5. INTONAȚIE
INTONÁȚIE, intonații, s. f. 1. (Muz.) Emitere
(corectă) a înălțimii unui sunet. 2. Variație de
înălțime a vocii în timpul vorbirii, interpretării
unui text etc.; inflexiune, ton, accent.
Sursa: DEX '09 (2009)
7. • Eu nu citesc nici o carte.
• Eu nu citesc nici o carte.
• Eu nu citesc nici o carte.
• Eu nu citesc nici o carte.
INTONAȚIE
8. RITM
RITM, ritmuri, s. n. 1. Succesiune simetrică și periodică a
silabelor accentuate și neaccentuate într-un vers sau în
proză ori a accentelor tonice într-o frază muzicală;
cadență, tact; p. Din ngr. rithmós, fr. rythme, lat.
rhythmus.
Sursa: DEX '09 (2009)
9. 1. Ciorchine port, de zei, pe scut,
Cuprinși: triade, între clipe.
Al patrulea chiar eu sunt, mut
Licorn de piatră cu aripe.
• Leonod Dimov - Quatuor
RITM
10. 2. Dar zac în piatră amintiri
Adânci, ascunse, neștiute
O lume printre melafiri
Foiește-n miezuri, pe tăcute.
• Leonod Dimov - Quatuor
RITM
11. 3. Deschide! Te-am văzut! Sunt viu.
Zâmbești de grea singurătate.
Bea vin de coacăz timpuriu:
E bun și spală de păcate.
• Leonod Dimov - Quatuor
RITM
12. 4. O, fă să fie înc-odat’
Odaia stinsă de vitralii
Precum când m-au îndepărtat
În trap, pe uliți, funeralii.
• Leonod Dimov - Quatuor
RITM
14. VITEZĂ
VITÉZĂ vitéze f. 1) Iuțeală cu care se parcurge o distanță
sau se efectuează o acțiune într-un anumit timp.
Sursa: NODEX (2002)
15. • E mișto pajiștea mătușii Șura. În pajiștea mătușii Șura e un
pom. E mișto pomul pajiștii mătușii Șura. Pomul pajiștii
mătușii Șura are un trunchi. E mișto trunchiul pomului
pajiștii mătușii Șura. În trunchiul pomului pajiștii mătușii
Șura e o scorbură. E mișto scorbura trunchiului pomului
pajiștii mătușii Șura. În scorbura trunchiului pomului pajiștii
mătușii Șura e un cuib. E mișto cuibul scorburii trunchiului
pomului pajiștii mătușii Șura. În cuibul scorburii trunchiului
pomului pajiștii mătușii Șura este o pitulice. E mișto
pitulicea cuibului scorburii trunchiului pomului pajiștii
mătușii Șura. Pe pitulicea cuibului scorburii trunchiului
pomului pajiștii mătușii Șura sunt pene. Sunt mișto penele
pitulicii cuibului scorburii trunchiului pomului pajiștii mătușii
Șura.
VITEZĂ
16. DÍCȚIE, dicții, s. f.
Modul de a
pronunța cuvintele,
silabele și sunetele.
DICȚIE
17. • Inelele elene elementare electrizează
analele electorale x3
• Zizi zazag zobi cu zări, zmuls zolid
zornea pe zgări, zdrap cu zdraz și
zdrazi-n zdruni, doi tăciuni și doi
cărbuni.
DICȚIE
18. • Nașpa, nasol stau în nămol ca un
actor jucând un rol!
• Nici n-am zis c-am zis c-oi zice,
când oi zice chiar oi zice, ca să
zici c-am zis ce-oi zice.
DICȚIE
20. VOLUM
VOLÚM, volume, s. n. I. 4. Forță, intensitate,
amploare a sunetelor emise de o voce sau produse
de un instrument muzical.
Sursa: DEX '09 (2009)
22. TON
TON2, tonuri, s. n. I. Felul în care urcă sau coboară glasul în
timpul vorbirii; inflexiune, intonație; fel de a spune ceva. ◊
Expr. Tonul face muzica, se spune pentru a sublinia
importanța felului în care se spune ceva. A schimba tonul =
a-și schimba atitudinea. (Înv.) Accent.
23. Numele meu este…
• Vocea mea sună mai optimist ca
niciodată, mai ales acum când am
aflat vestea cea mare.
• Dacă ascultați atent, veți sesiza tonul
trist al vocii mele.
TON
24. Numele meu este…
• Folosesc un ton agresiv, pentru
initimidarea celor care mă ascultă.
• De fiecare dată când mă întâlnesc cu
un prieten, adopt o atitudine
prietenoasă.
TON
25. Numele meu este…
• De fiecare dată când mă întâlnesc cu
un prieten, adopt o atitudine
prietenoasă.
• La știri se cere o prezentare dinamică
și luminoasă, astfel nu poți reuși într-o
meserie ca aceasta.
TON
26. Numele meu este…
• Șoptesc tandru orice cuvând vă este
adresat, pentru că știu cât de
importantă este această interpretare.
• Vorbesc repezit pentru că am foarte
multe lucruri de comunicat.
TON
27. Paraverbal, în scris
• Ortografie
• Aranjare în pagină
• Structura propoziției
• Gramatica
• Punctuația