor scontate, profitului maxim de pe o unitate de teren agricol şi diminuarea poluării
mediului cu nutrienti.
8. Diagnoza complexă sol-plantă a nutriţiei minerale pentru obţinerea recoltelor scontate de
grâu de toamnă de calitate superioară
Autori: S.Andrieş, V.Ţâganoc, Ana Cojineţchi, N.Leah
,
1. Toamna, în baza cercetărilor agrochimice, se calculează dozele de fertilizanţi pentru
încorporarea în sol la lucrarea acestuia.
2. Primăvara devreme se determină rezervele de umiditate şi azotul nitric în stratul de 0-
60 cm, starea grânelor la ieşirea din iarnă. Beneficiarului i se propun doze optime de
îngrăşăminte azotoase pentru obţinerea recoltelor înalte.
3. în faza "ieşirea în pai" se efectuează diagnoza vegetală. Se determină azotul nitric în
tulpina plantelor şi azotul total în frunze, în funcţie de gradul de asigurare a plantelor cu azot se
recomandă dozele respective de îngrăşăminte azotoase pentru formarea recoltelor de calitate
înaltă. Fertilizanţii se încorporează în sol cu semănătorile la adâncimea de 2-3 cm.
4. în perioada înspicare -începutul formării bobului se respectă diagnoza vegetală, în
funcţie de gradul de asigurare a plantelor cu azot şi de nivelul recoltei planificate beneficiarului i
se recomandă dozele respective de îngrăşăminte azotoase. După necesitate, nutriţia foliară se
efectuează cu uree dizolvată în 300 l de apă la 1 ha.
5. în faza coacerii depline a bobului se determină calitatea grâului de toamnă (conţinutul
şi calitatea glutenului, masa a 1000 boabe, steclozitatea etc.)
Instrucţiuni metodice privind cercetarea agrochimică a solurilor
Autori: V.Ţâganoc, S.Andrieş
În scopul evaluării stării fertilităţii efective, evidenţierii elementelor nutritive în prim mini-
mum, optimizării regimurilor nutritive şi nutriţiei minerale ale culturilor de câmp este necesară
efectuarea o dată în 6-7 ani a cercetărilor agrochimice de bază ale solurilor. Se determină
humusul, capacitatea de nitrificare, fosforul mobil, potasiul schimbabil, microelementele Zn, Mo,
Cu, B etc.
În baza investigaţiilor efectuate beneficiarului i se pun la dispoziţie următoarele produse
tehnico-ştiinţifice:
studiul agrochimie;
paşaportul agrochimie al fiecărei sole (parcele);
cartograme agrochimice;
complexul de măsuri agrotehnice şi agrochimice pentru viitorii 6-7 ani în vederea sporirii
fertilităţii solului şi obţinerii recoltelor scontate.
9. Instrucţiuni metodice perfecţionate pentru determinarea şi reglarea bilanţului de
elemente biofile în solurile Moldovei (Chişinău, 2001).
Autori: A.Donos, S.Andrieş
Una din legile agriculturii constă în restituirea elementelor nutritive extrase din sol cu
recoltele obţinute şi formarea unui bilanţ echilibrat sau pozitiv.
Actualmente, când în agricultura Moldovei s-a redus la minimum aplicarea
îngrăşămintelor organice şi minerale, iar procesele de eroziune şi pierdere neproductivă a
elementelor nutritive din sol continuă, se impun măsuri urgente de sporire a fertilităţii solurilor.
În Instrucţiuni sunt expuse: baza normativă a articolelor de aport şi consum al
elementelor nutritive; metodele de determinare a bilanţului de macro- şi microelemente în
solurile arabile; evaluarea stării bilanţului elementelor nutritive şi aprecierea daunei cauzate
fertilităţii solului prin dezechilibrarea acestuia la nivel de solă, asolament, gospodărie agricolă,
comună; măsuri de administrare şi modele de creare a unui bilanţ echilibrat de elemente
nutritive în sol.
Implementarea producţiei tehnico-ştiinţifice va permite sporirea fertilităţii solului,folosirea
raţională a îngrăşămintelor şi diminuarea poluării mediului cu substanţe nocive.
Recomandări privind aplicarea îngrăşămintelor pe diferite soluri în asolamentele de câmp
în perioada postprivatizaţională (Chişinău, 2001).
Autori: S.Andrieş, A.Donos; V.Ţâganoc, V.Lungu, N.Leah, Ana Gojineţchi
În ultimii 10-12 ani volumul de îngrăşăminte locale, încorporate în sol, s-a micşorat de
25-30 ori, al celor minerale - de 35-45 ori, bilanţul humusului şi elementelor nutritive este
profund negativ, fertilitatea efectivă scade, recoltele obţinute fiind, prin urmare, foarte modeste
şi de calitate joasă.
Conform normativelor, încorporarea în sol a dozelor optime de îngrăşăminte organice şi
minerale favorizează formarea unui spor de recoltă de 35-45 la sută, inclusiv 11,8 q/ha grâu de
toamnă, 10,7 - orz, 14,0 - porumb pentru boabe, 138 - sfeclă de zahăr, 5,2 q/ha seminţe de
floarea-soarelui.
În recomandările propuse spre implementare sunt redate:
V necesarul de elemente nutritive al culturilor agricole pentru formarea recoltelor
scontate;
V caracteristica agrochimică a solului;
V complexul de măsuri privind stabilizarea şi sporirea fertilităţii solului;
10. V eficacitatea economică a sistemelor de fertilizare a solului;
V securitatea şi protecţia mediului.
Utilizarea îngrăşămintelor chimice complexe (lichide şi solide)
pentru fertilizarea culturilor agricole
Autori: A.Donos, S.Andrieş, V.Toma
Îngrăşămintele chimice complexe sunt cele mai eficace, deoarece conţin 2 şi mai multe
elemente nutritive într-o unitate fizică, ceea ce permite economisirea mijloacelor financiare
pentru transportarea şi aplicarea acestora, asigurând un spor în recoltă nu mai mic decât la
utilizarea îngrăşămintelor ordinare.
S-au elaborat instrucţiuni metodice şi recomandări privind utilizarea raţională a
îngrăşămintelor lichide complexe de marca N:P:K = 10:34:0; 10:37:0; 8:24:0 şi a celor solide:
amofos (N+P=67%); amofosfat (N+P=63,1%); poliamofos (N+P+m/e=57,5%)M; amofosca
(N:P:K = 17:17:17); nitroamofosca cu adaus de microelemente: zinc, bor, mangan, (N:P:K +me
= 16:15,9:17:2+Mn 1,82% + B 0,18%), amofos cu zinc (N:P + Zn = 12,5:53,3+0,84%).
Modul de utilizare a acestor asortimente de fertilizanţi sunt reflectate în publicaţiile:
"Vremennâe rekomendaţii po ispolzovaniu jidkih kompleksnâh udobrenii v usloviah Moldavii"
(Chişinău, 1989); "Rekomendaţii po ispolzovaniu novâh vidov i form mineralnâh udobrenii v
usloviah SSR Moldova" (Chişinău, 1990).
Recomandări perfecţionate pentru aplicarea îngrăşămintelor organice la înfiinţarea
plantaţiilor pomicole şi viticole (Chişinău, 2001).
Autor: A.Banaru
Elaborările sunt destinate folosirii eficiente a îngrăşămintelor locale la înfiinţarea
plantaţiilor pomiviticole, referindu-se la toate felurile şi formele de îngrăşăminte organice de
provenienţă locală, valabile pentru aplicarea la desfundarea solului în cazul înfiinţării plantaţiilor
de vii şi livezi.
Se propune un principiu nou de apreciere a dozelor de îngrăşăminte organice, acestea
fiind determinate în corespundere cu necesarul de fosfor pe un termen de 10-12 ani de la
înfiinţarea plantaţiei, ţinând seamă de cerinţele de nutriţie ale culturii, de conţinutul de fosfor
mobil din sol şi în îngrăşămintele încorporate.
Recomandările prevăd folosirea cât mai deplină a tuturor surselor locale de materie
organică şi substanţe nutritive pentru fertilizarea solului.
11. Avantajele constau într-o folosire mai raţională a îngrăşămintelor organice şi deşeurilor
organogene de diferită provenienţă, cu consecinţe pozitive asupra productivităţii viilor şi livezilor
şi a stării mediului.
îndrumări metodice perfecţionate pentru determinarea bilanţului
humusului în solurile arabile (Chişinău, 2002)
Autor: A. Banaru
La perfecţionarea metodicii pentru determinarea bilanţului humusului din solurile
Moldovei au contribuit modificările privind coeficienţii de acumulare a resturilor vegetale din sol,
cantitatea acestora fiind majorată cu 30 la sută. A fost precizat raportul dintre carbon şi azot,
care în solurile Moldovei este egal cu 10,7, precum şi al altor indici mai puţin importanţi.
Metoda elaborată şi propusă permite stabilirea cu o înaltă precizie a bilanţului humusului
în solurile arabile atât pentru terenuri mici, cât şi pentru întreaga suprafaţă arabilă a Moldovei,
oferind posibilitatea elaborării unor măsuri adecvate în vederea conservării şi sporirii fertilităţii
solurilor aflate în circuitul agricol.
Recomandări cu privire la optimizarea stării biologice
a solurilor intensiv exploatate (Chişinău, 1998)
Autori: Calina Marinescu, S.Andrieş, M.Ţurcanu, Elena Demcenco, Irina Sencovscaia
Sunt prezentate modificările structurale şi funcţionale ale biotei solului, apreciate pe baza
cercetărilor multianuale, cuprinzând soluri irigate, fertilizate pe parcursul multor ani cu
îngrăşăminte chimice şi alte mijloace de chimizare, precum şi cu ape uzate de la complexele
zootehnice.
Datele obţinute au permis identificarea organismelor-test, ce pot fi folosite ca indicatori ai
gradului de poluare a solurilor. Se propun căile de optimizare a proceselor pedobiologice, care
asigură îmbogăţirea solurilor cu humus, sporirea calităţii lor de autopurificare şi, prin urmare,
obţinerea recoltelor înalte şi ameliorarea mediului.
Utilizarea deşeurilor industriale la ameliorarea solurilor alcalice
Autori: V.Filipciuc, V.Chiriliuc
i
în calitate de amendament la ameliorarea solurilor alcalice este folosit pe scară largă
gipsul.
12. Extragerea, transportarea şi mărunţirea acestui material necesită cheltuieli considerabile.
Actualmente 1t de gips costă 200-250 lei, ceea ce conduce la mărirea substanţială a termenului
de recuperare a cheltuielilor ameliorative. înlocuirea gipsului cu deşeuri industriale calcice, cum
ar fi nămolul de defecaţie de la fabricarea zahărului, activat cu deşeu gipsic, reduce costul
lucrărilor ameliorative şi rezolvă în mare măsură problema stocării acestui deşeu.
Conform cercetărilor în condiţii de producţie, la folosirea nămolului de defecaţie
cheltuielile se micşorează cu 700-800 lei/ha comparativ cu cheltuielile la încorporarea gipsului.
Recomandări privind ameliorarea solurilor erodate prin aport
de material pământos (Chişinău, 2001)
Autori: I.Krupenikov, l. Constanţi nov, Lilia Boaghe
Este acordată o atenţie cuvenită tehnologiilor şi succesiunii lucrărilor de decopertare şi
depozitare a amendamentelor native cu aplicarea diverselor mecanisme. Se demonstrează că
prin replantare se refac solurile erodate, atingându-se o fertilitate înaltă, comparabilă cu
cernoziomurile cu profil întreg. Se subliniază în mod deosebit importanţa ecologică, agronomică
şi economică pozitivă a recultivării solurilor erodate.
Procedeu de ameliorare a solurilor sărate
Autori: A.Rusu, A.Siuris (Brevet de invenţie nr.MD 1752 G2 2001, 10, 31)
Se prezintă un procedeu specific, care, prin aplicare corectă, favorizează îmbunătăţiri
esenţiale ale terenurilor ocupate cu soluri saline şi alcalice, creând cele mai bune condiţii
orientate spre intensificarea proceselor de desalinizare, dezalcalizare şi, prin urmare,
contribuind la sporirea productivităţii solurilor ameliorate.
Procedeu de sporire a fertilităţii solurilor erodate
Autori: Calina Marinescu, l h na Senicovscaia (MD a.2001.0026)
Este redată o metodă netradiţională, ecologic inofensivă de refacere a fertilităţii solurilor
erodate.
Procedeul de sporire a fertilităţii solurilor erodate este bazat pe aplicarea a 8 tulpini active
de microorganisme din sol, care accelerează descompunerea resturilor vegetale ale culturilor
din asolament, mobilizând fertilitatea potenţială a solului erodat şi favorizând acumularea în el a
substanţelor organice şi elementelor nutritive într-o formă accesibilă pentru plante superioare.
13. Se deosebeşte de metodele tradiţionale prin faptul că pentru sporirea fertilităţii solurilor
erodate se utilizează o incluziune microbiană pe fondul încorporării prin arătură a producţiei
auxiliare din fitotehnie. Incluziunea, constând din genuri de bacterii de Pseudomonas
fluorescenta şi Bacillus megaterium, se introduce din toamnă în formă lichidă în stratul arat, pe
fondul a 4 t/ha de resturi vegetale mărunţite ale culturilor din asolament. în condiţiile de mediu
natural, asociaţia microbiană accelerează descompunerea resturilor vegetale de 2-3 ori,
favorizează sporirea conţinutului de humus din sol cu 0,4 la sută şi a recoltei culturilor agricole
cu 52-68 la sută.
Metoda de construire a drenajului antialunecător
Autor: Gr.Dobrovolschi (MD a.20012.0027)
Metoda propusă poate fi utilizată la ameliorarea şi valorificarea în scopuri agricole a
terenurilor în pantă, alunecătoare, precum şi la consolidarea acestora la construcţii civile şi
rutiere.
Construcţia drenajului antialunecător include săparea tranşeii în direcţia transversală
pantei, iar la fundul acesteia - a unui şanţ, plasarea în şanţ a tuburilor de drenaj şi a umpluturii
filtrante şi astuparea din nou a tranşeii. Totodată, înaintea efectuării şanţului, pe axa acestuia se
formează adâncituri cu un diametru de 200-300 mm la o distanţă de 5-10 m una de alta, cu
încărcarea ulterioară a adânciturilor cu material filtrant, în adâncituri materialul filtrant se încarcă
la un nivel cu 15 cm mai superior faţă de cota aflată la fundul tranşeii. Ca rezultat al construirii
adânciturilor, umplute cu material filtrant, şi cuplării acestora cu umplutura filtrantă a drenului,
sporeşte capacitatea drenajului de captare a apei, iar din contul reducerii adâncimii tranşeii ce
se construieşte se micşorează volumul terasamentelor şi, prin urmare, costul drenajului
construit.
Paşaportul biologic al solurilor
Autori: Elena Demcenco, Calina Marinescu, l rina Senicovscaia
Fertilitatea solului şi starea mediului sunt strâns legate de activitatea biotei solurilor
(nevertebratelor şi microorganismelor). Ele participă în procesele pedobiologice importante:
transformarea substanţelor organice, formarea structurii, detoxicarea substanţelor de poluare a
solurilor etc. Pierderile biotei reduc productivitatea şi stabilirea ecologică a solurilor.
"Paşaportul biologic" al solurilor include indici de activitate, biomasa, diversitatea
nevertebratelor şi microorganismelor, activitatea enzimatică.
Paşaportizarea biotei solurilor este necesară pentru:
14. V evaluarea calităţii solurilor;
V elaborarea măsurilor de refacere a productivităţii şi protecţia solurilor;
V estimarea pretabilităţii solurilor pentru obţinerea producţiei pur ecologice.
Aplicarea măsurilor biologice pentru soluri protejate
Autori: Elena Demcenco, Calina Marinescu, /r/na Senicovscaia
Este elaborat sistemul privind controlul biologic şi evaluarea calităţii solurilor protejate,
degradate, care include indicii:
V compoziţia biotei;
V starea sanitaro-igienică;
V fitotoxicitatea;
V activitatea enzimatică;
V conţinutul de substanţe organice;
V densitatea.
Sunt propuse măsurile biologice (vermicomposturi, preparate microbiologice etc.) în
vederea evitării fitotoxicităţii şi restabilirii însuşirilor solurilor protejate, degradate, până la nivel
optim, în caz de utilizare a acestor măsuri conţinutul de nitraţi se reduce cu 30 la sută, iar
recolta sporeşte cu 32-51 la sută.
Implementarea procedeelor de combatere a eroziunii solului
Autor: l . Constantinov
1 . Aratul. Lucrările de bază ale solului pe terenurile arabile, situate pe pante, se execută
pe direcţia curbelor de nivel, iar pe solele afectate de rigole, deplasarea agregatelor se face cu
o înclinare suplimentară de până la 2° de la această direcţie.
2. Pentru terenurile arabile în pantă cu soluri erodate se prevăd două lucrări de bază -
aratul fără răsturnarea brazdei şi afânarea superficială.
3. Pentru mulcirea solului se folosesc scormonitoare, care păstrează la suprafaţă o
cantitate de resturi de plante suficiente pentru protecţia solului, sau aplicarea suplimentară a
resurselor vegetale (paie) în cantitate de 2t/ha.
4. înierbarea suprafeţelor degradate reduce eroziunea solului şi îmbunătăţeşte calitatea
apei prin reducerea cantităţii de sedimente, substanţe nutritive şi chimicale, ce se scurg de pe
terenurile agricole.
15. 5. Pentru evacuarea apelor în surplus şi scurgerea apelor de suprafaţă, concentrate în
timpul ploilor torenţiale de lungă durată, se proiectează debuşee, înierbate pe versanţi cu
pericol mare de eroziune.
6. Fisurarea solului la adâncime de 18-20 cm se efectuează concomitent cu cultivarea
între rânduri la porumb şi alte culturi prăsitoare. Afânarea solului la semiogorşi subculturi
semănate des se face în fâşii cu ajutorul fisuratorului SPC-3-70 la 50-60 cm.
7. Amplasarea culturilor în fâşii. Pentru minimalizarea procesului de degradare a
solurilor prin eroziune, pe terenurile în pantă este necesară practicarea sistemului antierozional
de amplasare a culturilor în fâşii. Versantul se cultivă alternativ cu păioase şi prăsitoare.
Dimensionarea fâşiilor se efectuează în funcţie de mărimea pantei, în general, pe versanţi cu
pante de 1-3°, 3-5° şi peste 5° lăţimea fâşiilor constituie corespunzător 120-112, 85, 57-25 m.
Lăţimea fâşiilor trebuie să fie egală pe întreaga lungime. Sistemul de amplasare a culturilor în
fâşii pe versanţi în multe cazuri anihilează manifestarea intensivă a eroziunii.
8. La plantaţiile viticole, în afară de amenajarea antierozională a teritoriului şi
scarificarea solului, o eficacitate majoră de protecţie o are înierbarea spaţiului dintre rânduri,
peste 3-5 rânduri, în funcţie de mărimea pantei terenului.
9. Structura culturilor agricole în asolamentele antierozionale pe terenurile arabile situate
pe versanţi se stabileşte în funcţie de panta solei şi gradul de eroziune a solului. Culturile
protectoare sunt culturile semănate des, care protejează temporar solul, când câmpul nu este
apărat adecvat împotriva eroziunii solului. Structura culturilor pe terenuri în pantă
Panta Proporţia culturilor, %
Prăsitoare Culturi dese Ierburi
<1° 50-60 25-30 10-25
1-3° 40-50 30-35 15-20
3-5° 30-40 35-40 20-25
5-7° 20-25 45-50 25-30
>7° 30-35 65-70
Plantele cultivate cu o astfel de structură vor asigura protecţia solului de eroziune, prin
care pierderile de sol vor fi sub nivelul admisibil, şi obţinerea unor recolte stabile în aceste
asolamente.
10. Managementul păşunatului - prevede păşunarea animalelor în rotaţie pe câteva
parcele pentru atingerea unui nivel maxim al producţiei, îmbunătăţirea stratului vegetal şi
calităţii apei, prin reducerea gradului de eroziune a solului.
16. II. CULTURILE DE CÂMP
INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU CULTURILE DE CÂMP
Soiul de grâu de toamnă Dumbrăviţa
(Fig.1)
Omologat în Republica Moldova din anuM 998.
Varietatea - erythrospermum. Face parte din grupul soiurilor intensive semipitice (80-95
cm) al grupului ecologic de stepă cu rezistenţă sporită la cădere (4,7 puncte), cu 1-2 zile mai
precoce decât martorul. După caracterele şi însuşirile biologo-economice este analog soiului
Dnestreanca, dar posedă spic cilindric alb, mai productiv, cu multe boabe. Numărul de boabe în
spic constituie 27-35 unităţi şi masa a 1000 de boabe -42-48 g, semnificativ mai mari decât ale
martorului Belceanca 5 şi ale unor alte soiuri semipitice.
Rezistenţa faţă de bolile bacteriologice şi afecţiune de către tăciunele tare este la nivelul
martorului.
Conţinutul de proteină în boabe al soiului Dumbrăviţa echivalează cu al martorului (13,8
la sută), iar cel de gluten este în limita a 26-27 la sută.
După nivelul de producţie se evidenţiază superioritatea soiului în diferite condiţii de
cultivare. Productivitatea medie a soiului pe ogor negru a constituit 6070 kg/ha, după mazăre -
5330 kg/ ha, depăşind corespunzător martorul cu 910 şi, respectiv, 250 kg/ha.
Se recomandă pentru cultivare pe agrofonduri mai bogate în substanţe nutritive şi cu
umiditate în sol suficientă.
Soiul de grâu de toamnă Dana
(Fig.2)
Omologat în Republica Moldova din anul 1 999.
Varietatea - erythrospermum. Aparţine grupului de soiuri intensive ale ecologiei
silvostepice. Nivelul de producţie în anii studierii în cultura comparativă principală pe ogor negru
- 6980 kg/ ha, după mazăre - 6120 kg/ha, devierea de la martorul Dnestreanca constituind +280
kg şi, respectiv, +470 kg/ha.
Soiul este de tip semipitic (80-90 cm), posedă rezistenţă înaltă la cădere şi este cu 1-2
zile mai tardiv decât martorul.
Spicul - sub formă de prismă, dens (25 spiculeţe la 10 cm), numărul de boabe în spic-
30-35, masa a 1000 de boabe - 43-48 g.
Soiul Dana posedă rezistenţă bună la bolile bacteriologice şi la iernare.
17. După conţinutul de gluten (24-26 la sută) şi conţinutul de proteină aparţine grupului de soiuri
preţioase.
Se recomandă pentru cultivare pe agrofonduri medii şi înalte cu umiditate suficientă în
sol. Norma de însămânţare este de 5-6 mln boabe germinative la hectar S.
Soiul de grâu de toamnă Izvoraş
(Fig.3)
Omologat în Republica Moldova în anul 2001.
Varietatea erythrospermum. Soi de tip semiintensiv, aparţine grupului ecologic de stepă.
Soiul Izvoraş aparţine grupului de soiuri cu talie medie, rezistent la cădere, puţin mai înalt
decât martorul (+0,3 puncte). După nivelul rezistenţei la iernare soiul Izvoraş este, practic, la
acelaşi nivel cu soiul Belceanca 7 şi cedează puţin soiului Odescaia 51. Aparţine grupului de
soiuri semitimpurii.
După rezistenţă la bolile bacteriologice şi afecţiuni de către tăciune este la nivelul
martorului şi posedă rezistenţă orizontală, ce depăşeşte nivelul optim al eficacităţii graniţelor de
dăunare.
Conţinutul de proteină în boabe la soiul Izvoraş depăşeşte puţin martorul (+0,4 la sută),
iar conţinutul de gluten cedează martorului (-0,7 la sută).
Nivelul de producţie în anii studierii în cultura comparativă principală pe ogor negru - 6,6
t/ ha, după mazăre - 5,9 t/ha, depăşind martorul cu 0,6 t/ha şi, respectiv, 1,5 t/ha.
Soiul de grâu de toamnă Columna
Omologat în zona de Centru a Republicii Moldova din anul 2002.
Varietatea erythrospermum. Aparţine grupului de soiuri intensive ale ecologiei
silvostepice. Nivelul producţiei în anii studierii în cultura comparativă principală (1993-1995) pe
ogor negru şi ocupat constituie 64,1 şi, respectiv, 61,0 q/ha, depăşind soiul martor Odescaia
117 cu 7,0 şi 6,3 q/ha. Soiul are talie medie (90-100 cm), dar posedă rezistenţă mai înaltă la
cădere decât martorul (+2 puncte). Rezistenţa la iernare este puţin mai scăzută decât la soiul
Odescaia 117 şi echivalează cu soiul Izvoraş. După precocitate este la nivelul martorului,
aparţine grupului de soiuri semitimpurii.
După conţinutul de gluten soiul Columna cedează puţin martorului (-2,5 la sută), dar
echivalează cu el după conţinutul de proteină şi indicele alveografic (i.a.).
18. Bobul este mascat, masa a 1000 de boabe variază în funcţie de condiţiile de cultivare şi ani (44-
54 g). Rezistenţa soiului la bolile bacteriologice echivalează cu indicele martorului, în unii ani
este afectat mai puternic de tăciunele tare, pe fon artificial.
Se recomandă pentru cultivare pe agrofonduri cu umiditate suficientă în sol
Norma de însămânţare constituie 5-5,6 mln boabe germinative la ha.
Soiul de grâu de toamnă Măgura
Omologat în Republica Moldova din anul 2002.
Varietatea lutescens. Aparţine grupului de soiuri semipitice. Nivelul producţiei în anii
studierii în cultura comparativă principală (1995-1997) pe ogor negru şi ocupat constituie 51,7
q/ha şi 46,5 q/ha, depăşind soiul martor Belceanca 5 cu 3,5 q/ha şi, respectiv, 5,6 q/ha.
Soiul Măgura este semipitic, puţin mai înalt decât martorul (+3,0 cm), se evidenţiază prin
rezistenţă sporită la cădere. Nivelul de rezistenţă la iernare depăşeşte esenţial soiul iniţial
(+24,0 la sută). Perioada vegetativă este, practic, egală cu a soiului Belceanca 5. După indicele
alveografic şi conţinutul de proteină depăşeşte martorul, dar cedează după conţinutul de gluten
(-2,5 la sută). Masa a 1000 boabe este medie (37-44 g). Rezistenţa la bolile bacteriologice este,
practic, la nivelul martorului. Soiul se manifestă prin reacţie pozitivă la amplasarea pe
agrofonduri medii cu umiditate suficientă în sol.
Soiul de grâu de toamnă Traian
(Fig.4)
Soi de perspectivă pentru anul 2002.
Varietatea erythrospermum. Aparţine grupului de soiuri intensive ale ecologiei
silvostepice. Nivelul de productivitate în anii studierii în cultura comparativă principală (1995-
1997) pe ogor negru şi ocupat constituie 53,6 q/ha şi, respectiv, 46,7 q/ha, ce depăşeşte soiul
martor Belceanca 5 cu +5,4 şi +4,7 q/ha.
Soiul are talie semipitică (60-98 cm) şi posedă rezistenţă sporită la cădere la nivelul
martorului (5 puncte). Gradul de rezistenţă la iernare depăşeşte martorul (+20 la sută). După
precocitate este cu 1-2 zile mai tardiv decât martorul Belceanca 5, aparţine grupului de soiuri
semitimpurii. După conţinutul de proteină soiul Traian cedează puţin martorului (-1 la sută), dar
echivalează şi depăşeşte după conţinutul de gluten indicele alveografice şi nota de panificaţie.
Bobul este de mărime medie, masa a 1000 boabe variază între 39-44 g. Rezistenţa la bolile
bacteriologice la soiul Traian este puţin mai scăzută decât la martor.
19. Se recomandă pentru cultivare pe agrofonduri cu umiditate suficientă în sol. Norma de
însămânţare constituie 5,5-6,0 mln boabe germinative la ha. Conform scopului este raţională
studierea în cadrul Comisiei de Stat, cu excepţia Republicii Moldova, în România şi regiunile de
sud şi medii ale Ucrainei.
Soiul de grâu de toamnă Aluniş
Soi de perspectivă pentru anul 2002.
Varietatea erythrospermum. Aparţine grupului de soiuri semiintensive ale ecologiei de
stepă. Nivelul de productivitate în anii studierii în cultură comparativă principală (1996-1998) pe
ogor negru constituie 43,3 q/ha şi, respectiv, 40,7 q/ha, depăşind soiul martor Odescaia 117 cu
+6,1 şi 1,7 q/ha. Soiul are talie medie (87-104 cm) şi posedă rezistenţă la cădere la nivelul
martorului (4,3 puncte). Gradul de rezistenţă la iernare este, practic, la nivelul martorului. După
precocitate aparţine grupului de soiuri semitimpurii, cu o zi mai precoce decât martorul. După
conţinutul de proteină şi gluten soiul Aluniş este la nivelul martorului - 13,9 şi 27 la sută. Indicele
alveografic şi calitatea de panificaţie - 238,8 dj. Bobul este de mărime medie, masa a 1000 de
boabe variază între 36-46 g. Rezistenţa la bolile bacteriologice la soiul Aluniş este la nivelul
soiului Odescaia 117. Se recomandă pentru cultivare pe agrofonduri mai slabe şi după
predecesori tardivi. Norma de însămânţare constituie 5,5-6,0 mln boabe germinative la ha.
Conform scopului este raţională studierea în cadrul Comisiei de Stat, cu excepţia Republicii
Moldova în România şi în regiunile de sud şi medii ale Ucrainei.
Soiul de orz de toamnă Mugurel
Omologat în zona de Nord a Republicii Moldova din anul 2002.
Aparţine grupului de soiuri de toamnă semiintensive, varietatea - pallidum.
în anii încercării de concurs (1992-1995) productivitatea medie după premărgătorul mazărea a
constituit 7290 kg/ha, depăşind soiul omologat Iarna cu 770 kg/ha.
Datele Comisiei de Stat din 1998 confirmă că soiul Mugurel a avut o productivitate maximă pe
sectorul experimental Râşcani, depăşind standardul Osnova cu 1000 kg/ha. Pe sectorul
experimental laloveni soiul a depăşit acelaşi standard cu 200 kg/ha.
Soiul se referă la varietatea pallidum, este o formă de toamnă. După înălţimea plantelor,
perioada de vegetaţie şi rezistenţa la cădere soiul este la nivelul standardului Iarna. Indicele de
iernare al soiului este înalt, iar rezistenţa la secetă - medie. Masa a 1000 de boabe este
20. aproape de soiul Iarna (35,0-49,0 g), dar evident îl depăşeşte după numărul de tulpini produc-
tive la 1 m2, ceea ce determină o productivitate mai înaltă în comparaţie cu standardul Iarna.
Conţinutul de proteină este de 7,2-13,1 la sută. Soiul poate fi folosit pentru furaj şi la producerea
berii.
Rezistenţa la făinare şi helmintosporioză este medie.
Epoca optimă de semănat este decada a treia a lunii septembrie, cu norma de însămânţare de
4,0-4,5 mln seminţe germinative la ha.
Soiul de orz de primăvară Sonor
(Fig.5)
Omologat pentru zonele l şi II ale Republicii Moldova din anul 1999.
Aparţine variantei nutans. Talia plantelor este mijlocie (71 cm). Paiul este galben la
maturitate, relativ gros, elastic, rezistent la cădere. Spicul este, de asemenea, de mărime
mijlocie (având în medie până la 9,0 cm), în faza coacerii în lapte - cu nuanţă antociană. Este
cu densitatea mijlocie, aristat. La maturitate spicul stă în poziţia semiaplecată. Aristele sunt
lungi, de culoare galbenă, subţiri, zimţate, bine dezvoltate, puţin răsfirate. Boabele sunt mari
(masa a 1000 boabe variază între 48,0-58,0 g), de culoare galbenă, rezistente la scuturare. Conţinutul
de proteină (10,1-12,9 la sută) şi de amidon (40,4-52,2 la sută) variază în funcţie de condiţiile meteo.
Greutatea litrică - peste 700 g/l.
Soiul posedă o rezistenţă bună la boli, în deosebi la atacul de helmintosporioză. Este rezistent,
de asemenea, la secetă, se deosebeşte prin plasticitate ecologică. După perioada de vegetaţie este
semitimpuriu.
Soiul Sonor posedă productivitate majoră şi stabilă. Experimentat în perioada 1993-1998 la
l.C.C.C., acest soi a realizat cea mai înaltă productivitate în anul 1993 - 6480 kg/ha, în anul secetos
1993 producţia a constituit 2080 kg/ha (Odeschi 100 - 1680; Odeschi 115 - 1430 kg/ ha), în reţeaua
experimentală republicană în decurs de doi ani soiul Sonor a realizat o producţie de 3440 kg/ha,
depăşind soiul-martor Odeschi 100 cu 310 kg/ha.
Se recomandă cultivarea soiului la furaj şi fabricarea berii pentru toate zonele Republicii Moldova
şi alte regiuni cu condiţiile meteo asemănătoare. Termenul şi norma de semănat -obişnuite pentru orzul
de primăvară: primăvara, cu prima ocazie a ieşirii agregatelor în câmp cu norrna de însămânţare de 4,5-
5,0 mln seminţe germinative la hectar.
Soiul de orz de primăvară Ionel
Aparţine variaţiei nutans.
Anii de încercare în cultura comparativă - 1993-1995; în cultura principală - 1996-1998. Talia
plantei - până la 70 cm. Paiul este prea gros, cu sistemul foliar bine dezvoltat, elastic, rezistent la
21. cădere, de culoare galbenă. Spicul -cu două rânduri, de culoare galbenă, semiaplecat, cu densitatea
medie (12-14 segmente la 4 cm de lungime a rahisului), aristat. Gluma spiculeţului - până la 1,0 cm.
Ariste lungi, distanţate, subţiri, elastice, de culoare galbenă, se rup uşor la treierat. Bobul este de culoare
galbenă, forma bobului - lungită, rezistent la scuturare. Masa a 1000 boabe - 45,5 g. Nervaţia glumei
floriale bine pronunţată, trecerea glumei floriale în ariste este succesivă. Soiul semitimpuriu (perioada de
vegetaţie 84 zile, la nivelul soiurilor martori Odeschi 100 şi Odeschi 115). Rezistenţa la secetă, boli este
la nivelul soiurilor-martori.
în anii de studiere în l.C.C.C. (1996-1998) soiul Ionel a format o roadă de 31,1 q/ha, cu 2,2 q/ha
mai mult faţă de martorul Odeschi 100 (28,9 q/ha) şi cu 2,6 q/ha - faţă de Odeschi 115 (28,5 q/ha).
Roadă maximă de 53,3 q/ha a fost obţinută în 1994. Soiul se caracterizează prin calitatea bună a
boabelor, conţinutul de proteină, greutatea litrică (619 g/l).
Soiul Ionel se recomandă pentru folosire în producţia furajeră şi pentru fabricarea berii în toate
zonele Moldovei. Epoca de semănat şi norma de însămânţare - tradiţionale pentru orzul de primăvară:
primăvara cât mai devreme, cu prima posibilitate de ieşirea în câmp, cu norma de însămânţare de 4,5-
5,0 mln seminţe germinative la hectar.
Soiul de mazăre Pitulice
(Fig.6)
Omologat în Republica Moldova din anul 1999.
Aparţine varietăţii botanice seminanum, subspeciei seminanum-ecaducum. Soiul are talia mică
spre mijlocie, înălţimea plantei variază între 36-60 cm, în unii ani - până la 80 cm. Poziţia tulpinii în timpul
vegetaţiei este erectă. Numărul total al internodurilor la o plantă variază între 12-17, numărul de
internoduri până la prima păstaie-7-11. înălţimea inserţiei primei păstăi de la sol - 27-38 cm. Culoarea
frunzelor este verde. Frunza este formată din 2, mai rar 3 perechi de foliole, terminată cu 5-6 cârcei.
Inflorescenţa este racemă cu 2 flori de mărime mijlocie, cu corola albă, grupate în partea superioară a
tulpinii. Numărul de păstăi pe o plantă este în medie 6, maximum - 12-14. Păstăile sunt uşor curbate, cu
vârf obtuz, de mărime mijlocie, cu strat pergamentos bine dezvoltat. Numărul de boabe în păstaie - 4-6,
maximal - 9. Bobul este unghiular-oval sau rotund, parţial riguros, de culoare roz deschis sau roz.
Lungimea bobului este de 6-8 mm, lăţimea de 5-7 mm, masa a 100 de boabe este 237-278 g. Hilul este
învelit cu rămăşiţa funicului, care este concrescut cu tegumentul seminal şi bine dezvoltat.
Soiul se maturizează uniform, este semitimpuriu, perioada de vegetaţie oscilând între 63-
78 zile. Este rezistent la scuturare şi cădere, mijlociu de rezistent la bolile principale. Conţinutul
de substanţe proteice variază între 18,9-24,0 la sută. Conţinutul de proteină brută - 470 kg/ha.
Productivitatea medie în anii de testare a constituit 2780 kg/ha.
22. Soiul de mazăre Omega
(Fig-7)
Soiul este omologat în Republica Moldova din anul 2000.
Aparţine varietăţii botanice ecaducum, subspeciei - ecaducum-glaucum. Soiul are talia
mijlocie (65-90 cm), frunza formată din 2-3 perechi de folioli, terminată cu 5-7 cârcei.
Inflorescenţa este racemă, cu 2-3 flori de mărime mijlocie, cu corola albă. Numărul de păstăi pe
o plantă 6-14. Bobul este unghiulat-oval, de culoare verde-închisă. Hilul este învelit cu rămăşiţa
funiculului. Masa a 1000 de boabe este de 255 g.
Soiul Omega se maturizează uniform, este semitimpuriu, cu perioada de vegetaţie de 83-
102 zile. Este rezistent la scuturarea boabelor. Rezistenţa la cădere şi la principalele boli este la
nivel cu martorul.
Conţinutul de substanţe proteice variază între 20,2-24,7 la sută. Producţia de boabe
depăşeşte martorul cu 10-12,3 la sută. După datele Comisiei de Stat soiul Omega depăşeşte
soiul Verde 1 cu 0,10 t/ha.
Soiul de fasole Crizantema
(Fig.8)
Este omologat în Moldova în anul 1998.
Soiul este creat prin selecţie individuală. Tufa-erectă, perioada de vegetaţie - medie,
productivitate înaltă, pretabil la lucrările mecanizate, cu capacităţi de fierbere şi gustative bune.
înălţimea tulpinii - 35-50 cm şi înălţimea de inserţie a primei păstăi - 12 cm. Boabele albe, de
mărime medie, masa a 1000 de boabe - 200-235 g. Conţinutul de proteină în boabe - 20,3 la
sută, ceva mai scăzut decât la martor. Cantitatea de proteină de pe un hectar în medie pe trei
ani a fost de 387 kg, sau cu 60 kg mai mult decât la martor.
Durata perioadei de vegetaţie, în funcţie de an este de 92 zile, cu 6 zile mai
precocedecât martorul. După datele cercetărilor în cadrul institutului productivitatea medie pe
trei ani a soiului Crizantema a constituit 2300 kg/ha, cu 470 kg/ha mai mult decât a martorului.
Productivitatea maximă a soiului a fost de 3860 kg/ha.
Rezistenţa plantelor la boli în condiţii de câmp şi pe fond provocator este la nivelul
martorului.
23. Soiul de fasole Tatiana
(Fig.9)
Omologat în Republica Moldova din anul 2000. f : . ;
Varietatea elipticus albuş. Tufa este erectă, cu tip de creştere determinat, înălţimea
plantei -45-54 cm. înălţimea de inserţie a primei păstăi - 12-14 cm. Perioada de vegetaţie - 84-
91 zile, mai precoce cu 2-6 zile decât standardul - soiul Aluna. Boabele albe de mărime medie,
masa a 1000 de boabe 225-246 g. Conţinutul de proteină în boabe - 17-23,1 la sută. Cantitatea
de proteină de pe un hectar în medie pe trei ani constituie 467 kg, cu 69 kg mai mult decât la
martor. Are calităţi gustative şi de fierbere bune.
Producţia variază în funcţie de ani de la 1770 până la 3690 kg/ha. Media pe trei ani a
constituit 2360 kg/ha. Sporul faţă de martor este de 270 kg/ha. O productivitate maximă (3690
kg/ha) a fost obţinută în anul 1997.
Rezistenţa plantelor la boli în condiţii de câmp şi pe fond provocator este la nivelul
martorului.
Soiul de soia pentru boabe Aura
(Fig.10)
Omologat în Republica Moldova din anul 1999.
Este un soi creat prin selecţie individuală repetată. Aparţine varietăţii botanice Lucida
Enk. Planta este erectă, cu înălţimea de 75-85 cm. Forma tufei - semicompactă, mijlociu
ramificată, înălţimea de inserţie a primei păstăi este de 15-18 cm. Pubescenţa este cenuşie.
Frunzele au foliole oval-ascuţite, de culoare verde-închis. Florile - violacee, grupate în
inflorescenţă racem a câte 6-8. Bobul are formă ovoidală de culoare galbenă cu hilul galben-sur
deschis. MMB -160-180 g. Este un soi semitardiv, cu perioada de vegetaţie cuprinsă între 118-
123 zile. Este mijlociu rezistent la secetă, având o rezistenţă bună la cădere şi scuturarea
boabelor. Sub aspectul comportării în cultură soiul Aura se remarcă printr-o producţie
pronunţată, în experienţele de concurs la l.C.C.C. în medie pe trei ani (1996-1998) a realizat o
producţie de 3580 kg/ha faţă de 2870 kg/ha realizată de soiul martor Bucuria.
însuşirile sale de calitate sunt mai superioare celor ale soiului martor. Având un conţinut
procentual mai sporit de substanţe proteice, amino-acizi esenţiali şi un conţinut scăzut de hidraţi
de carbon, acest soi se recomandă pentru consum alimentar.
24. Soiul de soia pentru boabe Colina
(Fig.11)
Omologat în Republica Moldova din anul 2001.
Soiul este creat prin selecţie individuală. Aparţine varietăţii botanice Ucrainca Enk. Planta
este erectă, cu tufă potrivit de ramificată, compactă, înălţimea între 70-80 cm, iar înălţimea
inserţiei primei păstăi - între 19-25 cm. Pubescenţa este de culoare roşcată. Frunzele au formă
oval-ascuţită, de culoare verde-închis. Florile sunt violacee, grupate în racem a câte 14-16.
Păstaia este uşor curbată, de culoare roşcată cu dimensiuni de 4,0-4,4 cm x 06-0,7 cm. Bobul
este sferic, de culoare galbenă, cu hilul cafeniu-închis, cu dungă. MMB=120-175 g. Perioada de
vegetaţie este de 108-120 zile, încadrându-se în grupul soiurilor semitimpurii. Are o bună
rezistenţă la scuturare şi cădere, medie la secetă. Este tolerant la boli. Conţinutul de proteină a
bobului a variat în anii 1996-1998 între 37,5-40,6 la sută, iar de grăsimi - între 18,5-20,7 la sută.
S-a remarcat drept un soi productiv.
Producţia medie de boabe pe parcursul anilor 1996-1998 în l.C.C.C. a constituit 32,3
q/ha, depăşind semnificativ producţia martorului cu 3,6 q/ha. Are un potenţial de producţie ce
poate atinge 40,0 q/ha.
Se recomandă pentru cultură în Republica Moldova şi sudul Ucrainei.
Soiul de soia pentru boabe Capriciu
(Fig.12)
Este un soi de perspectivă pentru anul 2002.
Este creat prin selecţie individuală. Aparţine varietăţii botanice communis Enk. Tulpina
este erectă, cu înălţimea de 80-89 cm. Pubescenţa este de culoare cenuşie, cu creştere
semideterminată. înălţimea inserţiei primei păstăi este de 15-20 cm. Frunzele au formă ovat-
ascuţită, de culoare verde-închis. Florile, de culoare violacee, sunt grupate în inflorescenţă
racem a câte 13-15. Păstaia - uşor curbată, de culoare cenuşie, are lungimea de 4,0-4,6 cm şi
lăţimea de 0,8-0,9 cm. Bobul are formă rotundă, este de culoare galbenă cu hilul galben.
MMB=140-160 g. Face parte din grupul soiurilor semitimpurii, având o perioadă de vegetaţie, ce
variază între 110-118 zile. Este rezistent la cădere, la scuturare şi la condiţiile nefavorabile ale
mediului. Este tolerant la bacterioze, sensibil la mană şi virusul mozaic.
Conţinutul boabelor în substanţe proteice a oscilat în anii 1996-1998 între 38,8-40,3 la
sută, iar de substanţe grase - între 20,3-23,4 la sută. Este un soi productiv. Producţia medie de
25. boabe pe 3 ani (1996-1998) în CC de Concurs în cadrul I.C.C.C. a fost de 31,5 q/ha faţă de
28,7 q/ha - producţie realizată de martor. Realizează producţii de până la 36,0 q/ha.
Fiind un soi deosebit de soiurile omologate prin calităţile sale, se recomandă pentru folosire în
industria alimentară.
Soiul de lucerna Avânta AS
(Fig.15)
În Republica Moldova este omologat din anul 1998.
Aparţine speciei lucerna variabilă (Medicago varia), soi de tip albastru, hibrid
(Cyanohybrida). Perioada de vegetaţie de la începutul vegetării până la maturizarea deplină -
118-125 zile. Se deosebeşte prin creştere intensivă primăvara, conţinutul înalt de albumină în
masa uscată, rezistenţă înaltă la iernare, grad înalt de înfrunzire (51,1 la sută). Se
caracterizează prin combinarea avantajoasă a producţiei de masă verde şi seminţelor. Numărul
de coase - 3-4.
în experienţele ICCC indicii maximi ai producţiei în condiţii fără irigare au constituit: masa
verde - 69,6 t/ha, fân - 16,7 t/ha, seminţe - 583 kg/ha. Conform datelor Comisiei de Stat pentru
Omologarea Soiurilor Noi Avânta AS depăşeşte soiul martor Raduga după producţia de masă
verde cu 2,8 t/ha, masă urscată - 0,93 t/ha, seminţe - 30 kg/ha, proteină brută - cu 0,9 la sută,
iar soiul standard Altuna - cu 2,7 t/ha, 2,0 t/ha, 27 kg/ha şi, respectiv, 0,7 la sută.
Soiul de lucerna Ilan AS
Soiul aparţine speciei Medicago varia Mart, soi de tip albastru hibrid (Cyanohybrid). în
populaţia soiului Han AS se conţin 0,04 la sută plante cu caracterul multifolia. înălţimea
plantelor pentru furaj constituie în medie 59,7 cm, pentru seminţe - 81,5 cm. Perioada de
vegetaţie pentru obţinerea recoltei de fân de la începutul vegetaţiei de primăvară până la prima
coasă este de 55-63 zile, de la prima coasă până la a doua coasă - 44-51 şi de ia a doua coasă
până la a treia - 40-44 zile. Perioada de vegetaţie pentru seminţe de la începutul vegetaţiei
după cosire în faza începutului îmbobociriî până la coacerea deplină a seminţelor- 105-127 zile.
în masa absolut uscată a soiului Han S se conţine 16,7 la sută albumină brută şi 33,4 la sută
celuloză brută. Rezistenţa la iernare şi secetă este înaltă.
26. Indicii potenţiali ai masei verzi a soiului Han AS au constituit 86,9 t/ha, fânului - 21,8 t/ha,
seminţelor - 584 kg/ha. Indicii medii pentru caracterele remarcate pentru anii 1994-1998 au
constituit - 42,4 t/ha, 10,8 t/ha şi, respectiv, 434 kg/ha.
Soiul de măzăriche de toamnă Viola
(Fig.16)
Omologat în Republica Moldova din anul 1998.
Aparţine speciei Vicia villosa R. Planta este agăţătoare, cu talia de 150-220 cm, cu grad
înalt de înfrunzire (45-50 la sută). Frunzele sunt compuse din 9-10 perechi de frunzuliţe lan-
ceolate. Florile sunt mărunte, de culoare violetă, aşezate sub formă de racem compus: câte 25-
28 pe peduncul lung. Seminţele au formă sferică, de culoare cafenie-închis sau neagră. Masa a
1000 boabe - 25-30 g.
Este un soi semitardiv, cu perioada de vegetaţie de 300-305 zile. în anii de testare la
sectorul Donduşeni producţia medie de masă uscată a fost de 3,9 t/ha, seminţe - 670 kg/ha.
Potenţialul maxim al soiului este de 51,7 t/ha masă verde, 9,9 t/ha masă uscată şi 880 kg/ha
seminţe.
Se deosebeşte prin conţinutul înalt de albumină - 21,9-25,7 la sută. Rezistenţa la
condiţiile aspre de iernare este înaltă (98-100) la sută, rezistenţa la boli - medie.
Masa verde este fină, maturizarea pentru cosire începe în decada l a lunii mai.
Soiul de măzăriche de toamnă Violeta
(Fig.17)
Omologat în Moldova din anul 2000.
Soiul creat la ICCC prin metoda selecţiei individuale.
Aparţine speciei Vicia villosa R. Planta înaltă (130-230 cm), agăţătoare, are 8-10 perechi de
frunzuliţe de formă alungită lineară cu vârful ascuţit. Păstăile sunt rombice, cu vârful încovoiat,
de culoarea paiului. Seminţele sunt sferice, de culoare neagră. Masa a 1000 boabe - 28-30 g,
în anii de testare la sectorul Donduşeni (1997-1999) producţia medie de masă uscată a
constituit 5,67 t/ha, de seminţe - 620 kg/ha. Producţia maximă de masă verde - 44,0 t/ha şi
seminţe - 1000 kg/ha a fost înregistrată la ICCC în anii 1998 şi 1999.
Soiul se distinge prin conţinut înalt de albumină în masă uscată (20-21 la sută), rezistenţă înaltă
la iernare şi la boli.
27. Soiul de măzăriche de primăvară Lia
(Fig-18)
Omologat în Republica Moldova din anul 2000.
Soiul este creat prin metoda selecţiei individuale. Varietatea immaculată. Talia plantei -
60-100 cm. Numărul mediu de păstăi pe plantă - 7-8, numărul maxim - 26. Numărul de boabe în
păstaie - 7,2, maxim - 10. Seminţele sunt rotunde, fără desen, de culoare surie-liliachie. Hilul de
culoare deschisă, linear. Masa a 1000 boabe - 55,6 g.
După rezultatele testării în anii 1997-1999 producţia medie de masă uscată a fost de 3,661/ ha,
boabe - 1760 kg/ha. Indicii maximi au fost înregistraţi după producţia de masă uscată - 7,0 t/ha
(la sectorul Taraclia, 1999), seminţe - 4120 kg/ha (la sectorul Donduşeni, 1998).
Soi semitardiv cu perioada de vegetaţie de 100-119 zile. Boabele conţin 27,8-31,2 la sută
albumină, putând fi utilizate ca nutreţ concentrat. Este rezistent la boli, la secetă.
Omologat din 1999.
Hibridul de floarea-soarelui Speranţa
(Fig.19)
Omologat din 1999.
Hibrid simplu. Perioada de vegetaţie - 100-102 zile. înălţimea plantelor - 160-170 cm.
Conţinutul de coji - 22-24 la sută, de grăsimi în seminţe - 50-53 la sută, masa a 1000 seminţe -
60-70 g. potenţialul de producţie - 3,4-4,2 t/ha. Are un surplus de seminţe de 350-400 kg/ha faţă
de hibridul Sanbred-254. Posedă rezistenţă genetică la mană, rugină, lupoaie, toleranţă la
atacul putregaiului alb şi cenuşiu şi Phomopsis la capitul şi talie. Densitatea plantelor- 50-55 mii
la hectar.
Poate fi cultivat în Moldova, Ucraina, Rusia şi ţările Balcanice.
Hibridul de sfeclă de zahăr Vilia
(Fig.20)
Omologat în Moldova din anul 1998.
Hibrid monocarp, diploid, creat prin metoda hibridării simple. Hibrid în baza
androsterilităţii de tipul N-Z, destinat pentru termene târzii de recoltare, densitatea recomandată
- 90-100 mii/ ha. După nivelul de producţie echivalează sau cedează nesemnificativ hibridului
Perla (Germania). Superioritatea hibridului Vilia constă în rezistenţa la secetă şi la bolile
aparatului foliar, rizocarpii, practic, nu se afectează de boli (Fuzarium), are o semenologie
28. garantată. Semincerii liniei androsterile sunt uniformi după indicii morfologici, nu se polignesc,
au perioada de coacere semitimpurie.
La sectoarele încercării de Stat (1995-1997) hibridul a demonstrat un nivel mediu de
producţie de rizocarpi de 48,2 t/ha, 16,7 la sută - conţinutul de zahăr şi 8,0 t/ha - cantitatea de
zahăr. Nivelul biologic de producţie pe terenuri nefertilizate constituie 69,9 t/ha producţie de
rizocarpi, 18,8 la sută - conţinutul de zahăr şi 11,8 t/ha - cantitatea de zahăr.
Hibridul de sfeclă de zahăr Manuela
(Fig.21)
Omologat în Republica Moldova din anul 1999.
Hibridul de sfeclă de zahăr Manuela a fost crea prin colaborare cu KWS (Germania) ca
produs al încrucişării hibridului androsteril simplu F1 (A x B) al firmei KWS şi a liniei tetraploide
pluricarpe C a ICCC.
Este un hibrid triliniartriploid monocarp pe bază de androsterilitate de tipul extensiv (E).
Hibridul Manuela are o capacitate de producţie înaltă, realizând în medie pe 3 ani 58,3 t/ha de
rizocarpi, un conţinut de zahăr de 16,7 la sută şi o roadă de zahăr de 9,741 la ha, depăşind
martorul Perla cu 9,7 la sută. Potenţialul biologic de producţie este de peste 80 t/ha de rizocarpi
cu conţinutul de zahăr de 19,4 la sută. Rizocarpii au formă conică, se scot uşor din sol, cu o
bună curăţenie, coletul este amplasat uniform în sol. Se recomandă pentru termene medii şi
târzii de recoltare.
Hibridului Manuela îi sunt caracteristice culoarea antociană a hipocotilului, toleranţa
înaltă la cereosporoză şi alte boli.
Soia şi fasolea (îndrumar), Chişinău, 2002
Îndrumarul constă din două părţi absolut de sine stătătoare. Prima parte este consacrată
tehnologiei de cultivare a soiei, iar a doua - tehnologiei de cultivare a fasolei.
La ambele culturi expunerea materialului începe cu importanţa economică şi particularităţile
biologice ale dezvoltării şi creşterii, ce includ cerinţele soiei şi fasolei faţă de temperatură,
umiditate şi fertilitatea solului. Caracteristicile soiurilor omologate de soia şi fasole sunt
prezentate succint în formă de tabele compacte şi foarte informative.
Tehnologia de cultivare include descrierea amplasării culturilor în asolament, aplicării
îngrăşămintelor, lucrării solului, semănatului, îngrijirii plantelor, protecţiei contra bolilor şi
dăunătorilor şi recoltării.
29. în baza fişei tehnologice sunt prezentate devizele de cheltuieli la cultivarea soiei şi
fasolei.
Un interes deosebit prezintă cultivarea soiei şi fasolei în cultura succesivă şi a fasolei în cultura
intercalată.
Floarea-soarelui (îndrumar), Chişinău, 2002
Îndrumarul prezintă o sinteză a cercetărilor l.C.C.C., altor instituţii de cercetare şi a
încercărilor de producţie în domeniul tehnologiei de cultivare a florii-soarelui.
în primele două compartimente sunt descrise importanţa culturii pentru economia republicii,
morfologia, biologia şi ecologia florii-soarelui. Sunt descrise pe larg cerinţele culturii faţă de
căldură, umiditate, lumină, fertilitatea solului.
În compartimentele 3-11 este prezentată tehnologia de cultivare. Ea începe cu
amplasarea culturii în asolament. Lucrarea solului e divizată în lucrarea de bază şi pregătirea
solului înainte de semănat. Urmează descrierea aplicării îngrăşămintelor minerale şi organice, a
efectului de remanentă. Sunt descrise foarte detaliat normele de consum şi epocile de aplicare
a erbicidelor contra diferitelor grupuri de buruieni, semănatul şi lucrările de îngrijire a plantelor,
inclusiv sistemul de maşini agricole, protecţia contra bolilor şi dăunătorilor. Caracteristica
hibrizilor şi soiurilor omologate permite producătorului să se orienteze şi să aleagă hibridul
potrivit, în funcţie de condiţiile pedoclimatice concrete.
Îndrumarul se încununează cu descrierea lucrărilor de recoltare, cerinţele faţă de
producţia marfă de floarea-soarelui şi devizul de cheltuieli la ha, efectuat în baza fişei
tehnologice.
Cultura sfeclei de zahăr (îndrumar), Chişinău, 2002
Îndrumarul este destinat conducătorilor de gospodării ţărăneşti, asociaţii, întreprinderi de
prelucrare şi fermierilor. El este elaborat în baza experienţelor multianuale ale I.C.C.C. şi
practicii agricole avansate.
În prima parte a îndrumarului este expusă informaţia cu privire la particularităţile biologice
ale sfeclei de zahăr şi relaţiile ei cu factorii de vegetaţie, caracteristica soiurilor şi hibrizilor
omologaţi este expusă succint în formă de tabel.
În partea a doua a îndrumarului este descrisă pe compartimente tehnologia de cultivare a
sfeclei de zahăr, care include problemele amplasării culturii în asolament, lucrării solului,
fertilizării semănatului, lucrărilor de îngrijire a plantelor, combatere a bolilor şi dăunătorilor,
recoltare.
30. Compartimente speciale sunt dedicate cultivării sfeclei de zahăr la irigare şi producerii
seminţelor de calitate.
în baza fişei tehnologice este prezentat devizul de cheltuieli la cultivarea sfeclei de zahăr.
îndrumarul este însoţit de un material ilustrativ foarte bogat sub formă de desene grafice şi
diagrame cu rezultatele investigaţiilor ştiinţifice multianuale.
Tehnologia de cultivare a grâului de toamnă în Republica Moldova
(îndrumar), Chişinău, 2002
Îndrumarul a fost elaborat în baza investigaţiilor ştiinţifice, efectuate la I.C.C.C., şi a
practicii agricole avansate în domeniul cultivării grâului de toamnă. El este destinat fermierilor,
specialiştilor şi conducătorilor de gospodării cu diferite forme de proprietate.
Expunerea materialului începe cu descrierea particularităţilor biologice ale grâului de
toamnă şi cerinţele plantelor faţă de condiţiile de creştere. De la general se trece la particular şi
se prezintă detaliat caracteristica agrobiologică a soiurilor omologate în Republica Moldova. Un
capitol aparte este consacrat problemei cultivării grâului de primăvară în condiţiile republicii. O
atenţie deosebită este acordată problemei producerii seminţelor de calitate ale soiurilor
omologate şi problemei calităţii boabelor-marfă.
Tehnologia de cultivare cuprinde descrierea următoarelor elemente tehnologice:
amplasarea grâului în asolament, lucrarea solului, fertilizarea, semănatul, irigarea plantelor,
protecţia contra bolilor şi dăunătorilor, combaterea buruienilor, irigarea şi recoltarea, în final este
prezentată eficacitatea economică a cultivării grâului de toamnă.
INSTITUTUL DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE PENTRU PORUMB Şl SORG
Hibridul de porumb Porumbeni 170 ACRf
(Fig.22)
Porumbeni 170 ACRf-hibrid simplu modificat, ultratimpuriu, FAO 170. Perioada de
vegetaţie în condiţiile Moldovei - 90-92 zile. Planta are înălţimea de 230-250 cm, tulpina subţire,
trainică, inserţia ştiuletelui - la 90-100 cm. Ştiuletele este de formă uşor conică, cu lungimea de
20-22 cm, 14-16 rânduri de boabe, bine acoperit cu pănuşi. Randamentul în boabe - 80-82 la
sută. Rahisul - alb şi roşu. Bobul - sticlos, galben, MMB - 260-280 g. Conţine 11,0 la sută
proteină, 4,8 -grăsimi, 79,2 - amidon.
31. Potenţialul de producţie. Este unul dintre cei mai productivi hibrizi din această grupă de
maturitate, în regiunile nordice de cultivare a hibridului producţia de boabe atinge 10-12 t/ha, a
masei pentru însilozare - 40-50 t/ha.
însuşiri specifice. Rezistent la temperaturi scăzute de primăvară, la cădere şi frângere a
tulpinilor, tolerant la boli şi dăunători, se distinge printr-o bună creştere la etapa iniţială şi o pierdere
rapidă a apei la maturizarea boabelor.
Densitatea optimă de cultivare la boabe în arealele nordice de cultură a porumbului - 80-90
mii plante/ha.Omologat în Belarus şi Rusia pentru cultivare la boabe şi la siloz, în Moldova -
producerea seminţelor şi cultivare în cultura succesivă. .
Hibridul de porumb Bemo 172 CRf
(Fig.23)
Bemo 172 CRf- hibrid triplu, timpuriu, FAO 170. Perioada de vegetaţie în condiţiile Moldovei -
98-100 zile. Planta are înălţimea de 180-210 cm, tulpina trainică, inserţia ştiuletelui - la 55-65 cm.
Ştiuletele - cilindric, cu lungimea de 15-16 cm, 14-16 rânduri de boabe, bine acoperit cu pănuşi.
Randamentul în boabe - 83-85 la sută. Rahisul - roz. Bobul - semidentat, galben, MMB - 250-300 g.
Conţine 11,5 la sută proteină, 4,7 - grăsimi, 68,6 la sută amidon.
Potenţialul de producţie, în arealele de cultivare a hibridului producţia de boabe constituie 9-
11 t/ha, a masei de însilozare - 40-45 t/ha.
însuşiri specifice. Posedă un ritm intens de creştere la etapa iniţială, rezistent la temperaturi
scăzute de primăvară, cădere şi frângere a tulpinilor, tolerant la boli şi dăunători. Densitatea optimă
de cultivare la boabe în regiunile nordice de cultură a porumbului - 80-90 mii plante la hectar.
Omologat în Belarus pentru cultivare la boabe şi la siloz, în Moldova - producerea seminţelor şi
cultivare în cultura succesivă.
Hibridul de porumb Moldavschi 215 AMRf
(Fig.24)
Hibrid dublu, timpuriu, FAO 190. Perioada de vegetaţie în condiţiile Moldovei - 98-103 zile.
Planta are înălţimea de 190-210 cm, 14-15 frunze late de culoare verde-închis, tulpina de grosime
medie, trainică, inserţia ştiuletelui - la 70-80 cm. Ştiuletele - cilindric, cu lungimea de 14-16 cm, 14-
16 rânduri de boabe, bine acoperit cu pănuşi. Randamentul în boabe - 80-82 la sută. Rahisul - roşu.
Bobul - semidentat, galben, MMB - 270-280 g. Conţine 11,2 la sută proteină, 4,2 - grăsimi, 71,8 la
sută amidon.
În regiunile de cultivare a hibridului producţia de boabe -10-11 t/ha, a masei pentru însilozare
-40-50 t/ha.
32. Însuşiri specifice. Posedă un ritm intens de creştere la etapa iniţială, este rezistent la
temperaturi scăzute de primăvară, are o rezistenţă medie la căderea şi frângerea tulpinilor, este
tolerant la boli şi dăunători. Densitatea optimă de cultivare la boabe - 80-90 mii plante la hectar.
Omologat în Moldova, Rusia, Belarus, Kîrgîzstan, Lituania, Letonia şi Kazahstan pentru cultivare la
boabe şi la siloz.
Hibridul de porumb Porumbeni 212 CRf
(Fig.25)
Hibrid triplu, timpuriu, FAO 210. Perioada de vegetaţie în condiţiile Moldovei - 95-105 zile.
Planta are înălţimea de 220-228 cm, 15-16 frunze de culoare verde-închis, tulpina - de grosime
medie, trainică, inserţia ştiuletelui - la 80-85 cm. Ştiuletele-cilindric, cu lungimea de 17-20 cm, 12-14
rânduri de boabe, bine acoperit cu pănuşi. Randamentul în boabe - 82-83 la sută. Rahisul -roşu.
Bobul-de consistenţă sticloasă, galben, MMB-240-280 g. Conţine 10,8 la sută proteină, 4,3 -
grăsimi, 72,3 la sută amidon.
Potenţialul de producţie, în regiunile de cultivare a hibridului producţia de boabe
constituie 8-10 t/ha, a masei pentru însilozare - 45-50 t/ha.
Însuşiri specifice. Posedă un ritm intens de creştere la etapa iniţială, este rezistent t
temperaturi scăzute de primăvară, are o rezistenţă medie la cădere şi frângere a tulpinilor, este
tolerant la boli şi dăunători. Densitatea optimă de cultivare la boabe - 70-80 mii plante/ha.
Omologat în Moldova, Belarus, Rusia şi Ucraina pentru cultivare la boabe şi la siloz.
Hibridul de porumb Porumbeni 348 NRf
(Fig.26)
Hibrid simplu modificat, cu epoca de maturitate medie, FAO - 400. Perioada de vegetaţie
în condiţiile Moldovei - 110-116 zile. Planta are înălţimea de 230-250 cm, 17-18 frunze, tulpina-
de grosime medie, trainică, fără lăstărire, inserţia ştiuletelui - la 100-110 cm. Ştiuletele - cilindric
cu lungimea de 18-21 cm, 16-18 rânduri de boabe, bine acoperit cu pănuşi. Randamentul în
boabe - 80-82 la sută. Rahisul - roşu. Bobul este de consistenţă sticloasă, oranj-închis, MMB-
250-280 g. Conţine 11,0 la sută proteină, 4,2 - grăsimi, 70,0 la sută amidon, 4,2 mg/kg caroten.
Potenţialul de producţie, în condiţii optime de cultivare producţia de boabe atinge 10-12
t/ha
Însuşiri specifice. Este rezistent la secetă, cădere şi frângere a tulpinilor, tolerant la boli şi
dăunători. Densitatea optimă de cultivare - 50-65 mii plante/ha.
Omologat în Moldova şi Rusia pentru utilizare în industria alimentară (făină, crupe, fulgi de
porumb) şi furajarea animalelor.
33. Hibridul de porumb Porumbeni 351 MRf
(Fig.27)
Hibrid simplu, cu epoca de maturitate medie, FAO - 350. Perioada de vegetaţie în
condiţiile Moldovei -113-116 zile. Planta are înălţimea de 220-260 cm, 16-17 frunze, tulpina - de
grosime medie, trainică, inserţia ştiuletelui - la 85-95 cm. Ştiuletele - cilindric, cu lungimea de
18-20 cm, 14-18 rânduri de boabe, bine acoperit cu pănuşi. Randamentul în boabe-83-84 la
sută. Rahisul - roşu. Bobul - dentat, galben, MMB-250-350 g. Conţine 11,9 la sută proteină, 4,6
- grăsimi 69,7 la sută amidon.
Potenţialul de producţie. Este unul dintre cei mai productivi hibrizi din această grupă de
maturitate. Producţia de boabe constituie 11-12, a masei de însilozare 40-50 t/ha.
Însuşiri specifice. Este rezistent la secetă în faza de umplere a boabelor, la cădere şi
frângere a tulpinilor, tolerant la boli şi dăunători. Posedă un ritm intens de creştere în faza
iniţială şi de pierdere a umidităţii boabelor la maturizare.
Densitatea optimă în zonele cu umiditate insuficientă - 50-60 mii plante/ha, în zonele cu
deficit de umiditate şi la irigare - 70-90 mii plante/ha.
Omologat în Moldova, Ucraina şi Kîrgîzstan pentru cultivare la boabe şi la siloz.
Hibridul de porumb Porumbeni 359 AMRf
(Fig.28)
Hibrid simplu modificat, cu epoca de maturitate medie, FAO - 350. Perioada de vegetaţie
în condiţiile Moldovei - 115-117 zile. Planta are înălţimea de 205-210 cm, 16-17 frunze, tulpina-
de grosime medie, trainică, inserţia ştiuletelui - la 95-100 cm. Ştiuletele - cilindric, cu lungimea
de 17-18 cm, 15-16 rânduri de boabe, bine acoperit cu pănuşi. Randamentul în boabe - 80-82
la sută. Rahisul - roşu. Bobul - dentat, galben, MMB - 285-292 g. Conţine 10,3 la sută proteină,
4,3 - grăsimi, 72,6 la sută amidon.
Potenţialul de producţie. Producţia de boabe constituie 10-13 t/ha, a masei de însilozare
38-42 t/ha.
Însuşiri specifice. Rezistent la secetă, tolerant la boli si dăunători.
Densitatea optimă în zonele cu deficit de umiditate - 55-60 mii plante/ha.
Omologat în Moldova şi Ucraina pentru cultivare la boabe şi la siloz.
34. Hibridul de porumb Moldavschi 450 MRf
(Fig.29)
Hibrid simplu, semitardiv, FAO 450. Perioada de vegetaţie în condiţiile Moldovei - 119-
121 zile. Planta are înălţimea de 224-245 cm, 18-20 frunze relativ scurte, de culoare verde-
închis, tulpina de grosime medie, foarte trainică, inserţia ştiuletelui - la 90-100 cm. Ştiuletele -
cilindric, cu lungimea de 19-21 cm, 14-16 rânduri de boabe, bine împănuşat. Randamentul în
boabe -80-82 la sută. Rahisul - roşu. Bobul - dentat, galben-aprins, MMB - 270-290 g. Conţine
10,5 la sută proteină, 4,1 - grăsimi, 69,4 la sută amidon. Producţia de boabe - 15-17 t/ha, a
masei pentru însilozare - 45-50 t/ha.
Însuşiri specifice. Rezistent la secetă, căderea şi frângerea tulpinilor. Tolerant la boli şi
dăunători. Suportă îndesirea semănăturilor, valorifică bine fondul agrotehnic sporit.
Reacţionează negativ la doze sporite de erbicide, la aplicarea lor cu întârziere. Este predispus
la formarea câte doi ştiuleţi la o plantă.
Densitatea optimă de cultivare la boabe în Zona de Nord - 60-65 mii plante/ha, Zonele
îentrală şi Sudică ale Moldovei - 55-60, la irigare - 70-80 mii plante/ha.
Omologat în Moldova pentru cultivare la boabe şi la siloz în condiţii obişnuite şi la irigare.
Hibridul de porumb Porumbenî 393 MRf
(Fig.30)
Hibrid simplu, cu epoca de maturitate medie, FAO 390. Perioada de vegetaţie în
condiţiile Moldovei - 111-116 zile. Planta este viguroasă, are înălţimea de 230-240 cm, 15-16
frunze, tulpina - de grosime medie, trainică, fără lăstărire, inserţia ştiuletelui la 100-120 cm.
Ştiuletele -conic, cu lungimea de 18-20 cm, 12-14 rânduri de boabe, bine acoperit cu pănuşi.
Randamentul în boabe - 80-82 la sută. Rahisul - roşu. Bobul este de consistenţă sticloasă,
oranj-închis, MMB - 280-295 g. Conţine 10,6 la sută proteină, 4,0 - grăsimi, 68,9 la sută amidon,
4,6 mg/kg caroten.
Potenţialul de producţie. Producţia de boabe -10-12 t/ha, a masei pentru însilozare 40-50
t/ha.
Însuşiri specifice. Este rezistent la secetă, cădere şi frângere a tulpinilor, tolerant la boli şi
dăunători.
Densitatea optimă de cultivare - 50-60 mii plante/ha.
Omologat în Moldova pentru cultivare la boabe. Boabele sunt recomandate pentru utilizare în
industria alimentară (făină, crupe, amidon) şi la furajarea animalelor.
35. Hibridul de porumb Porumbeni 457 MRf
(Fig.31)
Hibrid simplu, semitardiv, FAO 450. Perioada de vegetaţie în condiţiile Moldovei - 125-
130 zile. Planta are înălţimea de 215-240 cm, 16-18 frunze, tulpina - 2,2-2,4 cm grosime,
trainică, inserţia ştiuletelui - ia 85-95 cm. Ştiuletele - cilindric, cu lungimea de 18-20 cm, 13-14
rânduri de boabe, bine acoperit cu pănuşi. Randamentul în boabe - 80-85 la sută. Rahisul -
roşu. Bobul - dentat, de culoare galben-aprins, MMB -250-290 g. Conţine 11,0 la sută proteină,
4,7 -grăsimi, 71,3 la sută amidon. .
Potenţialul de producţie, în regiunile de cultivare a hibridului producţia de boabe
constituie 7-10 t/ha, a masei pentru însilozare - 40-45 t/ha.
Însuşiri specifice. Posedă rezistenţă înaltă la căderea tulpinilor şi mijlocie la secetă, este
tolerant la boli şi dăunători. Valorifică foarte eficient agrofondurile înalte şi apa la irigare.
Densitatea optimă de cultivare la boabe - 50-60 mii plante/ha. Omologat în Moldova şi
Kazahstan pentru cultivare la boabe şi la siloz.
Hibridul de sorg Pişcevoi 1
(Fig.3)
Hibrid simplu de sorg (soriz) pentru boabe, cu epoca de maturitate medie - 112-117 zile.
Planta are înălţimea de 105-120 cm, 9-10 noduri la tulpina principală, frunzele lungi (65-70 cm)
şi late (6-8 cm). Paniculul - erect, bine ieşit din teaca ultimei frunze, oval. Bobul - biconvex,
galben-deschis, sticlos, golos. MMB - 26-32 g. Boabele conţin 13,6-14,4 la sută proteină, 65,2
72,3 - amidon şi 3,73-3,80 la sută grăsimi. Bobul posedă o umplere şi uscare intensă.
Este rezistent la secetă, se atacă slab de boli şi dăunători. Densitatea optimă de cultivare 140-
160 mii plante la hectar. Se cultivă mecanizat.
Potenţialul de producţie -10-121 boabe la hectar. Boabele sunt recomandate pentru utilizare în
industria alimentară (crupe, făină, bere etc.) şi la furajarea animalelor. Crupele de soriz pot
înlocui orezul la prepararea diferitelor produse alimentare, iar făina poate fi folosită ca adaos de
25-30 la sută la coacerea pâinii.
Omologat în Moldova.
36. Hibridul de sorg Porumbeni 5
. (Fig.36)
Hibrid simplu de sorg zaharat, cu epoca de maturitate semitardivă -121-127 zile. Planta
are' înălţimea de 250-280 cm, tulpina viguroasă, erectă, suculentă, cu conţinutul de zahăr de
până la 14 la sută, 16-18 frunze. Paniculul este erect, elipsoidal, cu lungimea de 20-23 cm,
culoarea brună-deschis.
Potenţialul de producţie - 80-85 t/ha masă verde sau 20-21 t la hectar masă uscată.
Este tolerant la boli şi dăunători. Densitatea optimă de cultivare - 120-130 mii plante la1 hectar.
Se recoltează mecanizat.
Omologat în Moldova.
Hibridul de sorg Porumbeni 7
(Fig.37)
Hibrid simplu de sorg pentru boabe, cu epoca de maturitate semitimpurie - 102-110 zile. i
Planta are înălţimea de 125-135 cm, 8-9 noduri, frunzele alungite (45-49 cm) şi late (5-6 cm).
Paniculul - erect, elipsoidal, răsfirat, ieşit din teaca ultimei frunze cu 8-12 cm. Bobul - rotunjit,
golos, ovoidal, cafeniu-deschis, cu endospermul făinos. Boabele conţin până la 12,9 la sută
proteină, 66,3 - amidon şi 4,54 la sută grăsimi. Umplerea şi uscarea bobului - intensă.
La etapa iniţială hibridul posedă un ritm bun de creştere, este rezistent la secetă, se
atacă slab de boli şi dăunători. Densitatea optimă de cultivare -140-160 mii plante/ha. Se
recoltează mecanizat.
Potenţialul de producţie - 7,5 t boabe la hectar.
Omologat în Moldova.
Hibridul de sorg MSS 10
(Fig.38)
Hibrid simplu de sorg x iarbă de Sudan, cu epoca de maturitate medie. Planta are
înălţimea de până la 270 cm, înfrăţire înaltă (5-7 tulpini la o plantă), este bine înfrunzită (8-11
frunze la tulpina principală). Este destinat pentru masă verde şi siloz, pregătirea fânului,
fânajului şi la crearea păşunilor. Masa verde se recoltează cu 10-15 zile înainte de înmăturire.
După cosire otăveşte bine, formând fără irigare 2-3 coase. Calitatea masei verzi este înaltă
(10,7-11,2 la sută - proteină brută şi 5 la sută - glucide). Potenţialul de producţie -13-14 t/ha
masă uscată sau 78-80 t/ha rnasă verde.
37. Este rezistent la cădere. Se atacă slab de bacterioze şi în medie de afide.
Omologat în Moldova.
Soi de pătlăgele vinete Rada
(Fig.39)
Soi de pătlăgele vinete timpuriu. Perioada de la răsărire până la prima recoltare a
fructelor -108 zile, cea fiziologică -136 zile. Planta are tulpină semicompactă sau răsfirată, cu
înălţimea de 45-60 cm. Formează 8-15 fructe mijlocii de culoare violet-albastru cu luciu puternic
la maturitate. Forma fructelor - cilindrică sau pară alungită, cu vârful rotund şi lungimea de 10-
24 cm, diametrul - 5-10 cm. Fructele se utilizează în alimentaţia curentă şi în industria
prelucrătoare. Potenţialul de producţie - 30,0-55,0 tone la hectar. Seminţele în fructe constituie
1,4 la sută.
Este rezistent la atacul de verticiloză şi păianjenului comun.
Omologat în Moldova.
Soi de pătlăgele vinete Laura
(Fig.40)
Soi de pătlăgele vinete cu epoca de maturitate medie. Perioada de la răsărire până la
prima recoltare a fructelor- 115 zile, cea fiziologică -143 zile. Planta este compactă, cu înălţimea
de 45-70 cm, formează 8-12 fructe mijlocii de culoare violet-albastru întunecat, cu luciu puternic
la maturitatea tehnică. Fructele alungite de 15-25 cm, cu diametrul de 6-14 cm şi formă
cilindrică. Potenţialul de producţie - 30,0-55,0 tone la hectar. Seminţele în fructe constituie 1,4 la
sută.
Soiul este rezistent la atacul de verticiloză, stolbur, putregaiul fructelor, gândacul de Colorado şi
păianjenul comun.
Fructele se utilizează în alimentaţia curentă şi în industria prelucrătoare.
Omologat în Moldova.
Soi de ardei Zodiac
(Fig.41)
Soi de ardei gras, semitimpuriu. Perioada de la răsărire până la prima recoltare a
fructelor-110 zile, cea fiziologică -142 zile. Fructul este de formă prismoidală, cu 3-4 muchii, de
culoare crem în perioada coacerii de consum şi roşie - la maturitatea biologică. Masa medie a
fructului este de 150 g. Fructele conţin 8,6-9,6 la sută substanţă uscată, 145-170 mg - vitamina
38. C şi 3,5-4,1 la sută zahăr. Potenţialul de producţie - 25,0-40,01 la hectar. Seminţele în fructe
constituie -1,0 la sută.
Soiul este rezistent la atacul de verticiloză şi alternarioză.
Fructele se utilizează în stare proaspătă şi în industria alimentară.
Omologat în Moldova.
Soi" de ardei Argo
(Fig.42)
Soi de ardei gras (gogoşar), semitimpuriu. Perioada de la răsărire până la prima recoltare
a fructelor-133 zile, cea fiziologică -145-155 zile. Planta are tulpină semicompactă sau răsfirată,
înălţimea de 40-60 cm. Formează 8-15 fructe mijlocii de culoare verde-deschis în perioada
coacerii de consum şi roşie - la maturitate biologică. Masa medie a fructului este de 160 g,
Forma fructului - rotundă-întinsă, cu 3-4 camere şi slab crestată. Fructele conţin 9,5-9,6 la sută
substanţă uscată, 170-178 mg la sută vitamina C şi 3,8-4,1 la sută zahăr. Potenţialul de
producţie - 35,0-40,0 t/ha. Seminţele în fructe constituie - 1,0 la sută.
Fructele se utilizează în stare proaspătă şi în industria alimentară.
Soiul este rezistent la atacul de verticiloză şi păianjenul comun.
Omologat în Moldova.
Hibridul de castravete Icar
(Fig.43)
Hibrid de castravete, semitimpuriu. Perioada de vegetaţie până la maturitatea de consum
a fructelor - 48-52 zile. Fructele sunt scurte - 9,8-11,0 cm, de formă cilindrică. Hibridul se
caracterizează printr-o perioada îndelungată de fructificare. Potenţialul de producţie - 34-361 la
hectar. i Hibridul este rezistent la secetă, tolerant la mană (perenosporoză), bacterioză,
putregaiul radicular.
Calităţile gustative şi comerciale sunt înalte.
Hibridul de tomate Lira
(Fig.45)
Hibrid de tomate timpuriu. Perioada de la răsărire până la recoltare a fructelor - 100-103
zile. Planta este semideterminată, viguroasă, cu foliaj bogat. Florile sunt obişnuite, adunate în
inflorescenţe simple. Pe ciorchine sunt plasate 6-10 fructe, rotunde, slab aplatizate, cu
articulaţie geneculată a pedunculului. Masa fructului - 80-110 g. Fructul este rotund, cu 4-5 loje
39. seminale, cu colet verde, care la coacere devine de culoare roşie. Potenţialul de producţie - 14-
16 kg/m2.
Este rezistent la alternarioză şi VMT, tolerant la mană, cladosporioză şi bacterioză.
Se recomandă pentru cultivare în solarii.
Recomandări privind cultivarea porumbului în Moldova
Recomandările propuse spre implementare sunt elaborate în baza cercetărilor ştiinţifice
şi practicii avansate de mai mulţi ani, efectuate de colaboratorii Institutului de Cercetări
Ştiinţifice pentru Porumb şi Sorg.
în recomandări sunt expuse însemnătatea culturii porumbului în economia republicii drept o
cultură importantă şi universală sub aspectul utilizării produsului finit (boabe, furaj, siloz,
amidon, ulei etc.). Sporirea producţiei la porumb prevede respectarea strictă a hibrizilor
omologaţi în republică, perfecţionarea premergătorilor, reducerea cotei de amplasare a
porumbului pe terenurile de pantă, respectarea recomandărilor ştiinţifice de însămânţare,
îngrijire, fertilizare, combatere mecanică şi chimică a buruienilor, recoltare şi condiţionare a
producţiei.
De rând cu aceasta recomandările sunt completate cu particularităţile cultivării
porumbului la irigare, în zonele de protecţie a apelor şi sanitare şi sectoarele de hibridare.
UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA C
Hibridul de porumb special Chişinău 307 PL
(Fig.32)
Autori: A.Palii, V.Ţiganaş, D.Ţiganaş :
Chişinău 307 PL - hibrid de porumb cu bobul bogat în proteină şi lizină, are perioada de
vegetaţie în condiţiile Republicii Moldova de 115-120 zile. Planta are înălţimea de 200-225 cm,
ştiuletele principal - la 80-85 cm, formează 1,0-1,1 ştiuleţi, 16-18 frunze. Ştiuletele - de formă
cilindrică, cu masa de 300-350 g, cu 16-18 rânduri şi 40-45 boabe în rând, coceanul alb. Bobul -
dentat, cu structura făinoasă a endospermului, rnasa a 1000 boabe - 290-310 g, randamentul
de boabe - 81-82 la sută. Conţinutul de proteină în bob - 12,5-13,5 la sută, de lizină în proteină -
3,85-4,20 la sută, grăsime - 4,5-5,3 la sută, amidon - 71-72 la sută.
Potenţialul de producţie constituie în medie de la 70-85 q/ha până la 149,3 q/ha boabe.
Producţia de proteină - 762-800 kg/ha, de lizină - 27-33 kg/ha.
însuşiri specifice. Hibridul este rezistent la fuzarioza ştiuletelui, alte boli, dăunători,
rezistent la cădere şi secetă; se cultivă cu densitatea de 50 mii plante la ha.
40. Hibridul Chişinău 307 PL este sursă biologică de proteină şi lizină ecologic pure.
Producţia de boabe este destinată hrănii animalelor monogastrice (porci, păsări ş.a.), ca
materie primă pentru industria producătoare de furaje combinate.
Hibridul Chişinău 307 PL este omologat în Republica Moldova.
Hibridul de porumb amilopectinic Chişinău 297 wx
(Fig.33) Autori: V.Ţiganaş, D.Ţiganaş, A.Palii
Chişinău 297 wx - hibrid simplu de porumb, în condiţiile Republicii Moldova se coace în
timp de 110-115 zile. Planta are înălţimea de 200-220 cm, a ştiuletelui principal 70-75 cm,
numărul deştiuleţi pe plantă- 1,1-1,2, de frunze- 15-17. Ştiuletele are formă cilindrică, lungimea-
20-23 cm, 14-16 rânduri şi 40-45 boabe în rând, masa ştiuletelui - 250-260 g, randamentul
boabe de 84-85 la sută. Bobul - varietate ceratină, cu consistenţa dură şi cornoasă a
endospermului, cu aspect ceros, culoarea galbenă, masa a 1000 boabe - 250-280 g, cu
conţinut de amidon de 71-72 la sută, amilopectină în amidon - 98,8-99,8; amiloză - 0,2-1,2,
proteine - 10,0-11,0, grăsime - 4,5-5,0 la sută.
Potenţialul de producţie constituie în medie de la 65-75 q/ha până la 134,0 q/ha boabe,
amidon amilopectinic - 40-90 q/ha.
însuşiri specifice. Hibridul este rezistent la secetă, cădere, boli şi dăunători. Se cultivă cu
densitatea de 52-55 mii plante la ha. Producţia boabe este materie primă pentru industria
producătoare de amidon şi melasă, alte produse zaharoase, poate fi utilizată ca hrană furajeră
pentru animale.
Omologat în Republica Moldova.
Hibridul de porumb special Chişinău 401 L
(Fig.34)
Autori: V.Ţiganaş, D.Ţiganaş, A. Pal ii
Chişinău 401 L - hibrid simplu de porumb bogat în lizină, în condiţiile Moldovei se coace
în timp de 115-120 zile. Planta are înălţimea de 210-225 cm, formează ştiuletele la 85-90 cm,
numărul de ştiuleţi - 1,1-1,2, de frunze- 16-17. Ştiuletele are formă conică, lungimea de 22-24
cm, 14-16 rânduri şi 48-50 boabe în rând, randamentul de boabe - 81-82 la sută. Bobul cu
structura modificată a endospermului, culoarea galbenă, masa a 1000 boabe - 250-270 g,
conţinutul de proteină - 11,0-11,5 la sută, lizină - 3,92-3,98 , amidon - 71-72 la sută.
41. Potenţialul de producţie constituie în medie 87-90 q/ha până la 159,0 q/ha boabe.
Producţia de proteină-717-800 kg/ha, de lizină-28-30 kg/ha.
însuşiri specifice. Hibridul Chişinău 401 L este rezistent la boli, dăunători, secetă, cădere.
Se cultivă cu densitatea de 50-55 mii plante la ha pentru boabe, hrana animalelor
monogastrice, producerea furajului combinat.
Recunoscut pentru cultivare în toate zonele Republicii Moldova în anul 2001.
Soiul de soia Chişinău 16
(Fig.13)
Autori: M.Micu, D.Damaschin, V. Si minei
Soi pentru boabe. Aparţine subspeciei Gliycine manshurica, varietatea flavidă. Grupa
maturitate după FAO (l) - 110-120 de zile.
Planta: Tulpina erectă, tip de creştere determinat, rezistentă la polignire, cu pubescentâ
deasă de culoare sură. înălţimea plantei - 75-80 cm, înălţimea de inserţie a primei păstăi -12-14
cm. 3 frunze foliate ovale, caduce la coacerea boabelor. Gradul de ramificare - mic. r
Floarea şi păstaia: Flori mici în racem compus din câte 6-8 floride de culoare violetă.
Pastă medii, slab încovoiate, de culoare brună, a câte 2-3 boabe.
Bobul: Boabele de formă ovală, de culoare galbenă, hilul mediu galben. Masa a 1000 boabe-
140-160 gr.
Potenţialul mediu de producţie de boabe în anii efectuării încercării de stat (1983-1985) a
constituit 25,8 q/ha sau cu 2,1 q/ha mai mult decât soiul martor Bucuria. Conţinutul mediu de
proteine în boabe - 38-39 la sută, de ulei 21,4 la sută.
însuşiri specifice - soi mediu precoce, înalt productiv, mediu rezistent la secetă,
bacterioză, putregaiul tulpinii. La cultivare necesită un agrofond superior.
Omologat în Republica Moldova în anul 1986.
Soiul de soia MIDA
(Fig.14)
Autori: M.Micu, D.Damaschin, A.Palii
Soi pentru boabe. Aparţine subspeciei Glycine manshurica, varietatea flavidă. Grupa de|
maturitate după FAO (00) 100-105 zile.
![CZU [631/635 + 338.43] (036) R35
Prezentul îndrumător cuprinde informaţia privind realizările ştiinţifice elaborate în perioada anilor
1998-2002 de către savanţii instituţiilor de cercetări ştiinţifice din complexul agroalimentar, fiind
o continuare a îndrumătorului realizărilor ştiinţifice pentru producătorii agricoli, editat în anul
1998. în această ediţie sunt incluse elaborările ştiinţifice, aprobate de consiliile ştiinţifice ale
instituţiilor ramurale şi Consiliul Tehnico-Ştiinţific al Ministerului Agriculturii şi Industriei
Alimentare şi recomandate pentru implementare în sectorul agroalimentar. îndrumătorul este
destinat managerilor, specialiştilor, consultanţilor în agricultură, fermierilor şi tuturor
producătorilor din sectorul agroalimentar.
Generalizarea, sistematizarea informaţiei, parvenită de la instituţiile de cercetări
ramurale, şi elaborarea îndrumătorului le-au efectuat doctorii în ştiinţe:
Gheorghe Severin (redactor responsabil), Panfil Apruda, Vasile Deleu şi Igor Timofti.
Redactor - Mircea Popa.
Editarea acestei lucrări s-a efectuat cu aportul Proiectului TACIS "Suport la Dezvoltarea
învăţământului, Cercetări şi Serviciile de Consultanţă în Agricultura Moldovei" FD MOL 9901.
ISBN 9975 - 78-223-X © Ministerul Agriculturii şi
Industriei Alimentare, 2003](https://image.slidesharecdn.com/realizari-120210031930-phpapp01/85/Realizari-1-320.jpg)
