Presentation by Marian Lemke, France (MD version) Second SIGMA Regional ENP E...
Lucrare de licenĺ˘ä‚
1. LUCRARE DE LICENŢĂ
AUTORIZAŢIILE DE CONSTRUCŢIE - ACTE
ADMINISTRATIVE DE AUTORITATE
Coordonatori:
Conf. Dr.
Dacian Dragoş
Asist. Univ.
Drd. Ana Ranta
Absolvent :
Sesiunea
Februarie Stejărean
2013 Valentina
Maria
2. 1. Studierea autorizaţiilor de construcţie
• Motivul alegerii temei este în primul rând importanţa
sectorului de construcţii pentru economia comunităţi.
• În ţara noastră, domeniul autorizării în construcţii e puternic
reglementat şi birocratizat iar percepţia cetăţeanului în faţă
unei astfel de proceduri poate să îl intimideze şi să îi creeze o
imagine falsă despre acest demers. Neîncrederea în
administraţie este generalizată şi ea pare, în ochii
cetăţeanului, incapabilă să le răspundă la aşteptări.
• Pentru a da un răspuns acestor temeri în lucrarea de faţă am
analizat două cazuri reale de autorizaţii de construire
solicitate, întocmite şi soluţionate favorabil. În conformitate
cu cadrul legal, în ţara noastră pentru a realiza o construcţie
de orice tip este necesară obţinerea unei autorizaţii de
construire iar temeiul legal care stă la baza obţinerii
autorizaţiei de construire este Legea 50/1991.
3. 2. Elemente introductive
Lucrarea:
• analizează trăsăturile autorizaţiei de construire din
perspectiva dreptului administrativ;
• descrie procedura prin care autoritatea publică
competentă eliberează autorizaţia de construire
începând cu obţinerea certificatului de urbanism cu rol
informativ asupra condiţiilor în care se poate edifica,
continuând cu avizele şi acordurile necesare, cu
întocmirea proiectului tehnic care va detalia
modalitatea de realizare a lucrărilor şi încheind cu
eliberarea actului administrativ de către autoritatea
publică competentă.
4. 3.Structura lucrării
Lucrarea este structurată în şase capitole.
• În primul capitol se prezintă câteva consideraţii generale despre actele
administrative.
• În capitolul al doilea se prezintă natura şi trăsăturile caracteristice a
autorizaţiei de construire şi se face o analiză a elementelor care intră
în componenţa acestuia; şi aici ne vom referi la avizele, acordurile şi
etapele premergătoare parcurse anterior solicitării documentului de la
autorităţile competente.
• Al treilea capitol tratează în mod concret procedura de eliberare a
actului de autorizare prin analizarea fiecărei etape, şi anume cererea
făcută de cetăţean, decizia luată de administraţie şi drepturile pe care
autorizaţia de construire i le conferă; sunt prezentate prevederile
legate de transparenţa decizională şi aducerea la cunoştinţa publicului
a autorizaţiilor dar şi a documentaţiilor în condiţiile legilor care
reglementează accesul publicului la aceste informaţii.
• Capitolul patru aduce în discuţie situaţii în care prevederile legii nu
sunt respectate de către solicitant şi prevede aplicarea de sancţiuni se
vor aduce in discutie si cazurile în care un document emis în mod
legal poate să îsi piardă valabilitatea.
5. 4. Studiul de caz
Studiul de caz prezintă două componente:
• În primă etapă am analiza procedura de emitere în acest
scop au fost selectate două cazuri reale din perioada
studiată: este vorba pe de o parte de locuinţe iar pe de altă
parte de clădiri din centrul istoric al Bistriţei, o zonă
emblematică a oraşului care trebuie conservată şi valorificată
la adevăratul ei potenţial.
• În al doilea rând analiza comparată a celor două cazuri, ne
poate ajuta să înţelegem mai bine procedura de emitere în
cazul construcţiilor cu un grad ridicat de complexitate
analizate atât din perspectiva respectării prevederilor legale
în eliberarea autorizaţiei de construire cât şi din punctul de
vedere al particularităţilor, complexităţii lor şi ale posibilelor
probleme întâmpinate.
6. 4. Studiul de caz
• Al doilea aspect tratat în cercetarea de faţă este evoluţia
cuantumului autorizaţiilor de construcţie în funcţie de
destinaţia lor pe fiecare an în parte pe o perioadă de referinţă
cuprinsă între anii 2005-2012. Datele obţinute au fost
colectate de către instituţie şi prezentate sub formă sintetică
pe pagina de internet. Un alt set de date, reprezentând
situaţia la nivel naţional în domeniul construcţiilor pentru
aceeaşi perioadă, au fost obţinute din raportările anuale ale
Institutului Naţional de Statistică.
• Metoda de cercetare aleasă este analiza de documente; este o
metodă mai puţin costisitoare, se poate urmări o arie
temporală mult mai largă iar sursa de colectare este stabilă
putând fi accesată în mod repetat. Analiza datelor ne va
poate oferi o bună descriere a realităţii în ceea ce priveşte
autorizaţiile de construire eliberate de primărie.
7. 4. Studiul de caz
Prin analizarea celor două cazuri de autorizaţii de construire am
putut observa o singură abatere de la normele legale:
• cazul nr.2, autorizaţia de construire pentru lucrări de amenajare
ale unei clădiri din centrul istoric a fost emisă după mai mult de 30
de zile de la înregistrarea cererii la registratura instituţiei.
Posibile cauze:
• Proiectul prezenta o caracteristică aparte, imobilul fiind situat în
zona de rezervaţie istorică, procedura de autorizare a presupus nu
doar eliberarea unei autorizaţii de construire ci şi aprobarea unui
Plan Urbanistic de Detaliu al zonei în care urmează să se facă
intevenţia. În acest scop, solicitantul a întocmit o documentaţie
tehnică şi a obţinut o serie de avize, acorduri şi rapoarte. Prin
hotărâre de consiliu local planul a fost aprobat şi doar ulterior s-a
trecut la procedura ordinară de autorizare a executării lucrărilor
de construcţii pentru imobilul vizat iar toată procedura a durat 660
de zile, comparată cu autorizarea lucrarilor pentru construirea
unei case într-o zonă rezidenţială care a durat dor 100 de zile.
8. 4. Studiul de caz
• Din analiza evoluţiei autorizaţiilor de construire eliberate în
perioada 2005-2012 de către Primăria municipiului Bistriţa
am observat că aceasta se pliază pe un trend naţional,
prezentat prin statistica Institutului Naţional de Statistică.
• Până în anul 2008 numărul de autorizaţii de construire emise
a înregistrat creşteri constante, iar după anul 2008 tendinţa s-
a inversat iar în prezent ne situăm la un nivel inferior anului
2005. Această corespondenţă, între condiţiile socio-
economice şi activitatea instituţiilor este mai pregnantă în
cazul locuinţelor colective, sau a blocurilor de locuit. Putem
deci afirma că situaţia economică condiţionează activitatea
instituţiilor publice, în acest caz activitatea
compartimentului urbanism care are în atribuţii eliberearea
de autorizaţii de construire.
9. 5. Concluzii
• Situaţia economică condiţionează activitatea instituţiilor publice,
în acest caz activitatea compartimentului urbanism care are în
atribuţii eliberearea de autorizaţii de construire.
• În situaţia în care au existat variaţii importante în activitatea
compartimentului urbanism în ultima perioadă, numărul de
angajaţi ai acestui compartiment a rămas acelaşi – 10 persoane. Nu
ne-am propus prin acest studiu să apreciem dacă compartimentul
urbanism duce lipsă de funcţionari sau, dimpotrivă, are un
surplus de personal.
• Putem afirma este că astfel de analize ar trebui să se facă deoarece
condiţiile din societate sunt într-o permanentă schimbare iar
administraţia riscă să rămână inflexibilă, nedaptată şi incapabilă să
satisfacă cercerile publicului. Această ajustare se poate realiza doar
printr descentralizare, prin care autorităţile publice să deţină nu
doar atribuţii dar şi mijloace financiare suficiente
10. 6. Recomandări
• Cheia îmbunătăţiri activităţii administraţiei este obţinerea
unui nivel înalt de calificare al funcţionarilor şi de creştere a
capacităţii sistemului administrativ de a lua decizii bune,
corecte, nealterate de interferenţe politice. Este adevărat că s-
au făcut eforturi şi s-au realizat paşi importanţi în sensul
profesionalizării funcţiei publice prin programe de
perfecţionare a funcţionarilor publici însă, rămânem în
continuare cu percepţia că după toate aceste eforturi nici
funcţionarii nu sunt mai pregătiţi şi nici administraţia nu
este mai eficientă.
• Soluţia ar putea fi reprezentată de externalizarea de servicii
către mediul privat care ar fi în măsură să obţină rezultate
bune, rezultate pe care toţi utilizatorii de servicii publice şi le
doresc