1. Ochii îmi sunt o turmă care pasc din
stele…
de Gavriil Stiharul
Ochii îmi sunt o turmă care pasc din stele
la hotarul cerului, unde, prin altare,
luceferii ard sacru ca o lumânare –
din fire sfinţite se ţes în zori perdele.
La răscrucea de pleoape sună ghioceii,
se clatină lumina lunii şi se frânge,
din luncă se-aude cum salcia plânge,
când iarba roşeşte şi behăie mieii.