Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Realizari

2,211 views

Published on

  • Be the first to comment

Realizari

  1. 1. CZU [631/635 + 338.43] (036) R35Prezentul îndrumător cuprinde informaţia privind realizările ştiinţifice elaborate în perioada anilor1998-2002 de către savanţii instituţiilor de cercetări ştiinţifice din complexul agroalimentar, fiindo continuare a îndrumătorului realizărilor ştiinţifice pentru producătorii agricoli, editat în anul1998. în această ediţie sunt incluse elaborările ştiinţifice, aprobate de consiliile ştiinţifice aleinstituţiilor ramurale şi Consiliul Tehnico-Ştiinţific al Ministerului Agriculturii şi IndustrieiAlimentare şi recomandate pentru implementare în sectorul agroalimentar. îndrumătorul estedestinat managerilor, specialiştilor, consultanţilor în agricultură, fermierilor şi tuturorproducătorilor din sectorul agroalimentar. Generalizarea, sistematizarea informaţiei, parvenită de la instituţiile de cercetăriramurale, şi elaborarea îndrumătorului le-au efectuat doctorii în ştiinţe:Gheorghe Severin (redactor responsabil), Panfil Apruda, Vasile Deleu şi Igor Timofti.Redactor - Mircea Popa. Editarea acestei lucrări s-a efectuat cu aportul Proiectului TACIS "Suport la Dezvoltareaînvăţământului, Cercetări şi Serviciile de Consultanţă în Agricultura Moldovei" FD MOL 9901.ISBN 9975 - 78-223-X © Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, 2003
  2. 2. CĂTRE UTILIZATORIîn cazul în care elaborările prezintă interes pentru D-voastră şi doriţi să Vă familiarizaţi cu elemai profund sau să le procuraţi, Vă propunem coordonatele elaboratorilor:Denumirea Adresa Telefoanele E-mail, Web pageInstitutul de Cercetări pentru MD-3001,mun.Bălţi, 0-231 3-31-51, 3- selecţia @beltsy.md,Culturile de Câmp str.Calea leşilor, 28 02-21 www.agriculture.md/selectiaInstitutul de Cercetări Ştiinţifice MD-4834,jud.Chişinău, 24-55-71, 24-45- porumbeni@agriculture.mdpentru Porumb şi Sorg sect.Criuleni, s.Paşcani 55 www.agriculture.md/porumbeni(I.C.Ş.P.S.)Filiala pentru Plante Aromatice şi MD-2018, mun.Chişinău, 55-46-15, 53-20- fpam@agriculture.mdMedicinale a I.C.Ş.P.S. str.Munceşti, 426 87 www.agriculture.md/fpamFILIALA din Cahul a I.C.Ş.P.S. MD-3901,or.Cahul, 0-239, 2-49-44, 2- str.Garoafelor, 1 18-95Institutul Naţional al Viei şi MD-2019, mun.Chişinău, 76-16-22, 76-27- invv@agriculture.mdVinului (I.N.V.V.) str.Grenoble, 128 22 www.agriculture.md/invvInstitutul de Cercetări pentru MD-2019, mun.Chişinău, 78-77-53, 79-39- icp@agriculture.mdPomicultură str.Costiujeni, 14 78 www.agriculture.md/icpInstitutul de Cercetări Ştiinţifice şi MD-2093, mun.Chişinău, 57-04-86, 57-04- tutunix@agriculture.mdConstrucţii Tehnologice pentru orăş.Grătieşti, str.Prieteniei, 8,8 www.agriculture.md/tutunTutun şi Produse din Tutun 1Institutul de Cercetări pentru MD-2070, mun.Chişinău, 46-04-86, 46-04- icpa_dimo@agriculture.mdPedologie şi Agrochimie "Nicolae str.Ialoveni, 100 87 www.agriculture.md/dimoDimo"Institutul Naţional de Zootehnie şi MD-6525, mun.Chişinău, 38-43-50, 38-43- tevit@agriculture.mdMedicină Veterinară "Tevit" sect.Anenii Noi, 51 www.agriculture.md/tevit s.MaximovcaFiliala pentru Creşterea Porcinelor MD-3500, or.Orhei, 0-235, 2-63-50, 2- fcp@orhei.moldtelecom.md str.Nistreană, 50 61-25Institutul de Cercetări Ştiinţifice MD-2068, mun.Chişinău, 49-86-38, 43-86- mecagro@agriculture.mdpentru Mecanizarea şi str.Miron Costin, 7 38 www.agriculture.md/meca groElectrificarea Agriculturii"Mecagro"Institutul de Cercetări Ştiinţifice şi MD-2014, mun.Chişinău, 24-24-91, 24-16- icsptia@agriculture.mdProiectări Tehnologice pentru str.Mihail Kogălniceanu, 63 76 www.agriculture.md/icsptiaIndustria AlimentarăCentrul Ştiinţific de Producţie MD-2060, mun.Chişinău, 52-37-78, 52-11- tis@agriculture.md"Tehnologii Informaţionale şi bd.Cuza-Vodă, 5/1 90 www.agriculture.md/tis
  3. 3. Sisteme"Institutul de Protecţie a Plantelor MD-2026, mun.Chişinău, 56-83-58, 77-96- icpp @ agriculture.md bd.Dacia, 58 41 www.agriculture.md/icppInstitutul de Economie şi MD-2005, mun.Chişinău, 22-69-86, 22-48- imdr @ agriculture . mdPerfecţionare în domeniul bd.Renaşterii, 10/1 42AgroalimentarStaţia de Cercetări Ştiinţifice MD-2014, mun.Chişinău, 24-15-47, 24-22- scsp@ agriculture.mdpentru Piscicultura str.Cosmonauţilor, 6 63Universitatea Agrară de Stat din MD-2049, , mun.Chişinău, 24-64-22, 24-62- uasm @ agriculture.mdMoldova str.Mirceşti, 44 80 www.uasm.mdStaţiunea de Stat pentru MD-2066, mun.Chişinău, 47-32-65, 47-32-încercarea Maşinilor str.Vadul-lui-Vodă, 100 93Centrul Ştiinţific de Producţie MD-2005, inun.Chişinău, 24-34-72, 24-30-pentru Deservire Agrochimică str.Cosmonauţilor, 6 66
  4. 4. CUPRINS Către utilizatori............................................................................... 3I. Protecţia, ameliorarea şi sporirea fertilităţii solului.......................... 5II. Culturile de câmp............................................................................ 13III. Pomicultura.................................................................................... 40IV. Viticultura şi vinificaţia................................................................... 44V. Protecţia plantelor......................................................................... 53VI. Zootehnie şi medicină veterinară.................................................. 60VII. Industria alimentară....................................................................... 70VIII. Mecanizarea şi electrificarea......................................................... 74IX. Economie....................................................................................... 85
  5. 5. I PROTECŢIA, AMELIORAREA Şl SPORIREA FERTILITĂŢII SOLULUI INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU PEDOLOGIE Şl AGROCHIMIE "NICOLAE DIMO"Metodologia valorificării superioare a solului în noile condiţii de gospodărire a terenurilor agricoleAutori: S.Andrieş, V.Cerbari, A.Banaru ş.a.. (Chişinău, 1999) În "Metodologie..." sunt expuse succint, însă concret, modele şi prescripţii de executare alucrărilor de îmbunătăţiri funciare, tehnologii de ameliorare şi gospodărire eficientă a fonduluifunciar în unităţile agricole, diferite ca suprafaţă şi formă de proprietate, situate în zone cudiverse condiţii pedoclimatice, în baza cunoştinţelor profunde despre sol şi potenţialul săuproductiv se stabilesc diferenţiat tehnologii de exploatare a terenurilor agricole în vedereaobţinerii unor rezultate cât mai bune la valorificarea lor economică. O deosebită atenţie se acordă învelişului de sol şi reliefului ca factori principali deapreciere a pretabilităţii şi favorabilităţii terenurilor pentru diferite folosinţe şi culturi agricole.Contribuţii substanţiale s-au adus stabilirii tipurilor de asolamente, inclusiv celor antierozionale,sortimentului de culturi, în funcţie de diversitatea condiţiilor pedologice, de relief şisocioeconomice. Se prezintă modele integrate de fertilizare a culturilor agricole în asolamente,bazate, în special, pe aplicarea resurselor locale de substanţe organice şi nutritive. Se propunmodele, recent elaborate, privind înfiinţarea şi exploatarea raţională a plantaţiilor pomiviticole peterenuri cu diverse suprafeţe. Sunt argumentate modele de tehnologii avansate de cultivare aculturilor legumicole pentru obţinerea recoltelor scontate şi ecologic pure. În scopul dezvoltării bazei informaţionale a cadastrului şi Monitoringului funciar şi alexercitării controlului de stat asupra modului de folosire a terenurilor privatizate se prezintăCertificatul de calitate a solurilor şi al capacităţii de producţie a învelişului de sol. Tehnologiile incluse în "Metodologie ..." sunt destinate deţinătorilor de terenuri agricoleprivatizate, fermierilor, asociaţiilor de gospodării ţărăneşti, specialiştilor în agricultură, instituţiilorde cercetare şi învăţământ în domeniu, serviciului ecologic.
  6. 6. Gestionarea şi protecţia resurselor de sol (Chişinău, 2000)Autor: V.Cerbar Sunt analizate problemele degradării pedodiversităţii Republicii Moldova, sub influenţaimpactului antropic cauzat de valorificarea intensivă şi incorectă a acestora timp îndelungat. Caurmare, starea de calitate a învelişului de sol s-a agravat considerabil: au crescut suprafeţele cusoluri erodate, afectate de alunecări de teren, salinizate, dehumificate, sărăcite de elementenutritive, poluate etc. Este elaborată şi propusă o strategie amplă de combatere a degradării solurilor,transpunerea în viaţă a căreia va fi realizată în cadrul activităţilor de amenajare teritorială, prinîntocmirea proiectelor respective şi realizarea programului de dezvoltare durabilă a agriculturiidin Moldova.Sistemul informaţional privind calitatea învelişului de sol al Republicii Moldova (banca de date). (Chişinău, 2000).Autori:A.Andrieş, A.Banaru, I.Burlacu, V.Cerbari ş.a Sistemul informaţional însumează datele de bază pentru stabilirea măsurilor de protecţie,ameliorare, utilizare durabilă a solurilor şi sporire a fertilităţii acestora. Ele constituie temeiulştiinţific pentru fundamentarea utilizării optime a terenurilor agricole, elaborarea proiectelor deîmbunătăţiri funciare şi organizarea teritoriului, aplicarea celor mai adecvate tehnologii învederea obţinerii de recolte sau rezultate optime, precum şi a conservării şi ameliorării solurilor.Acest sistem informaţional va favoriza exercitarea dreptului de acces al cetăţenilor la informaţiadespre starea de calitate a învelişului de sol al republicii. Programul Naţional Complex de Sporire a Fertilităţii Solului în 2001-2020, (Chişinău, 2001)Autori:S.Andrieş, V.Cerbari, A.Banaruş.a. Programul conţine o informaţie amplă despre problemele protecţiei, ameliorării, spoririifertilităţii, utilizării durabile a învelişului de sol al republicii şi serveşte drept material instructivpentru specialiştii în domeniul agriculturii, instituţiile de învăţământ, ministerele şidepartamentele corespunzătoare, administraţia publică judeţeană şi locală în vedereaimplementării în practică a întregului complex de măsuri privind lucrarea solului, introducereaîngrăşămintelor, combaterea eroziunii etc.
  7. 7. Prin Program se stabilesc strategia generală şi orientările tactice ale politicii funciarepentru o perioadă de 20 de ani. Programul va contribui la promovarea şi realizarea scopurilorpreconizate. Sistemul de bonitare a solurilor pentru crearea cadastrului calităţii fondului funciar al Republicii Moldova şi elaborarea studiilor pedologice (Chişinău, 2001).Autor: V.Cerbari Lista sistematică cu notele de bonitare a tipurilor şi subtipurilor de sol ale RepubliciiMoldova este totodată şi o scară de bonitare a acestor unităţi taxonomice. Sunt redaţi indicatoriipedologiei, utilizaţi la clasificarea solurilor la nivel inferior (genuri, specii, varietăţi, variante),fiecare cu treptele scării valorice şi coeficienţii de bonitare pentru calcularea capacităţii deproducţie a solurilor. Elaborările propuse (lista sistematică a solurilor şi scara de bonitare a acestora) vorcontribui la crearea sistemului informaţional al calităţii solurilor Moldovei, ca fiind un sistemdeschis, care să poată fi modificat prin introducerea unităţilor taxonomice noi sau prinabandonarea celor vechi fără distrugerea integrităţii sistemului.Instrucţiuni metodice privind diagnoza complexă sol-plantă a nutriţiei minerale la porumb (Chişinău, 1994).Autori: S.Andrieş, V. Ţâganoc, V.Lungu, Tatiana Şaptefraţi Instrucţiunile metodice conţin metode perfecţionate de evaluare a regimurilor nutritiveale solurilor, de calculare a dozelor de azot, fosfor, potasiu şi zinc pentru încorporare la lucrareade bază a solului în condiţiile de irigaţie şi fără irigaţie, optimizarea nutriţiei cu azot în perioadade vegetaţie, controlul nutriţiei minerale în baza diagnozei vegetale. Aplicarea îngrăşămintelor în baza diagnozei complexe sol-plantă asigură obţinerearecoltelor scontate, profitului maxim de pe o unitate de teren agricol şi diminuarea poluăriimediului cu nutrienti.
  8. 8. Diagnoza complexă sol-plantă a nutriţiei minerale pentru obţinerea recoltelor scontate de grâu de toamnă de calitate superioarăAutori: S.Andrieş, V.Ţâganoc, Ana Cojineţchi, N.Leah , 1. Toamna, în baza cercetărilor agrochimice, se calculează dozele de fertilizanţi pentruîncorporarea în sol la lucrarea acestuia. 2. Primăvara devreme se determină rezervele de umiditate şi azotul nitric în stratul de 0-60 cm, starea grânelor la ieşirea din iarnă. Beneficiarului i se propun doze optime deîngrăşăminte azotoase pentru obţinerea recoltelor înalte. 3. în faza "ieşirea în pai" se efectuează diagnoza vegetală. Se determină azotul nitric întulpina plantelor şi azotul total în frunze, în funcţie de gradul de asigurare a plantelor cu azot serecomandă dozele respective de îngrăşăminte azotoase pentru formarea recoltelor de calitateînaltă. Fertilizanţii se încorporează în sol cu semănătorile la adâncimea de 2-3 cm. 4. în perioada înspicare -începutul formării bobului se respectă diagnoza vegetală, înfuncţie de gradul de asigurare a plantelor cu azot şi de nivelul recoltei planificate beneficiarului ise recomandă dozele respective de îngrăşăminte azotoase. După necesitate, nutriţia foliară seefectuează cu uree dizolvată în 300 l de apă la 1 ha. 5. în faza coacerii depline a bobului se determină calitatea grâului de toamnă (conţinutulşi calitatea glutenului, masa a 1000 boabe, steclozitatea etc.) Instrucţiuni metodice privind cercetarea agrochimică a solurilor Autori: V.Ţâganoc, S.Andrieş În scopul evaluării stării fertilităţii efective, evidenţierii elementelor nutritive în prim mini-mum, optimizării regimurilor nutritive şi nutriţiei minerale ale culturilor de câmp este necesarăefectuarea o dată în 6-7 ani a cercetărilor agrochimice de bază ale solurilor. Se determinăhumusul, capacitatea de nitrificare, fosforul mobil, potasiul schimbabil, microelementele Zn, Mo,Cu, B etc. În baza investigaţiilor efectuate beneficiarului i se pun la dispoziţie următoarele produsetehnico-ştiinţifice:studiul agrochimie;paşaportul agrochimie al fiecărei sole (parcele);cartograme agrochimice;complexul de măsuri agrotehnice şi agrochimice pentru viitorii 6-7 ani în vederea spoririifertilităţii solului şi obţinerii recoltelor scontate.
  9. 9. Instrucţiuni metodice perfecţionate pentru determinarea şi reglarea bilanţului deelemente biofile în solurile Moldovei (Chişinău, 2001).Autori: A.Donos, S.Andrieş Una din legile agriculturii constă în restituirea elementelor nutritive extrase din sol curecoltele obţinute şi formarea unui bilanţ echilibrat sau pozitiv. Actualmente, când în agricultura Moldovei s-a redus la minimum aplicareaîngrăşămintelor organice şi minerale, iar procesele de eroziune şi pierdere neproductivă aelementelor nutritive din sol continuă, se impun măsuri urgente de sporire a fertilităţii solurilor. În Instrucţiuni sunt expuse: baza normativă a articolelor de aport şi consum alelementelor nutritive; metodele de determinare a bilanţului de macro- şi microelemente însolurile arabile; evaluarea stării bilanţului elementelor nutritive şi aprecierea daunei cauzatefertilităţii solului prin dezechilibrarea acestuia la nivel de solă, asolament, gospodărie agricolă,comună; măsuri de administrare şi modele de creare a unui bilanţ echilibrat de elementenutritive în sol. Implementarea producţiei tehnico-ştiinţifice va permite sporirea fertilităţii solului,folosirearaţională a îngrăşămintelor şi diminuarea poluării mediului cu substanţe nocive.Recomandări privind aplicarea îngrăşămintelor pe diferite soluri în asolamentele de câmp în perioada postprivatizaţională (Chişinău, 2001).Autori: S.Andrieş, A.Donos; V.Ţâganoc, V.Lungu, N.Leah, Ana Gojineţchi În ultimii 10-12 ani volumul de îngrăşăminte locale, încorporate în sol, s-a micşorat de25-30 ori, al celor minerale - de 35-45 ori, bilanţul humusului şi elementelor nutritive esteprofund negativ, fertilitatea efectivă scade, recoltele obţinute fiind, prin urmare, foarte modesteşi de calitate joasă. Conform normativelor, încorporarea în sol a dozelor optime de îngrăşăminte organice şiminerale favorizează formarea unui spor de recoltă de 35-45 la sută, inclusiv 11,8 q/ha grâu detoamnă, 10,7 - orz, 14,0 - porumb pentru boabe, 138 - sfeclă de zahăr, 5,2 q/ha seminţe defloarea-soarelui. În recomandările propuse spre implementare sunt redate: V necesarul de elemente nutritive al culturilor agricole pentru formarea recoltelorscontate; V caracteristica agrochimică a solului; V complexul de măsuri privind stabilizarea şi sporirea fertilităţii solului;
  10. 10. V eficacitatea economică a sistemelor de fertilizare a solului; V securitatea şi protecţia mediului. Utilizarea îngrăşămintelor chimice complexe (lichide şi solide)pentru fertilizarea culturilor agricoleAutori: A.Donos, S.Andrieş, V.Toma Îngrăşămintele chimice complexe sunt cele mai eficace, deoarece conţin 2 şi mai multeelemente nutritive într-o unitate fizică, ceea ce permite economisirea mijloacelor financiarepentru transportarea şi aplicarea acestora, asigurând un spor în recoltă nu mai mic decât lautilizarea îngrăşămintelor ordinare. S-au elaborat instrucţiuni metodice şi recomandări privind utilizarea raţională aîngrăşămintelor lichide complexe de marca N:P:K = 10:34:0; 10:37:0; 8:24:0 şi a celor solide:amofos (N+P=67%); amofosfat (N+P=63,1%); poliamofos (N+P+m/e=57,5%)M; amofosca(N:P:K = 17:17:17); nitroamofosca cu adaus de microelemente: zinc, bor, mangan, (N:P:K +me= 16:15,9:17:2+Mn 1,82% + B 0,18%), amofos cu zinc (N:P + Zn = 12,5:53,3+0,84%). Modul de utilizare a acestor asortimente de fertilizanţi sunt reflectate în publicaţiile:"Vremennâe rekomendaţii po ispolzovaniu jidkih kompleksnâh udobrenii v usloviah Moldavii"(Chişinău, 1989); "Rekomendaţii po ispolzovaniu novâh vidov i form mineralnâh udobrenii vusloviah SSR Moldova" (Chişinău, 1990). Recomandări perfecţionate pentru aplicarea îngrăşămintelor organice la înfiinţarea plantaţiilor pomicole şi viticole (Chişinău, 2001).Autor: A.Banaru Elaborările sunt destinate folosirii eficiente a îngrăşămintelor locale la înfiinţareaplantaţiilor pomiviticole, referindu-se la toate felurile şi formele de îngrăşăminte organice deprovenienţă locală, valabile pentru aplicarea la desfundarea solului în cazul înfiinţării plantaţiilorde vii şi livezi. Se propune un principiu nou de apreciere a dozelor de îngrăşăminte organice, acesteafiind determinate în corespundere cu necesarul de fosfor pe un termen de 10-12 ani de laînfiinţarea plantaţiei, ţinând seamă de cerinţele de nutriţie ale culturii, de conţinutul de fosformobil din sol şi în îngrăşămintele încorporate. Recomandările prevăd folosirea cât mai deplină a tuturor surselor locale de materieorganică şi substanţe nutritive pentru fertilizarea solului.
  11. 11. Avantajele constau într-o folosire mai raţională a îngrăşămintelor organice şi deşeurilororganogene de diferită provenienţă, cu consecinţe pozitive asupra productivităţii viilor şi livezilorşi a stării mediului. îndrumări metodice perfecţionate pentru determinarea bilanţului humusului în solurile arabile (Chişinău, 2002)Autor: A. Banaru La perfecţionarea metodicii pentru determinarea bilanţului humusului din solurileMoldovei au contribuit modificările privind coeficienţii de acumulare a resturilor vegetale din sol,cantitatea acestora fiind majorată cu 30 la sută. A fost precizat raportul dintre carbon şi azot,care în solurile Moldovei este egal cu 10,7, precum şi al altor indici mai puţin importanţi. Metoda elaborată şi propusă permite stabilirea cu o înaltă precizie a bilanţului humusuluiîn solurile arabile atât pentru terenuri mici, cât şi pentru întreaga suprafaţă arabilă a Moldovei,oferind posibilitatea elaborării unor măsuri adecvate în vederea conservării şi sporirii fertilităţiisolurilor aflate în circuitul agricol. Recomandări cu privire la optimizarea stării biologice a solurilor intensiv exploatate (Chişinău, 1998)Autori: Calina Marinescu, S.Andrieş, M.Ţurcanu, Elena Demcenco, Irina Sencovscaia Sunt prezentate modificările structurale şi funcţionale ale biotei solului, apreciate pe bazacercetărilor multianuale, cuprinzând soluri irigate, fertilizate pe parcursul multor ani cuîngrăşăminte chimice şi alte mijloace de chimizare, precum şi cu ape uzate de la complexelezootehnice. Datele obţinute au permis identificarea organismelor-test, ce pot fi folosite ca indicatori aigradului de poluare a solurilor. Se propun căile de optimizare a proceselor pedobiologice, careasigură îmbogăţirea solurilor cu humus, sporirea calităţii lor de autopurificare şi, prin urmare,obţinerea recoltelor înalte şi ameliorarea mediului. Utilizarea deşeurilor industriale la ameliorarea solurilor alcaliceAutori: V.Filipciuc, V.Chiriliuc i în calitate de amendament la ameliorarea solurilor alcalice este folosit pe scară largăgipsul.
  12. 12. Extragerea, transportarea şi mărunţirea acestui material necesită cheltuieli considerabile.Actualmente 1t de gips costă 200-250 lei, ceea ce conduce la mărirea substanţială a termenuluide recuperare a cheltuielilor ameliorative. înlocuirea gipsului cu deşeuri industriale calcice, cumar fi nămolul de defecaţie de la fabricarea zahărului, activat cu deşeu gipsic, reduce costullucrărilor ameliorative şi rezolvă în mare măsură problema stocării acestui deşeu. Conform cercetărilor în condiţii de producţie, la folosirea nămolului de defecaţiecheltuielile se micşorează cu 700-800 lei/ha comparativ cu cheltuielile la încorporarea gipsului. Recomandări privind ameliorarea solurilor erodate prin aport de material pământos (Chişinău, 2001)Autori: I.Krupenikov, l. Constanţi nov, Lilia Boaghe Este acordată o atenţie cuvenită tehnologiilor şi succesiunii lucrărilor de decopertare şidepozitare a amendamentelor native cu aplicarea diverselor mecanisme. Se demonstrează căprin replantare se refac solurile erodate, atingându-se o fertilitate înaltă, comparabilă cucernoziomurile cu profil întreg. Se subliniază în mod deosebit importanţa ecologică, agronomicăşi economică pozitivă a recultivării solurilor erodate. Procedeu de ameliorare a solurilor sărateAutori: A.Rusu, A.Siuris (Brevet de invenţie nr.MD 1752 G2 2001, 10, 31) Se prezintă un procedeu specific, care, prin aplicare corectă, favorizează îmbunătăţiriesenţiale ale terenurilor ocupate cu soluri saline şi alcalice, creând cele mai bune condiţiiorientate spre intensificarea proceselor de desalinizare, dezalcalizare şi, prin urmare,contribuind la sporirea productivităţii solurilor ameliorate. Procedeu de sporire a fertilităţii solurilor erodateAutori: Calina Marinescu, l h na Senicovscaia (MD a.2001.0026) Este redată o metodă netradiţională, ecologic inofensivă de refacere a fertilităţii solurilorerodate. Procedeul de sporire a fertilităţii solurilor erodate este bazat pe aplicarea a 8 tulpini activede microorganisme din sol, care accelerează descompunerea resturilor vegetale ale culturilordin asolament, mobilizând fertilitatea potenţială a solului erodat şi favorizând acumularea în el asubstanţelor organice şi elementelor nutritive într-o formă accesibilă pentru plante superioare.
  13. 13. Se deosebeşte de metodele tradiţionale prin faptul că pentru sporirea fertilităţii solurilorerodate se utilizează o incluziune microbiană pe fondul încorporării prin arătură a producţieiauxiliare din fitotehnie. Incluziunea, constând din genuri de bacterii de Pseudomonasfluorescenta şi Bacillus megaterium, se introduce din toamnă în formă lichidă în stratul arat, pefondul a 4 t/ha de resturi vegetale mărunţite ale culturilor din asolament. în condiţiile de mediunatural, asociaţia microbiană accelerează descompunerea resturilor vegetale de 2-3 ori,favorizează sporirea conţinutului de humus din sol cu 0,4 la sută şi a recoltei culturilor agricolecu 52-68 la sută. Metoda de construire a drenajului antialunecătorAutor: Gr.Dobrovolschi (MD a.20012.0027) Metoda propusă poate fi utilizată la ameliorarea şi valorificarea în scopuri agricole aterenurilor în pantă, alunecătoare, precum şi la consolidarea acestora la construcţii civile şirutiere. Construcţia drenajului antialunecător include săparea tranşeii în direcţia transversalăpantei, iar la fundul acesteia - a unui şanţ, plasarea în şanţ a tuburilor de drenaj şi a umpluturiifiltrante şi astuparea din nou a tranşeii. Totodată, înaintea efectuării şanţului, pe axa acestuia seformează adâncituri cu un diametru de 200-300 mm la o distanţă de 5-10 m una de alta, cuîncărcarea ulterioară a adânciturilor cu material filtrant, în adâncituri materialul filtrant se încarcăla un nivel cu 15 cm mai superior faţă de cota aflată la fundul tranşeii. Ca rezultat al construiriiadânciturilor, umplute cu material filtrant, şi cuplării acestora cu umplutura filtrantă a drenului,sporeşte capacitatea drenajului de captare a apei, iar din contul reducerii adâncimii tranşeii cese construieşte se micşorează volumul terasamentelor şi, prin urmare, costul drenajuluiconstruit. Paşaportul biologic al solurilorAutori: Elena Demcenco, Calina Marinescu, l rina Senicovscaia Fertilitatea solului şi starea mediului sunt strâns legate de activitatea biotei solurilor(nevertebratelor şi microorganismelor). Ele participă în procesele pedobiologice importante:transformarea substanţelor organice, formarea structurii, detoxicarea substanţelor de poluare asolurilor etc. Pierderile biotei reduc productivitatea şi stabilirea ecologică a solurilor. "Paşaportul biologic" al solurilor include indici de activitate, biomasa, diversitateanevertebratelor şi microorganismelor, activitatea enzimatică. Paşaportizarea biotei solurilor este necesară pentru:
  14. 14. V evaluarea calităţii solurilor; V elaborarea măsurilor de refacere a productivităţii şi protecţia solurilor; V estimarea pretabilităţii solurilor pentru obţinerea producţiei pur ecologice. Aplicarea măsurilor biologice pentru soluri protejateAutori: Elena Demcenco, Calina Marinescu, /r/na Senicovscaia Este elaborat sistemul privind controlul biologic şi evaluarea calităţii solurilor protejate,degradate, care include indicii: V compoziţia biotei; V starea sanitaro-igienică; V fitotoxicitatea; V activitatea enzimatică; V conţinutul de substanţe organice; V densitatea. Sunt propuse măsurile biologice (vermicomposturi, preparate microbiologice etc.) învederea evitării fitotoxicităţii şi restabilirii însuşirilor solurilor protejate, degradate, până la niveloptim, în caz de utilizare a acestor măsuri conţinutul de nitraţi se reduce cu 30 la sută, iarrecolta sporeşte cu 32-51 la sută. Implementarea procedeelor de combatere a eroziunii soluluiAutor: l . Constantinov 1 . Aratul. Lucrările de bază ale solului pe terenurile arabile, situate pe pante, se executăpe direcţia curbelor de nivel, iar pe solele afectate de rigole, deplasarea agregatelor se face cuo înclinare suplimentară de până la 2° de la această direcţie. 2. Pentru terenurile arabile în pantă cu soluri erodate se prevăd două lucrări de bază -aratul fără răsturnarea brazdei şi afânarea superficială. 3. Pentru mulcirea solului se folosesc scormonitoare, care păstrează la suprafaţă ocantitate de resturi de plante suficiente pentru protecţia solului, sau aplicarea suplimentară aresurselor vegetale (paie) în cantitate de 2t/ha. 4. înierbarea suprafeţelor degradate reduce eroziunea solului şi îmbunătăţeşte calitateaapei prin reducerea cantităţii de sedimente, substanţe nutritive şi chimicale, ce se scurg de peterenurile agricole.
  15. 15. 5. Pentru evacuarea apelor în surplus şi scurgerea apelor de suprafaţă, concentrate întimpul ploilor torenţiale de lungă durată, se proiectează debuşee, înierbate pe versanţi cupericol mare de eroziune. 6. Fisurarea solului la adâncime de 18-20 cm se efectuează concomitent cu cultivareaîntre rânduri la porumb şi alte culturi prăsitoare. Afânarea solului la semiogorşi subculturisemănate des se face în fâşii cu ajutorul fisuratorului SPC-3-70 la 50-60 cm. 7. Amplasarea culturilor în fâşii. Pentru minimalizarea procesului de degradare asolurilor prin eroziune, pe terenurile în pantă este necesară practicarea sistemului antierozionalde amplasare a culturilor în fâşii. Versantul se cultivă alternativ cu păioase şi prăsitoare.Dimensionarea fâşiilor se efectuează în funcţie de mărimea pantei, în general, pe versanţi cupante de 1-3°, 3-5° şi peste 5° lăţimea fâşiilor constituie corespunzător 120-112, 85, 57-25 m.Lăţimea fâşiilor trebuie să fie egală pe întreaga lungime. Sistemul de amplasare a culturilor înfâşii pe versanţi în multe cazuri anihilează manifestarea intensivă a eroziunii. 8. La plantaţiile viticole, în afară de amenajarea antierozională a teritoriului şiscarificarea solului, o eficacitate majoră de protecţie o are înierbarea spaţiului dintre rânduri,peste 3-5 rânduri, în funcţie de mărimea pantei terenului. 9. Structura culturilor agricole în asolamentele antierozionale pe terenurile arabile situatepe versanţi se stabileşte în funcţie de panta solei şi gradul de eroziune a solului. Culturileprotectoare sunt culturile semănate des, care protejează temporar solul, când câmpul nu esteapărat adecvat împotriva eroziunii solului. Structura culturilor pe terenuri în pantăPanta Proporţia culturilor, % Prăsitoare Culturi dese Ierburi<1° 50-60 25-30 10-251-3° 40-50 30-35 15-203-5° 30-40 35-40 20-255-7° 20-25 45-50 25-30>7° 30-35 65-70 Plantele cultivate cu o astfel de structură vor asigura protecţia solului de eroziune, princare pierderile de sol vor fi sub nivelul admisibil, şi obţinerea unor recolte stabile în acesteasolamente. 10. Managementul păşunatului - prevede păşunarea animalelor în rotaţie pe câtevaparcele pentru atingerea unui nivel maxim al producţiei, îmbunătăţirea stratului vegetal şicalităţii apei, prin reducerea gradului de eroziune a solului.
  16. 16. II. CULTURILE DE CÂMP INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU CULTURILE DE CÂMP Soiul de grâu de toamnă Dumbrăviţa (Fig.1)Omologat în Republica Moldova din anuM 998. Varietatea - erythrospermum. Face parte din grupul soiurilor intensive semipitice (80-95cm) al grupului ecologic de stepă cu rezistenţă sporită la cădere (4,7 puncte), cu 1-2 zile maiprecoce decât martorul. După caracterele şi însuşirile biologo-economice este analog soiuluiDnestreanca, dar posedă spic cilindric alb, mai productiv, cu multe boabe. Numărul de boabe înspic constituie 27-35 unităţi şi masa a 1000 de boabe -42-48 g, semnificativ mai mari decât alemartorului Belceanca 5 şi ale unor alte soiuri semipitice. Rezistenţa faţă de bolile bacteriologice şi afecţiune de către tăciunele tare este la nivelulmartorului. Conţinutul de proteină în boabe al soiului Dumbrăviţa echivalează cu al martorului (13,8la sută), iar cel de gluten este în limita a 26-27 la sută. După nivelul de producţie se evidenţiază superioritatea soiului în diferite condiţii decultivare. Productivitatea medie a soiului pe ogor negru a constituit 6070 kg/ha, după mazăre -5330 kg/ ha, depăşind corespunzător martorul cu 910 şi, respectiv, 250 kg/ha. Se recomandă pentru cultivare pe agrofonduri mai bogate în substanţe nutritive şi cuumiditate în sol suficientă. Soiul de grâu de toamnă Dana (Fig.2)Omologat în Republica Moldova din anul 1 999. Varietatea - erythrospermum. Aparţine grupului de soiuri intensive ale ecologieisilvostepice. Nivelul de producţie în anii studierii în cultura comparativă principală pe ogor negru- 6980 kg/ ha, după mazăre - 6120 kg/ha, devierea de la martorul Dnestreanca constituind +280kg şi, respectiv, +470 kg/ha. Soiul este de tip semipitic (80-90 cm), posedă rezistenţă înaltă la cădere şi este cu 1-2zile mai tardiv decât martorul. Spicul - sub formă de prismă, dens (25 spiculeţe la 10 cm), numărul de boabe în spic-30-35, masa a 1000 de boabe - 43-48 g.Soiul Dana posedă rezistenţă bună la bolile bacteriologice şi la iernare.
  17. 17. După conţinutul de gluten (24-26 la sută) şi conţinutul de proteină aparţine grupului de soiuripreţioase. Se recomandă pentru cultivare pe agrofonduri medii şi înalte cu umiditate suficientă însol. Norma de însămânţare este de 5-6 mln boabe germinative la hectar S. Soiul de grâu de toamnă Izvoraş (Fig.3)Omologat în Republica Moldova în anul 2001. Varietatea erythrospermum. Soi de tip semiintensiv, aparţine grupului ecologic de stepă. Soiul Izvoraş aparţine grupului de soiuri cu talie medie, rezistent la cădere, puţin mai înaltdecât martorul (+0,3 puncte). După nivelul rezistenţei la iernare soiul Izvoraş este, practic, laacelaşi nivel cu soiul Belceanca 7 şi cedează puţin soiului Odescaia 51. Aparţine grupului desoiuri semitimpurii. După rezistenţă la bolile bacteriologice şi afecţiuni de către tăciune este la nivelulmartorului şi posedă rezistenţă orizontală, ce depăşeşte nivelul optim al eficacităţii graniţelor dedăunare. Conţinutul de proteină în boabe la soiul Izvoraş depăşeşte puţin martorul (+0,4 la sută),iar conţinutul de gluten cedează martorului (-0,7 la sută). Nivelul de producţie în anii studierii în cultura comparativă principală pe ogor negru - 6,6t/ ha, după mazăre - 5,9 t/ha, depăşind martorul cu 0,6 t/ha şi, respectiv, 1,5 t/ha. Soiul de grâu de toamnă ColumnaOmologat în zona de Centru a Republicii Moldova din anul 2002. Varietatea erythrospermum. Aparţine grupului de soiuri intensive ale ecologieisilvostepice. Nivelul producţiei în anii studierii în cultura comparativă principală (1993-1995) peogor negru şi ocupat constituie 64,1 şi, respectiv, 61,0 q/ha, depăşind soiul martor Odescaia117 cu 7,0 şi 6,3 q/ha. Soiul are talie medie (90-100 cm), dar posedă rezistenţă mai înaltă lacădere decât martorul (+2 puncte). Rezistenţa la iernare este puţin mai scăzută decât la soiulOdescaia 117 şi echivalează cu soiul Izvoraş. După precocitate este la nivelul martorului,aparţine grupului de soiuri semitimpurii. După conţinutul de gluten soiul Columna cedează puţin martorului (-2,5 la sută), darechivalează cu el după conţinutul de proteină şi indicele alveografic (i.a.).
  18. 18. Bobul este mascat, masa a 1000 de boabe variază în funcţie de condiţiile de cultivare şi ani (44-54 g). Rezistenţa soiului la bolile bacteriologice echivalează cu indicele martorului, în unii anieste afectat mai puternic de tăciunele tare, pe fon artificial. Se recomandă pentru cultivare pe agrofonduri cu umiditate suficientă în solNorma de însămânţare constituie 5-5,6 mln boabe germinative la ha. Soiul de grâu de toamnă MăguraOmologat în Republica Moldova din anul 2002. Varietatea lutescens. Aparţine grupului de soiuri semipitice. Nivelul producţiei în aniistudierii în cultura comparativă principală (1995-1997) pe ogor negru şi ocupat constituie 51,7q/ha şi 46,5 q/ha, depăşind soiul martor Belceanca 5 cu 3,5 q/ha şi, respectiv, 5,6 q/ha.Soiul Măgura este semipitic, puţin mai înalt decât martorul (+3,0 cm), se evidenţiază prinrezistenţă sporită la cădere. Nivelul de rezistenţă la iernare depăşeşte esenţial soiul iniţial(+24,0 la sută). Perioada vegetativă este, practic, egală cu a soiului Belceanca 5. După indicelealveografic şi conţinutul de proteină depăşeşte martorul, dar cedează după conţinutul de gluten(-2,5 la sută). Masa a 1000 boabe este medie (37-44 g). Rezistenţa la bolile bacteriologice este,practic, la nivelul martorului. Soiul se manifestă prin reacţie pozitivă la amplasarea peagrofonduri medii cu umiditate suficientă în sol. Soiul de grâu de toamnă Traian (Fig.4)Soi de perspectivă pentru anul 2002. Varietatea erythrospermum. Aparţine grupului de soiuri intensive ale ecologieisilvostepice. Nivelul de productivitate în anii studierii în cultura comparativă principală (1995-1997) pe ogor negru şi ocupat constituie 53,6 q/ha şi, respectiv, 46,7 q/ha, ce depăşeşte soiulmartor Belceanca 5 cu +5,4 şi +4,7 q/ha. Soiul are talie semipitică (60-98 cm) şi posedă rezistenţă sporită la cădere la nivelulmartorului (5 puncte). Gradul de rezistenţă la iernare depăşeşte martorul (+20 la sută). Dupăprecocitate este cu 1-2 zile mai tardiv decât martorul Belceanca 5, aparţine grupului de soiurisemitimpurii. După conţinutul de proteină soiul Traian cedează puţin martorului (-1 la sută), darechivalează şi depăşeşte după conţinutul de gluten indicele alveografice şi nota de panificaţie.Bobul este de mărime medie, masa a 1000 boabe variază între 39-44 g. Rezistenţa la bolilebacteriologice la soiul Traian este puţin mai scăzută decât la martor.
  19. 19. Se recomandă pentru cultivare pe agrofonduri cu umiditate suficientă în sol. Norma deînsămânţare constituie 5,5-6,0 mln boabe germinative la ha. Conform scopului este raţionalăstudierea în cadrul Comisiei de Stat, cu excepţia Republicii Moldova, în România şi regiunile desud şi medii ale Ucrainei. Soiul de grâu de toamnă AlunişSoi de perspectivă pentru anul 2002. Varietatea erythrospermum. Aparţine grupului de soiuri semiintensive ale ecologiei destepă. Nivelul de productivitate în anii studierii în cultură comparativă principală (1996-1998) peogor negru constituie 43,3 q/ha şi, respectiv, 40,7 q/ha, depăşind soiul martor Odescaia 117 cu+6,1 şi 1,7 q/ha. Soiul are talie medie (87-104 cm) şi posedă rezistenţă la cădere la nivelulmartorului (4,3 puncte). Gradul de rezistenţă la iernare este, practic, la nivelul martorului. Dupăprecocitate aparţine grupului de soiuri semitimpurii, cu o zi mai precoce decât martorul. Dupăconţinutul de proteină şi gluten soiul Aluniş este la nivelul martorului - 13,9 şi 27 la sută. Indicelealveografic şi calitatea de panificaţie - 238,8 dj. Bobul este de mărime medie, masa a 1000 deboabe variază între 36-46 g. Rezistenţa la bolile bacteriologice la soiul Aluniş este la nivelulsoiului Odescaia 117. Se recomandă pentru cultivare pe agrofonduri mai slabe şi dupăpredecesori tardivi. Norma de însămânţare constituie 5,5-6,0 mln boabe germinative la ha.Conform scopului este raţională studierea în cadrul Comisiei de Stat, cu excepţia RepubliciiMoldova în România şi în regiunile de sud şi medii ale Ucrainei. Soiul de orz de toamnă MugurelOmologat în zona de Nord a Republicii Moldova din anul 2002. Aparţine grupului de soiuri de toamnă semiintensive, varietatea - pallidum.în anii încercării de concurs (1992-1995) productivitatea medie după premărgătorul mazărea aconstituit 7290 kg/ha, depăşind soiul omologat Iarna cu 770 kg/ha.Datele Comisiei de Stat din 1998 confirmă că soiul Mugurel a avut o productivitate maximă pesectorul experimental Râşcani, depăşind standardul Osnova cu 1000 kg/ha. Pe sectorulexperimental laloveni soiul a depăşit acelaşi standard cu 200 kg/ha.Soiul se referă la varietatea pallidum, este o formă de toamnă. După înălţimea plantelor,perioada de vegetaţie şi rezistenţa la cădere soiul este la nivelul standardului Iarna. Indicele deiernare al soiului este înalt, iar rezistenţa la secetă - medie. Masa a 1000 de boabe este
  20. 20. aproape de soiul Iarna (35,0-49,0 g), dar evident îl depăşeşte după numărul de tulpini produc-tive la 1 m2, ceea ce determină o productivitate mai înaltă în comparaţie cu standardul Iarna.Conţinutul de proteină este de 7,2-13,1 la sută. Soiul poate fi folosit pentru furaj şi la producereaberii. Rezistenţa la făinare şi helmintosporioză este medie.Epoca optimă de semănat este decada a treia a lunii septembrie, cu norma de însămânţare de4,0-4,5 mln seminţe germinative la ha. Soiul de orz de primăvară Sonor (Fig.5)Omologat pentru zonele l şi II ale Republicii Moldova din anul 1999. Aparţine variantei nutans. Talia plantelor este mijlocie (71 cm). Paiul este galben lamaturitate, relativ gros, elastic, rezistent la cădere. Spicul este, de asemenea, de mărimemijlocie (având în medie până la 9,0 cm), în faza coacerii în lapte - cu nuanţă antociană. Estecu densitatea mijlocie, aristat. La maturitate spicul stă în poziţia semiaplecată. Aristele suntlungi, de culoare galbenă, subţiri, zimţate, bine dezvoltate, puţin răsfirate. Boabele sunt mari(masa a 1000 boabe variază între 48,0-58,0 g), de culoare galbenă, rezistente la scuturare. Conţinutulde proteină (10,1-12,9 la sută) şi de amidon (40,4-52,2 la sută) variază în funcţie de condiţiile meteo.Greutatea litrică - peste 700 g/l. Soiul posedă o rezistenţă bună la boli, în deosebi la atacul de helmintosporioză. Este rezistent,de asemenea, la secetă, se deosebeşte prin plasticitate ecologică. După perioada de vegetaţie estesemitimpuriu. Soiul Sonor posedă productivitate majoră şi stabilă. Experimentat în perioada 1993-1998 lal.C.C.C., acest soi a realizat cea mai înaltă productivitate în anul 1993 - 6480 kg/ha, în anul secetos1993 producţia a constituit 2080 kg/ha (Odeschi 100 - 1680; Odeschi 115 - 1430 kg/ ha), în reţeauaexperimentală republicană în decurs de doi ani soiul Sonor a realizat o producţie de 3440 kg/ha,depăşind soiul-martor Odeschi 100 cu 310 kg/ha. Se recomandă cultivarea soiului la furaj şi fabricarea berii pentru toate zonele Republicii Moldovaşi alte regiuni cu condiţiile meteo asemănătoare. Termenul şi norma de semănat -obişnuite pentru orzulde primăvară: primăvara, cu prima ocazie a ieşirii agregatelor în câmp cu norrna de însămânţare de 4,5-5,0 mln seminţe germinative la hectar. Soiul de orz de primăvară Ionel Aparţine variaţiei nutans. Anii de încercare în cultura comparativă - 1993-1995; în cultura principală - 1996-1998. Taliaplantei - până la 70 cm. Paiul este prea gros, cu sistemul foliar bine dezvoltat, elastic, rezistent la
  21. 21. cădere, de culoare galbenă. Spicul -cu două rânduri, de culoare galbenă, semiaplecat, cu densitateamedie (12-14 segmente la 4 cm de lungime a rahisului), aristat. Gluma spiculeţului - până la 1,0 cm.Ariste lungi, distanţate, subţiri, elastice, de culoare galbenă, se rup uşor la treierat. Bobul este de culoaregalbenă, forma bobului - lungită, rezistent la scuturare. Masa a 1000 boabe - 45,5 g. Nervaţia glumeifloriale bine pronunţată, trecerea glumei floriale în ariste este succesivă. Soiul semitimpuriu (perioada devegetaţie 84 zile, la nivelul soiurilor martori Odeschi 100 şi Odeschi 115). Rezistenţa la secetă, boli estela nivelul soiurilor-martori. în anii de studiere în l.C.C.C. (1996-1998) soiul Ionel a format o roadă de 31,1 q/ha, cu 2,2 q/hamai mult faţă de martorul Odeschi 100 (28,9 q/ha) şi cu 2,6 q/ha - faţă de Odeschi 115 (28,5 q/ha).Roadă maximă de 53,3 q/ha a fost obţinută în 1994. Soiul se caracterizează prin calitatea bună aboabelor, conţinutul de proteină, greutatea litrică (619 g/l). Soiul Ionel se recomandă pentru folosire în producţia furajeră şi pentru fabricarea berii în toatezonele Moldovei. Epoca de semănat şi norma de însămânţare - tradiţionale pentru orzul de primăvară:primăvara cât mai devreme, cu prima posibilitate de ieşirea în câmp, cu norma de însămânţare de 4,5-5,0 mln seminţe germinative la hectar. Soiul de mazăre Pitulice (Fig.6) Omologat în Republica Moldova din anul 1999. Aparţine varietăţii botanice seminanum, subspeciei seminanum-ecaducum. Soiul are talia micăspre mijlocie, înălţimea plantei variază între 36-60 cm, în unii ani - până la 80 cm. Poziţia tulpinii în timpulvegetaţiei este erectă. Numărul total al internodurilor la o plantă variază între 12-17, numărul deinternoduri până la prima păstaie-7-11. înălţimea inserţiei primei păstăi de la sol - 27-38 cm. Culoareafrunzelor este verde. Frunza este formată din 2, mai rar 3 perechi de foliole, terminată cu 5-6 cârcei.Inflorescenţa este racemă cu 2 flori de mărime mijlocie, cu corola albă, grupate în partea superioară atulpinii. Numărul de păstăi pe o plantă este în medie 6, maximum - 12-14. Păstăile sunt uşor curbate, cuvârf obtuz, de mărime mijlocie, cu strat pergamentos bine dezvoltat. Numărul de boabe în păstaie - 4-6,maximal - 9. Bobul este unghiular-oval sau rotund, parţial riguros, de culoare roz deschis sau roz.Lungimea bobului este de 6-8 mm, lăţimea de 5-7 mm, masa a 100 de boabe este 237-278 g. Hilul esteînvelit cu rămăşiţa funicului, care este concrescut cu tegumentul seminal şi bine dezvoltat. Soiul se maturizează uniform, este semitimpuriu, perioada de vegetaţie oscilând între 63-78 zile. Este rezistent la scuturare şi cădere, mijlociu de rezistent la bolile principale. Conţinutulde substanţe proteice variază între 18,9-24,0 la sută. Conţinutul de proteină brută - 470 kg/ha.Productivitatea medie în anii de testare a constituit 2780 kg/ha.
  22. 22. Soiul de mazăre Omega (Fig-7) Soiul este omologat în Republica Moldova din anul 2000. Aparţine varietăţii botanice ecaducum, subspeciei - ecaducum-glaucum. Soiul are taliamijlocie (65-90 cm), frunza formată din 2-3 perechi de folioli, terminată cu 5-7 cârcei.Inflorescenţa este racemă, cu 2-3 flori de mărime mijlocie, cu corola albă. Numărul de păstăi peo plantă 6-14. Bobul este unghiulat-oval, de culoare verde-închisă. Hilul este învelit cu rămăşiţafuniculului. Masa a 1000 de boabe este de 255 g. Soiul Omega se maturizează uniform, este semitimpuriu, cu perioada de vegetaţie de 83-102 zile. Este rezistent la scuturarea boabelor. Rezistenţa la cădere şi la principalele boli este lanivel cu martorul. Conţinutul de substanţe proteice variază între 20,2-24,7 la sută. Producţia de boabedepăşeşte martorul cu 10-12,3 la sută. După datele Comisiei de Stat soiul Omega depăşeştesoiul Verde 1 cu 0,10 t/ha. Soiul de fasole Crizantema (Fig.8) Este omologat în Moldova în anul 1998. Soiul este creat prin selecţie individuală. Tufa-erectă, perioada de vegetaţie - medie,productivitate înaltă, pretabil la lucrările mecanizate, cu capacităţi de fierbere şi gustative bune.înălţimea tulpinii - 35-50 cm şi înălţimea de inserţie a primei păstăi - 12 cm. Boabele albe, demărime medie, masa a 1000 de boabe - 200-235 g. Conţinutul de proteină în boabe - 20,3 lasută, ceva mai scăzut decât la martor. Cantitatea de proteină de pe un hectar în medie pe treiani a fost de 387 kg, sau cu 60 kg mai mult decât la martor. Durata perioadei de vegetaţie, în funcţie de an este de 92 zile, cu 6 zile maiprecocedecât martorul. După datele cercetărilor în cadrul institutului productivitatea medie petrei ani a soiului Crizantema a constituit 2300 kg/ha, cu 470 kg/ha mai mult decât a martorului.Productivitatea maximă a soiului a fost de 3860 kg/ha. Rezistenţa plantelor la boli în condiţii de câmp şi pe fond provocator este la nivelulmartorului.
  23. 23. Soiul de fasole Tatiana (Fig.9)Omologat în Republica Moldova din anul 2000. f : . ; Varietatea elipticus albuş. Tufa este erectă, cu tip de creştere determinat, înălţimeaplantei -45-54 cm. înălţimea de inserţie a primei păstăi - 12-14 cm. Perioada de vegetaţie - 84-91 zile, mai precoce cu 2-6 zile decât standardul - soiul Aluna. Boabele albe de mărime medie,masa a 1000 de boabe 225-246 g. Conţinutul de proteină în boabe - 17-23,1 la sută. Cantitateade proteină de pe un hectar în medie pe trei ani constituie 467 kg, cu 69 kg mai mult decât lamartor. Are calităţi gustative şi de fierbere bune. Producţia variază în funcţie de ani de la 1770 până la 3690 kg/ha. Media pe trei ani aconstituit 2360 kg/ha. Sporul faţă de martor este de 270 kg/ha. O productivitate maximă (3690kg/ha) a fost obţinută în anul 1997. Rezistenţa plantelor la boli în condiţii de câmp şi pe fond provocator este la nivelulmartorului. Soiul de soia pentru boabe Aura (Fig.10)Omologat în Republica Moldova din anul 1999. Este un soi creat prin selecţie individuală repetată. Aparţine varietăţii botanice LucidaEnk. Planta este erectă, cu înălţimea de 75-85 cm. Forma tufei - semicompactă, mijlociuramificată, înălţimea de inserţie a primei păstăi este de 15-18 cm. Pubescenţa este cenuşie.Frunzele au foliole oval-ascuţite, de culoare verde-închis. Florile - violacee, grupate îninflorescenţă racem a câte 6-8. Bobul are formă ovoidală de culoare galbenă cu hilul galben-surdeschis. MMB -160-180 g. Este un soi semitardiv, cu perioada de vegetaţie cuprinsă între 118-123 zile. Este mijlociu rezistent la secetă, având o rezistenţă bună la cădere şi scuturareaboabelor. Sub aspectul comportării în cultură soiul Aura se remarcă printr-o producţiepronunţată, în experienţele de concurs la l.C.C.C. în medie pe trei ani (1996-1998) a realizat oproducţie de 3580 kg/ha faţă de 2870 kg/ha realizată de soiul martor Bucuria. însuşirile sale de calitate sunt mai superioare celor ale soiului martor. Având un conţinutprocentual mai sporit de substanţe proteice, amino-acizi esenţiali şi un conţinut scăzut de hidraţide carbon, acest soi se recomandă pentru consum alimentar.
  24. 24. Soiul de soia pentru boabe Colina (Fig.11)Omologat în Republica Moldova din anul 2001. Soiul este creat prin selecţie individuală. Aparţine varietăţii botanice Ucrainca Enk. Plantaeste erectă, cu tufă potrivit de ramificată, compactă, înălţimea între 70-80 cm, iar înălţimeainserţiei primei păstăi - între 19-25 cm. Pubescenţa este de culoare roşcată. Frunzele au formăoval-ascuţită, de culoare verde-închis. Florile sunt violacee, grupate în racem a câte 14-16.Păstaia este uşor curbată, de culoare roşcată cu dimensiuni de 4,0-4,4 cm x 06-0,7 cm. Bobuleste sferic, de culoare galbenă, cu hilul cafeniu-închis, cu dungă. MMB=120-175 g. Perioada devegetaţie este de 108-120 zile, încadrându-se în grupul soiurilor semitimpurii. Are o bunărezistenţă la scuturare şi cădere, medie la secetă. Este tolerant la boli. Conţinutul de proteină abobului a variat în anii 1996-1998 între 37,5-40,6 la sută, iar de grăsimi - între 18,5-20,7 la sută.S-a remarcat drept un soi productiv. Producţia medie de boabe pe parcursul anilor 1996-1998 în l.C.C.C. a constituit 32,3q/ha, depăşind semnificativ producţia martorului cu 3,6 q/ha. Are un potenţial de producţie cepoate atinge 40,0 q/ha.Se recomandă pentru cultură în Republica Moldova şi sudul Ucrainei. Soiul de soia pentru boabe Capriciu (Fig.12)Este un soi de perspectivă pentru anul 2002. Este creat prin selecţie individuală. Aparţine varietăţii botanice communis Enk. Tulpinaeste erectă, cu înălţimea de 80-89 cm. Pubescenţa este de culoare cenuşie, cu creşteresemideterminată. înălţimea inserţiei primei păstăi este de 15-20 cm. Frunzele au formă ovat-ascuţită, de culoare verde-închis. Florile, de culoare violacee, sunt grupate în inflorescenţăracem a câte 13-15. Păstaia - uşor curbată, de culoare cenuşie, are lungimea de 4,0-4,6 cm şilăţimea de 0,8-0,9 cm. Bobul are formă rotundă, este de culoare galbenă cu hilul galben.MMB=140-160 g. Face parte din grupul soiurilor semitimpurii, având o perioadă de vegetaţie, cevariază între 110-118 zile. Este rezistent la cădere, la scuturare şi la condiţiile nefavorabile alemediului. Este tolerant la bacterioze, sensibil la mană şi virusul mozaic. Conţinutul boabelor în substanţe proteice a oscilat în anii 1996-1998 între 38,8-40,3 lasută, iar de substanţe grase - între 20,3-23,4 la sută. Este un soi productiv. Producţia medie de
  25. 25. boabe pe 3 ani (1996-1998) în CC de Concurs în cadrul I.C.C.C. a fost de 31,5 q/ha faţă de28,7 q/ha - producţie realizată de martor. Realizează producţii de până la 36,0 q/ha.Fiind un soi deosebit de soiurile omologate prin calităţile sale, se recomandă pentru folosire înindustria alimentară. Soiul de lucerna Avânta AS (Fig.15)În Republica Moldova este omologat din anul 1998. Aparţine speciei lucerna variabilă (Medicago varia), soi de tip albastru, hibrid(Cyanohybrida). Perioada de vegetaţie de la începutul vegetării până la maturizarea deplină -118-125 zile. Se deosebeşte prin creştere intensivă primăvara, conţinutul înalt de albumină înmasa uscată, rezistenţă înaltă la iernare, grad înalt de înfrunzire (51,1 la sută). Secaracterizează prin combinarea avantajoasă a producţiei de masă verde şi seminţelor. Numărulde coase - 3-4. în experienţele ICCC indicii maximi ai producţiei în condiţii fără irigare au constituit: masaverde - 69,6 t/ha, fân - 16,7 t/ha, seminţe - 583 kg/ha. Conform datelor Comisiei de Stat pentruOmologarea Soiurilor Noi Avânta AS depăşeşte soiul martor Raduga după producţia de masăverde cu 2,8 t/ha, masă urscată - 0,93 t/ha, seminţe - 30 kg/ha, proteină brută - cu 0,9 la sută,iar soiul standard Altuna - cu 2,7 t/ha, 2,0 t/ha, 27 kg/ha şi, respectiv, 0,7 la sută. Soiul de lucerna Ilan AS Soiul aparţine speciei Medicago varia Mart, soi de tip albastru hibrid (Cyanohybrid). înpopulaţia soiului Han AS se conţin 0,04 la sută plante cu caracterul multifolia. înălţimeaplantelor pentru furaj constituie în medie 59,7 cm, pentru seminţe - 81,5 cm. Perioada devegetaţie pentru obţinerea recoltei de fân de la începutul vegetaţiei de primăvară până la primacoasă este de 55-63 zile, de la prima coasă până la a doua coasă - 44-51 şi de ia a doua coasăpână la a treia - 40-44 zile. Perioada de vegetaţie pentru seminţe de la începutul vegetaţieidupă cosire în faza începutului îmbobociriî până la coacerea deplină a seminţelor- 105-127 zile.în masa absolut uscată a soiului Han S se conţine 16,7 la sută albumină brută şi 33,4 la sutăceluloză brută. Rezistenţa la iernare şi secetă este înaltă.
  26. 26. Indicii potenţiali ai masei verzi a soiului Han AS au constituit 86,9 t/ha, fânului - 21,8 t/ha,seminţelor - 584 kg/ha. Indicii medii pentru caracterele remarcate pentru anii 1994-1998 auconstituit - 42,4 t/ha, 10,8 t/ha şi, respectiv, 434 kg/ha. Soiul de măzăriche de toamnă Viola (Fig.16)Omologat în Republica Moldova din anul 1998. Aparţine speciei Vicia villosa R. Planta este agăţătoare, cu talia de 150-220 cm, cu gradînalt de înfrunzire (45-50 la sută). Frunzele sunt compuse din 9-10 perechi de frunzuliţe lan-ceolate. Florile sunt mărunte, de culoare violetă, aşezate sub formă de racem compus: câte 25-28 pe peduncul lung. Seminţele au formă sferică, de culoare cafenie-închis sau neagră. Masa a1000 boabe - 25-30 g. Este un soi semitardiv, cu perioada de vegetaţie de 300-305 zile. în anii de testare lasectorul Donduşeni producţia medie de masă uscată a fost de 3,9 t/ha, seminţe - 670 kg/ha.Potenţialul maxim al soiului este de 51,7 t/ha masă verde, 9,9 t/ha masă uscată şi 880 kg/haseminţe. Se deosebeşte prin conţinutul înalt de albumină - 21,9-25,7 la sută. Rezistenţa lacondiţiile aspre de iernare este înaltă (98-100) la sută, rezistenţa la boli - medie.Masa verde este fină, maturizarea pentru cosire începe în decada l a lunii mai. Soiul de măzăriche de toamnă Violeta (Fig.17)Omologat în Moldova din anul 2000. Soiul creat la ICCC prin metoda selecţiei individuale.Aparţine speciei Vicia villosa R. Planta înaltă (130-230 cm), agăţătoare, are 8-10 perechi defrunzuliţe de formă alungită lineară cu vârful ascuţit. Păstăile sunt rombice, cu vârful încovoiat,de culoarea paiului. Seminţele sunt sferice, de culoare neagră. Masa a 1000 boabe - 28-30 g,în anii de testare la sectorul Donduşeni (1997-1999) producţia medie de masă uscată aconstituit 5,67 t/ha, de seminţe - 620 kg/ha. Producţia maximă de masă verde - 44,0 t/ha şiseminţe - 1000 kg/ha a fost înregistrată la ICCC în anii 1998 şi 1999.Soiul se distinge prin conţinut înalt de albumină în masă uscată (20-21 la sută), rezistenţă înaltăla iernare şi la boli.
  27. 27. Soiul de măzăriche de primăvară Lia (Fig-18)Omologat în Republica Moldova din anul 2000. Soiul este creat prin metoda selecţiei individuale. Varietatea immaculată. Talia plantei -60-100 cm. Numărul mediu de păstăi pe plantă - 7-8, numărul maxim - 26. Numărul de boabe înpăstaie - 7,2, maxim - 10. Seminţele sunt rotunde, fără desen, de culoare surie-liliachie. Hilul deculoare deschisă, linear. Masa a 1000 boabe - 55,6 g.După rezultatele testării în anii 1997-1999 producţia medie de masă uscată a fost de 3,661/ ha,boabe - 1760 kg/ha. Indicii maximi au fost înregistraţi după producţia de masă uscată - 7,0 t/ha(la sectorul Taraclia, 1999), seminţe - 4120 kg/ha (la sectorul Donduşeni, 1998).Soi semitardiv cu perioada de vegetaţie de 100-119 zile. Boabele conţin 27,8-31,2 la sutăalbumină, putând fi utilizate ca nutreţ concentrat. Este rezistent la boli, la secetă.Omologat din 1999. Hibridul de floarea-soarelui Speranţa (Fig.19)Omologat din 1999. Hibrid simplu. Perioada de vegetaţie - 100-102 zile. înălţimea plantelor - 160-170 cm.Conţinutul de coji - 22-24 la sută, de grăsimi în seminţe - 50-53 la sută, masa a 1000 seminţe -60-70 g. potenţialul de producţie - 3,4-4,2 t/ha. Are un surplus de seminţe de 350-400 kg/ha faţăde hibridul Sanbred-254. Posedă rezistenţă genetică la mană, rugină, lupoaie, toleranţă laatacul putregaiului alb şi cenuşiu şi Phomopsis la capitul şi talie. Densitatea plantelor- 50-55 miila hectar.Poate fi cultivat în Moldova, Ucraina, Rusia şi ţările Balcanice. Hibridul de sfeclă de zahăr Vilia (Fig.20)Omologat în Moldova din anul 1998. Hibrid monocarp, diploid, creat prin metoda hibridării simple. Hibrid în bazaandrosterilităţii de tipul N-Z, destinat pentru termene târzii de recoltare, densitatea recomandată- 90-100 mii/ ha. După nivelul de producţie echivalează sau cedează nesemnificativ hibriduluiPerla (Germania). Superioritatea hibridului Vilia constă în rezistenţa la secetă şi la bolileaparatului foliar, rizocarpii, practic, nu se afectează de boli (Fuzarium), are o semenologie
  28. 28. garantată. Semincerii liniei androsterile sunt uniformi după indicii morfologici, nu se polignesc,au perioada de coacere semitimpurie. La sectoarele încercării de Stat (1995-1997) hibridul a demonstrat un nivel mediu deproducţie de rizocarpi de 48,2 t/ha, 16,7 la sută - conţinutul de zahăr şi 8,0 t/ha - cantitatea dezahăr. Nivelul biologic de producţie pe terenuri nefertilizate constituie 69,9 t/ha producţie derizocarpi, 18,8 la sută - conţinutul de zahăr şi 11,8 t/ha - cantitatea de zahăr. Hibridul de sfeclă de zahăr Manuela (Fig.21)Omologat în Republica Moldova din anul 1999. Hibridul de sfeclă de zahăr Manuela a fost crea prin colaborare cu KWS (Germania) caprodus al încrucişării hibridului androsteril simplu F1 (A x B) al firmei KWS şi a liniei tetraploidepluricarpe C a ICCC. Este un hibrid triliniartriploid monocarp pe bază de androsterilitate de tipul extensiv (E).Hibridul Manuela are o capacitate de producţie înaltă, realizând în medie pe 3 ani 58,3 t/ha derizocarpi, un conţinut de zahăr de 16,7 la sută şi o roadă de zahăr de 9,741 la ha, depăşindmartorul Perla cu 9,7 la sută. Potenţialul biologic de producţie este de peste 80 t/ha de rizocarpicu conţinutul de zahăr de 19,4 la sută. Rizocarpii au formă conică, se scot uşor din sol, cu obună curăţenie, coletul este amplasat uniform în sol. Se recomandă pentru termene medii şitârzii de recoltare. Hibridului Manuela îi sunt caracteristice culoarea antociană a hipocotilului, toleranţaînaltă la cereosporoză şi alte boli. Soia şi fasolea (îndrumar), Chişinău, 2002 Îndrumarul constă din două părţi absolut de sine stătătoare. Prima parte este consacratătehnologiei de cultivare a soiei, iar a doua - tehnologiei de cultivare a fasolei.La ambele culturi expunerea materialului începe cu importanţa economică şi particularităţilebiologice ale dezvoltării şi creşterii, ce includ cerinţele soiei şi fasolei faţă de temperatură,umiditate şi fertilitatea solului. Caracteristicile soiurilor omologate de soia şi fasole suntprezentate succint în formă de tabele compacte şi foarte informative. Tehnologia de cultivare include descrierea amplasării culturilor în asolament, aplicăriiîngrăşămintelor, lucrării solului, semănatului, îngrijirii plantelor, protecţiei contra bolilor şidăunătorilor şi recoltării.
  29. 29. în baza fişei tehnologice sunt prezentate devizele de cheltuieli la cultivarea soiei şifasolei.Un interes deosebit prezintă cultivarea soiei şi fasolei în cultura succesivă şi a fasolei în culturaintercalată. Floarea-soarelui (îndrumar), Chişinău, 2002 Îndrumarul prezintă o sinteză a cercetărilor l.C.C.C., altor instituţii de cercetare şi aîncercărilor de producţie în domeniul tehnologiei de cultivare a florii-soarelui.în primele două compartimente sunt descrise importanţa culturii pentru economia republicii,morfologia, biologia şi ecologia florii-soarelui. Sunt descrise pe larg cerinţele culturii faţă decăldură, umiditate, lumină, fertilitatea solului. În compartimentele 3-11 este prezentată tehnologia de cultivare. Ea începe cuamplasarea culturii în asolament. Lucrarea solului e divizată în lucrarea de bază şi pregătireasolului înainte de semănat. Urmează descrierea aplicării îngrăşămintelor minerale şi organice, aefectului de remanentă. Sunt descrise foarte detaliat normele de consum şi epocile de aplicarea erbicidelor contra diferitelor grupuri de buruieni, semănatul şi lucrările de îngrijire a plantelor,inclusiv sistemul de maşini agricole, protecţia contra bolilor şi dăunătorilor. Caracteristicahibrizilor şi soiurilor omologate permite producătorului să se orienteze şi să aleagă hibridulpotrivit, în funcţie de condiţiile pedoclimatice concrete. Îndrumarul se încununează cu descrierea lucrărilor de recoltare, cerinţele faţă deproducţia marfă de floarea-soarelui şi devizul de cheltuieli la ha, efectuat în baza fişeitehnologice. Cultura sfeclei de zahăr (îndrumar), Chişinău, 2002 Îndrumarul este destinat conducătorilor de gospodării ţărăneşti, asociaţii, întreprinderi deprelucrare şi fermierilor. El este elaborat în baza experienţelor multianuale ale I.C.C.C. şipracticii agricole avansate. În prima parte a îndrumarului este expusă informaţia cu privire la particularităţile biologiceale sfeclei de zahăr şi relaţiile ei cu factorii de vegetaţie, caracteristica soiurilor şi hibriziloromologaţi este expusă succint în formă de tabel. În partea a doua a îndrumarului este descrisă pe compartimente tehnologia de cultivare asfeclei de zahăr, care include problemele amplasării culturii în asolament, lucrării solului,fertilizării semănatului, lucrărilor de îngrijire a plantelor, combatere a bolilor şi dăunătorilor,recoltare.
  30. 30. Compartimente speciale sunt dedicate cultivării sfeclei de zahăr la irigare şi produceriiseminţelor de calitate.în baza fişei tehnologice este prezentat devizul de cheltuieli la cultivarea sfeclei de zahăr.îndrumarul este însoţit de un material ilustrativ foarte bogat sub formă de desene grafice şidiagrame cu rezultatele investigaţiilor ştiinţifice multianuale. Tehnologia de cultivare a grâului de toamnă în Republica Moldova (îndrumar), Chişinău, 2002 Îndrumarul a fost elaborat în baza investigaţiilor ştiinţifice, efectuate la I.C.C.C., şi apracticii agricole avansate în domeniul cultivării grâului de toamnă. El este destinat fermierilor,specialiştilor şi conducătorilor de gospodării cu diferite forme de proprietate. Expunerea materialului începe cu descrierea particularităţilor biologice ale grâului detoamnă şi cerinţele plantelor faţă de condiţiile de creştere. De la general se trece la particular şise prezintă detaliat caracteristica agrobiologică a soiurilor omologate în Republica Moldova. Uncapitol aparte este consacrat problemei cultivării grâului de primăvară în condiţiile republicii. Oatenţie deosebită este acordată problemei producerii seminţelor de calitate ale soiuriloromologate şi problemei calităţii boabelor-marfă. Tehnologia de cultivare cuprinde descrierea următoarelor elemente tehnologice:amplasarea grâului în asolament, lucrarea solului, fertilizarea, semănatul, irigarea plantelor,protecţia contra bolilor şi dăunătorilor, combaterea buruienilor, irigarea şi recoltarea, în final esteprezentată eficacitatea economică a cultivării grâului de toamnă. INSTITUTUL DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE PENTRU PORUMB Şl SORG Hibridul de porumb Porumbeni 170 ACRf (Fig.22) Porumbeni 170 ACRf-hibrid simplu modificat, ultratimpuriu, FAO 170. Perioada devegetaţie în condiţiile Moldovei - 90-92 zile. Planta are înălţimea de 230-250 cm, tulpina subţire,trainică, inserţia ştiuletelui - la 90-100 cm. Ştiuletele este de formă uşor conică, cu lungimea de20-22 cm, 14-16 rânduri de boabe, bine acoperit cu pănuşi. Randamentul în boabe - 80-82 lasută. Rahisul - alb şi roşu. Bobul - sticlos, galben, MMB - 260-280 g. Conţine 11,0 la sutăproteină, 4,8 -grăsimi, 79,2 - amidon.
  31. 31. Potenţialul de producţie. Este unul dintre cei mai productivi hibrizi din această grupă dematuritate, în regiunile nordice de cultivare a hibridului producţia de boabe atinge 10-12 t/ha, amasei pentru însilozare - 40-50 t/ha. însuşiri specifice. Rezistent la temperaturi scăzute de primăvară, la cădere şi frângere atulpinilor, tolerant la boli şi dăunători, se distinge printr-o bună creştere la etapa iniţială şi o pierdererapidă a apei la maturizarea boabelor. Densitatea optimă de cultivare la boabe în arealele nordice de cultură a porumbului - 80-90mii plante/ha.Omologat în Belarus şi Rusia pentru cultivare la boabe şi la siloz, în Moldova -producerea seminţelor şi cultivare în cultura succesivă. . Hibridul de porumb Bemo 172 CRf (Fig.23) Bemo 172 CRf- hibrid triplu, timpuriu, FAO 170. Perioada de vegetaţie în condiţiile Moldovei -98-100 zile. Planta are înălţimea de 180-210 cm, tulpina trainică, inserţia ştiuletelui - la 55-65 cm.Ştiuletele - cilindric, cu lungimea de 15-16 cm, 14-16 rânduri de boabe, bine acoperit cu pănuşi.Randamentul în boabe - 83-85 la sută. Rahisul - roz. Bobul - semidentat, galben, MMB - 250-300 g.Conţine 11,5 la sută proteină, 4,7 - grăsimi, 68,6 la sută amidon. Potenţialul de producţie, în arealele de cultivare a hibridului producţia de boabe constituie 9-11 t/ha, a masei de însilozare - 40-45 t/ha. însuşiri specifice. Posedă un ritm intens de creştere la etapa iniţială, rezistent la temperaturiscăzute de primăvară, cădere şi frângere a tulpinilor, tolerant la boli şi dăunători. Densitatea optimăde cultivare la boabe în regiunile nordice de cultură a porumbului - 80-90 mii plante la hectar.Omologat în Belarus pentru cultivare la boabe şi la siloz, în Moldova - producerea seminţelor şicultivare în cultura succesivă. Hibridul de porumb Moldavschi 215 AMRf (Fig.24) Hibrid dublu, timpuriu, FAO 190. Perioada de vegetaţie în condiţiile Moldovei - 98-103 zile.Planta are înălţimea de 190-210 cm, 14-15 frunze late de culoare verde-închis, tulpina de grosimemedie, trainică, inserţia ştiuletelui - la 70-80 cm. Ştiuletele - cilindric, cu lungimea de 14-16 cm, 14-16 rânduri de boabe, bine acoperit cu pănuşi. Randamentul în boabe - 80-82 la sută. Rahisul - roşu.Bobul - semidentat, galben, MMB - 270-280 g. Conţine 11,2 la sută proteină, 4,2 - grăsimi, 71,8 lasută amidon. În regiunile de cultivare a hibridului producţia de boabe -10-11 t/ha, a masei pentru însilozare-40-50 t/ha.
  32. 32. Însuşiri specifice. Posedă un ritm intens de creştere la etapa iniţială, este rezistent latemperaturi scăzute de primăvară, are o rezistenţă medie la căderea şi frângerea tulpinilor, estetolerant la boli şi dăunători. Densitatea optimă de cultivare la boabe - 80-90 mii plante la hectar.Omologat în Moldova, Rusia, Belarus, Kîrgîzstan, Lituania, Letonia şi Kazahstan pentru cultivare laboabe şi la siloz. Hibridul de porumb Porumbeni 212 CRf (Fig.25) Hibrid triplu, timpuriu, FAO 210. Perioada de vegetaţie în condiţiile Moldovei - 95-105 zile.Planta are înălţimea de 220-228 cm, 15-16 frunze de culoare verde-închis, tulpina - de grosimemedie, trainică, inserţia ştiuletelui - la 80-85 cm. Ştiuletele-cilindric, cu lungimea de 17-20 cm, 12-14rânduri de boabe, bine acoperit cu pănuşi. Randamentul în boabe - 82-83 la sută. Rahisul -roşu.Bobul-de consistenţă sticloasă, galben, MMB-240-280 g. Conţine 10,8 la sută proteină, 4,3 -grăsimi, 72,3 la sută amidon. Potenţialul de producţie, în regiunile de cultivare a hibridului producţia de boabeconstituie 8-10 t/ha, a masei pentru însilozare - 45-50 t/ha. Însuşiri specifice. Posedă un ritm intens de creştere la etapa iniţială, este rezistent ttemperaturi scăzute de primăvară, are o rezistenţă medie la cădere şi frângere a tulpinilor, estetolerant la boli şi dăunători. Densitatea optimă de cultivare la boabe - 70-80 mii plante/ha.Omologat în Moldova, Belarus, Rusia şi Ucraina pentru cultivare la boabe şi la siloz. Hibridul de porumb Porumbeni 348 NRf (Fig.26) Hibrid simplu modificat, cu epoca de maturitate medie, FAO - 400. Perioada de vegetaţieîn condiţiile Moldovei - 110-116 zile. Planta are înălţimea de 230-250 cm, 17-18 frunze, tulpina-de grosime medie, trainică, fără lăstărire, inserţia ştiuletelui - la 100-110 cm. Ştiuletele - cilindriccu lungimea de 18-21 cm, 16-18 rânduri de boabe, bine acoperit cu pănuşi. Randamentul înboabe - 80-82 la sută. Rahisul - roşu. Bobul este de consistenţă sticloasă, oranj-închis, MMB-250-280 g. Conţine 11,0 la sută proteină, 4,2 - grăsimi, 70,0 la sută amidon, 4,2 mg/kg caroten. Potenţialul de producţie, în condiţii optime de cultivare producţia de boabe atinge 10-12t/ha Însuşiri specifice. Este rezistent la secetă, cădere şi frângere a tulpinilor, tolerant la boli şidăunători. Densitatea optimă de cultivare - 50-65 mii plante/ha.Omologat în Moldova şi Rusia pentru utilizare în industria alimentară (făină, crupe, fulgi deporumb) şi furajarea animalelor.
  33. 33. Hibridul de porumb Porumbeni 351 MRf (Fig.27) Hibrid simplu, cu epoca de maturitate medie, FAO - 350. Perioada de vegetaţie încondiţiile Moldovei -113-116 zile. Planta are înălţimea de 220-260 cm, 16-17 frunze, tulpina - degrosime medie, trainică, inserţia ştiuletelui - la 85-95 cm. Ştiuletele - cilindric, cu lungimea de18-20 cm, 14-18 rânduri de boabe, bine acoperit cu pănuşi. Randamentul în boabe-83-84 lasută. Rahisul - roşu. Bobul - dentat, galben, MMB-250-350 g. Conţine 11,9 la sută proteină, 4,6- grăsimi 69,7 la sută amidon. Potenţialul de producţie. Este unul dintre cei mai productivi hibrizi din această grupă dematuritate. Producţia de boabe constituie 11-12, a masei de însilozare 40-50 t/ha. Însuşiri specifice. Este rezistent la secetă în faza de umplere a boabelor, la cădere şifrângere a tulpinilor, tolerant la boli şi dăunători. Posedă un ritm intens de creştere în fazainiţială şi de pierdere a umidităţii boabelor la maturizare. Densitatea optimă în zonele cu umiditate insuficientă - 50-60 mii plante/ha, în zonele cudeficit de umiditate şi la irigare - 70-90 mii plante/ha.Omologat în Moldova, Ucraina şi Kîrgîzstan pentru cultivare la boabe şi la siloz. Hibridul de porumb Porumbeni 359 AMRf (Fig.28) Hibrid simplu modificat, cu epoca de maturitate medie, FAO - 350. Perioada de vegetaţieîn condiţiile Moldovei - 115-117 zile. Planta are înălţimea de 205-210 cm, 16-17 frunze, tulpina-de grosime medie, trainică, inserţia ştiuletelui - la 95-100 cm. Ştiuletele - cilindric, cu lungimeade 17-18 cm, 15-16 rânduri de boabe, bine acoperit cu pănuşi. Randamentul în boabe - 80-82la sută. Rahisul - roşu. Bobul - dentat, galben, MMB - 285-292 g. Conţine 10,3 la sută proteină,4,3 - grăsimi, 72,6 la sută amidon. Potenţialul de producţie. Producţia de boabe constituie 10-13 t/ha, a masei de însilozare38-42 t/ha. Însuşiri specifice. Rezistent la secetă, tolerant la boli si dăunători.Densitatea optimă în zonele cu deficit de umiditate - 55-60 mii plante/ha.Omologat în Moldova şi Ucraina pentru cultivare la boabe şi la siloz.
  34. 34. Hibridul de porumb Moldavschi 450 MRf (Fig.29) Hibrid simplu, semitardiv, FAO 450. Perioada de vegetaţie în condiţiile Moldovei - 119-121 zile. Planta are înălţimea de 224-245 cm, 18-20 frunze relativ scurte, de culoare verde-închis, tulpina de grosime medie, foarte trainică, inserţia ştiuletelui - la 90-100 cm. Ştiuletele -cilindric, cu lungimea de 19-21 cm, 14-16 rânduri de boabe, bine împănuşat. Randamentul înboabe -80-82 la sută. Rahisul - roşu. Bobul - dentat, galben-aprins, MMB - 270-290 g. Conţine10,5 la sută proteină, 4,1 - grăsimi, 69,4 la sută amidon. Producţia de boabe - 15-17 t/ha, amasei pentru însilozare - 45-50 t/ha. Însuşiri specifice. Rezistent la secetă, căderea şi frângerea tulpinilor. Tolerant la boli şidăunători. Suportă îndesirea semănăturilor, valorifică bine fondul agrotehnic sporit.Reacţionează negativ la doze sporite de erbicide, la aplicarea lor cu întârziere. Este predispusla formarea câte doi ştiuleţi la o plantă. Densitatea optimă de cultivare la boabe în Zona de Nord - 60-65 mii plante/ha, Zoneleîentrală şi Sudică ale Moldovei - 55-60, la irigare - 70-80 mii plante/ha.Omologat în Moldova pentru cultivare la boabe şi la siloz în condiţii obişnuite şi la irigare. Hibridul de porumb Porumbenî 393 MRf (Fig.30) Hibrid simplu, cu epoca de maturitate medie, FAO 390. Perioada de vegetaţie încondiţiile Moldovei - 111-116 zile. Planta este viguroasă, are înălţimea de 230-240 cm, 15-16frunze, tulpina - de grosime medie, trainică, fără lăstărire, inserţia ştiuletelui la 100-120 cm.Ştiuletele -conic, cu lungimea de 18-20 cm, 12-14 rânduri de boabe, bine acoperit cu pănuşi.Randamentul în boabe - 80-82 la sută. Rahisul - roşu. Bobul este de consistenţă sticloasă,oranj-închis, MMB - 280-295 g. Conţine 10,6 la sută proteină, 4,0 - grăsimi, 68,9 la sută amidon,4,6 mg/kg caroten. Potenţialul de producţie. Producţia de boabe -10-12 t/ha, a masei pentru însilozare 40-50t/ha. Însuşiri specifice. Este rezistent la secetă, cădere şi frângere a tulpinilor, tolerant la boli şidăunători.Densitatea optimă de cultivare - 50-60 mii plante/ha.Omologat în Moldova pentru cultivare la boabe. Boabele sunt recomandate pentru utilizare înindustria alimentară (făină, crupe, amidon) şi la furajarea animalelor.
  35. 35. Hibridul de porumb Porumbeni 457 MRf (Fig.31) Hibrid simplu, semitardiv, FAO 450. Perioada de vegetaţie în condiţiile Moldovei - 125-130 zile. Planta are înălţimea de 215-240 cm, 16-18 frunze, tulpina - 2,2-2,4 cm grosime,trainică, inserţia ştiuletelui - ia 85-95 cm. Ştiuletele - cilindric, cu lungimea de 18-20 cm, 13-14rânduri de boabe, bine acoperit cu pănuşi. Randamentul în boabe - 80-85 la sută. Rahisul -roşu. Bobul - dentat, de culoare galben-aprins, MMB -250-290 g. Conţine 11,0 la sută proteină,4,7 -grăsimi, 71,3 la sută amidon. . Potenţialul de producţie, în regiunile de cultivare a hibridului producţia de boabeconstituie 7-10 t/ha, a masei pentru însilozare - 40-45 t/ha. Însuşiri specifice. Posedă rezistenţă înaltă la căderea tulpinilor şi mijlocie la secetă, estetolerant la boli şi dăunători. Valorifică foarte eficient agrofondurile înalte şi apa la irigare.Densitatea optimă de cultivare la boabe - 50-60 mii plante/ha. Omologat în Moldova şiKazahstan pentru cultivare la boabe şi la siloz. Hibridul de sorg Pişcevoi 1 (Fig.3) Hibrid simplu de sorg (soriz) pentru boabe, cu epoca de maturitate medie - 112-117 zile.Planta are înălţimea de 105-120 cm, 9-10 noduri la tulpina principală, frunzele lungi (65-70 cm) şi late (6-8 cm). Paniculul - erect, bine ieşit din teaca ultimei frunze, oval. Bobul - biconvex, galben-deschis, sticlos, golos. MMB - 26-32 g. Boabele conţin 13,6-14,4 la sută proteină, 65,2 72,3 - amidon şi 3,73-3,80 la sută grăsimi. Bobul posedă o umplere şi uscare intensă.Este rezistent la secetă, se atacă slab de boli şi dăunători. Densitatea optimă de cultivare 140-160 mii plante la hectar. Se cultivă mecanizat.Potenţialul de producţie -10-121 boabe la hectar. Boabele sunt recomandate pentru utilizare înindustria alimentară (crupe, făină, bere etc.) şi la furajarea animalelor. Crupele de soriz potînlocui orezul la prepararea diferitelor produse alimentare, iar făina poate fi folosită ca adaos de25-30 la sută la coacerea pâinii.Omologat în Moldova.
  36. 36. Hibridul de sorg Porumbeni 5 . (Fig.36) Hibrid simplu de sorg zaharat, cu epoca de maturitate semitardivă -121-127 zile. Plantaare înălţimea de 250-280 cm, tulpina viguroasă, erectă, suculentă, cu conţinutul de zahăr depână la 14 la sută, 16-18 frunze. Paniculul este erect, elipsoidal, cu lungimea de 20-23 cm,culoarea brună-deschis. Potenţialul de producţie - 80-85 t/ha masă verde sau 20-21 t la hectar masă uscată.Este tolerant la boli şi dăunători. Densitatea optimă de cultivare - 120-130 mii plante la1 hectar.Se recoltează mecanizat.Omologat în Moldova. Hibridul de sorg Porumbeni 7 (Fig.37) Hibrid simplu de sorg pentru boabe, cu epoca de maturitate semitimpurie - 102-110 zile. iPlanta are înălţimea de 125-135 cm, 8-9 noduri, frunzele alungite (45-49 cm) şi late (5-6 cm).Paniculul - erect, elipsoidal, răsfirat, ieşit din teaca ultimei frunze cu 8-12 cm. Bobul - rotunjit,golos, ovoidal, cafeniu-deschis, cu endospermul făinos. Boabele conţin până la 12,9 la sutăproteină, 66,3 - amidon şi 4,54 la sută grăsimi. Umplerea şi uscarea bobului - intensă. La etapa iniţială hibridul posedă un ritm bun de creştere, este rezistent la secetă, seatacă slab de boli şi dăunători. Densitatea optimă de cultivare -140-160 mii plante/ha. Serecoltează mecanizat.Potenţialul de producţie - 7,5 t boabe la hectar.Omologat în Moldova. Hibridul de sorg MSS 10 (Fig.38) Hibrid simplu de sorg x iarbă de Sudan, cu epoca de maturitate medie. Planta areînălţimea de până la 270 cm, înfrăţire înaltă (5-7 tulpini la o plantă), este bine înfrunzită (8-11frunze la tulpina principală). Este destinat pentru masă verde şi siloz, pregătirea fânului,fânajului şi la crearea păşunilor. Masa verde se recoltează cu 10-15 zile înainte de înmăturire.După cosire otăveşte bine, formând fără irigare 2-3 coase. Calitatea masei verzi este înaltă(10,7-11,2 la sută - proteină brută şi 5 la sută - glucide). Potenţialul de producţie -13-14 t/hamasă uscată sau 78-80 t/ha rnasă verde.
  37. 37. Este rezistent la cădere. Se atacă slab de bacterioze şi în medie de afide.Omologat în Moldova. Soi de pătlăgele vinete Rada (Fig.39) Soi de pătlăgele vinete timpuriu. Perioada de la răsărire până la prima recoltare afructelor -108 zile, cea fiziologică -136 zile. Planta are tulpină semicompactă sau răsfirată, cuînălţimea de 45-60 cm. Formează 8-15 fructe mijlocii de culoare violet-albastru cu luciu puternicla maturitate. Forma fructelor - cilindrică sau pară alungită, cu vârful rotund şi lungimea de 10-24 cm, diametrul - 5-10 cm. Fructele se utilizează în alimentaţia curentă şi în industriaprelucrătoare. Potenţialul de producţie - 30,0-55,0 tone la hectar. Seminţele în fructe constituie1,4 la sută.Este rezistent la atacul de verticiloză şi păianjenului comun.Omologat în Moldova. Soi de pătlăgele vinete Laura (Fig.40) Soi de pătlăgele vinete cu epoca de maturitate medie. Perioada de la răsărire până laprima recoltare a fructelor- 115 zile, cea fiziologică -143 zile. Planta este compactă, cu înălţimeade 45-70 cm, formează 8-12 fructe mijlocii de culoare violet-albastru întunecat, cu luciu puternicla maturitatea tehnică. Fructele alungite de 15-25 cm, cu diametrul de 6-14 cm şi formăcilindrică. Potenţialul de producţie - 30,0-55,0 tone la hectar. Seminţele în fructe constituie 1,4 lasută.Soiul este rezistent la atacul de verticiloză, stolbur, putregaiul fructelor, gândacul de Colorado şipăianjenul comun.Fructele se utilizează în alimentaţia curentă şi în industria prelucrătoare.Omologat în Moldova. Soi de ardei Zodiac (Fig.41) Soi de ardei gras, semitimpuriu. Perioada de la răsărire până la prima recoltare afructelor-110 zile, cea fiziologică -142 zile. Fructul este de formă prismoidală, cu 3-4 muchii, deculoare crem în perioada coacerii de consum şi roşie - la maturitatea biologică. Masa medie afructului este de 150 g. Fructele conţin 8,6-9,6 la sută substanţă uscată, 145-170 mg - vitamina
  38. 38. C şi 3,5-4,1 la sută zahăr. Potenţialul de producţie - 25,0-40,01 la hectar. Seminţele în fructeconstituie -1,0 la sută.Soiul este rezistent la atacul de verticiloză şi alternarioză.Fructele se utilizează în stare proaspătă şi în industria alimentară.Omologat în Moldova. Soi" de ardei Argo (Fig.42) Soi de ardei gras (gogoşar), semitimpuriu. Perioada de la răsărire până la prima recoltarea fructelor-133 zile, cea fiziologică -145-155 zile. Planta are tulpină semicompactă sau răsfirată,înălţimea de 40-60 cm. Formează 8-15 fructe mijlocii de culoare verde-deschis în perioadacoacerii de consum şi roşie - la maturitate biologică. Masa medie a fructului este de 160 g,Forma fructului - rotundă-întinsă, cu 3-4 camere şi slab crestată. Fructele conţin 9,5-9,6 la sutăsubstanţă uscată, 170-178 mg la sută vitamina C şi 3,8-4,1 la sută zahăr. Potenţialul deproducţie - 35,0-40,0 t/ha. Seminţele în fructe constituie - 1,0 la sută.Fructele se utilizează în stare proaspătă şi în industria alimentară.Soiul este rezistent la atacul de verticiloză şi păianjenul comun.Omologat în Moldova. Hibridul de castravete Icar (Fig.43) Hibrid de castravete, semitimpuriu. Perioada de vegetaţie până la maturitatea de consuma fructelor - 48-52 zile. Fructele sunt scurte - 9,8-11,0 cm, de formă cilindrică. Hibridul secaracterizează printr-o perioada îndelungată de fructificare. Potenţialul de producţie - 34-361 lahectar. i Hibridul este rezistent la secetă, tolerant la mană (perenosporoză), bacterioză,putregaiul radicular.Calităţile gustative şi comerciale sunt înalte. Hibridul de tomate Lira (Fig.45) Hibrid de tomate timpuriu. Perioada de la răsărire până la recoltare a fructelor - 100-103zile. Planta este semideterminată, viguroasă, cu foliaj bogat. Florile sunt obişnuite, adunate îninflorescenţe simple. Pe ciorchine sunt plasate 6-10 fructe, rotunde, slab aplatizate, cuarticulaţie geneculată a pedunculului. Masa fructului - 80-110 g. Fructul este rotund, cu 4-5 loje
  39. 39. seminale, cu colet verde, care la coacere devine de culoare roşie. Potenţialul de producţie - 14-16 kg/m2.Este rezistent la alternarioză şi VMT, tolerant la mană, cladosporioză şi bacterioză.Se recomandă pentru cultivare în solarii. Recomandări privind cultivarea porumbului în Moldova Recomandările propuse spre implementare sunt elaborate în baza cercetărilor ştiinţificeşi practicii avansate de mai mulţi ani, efectuate de colaboratorii Institutului de CercetăriŞtiinţifice pentru Porumb şi Sorg.în recomandări sunt expuse însemnătatea culturii porumbului în economia republicii drept ocultură importantă şi universală sub aspectul utilizării produsului finit (boabe, furaj, siloz,amidon, ulei etc.). Sporirea producţiei la porumb prevede respectarea strictă a hibriziloromologaţi în republică, perfecţionarea premergătorilor, reducerea cotei de amplasare aporumbului pe terenurile de pantă, respectarea recomandărilor ştiinţifice de însămânţare,îngrijire, fertilizare, combatere mecanică şi chimică a buruienilor, recoltare şi condiţionare aproducţiei. De rând cu aceasta recomandările sunt completate cu particularităţile cultivăriiporumbului la irigare, în zonele de protecţie a apelor şi sanitare şi sectoarele de hibridare. UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA C Hibridul de porumb special Chişinău 307 PL (Fig.32)Autori: A.Palii, V.Ţiganaş, D.Ţiganaş : Chişinău 307 PL - hibrid de porumb cu bobul bogat în proteină şi lizină, are perioada devegetaţie în condiţiile Republicii Moldova de 115-120 zile. Planta are înălţimea de 200-225 cm,ştiuletele principal - la 80-85 cm, formează 1,0-1,1 ştiuleţi, 16-18 frunze. Ştiuletele - de formăcilindrică, cu masa de 300-350 g, cu 16-18 rânduri şi 40-45 boabe în rând, coceanul alb. Bobul -dentat, cu structura făinoasă a endospermului, rnasa a 1000 boabe - 290-310 g, randamentulde boabe - 81-82 la sută. Conţinutul de proteină în bob - 12,5-13,5 la sută, de lizină în proteină -3,85-4,20 la sută, grăsime - 4,5-5,3 la sută, amidon - 71-72 la sută. Potenţialul de producţie constituie în medie de la 70-85 q/ha până la 149,3 q/ha boabe.Producţia de proteină - 762-800 kg/ha, de lizină - 27-33 kg/ha. însuşiri specifice. Hibridul este rezistent la fuzarioza ştiuletelui, alte boli, dăunători,rezistent la cădere şi secetă; se cultivă cu densitatea de 50 mii plante la ha.
  40. 40. Hibridul Chişinău 307 PL este sursă biologică de proteină şi lizină ecologic pure.Producţia de boabe este destinată hrănii animalelor monogastrice (porci, păsări ş.a.), camaterie primă pentru industria producătoare de furaje combinate. Hibridul Chişinău 307 PL este omologat în Republica Moldova. Hibridul de porumb amilopectinic Chişinău 297 wx (Fig.33) Autori: V.Ţiganaş, D.Ţiganaş, A.Palii Chişinău 297 wx - hibrid simplu de porumb, în condiţiile Republicii Moldova se coace întimp de 110-115 zile. Planta are înălţimea de 200-220 cm, a ştiuletelui principal 70-75 cm,numărul deştiuleţi pe plantă- 1,1-1,2, de frunze- 15-17. Ştiuletele are formă cilindrică, lungimea-20-23 cm, 14-16 rânduri şi 40-45 boabe în rând, masa ştiuletelui - 250-260 g, randamentulboabe de 84-85 la sută. Bobul - varietate ceratină, cu consistenţa dură şi cornoasă aendospermului, cu aspect ceros, culoarea galbenă, masa a 1000 boabe - 250-280 g, cuconţinut de amidon de 71-72 la sută, amilopectină în amidon - 98,8-99,8; amiloză - 0,2-1,2,proteine - 10,0-11,0, grăsime - 4,5-5,0 la sută. Potenţialul de producţie constituie în medie de la 65-75 q/ha până la 134,0 q/ha boabe,amidon amilopectinic - 40-90 q/ha. însuşiri specifice. Hibridul este rezistent la secetă, cădere, boli şi dăunători. Se cultivă cudensitatea de 52-55 mii plante la ha. Producţia boabe este materie primă pentru industriaproducătoare de amidon şi melasă, alte produse zaharoase, poate fi utilizată ca hrană furajerăpentru animale. Omologat în Republica Moldova. Hibridul de porumb special Chişinău 401 L (Fig.34)Autori: V.Ţiganaş, D.Ţiganaş, A. Pal ii Chişinău 401 L - hibrid simplu de porumb bogat în lizină, în condiţiile Moldovei se coaceîn timp de 115-120 zile. Planta are înălţimea de 210-225 cm, formează ştiuletele la 85-90 cm,numărul de ştiuleţi - 1,1-1,2, de frunze- 16-17. Ştiuletele are formă conică, lungimea de 22-24cm, 14-16 rânduri şi 48-50 boabe în rând, randamentul de boabe - 81-82 la sută. Bobul custructura modificată a endospermului, culoarea galbenă, masa a 1000 boabe - 250-270 g,conţinutul de proteină - 11,0-11,5 la sută, lizină - 3,92-3,98 , amidon - 71-72 la sută.

×