Vindecarea bolilor-incurabile-prin-metode-naturale

MIKHAIL TOMBAK
Vindecarea
bolilor
*ncurabileo
pr-m
metode
nahtrale
Traducere de
Liviu Mateescu

Editori:
SILVIUDRAGOMIR
VASILE DEM. ZAMFIRESCU
DiFector editorial:
MAGDALENAMARCUIESCU
Design:
AI.E)(EPOPESCU
Director producfie:
CRISTIAN CIAUDru COBAN
Dtp:
GABRIEIACHIRCEA
Corechlfi:
RODICA PETCU, EUGENIA I,'RSU
Descf,lera CIP a Blblloteclt Naflonale a Romlniei
TOMBAK,MIKHAIL
Vlndecarea boltlor lncurablle / Mikhail Tombak ; trad.: Liviu
Mateescu. - Bucuregti: Lifestyle, 2Ol1
ISBN 978-506-9280+0-9
I. Mateescu, Liviu (trad.)
6L3.2
Copyrigbt @ 2005 by Mikhail Tombak, 2005 by Healthy Life Press Inc.
fitlu: Cure the Inanrable
Autor: Mikhail Tombak, Ph.D.
Copyriebt @ Lifestyle Publishing, 20ll
pentm prezenta edifie
Lifestyle Publishing face parte din Grupul Editorial Trei
C.P. 27 -O 49O, Bucure gti
Tel.TTar +4 021 300 60 90
e-mail: comenzi@edituratrei.ro
www.lifestylepublishing.ro
rsBN 978-606-92804-0-9
Cuprins
Cwilnthuinte dfie cititor. .......... 9
Nuvi temefi de,bolile ctvilizafiei' ..........11
O gansi reali tn lupta lmpofiva osteoporozei.........t6
Doui forme de calciu..... ............j.............1g
Ce produce deficitul de calciu? ................20
Zahel.rtl- cel mai marre dugman al calciului ...............21
Vitamina D
- aliatul calciului .................24
Cum se formeazi si,rurile nesolubile de calciu
in corpul nosbru.........
Remedii impotriva osteoporozei .................................33
Acidul uric - asasinul ticut.......... ...........37
Podagra (cuta) .....................38
Reumatismul cronic ............39
Anemia .............39
Pietrele la ficat gi la rinichi ......................40
Bolile de pie1e................ ......4O
Diabetul gi obezitatea ..........4L
Afecliuni neurologice ..........41
Metoda de purificare care elimini
acidul uric din organism ......4I
Clnd suferin de dureri de spate... ..........48
Minte puternici tn Urrp putemic...... .......51
hrrifi carea (detoxifi carea) trupului prin po st.............. 5 3
Nu rdrsta ne disUuge coloana vertebraH..................... 5 g
=5

ficat o Tblbureri oculare o Tulburiri renale o
Umfleturi
AnexaB..... ..........227
Refete sinitoase.... ...........227
Salate de Prinh'arl o Salate de rnri gi de toarnni
o Salate de iarni o Sosuri gi maioneze o SuPe reci
o Deserturi
CuvAnt inainte citre cititor
Panaceea Ei Hygeea, fiicele luiAsHepios, care la greci era zeul
medicinei gi alvindecirii (la romani, el se numea Esculap),
abordau in mod diferit sinitatea umani. Panaceea ("Pana-
cea" la romani) voia si ajute oamenii prin descoperirea unei
poFuni miraculoase, care si vindece toate bolile. ,Oamsnii
nu au nerroie si lnvefe nimic despre bolile lor. Este suficienti
preocup.rrea mea", li plicea ei si spuni. Hygeea (al cirei
nume este originea cuv6ntului
"igieni")
era interesati mai
mult de prevenirea bolilor gi de menfinerea stirii de buni si-
nitate, lncercAnd si le orplice o"menilor ci bolile sunt o re-
flectare a stilului lor nesinitos de viap. Ea ii sfitnia pe
oameni si obsenre natura gi si invefe de la ea, si tiiasci ln
armonie cu nafirra. Fiecare dinte cele doui surori credea ci
ea are dreptate, aga ci s-au despircfit una fur ciutarea unui
medicament miraculos, care si vindece orice, iar cealalti
pomind in lunga ei misiune de a-i invifa pe oameni princi-
piile unei viefi sinitoase.
Cind nu ne simgim bine gi ne plAngem de ini6i, 6s
stomac sau de articula$i, avem tendinfa si ne gindim la
cauze exterioale. De obicei, ne gribim si dimvina pe un fac-
tor din afari gi ne pricepem de minune si ne ascundem
propria ignoranp ln ceea ce privegte principiile unui stil
sinitos de viap. Nu e ugor si recunogti ci adevirata cauzi
este, de fapt, ln tine.
Noi ingine suntem singurii rlspunzitori pentnr durerile,
bolile gi imbitrAnirea noastri prematuri. Ducem o viafi
=e
i vindecrea bolilor incmbile

nesinitoasi gi ii permiten energiei vitale a organismului
nostu si scadi. O alimenta$e nesinitoasi contribuie la acu-
mularea in corp a unor toxine greu de eliminat. Acestea ne
otrivesc, producAnd foarte multi durere gi manifest6ndu-se
in organele noastre sub formi de boli.
Daci suntem dispuEi si depunem mai multe eforturi, s-ar
putea si triim mai mult gi si ne bucurim de o sinitate mai
buni. Stilul de viafi nesinitos ne aduce o imbitrAnire pre-
maturi gi suferinle nenecesare.
Sunt absolut convins ci ln multe sinra$i de boali putem
fi propriii nogtri doctori gi terapeufi. Pentm asta, trebuie si
inviFm desnrl de multe lucrnrri despre cum frrn4ioneazi or-
ganismul nosb:u, penfru a identifica gi elimina cauzele reale
ale suferinf elor noasEe.
Amverificatin cabinetul meu medical multe remedii pro-
venind din diverse tradi$i gi orientiri. Cartea con$ne ceea ce
am selectat, ceea ce am crezut cina fi de cel mai mare ajutor
din multitudinea acestor remedii naturale. 6 rog si profiaf
din plin de ele.
Remediile, procedurile gi reletele prezentate aici nu au
niciun fel de efecte secundare. Daci avefi griji sau indoieli in
privinfa lor, vi rog sl consultagi un doctor de orientare ho-
listici, dintre aceia care consideri ci terapiile nafirrale sunt
un bine-venit supliment pentru medicina convenSonali.
Septenbrie,2005 MncrenTotvrsAK
P.S. rE recomand si citigi cartea de trei ori:
1. Citifi lntregultent.
2. Citifi numai acele pi4i c:ue se aplici sinrajiei dum-
neavoastri particulare.
3. Citifi numai acele remedii pe care le-a;i ales pentru a
le verifica.
Doctotttl iitoruIui rru va oferi meilica-
mente, civa iletermina pacientul sd se
intercseze ile ingijirca aceshti orga-
nisrn uman prin alimentafie, de cara ele
bolilor gi ile prwenircalox
Thomas Edison
Nu vi teme,ti de ,,botl e civihzat-iei"
lnainte si investigin cauzele
"bolilorcivitzaSiei,,,ag dori si
rd prezint rezultatele a doui studii independente, efecttrate
in doui locuri gi momente diferite. Ele contrrmi firt urmi
de indoiali infelepciunea medicinei orientale, care
atrnnt 6d nirnsni anr a muritvrcodatl mAncAnd moderat,
ln vreme ce supraalirnentafia este cauza principali a
morfii premature.
O comisie a Organizaliei Mondiale a Sanitalii a efectuat
nigte studii la cAteva mAnistiri din Tibet. Nouizeci la suti
dintre cilugirii prezenfi acolo au fost examinati, unii dinEe
ei fiind foarte bitrini. A reiegit ci, indiferent de v6rsta lor,
cilugirii erau ln buni formi fizici gi se bucurau de o sinitate
aproape perfegti. ln 607o dinte cazttri,nu existau niciun fel
de carii, niciun semn de tulburiri de circulaEie sau digestive.
Ei au o alimentalie foarte modesti. Nu au frigidere gi nici
cuptoare cu g.tz natural. Nu minAnci niciodati carne, zahLr
sau oricare alt produs rafinat. Principalele elemente ale ali-
mentafiei lor sunt turtele de oviz, ceaiurile din plante gi apa
limpede. Vara, ei igi suplimenteazi alimentalia cu napi,
morcovi gi orez.
=11
10 i vinderea bolilorinorabile

Conform datelorfurnizate de Organizafia Mondiali a Si-
nitifii, in tiri dezvoltate, cum ar fi Statele Unite, Getmania
sau Franfa, unde consumul de lapte, carne gi produse rafi-
nate este cel mai mane, nivelul general al sanitigii este mult
mai precar. ln Statele Unite, de pildi, doui familii din trei au
fost atinse de cancer, doi oameni din cinci suferi gi vor muri
din cauza problemelor cardiace gi mulgi au diabet. Bolile
cronice afe(teazA lgVo din populagie
- asta inseamni
aproape un om din cinci.
ln Germania, 2OVo din populalie suferi de diabet gi
2oo/o dincopiii cuvirste intre opt gi gaisprezece ani au pro-
bleme de dezvoltare - atit intelectuali, cAt gi fizici. Reu-
matismul gi inflamafia articulajiilor afe&eazA 15-17 o/o din
populagie.
ln Franla, alergiile afecteazili-2}Vo din populape. In
fare existi 450 de mii de copii sub 18 ani care au probleme de
vlz giauz,iar L,5 mili6411g de copii de gase ani sau mai pufin
suferi de astm. ln toate firile puternic industrializate,
numirul copiilor niscufi cu probleme de sinitate de un tip
sau altr:l s-a dublat in ultimii 25 de ani.
Dupi cum a reiegit, adesea ne sipim propriul mormAnt
cu furculile 9i linguri.
Numeroase studii au incerrat si identifice gi si examineze
misteriosul microb care, se presupune, ar produce riceala
obignuiti. Abia in anii 1940 oamenii de gtiinli au er<plicat de
ce sttrdiile acestea nu aveau succes: microbul in chestiune era
prea mic pentru a fi obsenrat cu microscoapele din epoci.
Spectaculoasele tehnici ulterioare, intre care gi microscopul
electronic, nu au schimbat situagia. Echipamenhrl optic so-
fisticat a pernis descoperirea a sute de noi microorganisme,
dar niciunul dintre ele nu a putut fi legat direct de producerea
ricelii obignuite.
Astaizi, se consideri ci peste 200 de vinrgi diferigi produc
simptomele ricelii comune: rinovirugii, coronavinrgii, adeno-
vinrgii, coxsackievirugii, echovinrgii, orttromi:rvimEii (inclusiv
virugii de tip A gi B care produc gripa), paramixovirugii, ente-
rovirugii... iarlista continuilanesfArgit... cauzele a 30 pAni 50
la suti dintre rlcelile suferite de adui au rimas necunoscute.
De ce nu putem identifica microbul care produce riceala
comuni? Pentru ci nu existi a$a cev:r. Fiecare dintre mi-
croorganismele suspectate nu face decAt si se hrineasci cu
mucusul produs de organismul care este atins de riceala
comuni. Acest mucus, rezultat al unor obiceiuri alimentare
gregite, se afli lel timpul in organism. Primivara gi toamna,
corpul incepe si se curefe de cantitigile excesive de mucus.
Atunci apar germenii, care lncep si dizolve gi apoi si distrugi
sau si lndepirteze mucusul, ajutAndu-ne de fapt si ne
curifim organismul. Ce facem noi atunci? Luim medica-
mente ca si scipim de mictobi. Asdel, ajutim la omor€rea a
ceva ce ne ajuti gi:i penritem mucusului si rimAni ln orga-
nism. Dupi un timp, ne imbolnivim din nou; fie facem o
riceali, fie gripi. Sursa cauzelor rimine aceeagi, doar ci de
data asta cu mucusul nosb:u se hrinegte o categorie diferiti
de microorganisme.
An dupi an, primivara gi toamna, un numir uriag de
oameni suferi de rinite, de dureri de oase gi alte simptome
ale ricelii comune. Avem tot mai multe medicamente menite
si omoare microbii. Germenii, oricAt arfi ei de mici, nu sunt
pro$ti. Ei vor si friiasci gi gisesc metode de a deveni imuni
la medicamentele noagtre. Nu e nevoie si fii profet ca si
prwezi rezultatul unui asemenea
"rizboi'. Cu cit sunt mai
puternice gi mai eficiente medicamentele pe care le in-
ventim, cu atat mai virulenfi surrt microbii cu care avem
de-a face. Cine va fi tnvins in acest rizboi? Sinihtea noastri.
=13
72 ! Vindecaeabolilorincurabile

Toate medicamentele, inclusiv cele considerate foarte sigure,
au efecte secrrndare.
Bun, totu$i ce produce riceala comuni? E vorba de rezi-
duuri acumulate in organismul nostru. Daci nu suntem in
stare si eliminim acegte cantiti$ de reziduuri, intestinul
gros v:l deveni un depozit de gunoaie. De acolo, gunoiul este
distribuit peste tot prin organism, formAnd nesinitosul
mucus. Cind cantitatea de mucus toxic devine prea pericu-
loasi, organismul nostru incearci si se curefe singur, prin
nas. Este ceea ce noi numim riceala comuni. Virugii gi bac-
teriile invadeazi mucusul gi aduc cu ele inflamagii gi febri.
Aceste fapte meriti si ne gAndim pufin la ele.
Pentru a vi convinge ci multe dintre bolile noastre sunt
produse de o alimenta$e nepotriviti, vi invit si reflecta,ti
pugin la recordul de longevitate stabilit de locuitorii r/iii
Hunza din India. lntre cei 32 000 de locuitori, longevitatea
medie este de 120 de ani. Care este secretul lor?
Sir Robert McCarrison - doctor scofian care a ftiit in
zona 6ii Hunza timp de 15 ani
- a tras concluzia ci factorul
principal al longeviti$i locuitorilor este alimentagia lor. Ei
sunt vegetarieni gi alimentajia lor obignuiti consti vara din
legume Ei fructe crude; iarna, ei consumi in principal cereale
germinate, caise uscate gi brAnzi de oi.
lntors acasi, McCarrison a efectuat o serie de enperi-
mente pe animale, pentru a se convinge definitiv ci existi o
legituri intre alimentagie gi longevitate. Un grup de animale
a primit alimentele tipice nnei familii londoneze (pAine albi,
heringi, zahilt rafinat, Iegume conservate sau gitite gi aEa
mai departe). Rezultatul a constat in diverse afe$uni
"umane"
in rAndul animalelor. Celilalt grup de animale a urmat,,dieta
din Valea Hunza", rimdnAnd sinitos de-a lungul tuturor ex-
perimentelor.
aa
=lzt
=
Vindecdea bolilor ilcumbile
Se crede ci gi clima influengeazi longevitatea. Este inte-
resant de amintit ci alte grupuri de persoane care triiesc in
condilii climatice similare cu cele dinValea Hunza suferi de
multe tulburiri ale sinitipi, iar speranta lor de viafi este de
doui ori mai mici. Clima de munte nu ii ajuti si nu se im-
bolniveasci, deoarece alimentalia lor este nesinitoasi.
Spre deosebire de grupul etnic invecinat, locuitorii din
Valea Hunza au caracteristici foarte aseminitoare cu cele
caucaziene. Istoricii au avansat o ipotezi confonn cireia ne-
gustorii gi soldalii care s-au a$ezat in Valea Hunza in timpul
expedipei luiAlexandnr Macedon de-a lungul fluviului Indus
arfi infiinpt acolo comunitifi tribale. Asta inseamni ci pAni
gi albii pot trAi mult timp daci minAnci adecrrat.
Hipocrat spunea: Joate bolile intri in trupul nostru pe
guri". Aceasti striluciti obsenratie a fost ficuti acum cAteva
mii de ani, dar lnci nu suntem dispugi si o utilizim. Nu a
{)us-o destul de tare ca si o ia in seami oamenii? Oricum am
lua-o, obiceiurile alimentare sunt fransmise generaqie dupi
generafie de la piringi la copii, iar odati cu aceste obiceiuri se
transferi gi multe probleme de sinitate. Ne scuzim tot
timpul, spunem mereu ci vremurile sunt grele, ci progresul
civilizaf,ei a a$ezat peste noi o uriagi povari. Da, dar de fapt
suntem impov5rz$ de greutatea noastsd orcesirri, de lene gi de
totala trecere sub ticere a regulilorfiziologice dupi care func-
fioneazi corpul nosfu. $tim cum st tatim compHcate pno-
bleme economice, cum si folosim computerele sau currr si
repardm un in5trument electrronic cu mii de circuite, dar
nu putem rispunde la o simpli tntrrebare, cum arfi de cAte
ori urinim pe zi gi ce culoarre avea urina. pentru a infelege
ce este bun gi ce este nociv pentru noi, tebuie si urmirim
modul in care func$oneazi organismul nosbru. Este regula
fundamentali a menjinerii unei bune sinit4i.
=15

Corpul omenesc eSte prciectatin con-
formitate atlegile fuicii Si ale chimiei.
AceSte legi nu se schimbd nicioilatd. Ele
tunt imry,rgrwk ln fiecarc ilinhe'newi
gi ln fiecare ilintrc muSchi. Ele organi'
zeazd celulele, fesutuile $ organele,
ac ord dnilul e funclii sP e cifice.
=17
O Eansi reali in lupta
impotriva o gteopo rozei
CAnd vine iarna, multe persoane ln vArsti devin anxioase.
Le ingrijore azA fuigal, zipadagi trotuarele lunecoase. Riscul
de a cidea gi de a-1i rupe un os este foarte real. ln special
persoanele care suferi de osteoporozi sunt predispuse la
fracturi.
Statisticile ne spun ci fracturile cele mai peric'uloase sunt
cele din zona articula;iei goldului. Acestea Produc, in cam ju-
mitate din cazuri, un handicap permanent. ln prile dezvol-
tate, osteop otozaincepe si se plaseze tot mai mult in varful
tuturor,bolilor civilizaliei". lnainte se credea ci in mod obig-
nuit ea ataci ln special femeile. Cercetiri recente arati ci ea
afie&eazlin mod egal birbafii gi femeile. Mai mult, copiii cu
vArste de 8-11 ani sunt tot mai frecvent diagnosticaii cu
aceasti boali. Pentru cei mai mu$i dintre locuitorii marilor
orage, primele simptome ale dsteoporozeipotfi de obicei de-
tectate la vArsta de 30 de ani.
Ce este osteoporoza? De ce nigte oase puternice 9i sini-
toase devin slabe gi predispuse la fracturi sau firAmilare?
Osteoporoza inseamni deficit de calciu ln oase. Dupi cum
gtim, principalul ingredient al fesutului osos este calciul.
Daci, dintr-un motiv oarecare, corpul nosfu este sirac in
calciu, oasele noastre devin poroase gi incep si semene cu
graifenrl.
Conform medicinei convenfionale, osteoporoza este o
boali incurabili, cu o componenti genetici. Medicina nu gtie
cu adevirat cum si mteze bolile genetice. Asta lnseamni ci
un asemenea diagnostic lasi foarte pugine ganse de vinde-
care. Cel mai bun lucnr este si opregti inainarea bolii. Pentru
a realiza aceasta, specialigtii recomandi si bem mai mult
lapte gi si mAncim mai multi brAnzi. Sfatul obignuit pentru
birbafi este si consume mai pugin alcool gi mai pufin tutun
gi si-gi administeze formule conEinAnd calciu sintetic Ai vi-
tamina D3. Femeile primesc aceleagi sfaturi, plus terapie cu
esrogen.
hactica medicali demonslreazi ci formulele care confin
calciu gi hormoni pot lntirzia avansarea bolii. Totugi, cei mai
mu$i dintre specialigtii pe care fi cunosc sunt de acord ci o
vindecare completi este imposibili. Nu am ciderea si
evaluez eficienla terapiilor oristente. Zeci de institute de cer-
cetare din I'mea inteagi studiazi cauzele osteoporozei Ei
moduri de tratare. Un lucru este sigur: la ora aceasta, tera-
piile se concentreazi asupra livrerii de calciu in organism gi
a fo45rii organismului si asimileze acest supliment de calciu.
La un seminarpe tema unui stil de viati sinitos, o femeie
mi-a spus o poveste foarte tri$i. Oasele ei sunt fragile, deEi
toati viap ei a biut intre nn litru $i un litru $i jrrmi1"a. U.
lapte pe zi, pe lAngi ci o dati la doui zile consumi supe pe
bazl de lapte gi cereale, plus cantitigi mari administrate de
calciu gi de vitamina C, ori de cAte ori ricegte. Cu alte cuvinte,
corpul ei primegte mai mult calciu decit ii trebuie. Cu toate
16 i vudecreabolilorinruabile

acestea, dupi ce gi-a fracturat braful, fractura nu s-a vindecat.
Atunci a fost diagnosticati cu osteoporozi.
Unii cititori c:rre consumi o mulSme de produse lactate
zilnic Ai iau pastile de calciu sunt probabil surpringi cAnd
sunt diagnosticap cu osteoporozi sau deficienli de calciu. De
ce se intAmpli aEa ceva?
Noi introducem calciul sub formi de lapte pasteurizat $i
smintinit, formule sintetice, pastile gi alte surse; iar aceste
forme de administrare trec prin corp firil a fi asimilate.
Oasele nu primesc practic nimic din acest calciu. De cAte ori
avem nevoie de cantitifi mirite de calciu pentru procesele
biologice (de pildi, cAnd se schimbiwemea), singele nostru
ia aceste cantitili suplimentare din oase. Din aceasti cauzi
oamenii se plAng adesea de dureri de oase cAnd wemea este
pe cale si se schimbe. Alimentarea organismului nostru cu
forme de calciu greu de asimilat seamini cu rolile unei
magini blocate in zipadi: cu cAt se rotesc mai mult ro$le, cu
atAt se vor ingropa mai tare. Motonrl funcrdoneazi la intreaga
capacitate gi risipegte o mu$me de carburant, dar nu ne
migcim deloc.
Doui forme de calciu
ln produsele noaslre alimentare existi doui forme de calciu.
Calciul organic - ugor asimilabil irr oasele noaslre - se
gisegte in legume, fmete (in special in coaji), in sucurile
proaspit stoarse, oui, tirife, grAu 9i oviz germinat, miere,
nuci gi laptele proaspit de vaci sau de capri. Formele de
calciu non-organic, greu de asimilat, se gisesc ln toate pro-
dusele rafinate, piine, lapte pasteurizat sau procesat gi pro-
dusele lor, apa fiarti, toate produsele procesate la peste 100
de grade Celsius (fierte, fripte etc.) 9i ln formulele sintetic
produse de calciu. Daci alimentafia noastri consti in prin-
cipal din produse rafinate, lapte pasteurizat sau fiert, piine
crocanti, produse fierte sau fripte, iar apa pe care o folosim
este de obicei fiarti (lucru valabil pentru foarte mulli
oameni), este evident de ce oasele noastre surrt atAt de des
afectate de osteoporozi.
Calciul organic forrneazi in corpul nostru siruri ugor di-
zolvabile, esenfiale pentru procesele circulatorii. Acegte
slruri protejeazi sAngele de baeteriile care ajung lnvasele de
sAnge, joaci un rol in cregterea sinitoasi a oaselor gi a din-
filor, imbunitilesc func$onarea sistemului nosuu neryos,
miresc imunitatea gi au multe alte fungtii utile.
Forma non-organici a calciului este folositi doar intr-o
mici misuri la cregterea oaselor. Ea seruegte in principal ca
material pentru producerea sirurilor greu solubile de calciu,
care devin nucleul tare al pietrelor la rinichi, la ficat sau la
vezica biliari. Persoanele c:re se omoari dupi pAinea albi
proaspite gi dupi chifle (care sunt principala sursi de calciu
non-organic) se supun riscului producerii de pietre de calciu,
ln specid la vezica biliari. Pentu a asimila calciul non-organic,
organismul trebuie si recurgi larezewade micro- gi macro-
elemente, ceea ce :rre un efect negativ asupra altor procese
fiziologice.
Unii cititori neribditori s-:rr putea intreba de ce ofer
atatea detalii. S-ar pirea ci e suficient pur Ei simplu si dai
nigte sfaturi de tipul minAnci asta gi eviti asta. Dar,pur gi
simplu" nu inseamni neapirat oeficient". Fiecare dintre noi
are o personalitate unici; nu existi un remediu universal im-
potriva osteoporozei. Aceasti boali gi altele pot fi invinse
doar daci infelegem suficient de bine care sunt slibiciunile
,dugmanului". O descriere detaliati a tuturor proceselor
legate de asimilarea calciului gi de toate erorile pe care le
=le
18 i Vindecareabolilorincurabile

comitem ln alimentagie ne ajuti si dobAndim o asemenea
in{elegere.
Trebuie si infelegem ci organismul nostru este un sistem
complex, in care toate celulele sunt conegtate prin nenumi-
rate interacfiuni. Din aceasti cauzA, numai o abordare com-
plexi a tuturor organelor gi sistemelor vitale este in misurd
si vindece toate problemele de sinitate, indiferent de locali-
zarea lor Secifici - in oase, inimi, ficat sau in degetul mare
de la piciorul drept.
Ce produce deficitul de calciu?
lntre diversele elemente din corpul nosbru, cantitatea de
calciu este pe locul cinci, dupi cele paffu elemente de bazi:
carbon, oxigen, hidrogen gi azot. ln medie, avem cam 1,2 ki-
lograme de calciu ln corp, iar 99o/o din aceasti cantitate este
conlinuti in oase.
ln lesuturile noastre osoase au loc doui procese:
1. Descompunerea, insoliti de eliberarea de calciu gi
fosfor in sAnge.
2. Reconstruclia, care consti in depuneri proaspete de
sinrri de calciu.
lntr-o zi, fesuhrrile osoase ale unui adult pierd pdni la 700
dg miligrame de calciu. Aceeagi cantitate de calciu proaspit
ar trebui si fie depozitati Ia loc. lntregul sistem scheletic al
copiilorin cre$tere este complet reconsUrrit in 1-2 afi. Pentru
un adult, acelagi proces dureazi 10-12 ani.
Pe lAngi susfinerea greutifii corpului (Ei menfinerea po-
zi$ei verticale), lesutul osos are func$unea de a acumula
calciu Ei fosfor, pentru ca organismul si aibi o rezen'i de
urgenti din acegte elemente, cind nu primim o cantitate
20 ! vinde"areabolilorincurabile
adecvati prin hrana consumati. Nivelul calciului din sAnge
este constant. Chiar gi in ultimele stadii ale osteoporozei,
sAngele menfine 99,9o/o din concentralia necesari, luind
calciu din oase. Daci sSngele ia calciu din oase zi de zi, masa
osoasi lncepe si descreasci.
Se gtie ci produse precum qunea,brAnza, zahirul gi grisi-
mile animale produc cantitili mari de acizi diunitori (lactic,
oxalic, uric Ai a$i) cand sunt digerate. Sirurile de calciu sunt
folosite pentru a neutraliza acegti acizi gi pentru a proteja
corpul nosurr impotrirn otdvirii. Cu cAt consumim mai multe
asemenea produse, cu atAtmai pu$n calciu ne rim6ne in oase.
Zahirul - cel mai mare dugman al calciului
Una dintre principalele caaze ale deficientei de calciu este
consumul exagerat de zahir gi de produse care congin zahfu.
Zahirul este o substanfi sintetici, iar digerarea lui produce
ln corp mulgi acizi otrivitori. Cantitifi uriage de siruri mi-
nerale, care confin in principal calciu, sunt necesare pentru
a neutraliza ace$ti acizi. De unde provin acestea? Ele sunt
luate din oase gi din1i, unde se gisesc in cea mai mare con-
cenEa;ie. ln copilirie dobindim plicerea consumului de dul-
ciuri gi chiar gi adu4ii consumi in fiecare zi de sute de ori
mai mtrlt zahtrr decit este prudent. Este evident de ce copiii
euferi de carii dentare, adutlii au boli ale gingiilor, iar oasele
bltrAnilor sunt poroase ca un gvailer (osteoporozi). Este os-
teoporoza o boali genetici? AE zice ci nu. Proagtele noas,tre
obiceiuri sunt mai degrabi lucnrl transmis din generalie tn
generafe care produce bolile.
ln concluzie, una din principalele cauze ale osteoporozei
este plicerea noasti exagerati de a consuma dulciuri. Aud
adesea piringii spunind: ,Cum ag putea si-i refuz copilului
=2r

meu o bomboane? Copiliria artrebui si fie dulce." li sfituiesc
pe pirinfi si se gindeasci mai bine cAnd e vorba de copiliria
sinitoasi gi fericiti a odraslelor. CAnd copiii cresc, micile
pliceri ale copiliriei lor dulci s-ar putea si-i coste ani de su-
ferinfe, sub forma durerii de slate gi de oase.
Cercetiri recente au descoperit trei principii esenliale ale
asimildrii calciului:
1. Calciul este eliminat din organism atunci cAnd avem
un exces sau o deficienli de grisimi.
2. Excesul sau deficienla fosforului ori a magneziului in
organism are efecte negative asupra asimilirii calciului.
3. Confinutul de vitaminA D din produsele alimentare
este important pentru asimilarea calciului.
Aceste descoperiri elglici de ce oamenii care beau lapte
pasteurizat sau fiert introduc in organism mult mai pufin
calciu decAt igi lnchipuiau.
Doresc si discut inci pulin despre lapte, pentm ci o
mare parte din alimentalia noastri congti in produse
lactate. Cititorii care au citit capitolul "DePendenfa
de
lapte" din prima mea carte (Cum sd trdim 750 de ani*)
cunosc pirerea mea in aceasti privinli. Daci dorili totugi
si continuali si beli lapte, beli-l cit mai proaspit posibil 9i
numai de la vaci c:rre pasc pe pajigti curate din punct de
vedere ecologic. Aceasta ar putea aduce oarece beneficii
pentru sinitate, dar cei mai mulli oameni nu au acces la un
asemenea lapte. Corpul nostru asimileazi integral calciul
atunci cAnd raportul calciu/fosfor din produse este de 1 la
1,3, iarraportul calciur/magneziu este 1la 0,5. ln laptele pas-
teurizat sau fiert, aceste rapoarte sunt de LlaO,7 9i respectiv
* Editura Paralela 45, 2008. (N.red.>
22 i viad."ma bolilor incurabile
I la 0,1. Pe lAngi aceasta, 4O-6O0/o din vitamina D este dis-
tnrsA prin procesul de pasteurizare. Astfel, 80-907o din
cdciul conlinut in laptele pasteurizat nu este asimilat. Ce
primegte organismul nostru daci bem lapte pasteuizat?
PrineEte cazeini (o proteini greu de digerat, folositi in in-
duslrie drept materie primi pentru producerea de clei),
grisimi animale care conduc la niveluri ridicate ale coleste-
rolului gi izotopul radioactiv stron,tiu 90, care confibuie la
formarea celulelor canceroase. Adesea, laptele este consi-
derat ,asasinul ticut". Eu, personal, suslin total acest punct
de vedere.
Doetorii care au participat la un congres internafional
asupra impactului mediului in care Eiim gi muncim asupra
etniti$i au fost surpringi si afle ci europenii au nevoie de
900 de miligmms de calciu pe zi. Nouizeci la suti din calciul
p€ care il introduc in ei provine din lapte gi din produsele
aceshria. Locuitorii din India, Chile, Africa de Sud Ei Turcia au
nevoie de doar 300 de miligrame de calciu pe zi. produsele
lactate constituie doarL0o/o din alimentagia lor zilnici. Restul
consti in griunge, legume, fruGe, nuci gi germeni. Aceste
descoperiri nu m-au luat prin surprindere. Toate subgtanfele
neces:rre pentru asimilarea calciului se gisesc in propor,tii
ideale ln produsele naturale. Aceste propor,tii sunt puternic
hrlburate in alimentele prelucrate, in special in laptele pas-
teurizat.
Pornind de la aceste fapte, putem trage concluzia ci
obiceiul de a bea lapte de vaci
- obicei format de timpuriu
ln copilirie gi transmis de la o generafie la alta
- duce la
serioase deficienle de calciu. Pagubele produse de con-
sumul de lapte sunt de sute de ori mai mari decit foloasele
aduse.
l
I
t|i
=23

Vitamina D
- aliatul calciului
Principala funcfe a vitaninei D este reglarea deplasirii cal-
ciului prin organismul nostru. Rinichii transformi vitamina
D intr-un compus care ajuti la asimilarea calciului. $i vita-
mina C joaci urr rol imponant in aceasti reacfie. AtAt vita-
mina D, cAt gi vitamina C sunt, prin urmare, esenEiale pentru
asimilalea calciului in sistemul osos.
Produsele alimentare singure nupotfurniza cantitifi su-
ficiente de vitanina D. Ouile reprezinti unul dintre princi-
palele produse alimentare care confin vitamina D. Ele nu
sunt recomandate de obicei, ditt cauza conlinutului inalt in
grisimi gi a nivelului ridicat rezultat al colesterolului - o
pirere cu c:rre eu personal nu sunt deloc de acord. Alti sursi
buni este untul, dar acesta este adesea inlocuit cu margarini,
care este sintetici gi elibereazi cu dificultate vitamina D. De
asemenea, ficatul gi pegtele sunt bogate in vitamina D.
Oricum, nu le consunim ln formi bruti. Prelucrarea termici
a ficanrlui gi a pegtelui lasi foarte puFre cantitifi de vitamini
D tn aceste produse.
Vitamina D este uneori numiti gi
"Vitamina
Soarelui",
pentru ci este produsi in organism sub influenfa razelor ul-
taviolete. Ni se tot qpune de o vreme si evitim lumina soa-
relui, pentru ci ea miregte probabilitatea de a face cancer.
Lumina soarelui este acuzatul principal in multe probleme de
sinitate. Numerogi expe4i repeti avertismentuft
"Evitafi
lu-
minasoarelui - face riu sanitifii". Uitim ci energia soarrelui
este esenfiali pentnr tot ce este viu pe planeta noaslri.
Si vorbim pufin despre lumina soarelui, concenrAndu-ne
nu asupra pericolelor potenliale, ci asupra beneficiilor pe care
ni le oferi. Organismul nostnr produce vitamini D sub influ-
enp razelor soarelui. Principala funcFune a acestei vitamine
24 i Vinde carea bolilor incuabile
este inlesnirea asimilirii calciului. De asemenea, este esen-
$ali pentrr coagularea sAngelui gi pentrufunqionarea inimii
gl a sistemului nenros.
Deficienla de vitamini D (cauzati de expunerea ne-
adecvati la soare) afecteazi serios procesele metabolice gi
duce la o funcfionare slabi a vaselor sanguine. Acestea nu
vor putea impiedica bacteriile si pitrundi in singe, ceea
ce slibegte mecanismele de apirare ale organismului.
Devenim mai sensibili la schimbirile climatice gi mai pre-
dispugi la infecfii. Astfel, nivelul general al sinitifii noas-
tre este in pericol din cauza unor cantitili nepotrivite de
vitamini D, din care rezulti deficien;a calciului gi a siru-
rilor lui.
Atatvitamina D, cit gi calciul sunt disponibile pemanent
la farmacii sub formi de pastile, dar este foarte dfficil si sta-
bilim dozele adecrrate, pentru ci necesarul poate fi foarte
diferit de la persoani la persoani. Trebuie si tnlelegem ci
acimilarea calciului este afeeati negativ a€t de lipsa, cAt Ei
de excesul vitaminei D. Din aceasti canzi, pastilele de vita-
mina D pot sA produci mai mult riu decit bine.
Nu putem si ne bazim pe hrana consunrati sau pe for-
mule pentru a asigura un fluxadecrrat devitaminaD. Aceasta
trebuie si fie produsi pe cale naturali, de citre propriul
nostru organisn, sub influenfa luminii solare.
Strimogii nogtri primitivi, care igi triiau mai toati viap in
aer liber, nu sufereau de deficienfi de vitamina D. Unele
tribud primitive care existi in zilele noasfe nu sunt nici ele
afectate de aceasti problemi. Cu ea se confrunti in principal
samgnii din orage, unde cantiatea de lumine solari care
inffi in locuinfe prin ferestre este foarte scizuti.
Trebuie si nu uitim ci expunerea la lumina soarelui ar
hebui si se produci in doze reduse, de 20-30 de minute pe zi.
=25

Folosili-o pentru beneficiile pe care le aduce siniti$i, nu
pentru o frumoasi Piele bronzati.
Cercetirile dovedesc ci perioada cea mai potriviti pentrtr
plaji este dimineafa, intre risiritul soarelui Ei ora 10. lntre
10 dimineafa Ei 5 dupi-amiaza, razele soarelui sunt prea
intense gi ne ard pielea, ducind la imbio:inirea ei prematuri'
Profesonrl japonez Nishi a descoperit ci anumite exercipi ac-
vatice gi aerobice pot stimula produ4ia de vitamini D din or-
ganismul nostru. De aceea, ar fi foarte bine si ne facem obi-
ceiul de a alterna zilnic dugurile fierbingi 9i reci de dimineafa
gi de seara. Folosirea cu regularitate a saunei ajuti 9i ea la sin-
tetizareavitaminei D.
CAnd bronzul nostru ajunge inchis la culoare, produ-
cerea vitaminei D devine mai lenti. De aceea, atunci cAnd
pielea noasfiA s-a bronzat lndeajuns, este mai bine si pe-
trecem mai mult timp la umbri.
Atunci cind egti in vacanli 9i capegi un bronz intunecat,
minAnci mai multe oui, unt, ficat, peSte, fructe 9i legume.
Acestea sunt bune surse de vitamina D.
Lumina Soarelui este un nepretuit dar al naturii. Folositi
cu in(elepciune, energia ei este benefici Pentru senatate'
Mai eldsti un aminunt importa:nt legat de vianina D. Ea
se gisegte in glandele din pielea noastri. Cu cAt ne spilim mai
mult pielea cu produse cosmetice artificiale, cu atAt mai multi
vitamini trimitem in afam organismului. Asta nu trseamni
ci trrebuie si renunfim la igieni. Dupi ce folosim produse sin-
tetice pentru spilare, este o buni idee si frecim pielea cu
produse vegetale naturale care conqin uleiuri. Daci nu in-
tregul trup, cel pugin mAinile gi picioarele, pentru ci acolo se
petrece in principal sinteza vitaminei D. Este chiar mai bine
si pregitim uleiul prin adiugarea a doi pumni de petale de
trandafir intr-o sticlula de 200 de mililiti de ulei vegetal,
26 i vindecareabolilorincurabile
lisAnd intregul complex la intuneric timp de cam gapte zile.
Sticlufa poate fi ginuti la indemAni gi folositi dupi spalarea
vaselor sau a rufelor. Pielea noastri ac$oneazi ca un filtru
dublu. Ea elimini toxinele din organism gi absoarbe calciul.
Acum ag dori si vi prezint cAterra fapte legate de vitamina
C. $i aceasta este esenliali pentru menfinerea unei bune
rlnitigi. Nicio reacfie de oxidare nu are loc firi participarea
vitaminei C. Am muri, Iipsigi de orice apirare impotriva vi-
rugilor carre ne ataci perrranent organismul. Vasele noastre
de sAnge ar fi incapabile si transfere sAngele. Ele s-ar trans-
fonna intr-un sistem de tuburi goale.
Vegi afla mai multe despre caliti$le vitaminei C in cartea
de fa1i. Deocamdati, ag dori si mi concenrez nu asupra
rolului ei in fun$ionarea corpului nostru, ci asupra proprie-
tl$Ior eifizice gi chimice.
Din nefericire, vitamina C este o substanp foarte volatili.
Ea se dezintegreazi sub influen{a razelor solare directe sau
chiar la lumina obignuiti a zilei. Este disuusi gi prin fierbere
la temperanrri peste 100 de grade Celsius. De pildi, cAnd
gltim o supi de legume, 50la suti din vitamina C este dis-
tnrsi. Daci lisim supa pe foc inci trei ore, mai pierdem
2OVo. Daci o lisim lnci gase ore sau daci o reincilzin, se
pierde practic tot conginutul de vitamini C. Daci vom curifa
cartofii de coaji, pierdem dintr-un foc 3oo/o din conginutul
de vitamini C. Astfel, daci mincim in principal mincare
gititi gi o mai gi reincilzim de cAteva ori, vom ob;ine doar
cantiti$ minime de vitamina C din acea mAncare.
Din fericire, putem compensa aceste pierderi consumAnd
frugte gi legume, care confin foarte multi vitamini C. Benefi-
ciile aduse de consumarea firrctelor gi legumelor crude au fost
descoperite relativtAtziu. inainte (in anii de dupi 1960), ase-
menea alimentafie nu era recomandati, in special bit-Anilor,
=27

penErr ci o mu$ime de persoane armseseri diverse forme de
nrlburiri digestive. Bfuenii aveau oricum probleme in con-
sumarea de fructe gi legume ctude, din cauza sti'rii proaste a
dingilor lor. Penum a prelntimpina problemele la stomac,
oamenii evitau fructele gi legumele crrrde, sau cel pupn le de-
cojeau, pentru a scipa de nitragii din coaji, care produceau
probleme digestive. Dar coaja con$nea 9i cel mai mult calciu'
Prin unnare, s-a recomandat consumul de lapte 9i carne' Pa-
radoxal, cu cit consumim mai multe proteine animale, cu
atAt mai multi vitamini C este necesari in organism...
Doresc si men$onezinclun fapt qrtraordinar despre vi-
tamina C. Studiile au dovedit ci o Sgari distruge 25 de mili-
grame de vitamini C corporali, adici un sfert din necesanrl
zilnic normal. Astfel, fumatul distruge complet confinutul tn
vitamina C al organismului nostru. E destul si existe un
singur fumitor in familie gi tot resnrl familiei va suferi con-
secinlele prin fumatul pasiv, in special cei care inhaleazi
firmul din copiliria timpurie. Vitamina C ne face imuni la
riceli. ln fiecare primivari 9i toamni, apar nenumirate
cazuri de gripi gi de riceli atipice. Acest lucnr sugereazi ci
posedim deficienfe serioase de vitamina C.
Dar cum rimAne cu pastilele de vitamine? Nu numai de
vitamina C, ci gi toate celelalte vitamine sintetice sub formi
de pastile sunt diunitoare. ln primul rind, cele mai multe
vitamine sunt compugi forma$ de plante in procesul de bio-
sintezi, sub influenp razelor soarelui. Vitaminele din plante
sunt ln fome numite provitamine' ugor asimilabile de citre
corpul uman. Plantele con$n 9i toate sirurile minerale 9i algi
compuEi (unii lnci necunoscugi) care ajuti la asimilarea com-
pleti a vitaminelor.
ln al doilea rAnd, vitaminele anificiale sunt substanfe cris-
taloide non-organice, tratate de organisnul nostru drept
28 i vindecare u bolilor inrunbile
corpuri so:line. Ele sunt asimilate cu dificultate sau nu sunt
ulmilate deloc (in special ln cazul tulburirilor metabolice).
Aceasta este cauza pentru care oamenii au remarcatfaptul ci
urina lor are aceeagi culoare gi acelagi miros cu vitaminele.
Adesea, respingerea vitaminelor se face sub formi de ame-
pali, slibiciune sau mincirimi.
ln d treilea rAnd, unul dintre efegtele secundare ale ad-
mlnistririi de vitamine artificiale este o pofti de mincare
cnesc'uti. Aceasta se intAmpli deoarece organismul, pentru a
erimila vitaminele, are nevoie de cantitif suplimentare de
llruri minerale, glucide gi proteine. Spre deosebire de ali-
mentele provenind din plante, vitaminele sintetice nu posedi
Itemenea ingrediente, iar organismul cere instinctiv mai
multi hrani, ceea ce duce la obeziate.
Pentm cei mai mulgi oameni, vitamina C este un supli-
ncnt inofensiv. Totugi, in studii recente, doctorii au inceput
tl rtmarce totmai multe efegte secundare produse de supra-
dozele de vitamini C. Nu este neobiEnuit ca oamenii si
consnme vitamina C la discrefie, uneori 4-5 grame pe zi,
drtpt remediu impotriva gripei sau a unor infe4ii virale. Can-
dtatea recomandati este de 100 de miligrame pe zi.
Oamenii de gtiinla din multe firi au cizut de acord ci ad-
minisbarea de vitamini C sintetici nu miregte imunitatea im-
potriva ricetlor, iar in doze mari simptomele unor boli infec-
$oase/alergice (in specid ale reumatismutui) dwin mai grave.
Efectul cel mai periculos al dozelor mari de vitamina C
este coagularea mai ugoari a singelui, care conduce la chea-
guri de singe. Alt efect secundarpoate consta in formarea de
pietre la rinichi Ei la vezici, din cauza acidului oxalic.
Vitamina C sinteticA distruge alte vitamine. Din aceasti
cauzi, pacienlii care primesc injecfii de vitamina 82 sunt sfl-
tui1i de doctori si inceteze si ia vitam.ina C pentru o weme.
=2e

ti
CantitiEi mari de vitamina C pot afecta producerea de in-
sulini in pancreasul diabeticilor, mirind nivelul zahirului
din sAnge Ei urini. Un studiu recent arati ci supradozele de
vitamini C incetinesc transmiterea impulsurilor nervoase
citre mugchi, producAnd oboseali musculari accentuati Ei
sciderea coordonirii dintre ochi 9i mugchi.
Este o buni idee si te consulgi cu doctonrl tiu asupra efec-
telor vitaminei C sintetice. Vita:minele care apar in cantitili
mari ln fructe gi legune sunt cele mai benefice: cu ele, su-
pradozele sunt imposibile.
Cel mai serios fagtor care impiedici metabolismul normal
al calciului in organismul nostru este totugi apetenfa noaStri
pentru produsele din Iiini albi. Acestea congin cantitiS mari
de calciu, lntr-o formi foarte greu de asimilat. Acest tip de
calciu formeazi compugi durabili gi insolubili cu unii acizi
(acidul oxalic ai acidul uric). Durerile frewente de coloani,
articulagii Ei mugchi nu sunt surprinzltoare, daci finem cont
de faptul ci paingl gi alte produse din fiina albi constittrie
baza alimentafiei noastre.
Cum se formeazi sirurile nesolubile
de calciu in corpul nogtru
Cei mai mu$i dintre noi mAncim prea mult. Asta pentrr ci o
facem mai mult din obiEnuinfi decAt de foame. Suntem con-
di;iona$ lnci din copilirie cA trebuie si mAncim de cAteva ori
pe zi, indiferent de cumne simgim. Corpulnostru este coplegit
de necesitatea de a digera, prelucra 9i asimila cantiti;i exce-
sive de alimente. Drept urm:rre a consumului proteinelor
animale, apar cantitili mari de acizi. Acegti acizi formeazi im-
preuni cu calciul compugi cristaloizi, toxici gi insolubifi. Este
un proces lent, care dureazi ani de zile. Cei mai mu$i dintre
nol nici nu-gi dau searna, pAni cAnd incep si aibi dureri de ar-
dculafii. Natura a furnizat lncheietr.rilor noagtre mijloacele
nGcesare peno:u a fi flexibile, sub forma unei substante spe-
chle, un soi de unguent. Iar cantitatea disponibili din acest
utryuent nu descregte, indiferent de vArsti. Atunci cind com-
pupli insolubili ai calciului incep si impingi unguentul gi si
.c-lmenteze" articulagiile, avem dureri, migcirile noastre sunt
nrl pu;in ample gi flexibilitatea are de suferit.
Picioarele noastre suntprima linti a ,atacului". Ele au cel
nri mare numir de oase, comparativla alte pi4i ale corpului
(iecarc picior confine 26 de oase). Cristalele toxice urci de
h gambe, producAnd dureri la genunchi. Apoi urci spre arti-
odafiile lombare. Pe misuri ce anii trec, cristalele de siruri
rc deplaseazAtot mai sus, de-a lungul coloanei vertebrale,
{ungAnd la gAt, umeri, coate, chiar gi la degete. CAnd ne
tcuHm dimineafa, ne plingem de tot felul de dureri de in-
chctctdri. Auzim pocnituri cAnd risucim capul. Unii oameni
nlcl mlcar nu pot sA $rAngi pumnul.
Avem tendinfa si dim vina pe bitrineqe, dar cAnd ne
ulttm la tineri vedem adesea ci gi ei au aceleagi probleme cu
tlcdbiliatea articulajiilor. Copiii nu petrec sufcient de mult
dmp jucAndu-se activ ln aer liber. Stau prea mult in faga com-
Puterului gi nu au parte de suficient de multi migcare care si
lc menfini articulaflile gi oasele ln buni stare de sinitate.
Cu cAt mai pufin timp petecem in activiti$ fizice, cu atAt
nai mare este riscul de a ne lmbotnivi de osteoporozi.
Factorii care contribuie cel mai mult la mirirea riscului
ofteoporozei, pornind de la observarea pacienfilor (inclusiv
I celor care au fost vindeca$), sunt unnetorii:
1. Deficienfa de vitamini D gi vitamini C.
2. Alimentajie bogati in produse alimentare prelucrate
termic.
=3130 i vird.."r." bolilor incurabile

ll,l
ji
l
I
ij
lir
l
I
3. Folosirea apei fierte.
4. Cantitip insuficiente de fructe,legume 9i sucuri proas-
pit stoarse in alimentafie.
5. Consumarea de fructe Ei legume firi coaji.
6. MAnciruri pregitite neadecvat (fierte sau prijite mult
timp).
7. Supraatmenta$a.
8. Fumatul.
9. Lipsa exercifiului fizic.
10. Consumul de cantitifi mari de lapte.
11. Consumul de piine gi alte produse din fiini albi in
cantitifi mari.
12. Consumul de zahir Ei dulciuri in cantitifi mari.
13. Consumul de grisimi animale in cantitiS mari.
14. Administrarea de cantiti$ moi de vitamine sintetice.
15. Consumul de produse rafinate' care confin calciu
isolubil (non-organic): cereale pregitite, paste frinoase,
supe de-a gata gi altele.
Daci vefi analiza sincer lista de mai sus, probabil ci cei
mai mu$i dintre dunrneavoastrivorbifa mai toate punctele.
Agta inseamni ci respectivele persoane au o mare gansi
de a se imbolnivi de osteoporozi.
Pe ssurt, noi suntem cei care aducem asupra noaslri os-
teoporoza, prin stilul nostru de viali nesinitos. De asemenea,
transmitem acest stil de viali gi copiilor nogtri. hoblema nu
este in genele noastre, ci inproastele noastre obiceiuri, care
duc la osteoporozi gi la dte ,boli ale civilizafiei".
Pentru a lupta eficient contra osteoporozei, trebuie si
consumim o mullime de fruete gi legume gi sucurile lor. Cele
mai bune pentru noi sunt cele care conlin mult calciu, vita-
mina C, vitamina D, fosfor, potasiu gi magneziu. (Vezi tabelul
aHturat gi reletele de salate din pp. 227-232).
labelul l
I'roduse alimentare bogate in microelemente si vitamine
Remedii impotriva oSteopo rozei
CoJtle de ou nu sunt de anrncat. Ele sunt foarte utile ln tra-
tarea osteoporozei, constituind o sursi ideali de calciu, care
poate fi asimilat de oase ln propo4ie de goVo.ln afara car-
bonatului de calciu, cojile de ou conSn microelemente nece-
rare organismului: cupru, fluor, zinc, fer, mangan, mo-
libden, sulf, siliciu, zinc Ai dtele
- in total, 27 de elemente.
Compozifia unei coji de ou este foarte similari cu cea a
oaselor gi dinfilor noEti. Oameni de gtiinla din Gerrrania Ei
Ungaria, care au cercetat influenla terapiei cu coji de ou
asupm organismului llman, au tras concluzia ci aceaSta are
=33
Calciu Fosfor Potasiu Magneziu Vifrmina C ,fitenirll f
CorJl de
tfuctc ai
lqune
Tlrlfe
Ptrre
Spenac
lloncovi
Nrpl
Sdrtl
vtlde
Mulre
Plprdie
TeInr
Mert
Clrc9e
furl9e
Clpguni
rllbatice
Mazire
Spauac
Nuci
Ovia
Fava
Secari
Otz
Griu
Casfaveli
Yan|
Conopidi
Mere
Pere
Spanac
Casfavefi
Cartof
Morcovi
Ceapi
Pitrunjel
Sparanghel
YarzA
Morcovi
Sfecli
Salati
verde
Oviz
Orz
GrAu
Spanac
Pitruajel
Pipidie
Urzici
Rogii
Morcovi
Salati verde
Spanac
Yarzit
Cartof
Sfecli
Mere
Afne
Mazire
Stafide
AgriEe
Zmeurd
Piruajel
Urzici
Rogii
Morcovi
Yani
Cartofi
Napii
Sfecli
Spanac
Fava
Mazite
Pipidie
32 i vindecareaboli.lorincurabile

1i
un efect pozitiv asupra copiilor, dar gi adul,tilor, impotriva
unghiilor friabile, a pirului despicat, a gingiilor sAngerinde,
a constipapei, hipersensibilitA$i, insomniei, ricelilor cronice
gi astmului. Terapia intiregte lesutul osos gi elimini elemen-
tele radioadive din organism.
Terapia cu coji de oui este simpli gi nu presupune niciun
fel de cheltuieli.
REMEDIUL NR.1
Introducefi o coaji de ou in api care fierbe timp de cinci
minute, lisafi-o si se usuce, apoi innoducefl-o in magina de
rignit cafea. Consumafi cam 0,5-1 gram pe zi. Putefi si o
amestecap cu sucul stors dintr-o jumitate de limiie sau si o
adiugagi la cerealele gi brAnza cottage, Pentru prevenirea os-
teoporozei. Folosili aceasti terapie de doui ori pe an (in ia-
nuarie gi noiembrie).
REMEDIUL NR. 2
Sucul din fntrrze de ridichi negre este un remediu foar"te efi-
cient impotriva slibirii anormale a dinfilor qi lesutului osos
la copii gi adulli (osteomalacie). Pentru a ob$ne cele mai
bune efecte, folosigi un amestec de sucuri stoarse din frunze
de nap (90 de grame), pipidii (90 de grame) 9i morcovi (280
de grame), ln doui por,tii
- dimineap gi seara.
REMEDIUL NR. 3
(Folosirea ridichilor negre pentru curifarea corporali)
Acest remediu ajuti nu numai la incetinirea osteoporozei, ci
gi la eliminarea cantitifilor excesive de sinrri din intregul
sistem osos. Cumpirafi 10 kilograme de ridichi negre' spi-
la$-le bine (in scopul dezinfeetirii, se pot fine 15-30 de
minute intr-o soluFe de permanganat de potasiu, dupi care se
34 i ui.d.."r.u bolilor incurabile
gterg bine). Tiiafi toate fibrele gi petele nesinitoase, firi a
decoji. Punefi ridichile negre int-un aparat de preparat sucuri
il:l'.HT:':#ft;
infteaga cantitate de suc
provenind din cele 10 kilograme.
Pe tot timpul tratamentului, evitagi complet pAinea albi,
produsele alimentare grase, carnea gi ouile. Rezumafi_vi la
produsele alimentare bazatepe plante.
Doresc sA avertizez persoanele cu multe depozite nesi_
nAtoase ln sistemul osos: vefi avea parte de dureri osoase,
unele dintre ele foarte intense. Nu vi fie teami gi nu luafl
rnalgezice. Pur gi simplu continua,ti tratamentul. Acest feno_
men este normal in timpul procesului de curifare. Un frata_
ment reugit vi poate scuti de multe dureri in viitor.
ln timpul ratamentului cu ridichi negre, biile cu extras
de fAn sunt foarte benefice. Asemenea bii sunt recomandate
gi ln orice alte situaf,i, pentu ci ele reintineresc corpul, cal_
meazi sistemul nelros, curili sistemul limfatic, pun capit
durerilor de oase gi de mugchi, curifi porii pielii gi imbuni_
tA;esc circulafia sanguini.
REIVTEDIULNR.4
Punegi un pachet de f6n (se gisegte la magazinele de animale
de casi) inu-o oali de cinci liri 9i turnaf, peste el tei litri de
api fiarti. Puneti capacul gi fierte! la foc mic timp de 1,5-2 ore.
=J)

j
I
l
Pregitifi o baie la tempefirtura de 45-50 de grade Celsius 9i
nrrnaji in ea extrasul de fAn. Pregiti$ o foaie de plastic, sufi-
cient de mare pentrtr a acoperi cada de baie, 9i tiiafi in ea o
gauri pentru cap. Intrafi in baie gi punep folia de plastic cAt
se poate de etanE, asdel incit si iasi cit mai pugin aer. (Folia
are rolul de a impiedica evapor:rrea uleiurilor eterice, permi-
fAndu-le si fie absorbite de piele, prin pori.) Faceli o ase-
menea baie de 15-20 de minute in fiecare zi sau o dati la doui
zile (in total,lO-12 asemenea bii).
Sa trecem in revisti tofi pagii care ar trebui ficufi daci su-
feri$ de osteoporoza
1. Schimbali-vi alimentafia - evitali produsele care
elimini calciul din oasele dumneavoastri (cafea' gri-
simi animale etc.).
2. Befi sucuri de fruete proaspit $oarse (cel pupn doui
pahare pezi).
3. Asigurafi-vi ci alimentagia dumneavoastri conline o
cantitate adecrrati de vitamine naturale (in specid vi-
taminele C ai D).
4. Consumafi zilnic o coaji de ou ficuti pulbere, un ou
fiert moale gi un mir.
5. Consumafi irr mod regulat fasole, maztre, broccoli 9i
fulgi de ovin - toate acestea sunt bogate ln eslrogeni'
6. Facefi duguri reci gi fierbinfi alternativ, dimineala 9i
seara.
7. lntiri;i-vi oasele prin exercilii zilnice (de pildi'
dansali Ei sirigi pe ritrnul muzicii dumneavoasbri pre-
ferate timp de 10-15 minute).
8. Purificali-vi trupul periodic, folosind metodele de pu-
rificare prezentate in cartea de fap.
Acldul uric - asasinul tiicut
Dumnezeu a creat hrana, iar diavolul a creat primul bucitar.
Sc pare ci uitim adesea aceasti veche zicali. Ne place atAt de
mult sa mincim, incat aceasti plicere a devenit un obicei,
drcl nu cumva chiar o dependenfi, care ne ripegte capaci-
lrtea de a gAndi ragional. Corpul nostru nu poate face fali ne-
CcrltAgii de a prelucra cantitifi excesive de hrani. Obligim
organismul si gtocheze resturi nedigerate de alimente in di-
fcrlte locuri ale corpului. De-a lungul anilor, acestea se des-
sompun gi ne otivesc din interior, producAnd boli gi o im-
t[trlnire prematuri.
Capacitatea stomacului este diferiti de la om la om. putem
dctermina cu aproximape capacitatea fiziologici adecvati a
iomacului daci impreunim paLnele, pentru a forma o
mlnge. O masi nu trebuie si fie mai mare de jumitate din ca-
prcitatea acestei mingi, iar cantitatea fluidelor biute in
tlmpul acestei mese nu trebuie si depigeasci un sfert din
rolumul mingii. Tot ce este peste aceste volu-me este in exces
;l Oebuie stocat cumva. Chiar daci alimentele ingurgitate in
cxces lntr-o zi nu sunt prea multe, ele se acumuleazi cu tre-
Ccrca timpului.
Aproape toate bolile noastre cronice igi au originea in acu-
mularea de acid uric, care, teptat, pnecum rugina, ne minin-
cl sinitatea. De unde vine el? ln primul rAnd, este in general
ttzultatul consumului excesiv de alimente; in al doilea rAnd,
vlne din consumul exagerat de alimente bogate ln proteine
(carne, lapte, sendviguri cu carne etc.).
=51
=
36 i uino.."r.u bolilor incurabilc

SAngele conpne in mod normal acid uric la niveluri foarte
scizute. CAnd con$nutul in acid uric al singelui cre$te peste
nivelul normal, acidul uric se va combina cu anumite com-
ponente ale singelui, formAnd geluri care obtureazi vasele
de sAnge. ln acele locuri, circulafia sAngelui se incetineEte sau
se opre$te complet. De obicei, sunt afectate vasele cele mai
mici Ei mai indepirtate de inimi (de la miini gi picioare)'
Acele locuri (mAinile gi picioarele) sunt neobignuit de reci,
dati fiind circulalia redusi a sAngelui. Rezultatul poate fi de
fapt o foarte gravi blocare a circulafiei singelui.
Problemele articulare gi osoase, durerile de spate, reuma-
tismul cronic, artrita, podagra g.a.m.d. sunt produse de
excesul de acid uric din organismul nostru. Vom suferi aceste
dureri atAta timp cAt vom avea cristale dure indesate in
mugchii gi oasele noastre. Persoanele suferinde de reuma-
tism gi podagri trebuie si infeleagi: ca si scapi de durerile
care te-au chinuit ani de zile, tebuie si interupi procesul de
formare a acidului uric ai si provoci dizolvarea depozitelor
acumulate in articulapi Ei mugchi.
Remediile sugerate mai jos au ajutat mu{i oameni si-gi
vindece bolile care ii imobilizau. Una dintre aceste persoane
este chiar mama mea, doctor cu 45 de ani de experienli. Ea
a suferit de un reumatism grav timp de 30 de ani, pAni cAnd
s-a aritat dispusi si incerce gi sfaturile utile ale medicinei al-
ternative. Prezenla acidului uric provoaci diverse tipuri de
simptome, identificate drept unele boli comune'
Podagra (Guta)
De obicei, aceasti boali ataci degetele mari de la picioare 9i
ceva mai rar degetele opozabile ale mAinilor. Simptomul
obignuit consti in durerile cumplite ale gutei. Depozitele de
cdnale provoaci durere, umflarea gi inrogirea zonelor din
furul articulagiilor. Sirurile depozitate de cite sAnge produc
crcnescenfe care ne deformeazi articulafiile, a ciror mobili-
Utc va scidea. Daci depozitele de acid continui si creasci,
erflcula$i intregi vor fi acoperite de straturi de siruri tari ca
clmentul, care impiedici orice fel de migcare. De obicei,
borla se manifesti la inceput sub foma unei ugoare dureri
$ r unei mobilitili scizute a articula$lor atacate, in special
dupf o lungiperioadi de inactivitate (de pildi, somn sau stat
pc rcaun).
Rcumatismul cronic
Rcumatismul cronic trebuie deosebit de reumatismul acut,
Ctrc este o complica;ie a ricelii sau a gripei. Reumatismul
gonic este ifl:udit cu podagra, deoarece ambele sunt rezul-
trtul acumulirii depozitelor de acid uric. El afecteazi rareori
3lncrii. Persoanele mai in vArsti vor pliti pregul pentrr toate
nlnclnrrile copioase consumate de-a lungul viegii.
Putem spune ci reumatismul este oglinda in care se re-
0cCtI obiceiurile noagtre alimentare proaste. Reumatismul
cmnic produce umflituri Ei excrescenle care seamini foarte
nult cu cele produse de podagri, dar durerile reumatice sunt
mrl pufin intense decAt cele pricinuite de podagri. Caaza
rtumatismului este metabolismul redus, datorat excesului de
rcld uric, provenit din consumarea produselor care il contin
uu din consumarea in cantitili mari a alcoolului, tutunului,
cdelei, ceaiului 9i gigirilor.
fuiemia
Concentralia redusi de celule rogii in sAnge este probabil
hgatt de consumul exagerat de alimente gitite gi rafinate, de
irg38 i vind.""r..bolilorincurabile

lj
i
il
lt
I
.i
l
i
l
l
i
I
proteine ani:nale gi lapte pasteurizat. Formele de calciu greu
de asimilat produc cu acidul uric siruri nedizolvabile, care
vor schimba compozilia sAngelui.
Pietrele la flcat gi la rinichi
Acidul uric se depoziteazi nu numai in articulapi gi muEchi,
ci Ei in rinichi Ei ln bili. Sirurile forrrate de acidul uric ai
calciul non-organic cristali zeazl in ficat sau in rinichi. Acegte
cristde se gisesc initial sub formi de nisip, care se poate
acumula in canale. ln suficient timp, se formeazi pietre, care
produc dureri acute (colici) in ficat sau rinichi. Senzalia de
durere din timpul urinirii este primul semnal al formirii ni-
sipului. Totugi, de obicei ignordm asemenea semnale 9i nu le
acordim aten$e, pAni cAnd se formeazi pietrele gi suferim
atacuri acute de durere.
Bolile de piele
Depozitele de acid uric sau de siruri ale acidului uric ln fesu-
firri sunt, de asemenea, cauzele multorboli de piele, in special
cele localizate pe o suprafali limitati (de pildi, eczemele).
Diabetul gi obezitatea
Acidul uric este o toxini, iar organismul nostru Eebuie si igi
consume propriile resurse pentru a-l neutraliza. Metabo-
lismul normal este incetinit din cauzi ci mineralele, vitami-
nele gi macro- gi micro-elementele sunt implicate in acest
proces. Aceasta conduce la tulburiri in economia zahirului
din organism (diabet). De reguli, consecinfa urmitoare este
o tulburare a schimbului de grisimi gi o acumulare anormali
40 i vindecarea bolilor incurabile
& grlsime. Aceasta este cauza penuru care mulli diabetici
ruferi gi de obezitate.
Afccfiuni neurologice
Drt flind ci acidul uric egte in contact direct cu sAngele, efec-
Eh lui nu se limiteazila aniculapi, fesuturi gi mugchi. Cre-
lcrul gi cenrii newogi sunt, de asemenea, afectali negativ de
ldcltatealui. Tensiunearidicati a sAngelui, durerile de cap,
alglenele, neurasteniile, insomnia, chiar Ei epilepsia pot
tutt o cavzi comuni: proprietilile toxice ale sdnrrilor aci-
Arlui uric.
An avutpevremuri o pacienti qrre avea dureri de cap atit
& lngrozitoare, iacAt nici micar analgezicele cele mai pu-
Etnice nu puteau si-i ofere o u$ufirre. I-am recomandat doui
lucruri: si renunfe la carne gi si foloseasci o rutini de curi-
ptt pentm a elimina acidul uric din organism. pegte o lune,
durtrile de cap nu o mai ingrijorau deloc. Fiica gi prietenele
d ru lnceput si foloseasci aceleagi remedii. Am recomandat
oultor perso:rne metoda de-a lungul anilor. Tofi au spus ci
tu acipat nu doar de durerile de cap, ci Ei de alte nepliceri,
ntn arfi durerile de lncheieturi, de oase sau de muEchi.
Metoda de purificare
care elimini acidul uric din organism
Metoda poate fi utilizati in caz de osteoporozi, podagril
fiuti), reumatism cronic, pietre la rinichi sau la vezica
bUiare, anemie, unele probleme neurologice, diabet, obez!
3rte, tensiune sangvini ridicati, gastriti gi probleme la ficat.
Metoda cea mai buni pentu a scipa de otrivirea cu acid uric
I organismului este si consumim suc obignuit de limAie.
i+r

Terapia nu necesiti schimbiri de climi (recomandate adesea
in cazul reumatismului cronic), este relativ ieftini gi produce
rezultate fantastice.
E nevoie doar de limii obignuite, de preferinfi cu coaji
sub$re, pentru ci acestea con{in mai mult suc. Sucul proas-
pit de limiie igi schimbi rapid compozilia, sub influenfa
aerului gi a luminii solare. De aceea este necesar si preparim
de fiecare dati o por,tie noui.
Existi o pirere larg acceptati, in special in rindul per-
soanelor care nu suporte prea bine gustul acru, anume ce o
cantitate prea mare de suc de limAie va produce iritalii sto-
macale. Daci infelegem procesele fiziologice ale sistemului
digestiv, vom inqelege gi ci aceasti lngrijorare nu este deloc
justificati. Sub influenfa enzimelor, insugi gustul acru se
transformi in guri in gust dulce. Acizii citric Ei ascorbic
care ajung in stomac sunt mult mai slabi decAt acidul clor-
hidric din sucurile gastrice
- deci nu pot produce nicio stri-
ciciune mucoasei care ciptugegte stomacul. Dimpotrivi:
persoanele care suferi de gastriti sau ulcer profiti adesea
de terapia cu suc de limiie. Sucul de limiie este bogat in
vitamina C, microelemente gi hormoni. El curili excelent
sirurile insolubile Ei mucusul din organismul nostru. Con-
sumarea sucului Stors dintr-o limAie in fiecare zi ne
ajuti si ne menfinemtinerefea. El confine, de asemenea,
gi substanfe fitochimice aseminitoare cu estrogenul gi prin
urmare, este foarte benefic pentru femeile in virsti. Unii
compugi chimici aflafi in sucul de limAie sunt foarte efi-
cienli in prevenirea bolilor infecfioase. Putem bea suc de
limiie ca misuri preventivi impotriva epidemiilor de gripi
gi a ricelilor, la sfArgitul toamnei gi la inceputul primiverii.
Sucul de limAie poate fi folosit in tratamente preventive
sau pentru vindecare.
42 i vindecarea bolilor incurabile
REMEDIUL NR. 5
TFrtament profilactic (prwentiv) cu limAi
Folosili urmitoarele cantited de suc de limAie:
Ziual -olimAie -ZiaaIOZiua2 - doui limAi -Ziua9Ziua3 -3limAi -Ziua8
Ziua4 - 4limAi -Zhta7
Ziua5 -5limAi -Ziua6
Din prima zi pAni inft-a cincea, adiugim cAte o limiie in
llecare zi, iat din a gasea pAni intr-a zecea, scidem cAte o
tlmAie pe zi. ln total, vom bea sucul stors din 30 de limAi, pe
prrcursul a 10 zile.
Sucul de limAie se poate prepara dupi cum urmeazi:
Se taie o limAie in doui, se storc ambele jumitili gi se bea
rucul firi a se adiuga zahir. Daci nu puteli consuma sucul
pur de limAie, adiugati o lingurigi de miere. LimAia stoarsi
nu trebuie aruncati. Ea conline pretioase ingrediente fito-
chimice gi uleiuri esenliale, care suntbenefice pentru inimi,
vlsele sangvine gi creier. Tiiafi limAia stoarsi in bucifele mi-
lltele, puneti-le intr-un borcan, adiugali miere gi zahir gi
punefi borcanul in frigider. in zece ore, veti avea un excelent
cxtras de limAie, care se poate combina cu api fiarti sau cu
rptr minerali gi folosi in loc de ceai sau cafea.
Thatarnentul terapeutic (de vindecare) cu limAi
Pentru acest tratament, folositi doar suc pur de limAie. Nu
ll dilua,ti cu api! Nu adiugafi miere sau zahir. Ar tebui pre-
parat in exact acelaEi mod ca in terapia profilactici (pre-
vcntive) cu limii. Putefi si-l befi la o jumitate de ori sau o
ori dupi masi, care dintre aceste momente credefi ci e mai
=43

i
potrivit. ln timpul acestui tratament, trebui si be$ in total
sucul stors din 200 de limAi. Acest numir mare s-ar putea si
vi surprindi. Unii capiti o senza$e de acm in guri numai
gAndindu-se la o asemenea cantitate de acid citric. Afi citit
bine: trebuie si fie cel pugin 200 de limAi (mai multe sunt
perrrise, darnu mai pu$ne).
ln cursul practicii mele de medic, am vizut mii de pa-
cienfi care se bucurau de o buni sinitate mulgumiti unei
cantitigi mari de suc de limiie. Am biut pini la zece cini
de suc de limiie zilnic (stoarse din cam patmzeci de linii).
Cind incerci, i9i dai seama ci nu ai de ce si te temi. ln caz'uri
foarte rare, cantitifi mari de acid citric in stomac pot
conduce la o funcgionare neregulati a intestinelor. ln ase-
menea cazuri, putem Eece temporarla dozele tztamentului
preventiv, pAni cind organismul se obignuiegte cu sucul de
limAie, dupi care se reia din nou tratamentul terapeutic.
ln tratamentul terapeutic, se recomandii urmltoarele
dozez
Tlatamentul descris mai sus poate fi folosit pentru tra-
urta pierelor de calciu. Sucul de limAie este unul dintre cele
mtl bune remedii impotriva acestora. ln timpul tratamen-
tului, se observi o cre$tere a funcfiei renale. Urina poate
dcveni cerra mai intunecati, iar daci este pistrati mai mult
dmp, poate produce sedimente rogietice de acid uric. La in-
ctputul rahmenhrlui, un librr de urini poate produce o c:rn-
dutc semnificativi de sediment. Asta inseamni ci acidul uric
cnc eliminat rapid din organism, mulgumiti batamentului.
Urlna capiti o culoare de chihlimbar la sfirgitul b?tamen-
htlui gi nu mai produce sedimente, chiar daci este pistrati
Pcntnr mai mult timp. Aceasta inseamni ci organismul nu
nel conline cantitifi excesive de acid uric.
Thatamenftl cu suc de liniie este cea mai buni cale de a
nface stocul de vitamine din organism. Suferim de o cronici
llprl de vitamine, in special daci fumim (o gigari distruge
glnl la 25 de miligrame de vitamini C, adici un sfert din
rportul zilnic recomandat). lnci existi printre noi mu$i fu-
mltori. Sucul de limAie oferi beneficii minunate, dat fiind
cl acidul citric este unicul acid care reacgioneazi cu calciul
dln organism, fonnind o sare unici. Pe misuri ce aceasti
trne este dizolvati, organismul nostru primegte calciu gi
fogfor
- elemente care regularizeazi metabolismul gi rege-
nercazi fesutul osos.
Acidul citric este unul dintre produsele complexului
nogbru proces digestiv. Daci il intoducem in corp sub formi
de suc de limAie, pe lAngi ci vom reduce setea, vom permite
corpului si economiseasci energie, energie care poate fi uti-
llzati pentru a elimina depozitele de sinrri din oase, articu-
hjii, mugchi gi vasele sangvine. Atunci cind reaclioneazi cu
lminele, acidul citric formeazi acidul aspartic, care este in-
clrcat cu sarcini negative. Acidul aspartic apirut in mod
l
l
Ziele 19i 12
Zilele 2 9i 11
Zilele 3 9i 10
Zilele 4 9i 9
Zilele5,6,7,8 -
5limii
l0limii
15limii
20limii
l) lamal
in total, se va consuma sucul stors din 200 de limii, pe
parcursul aL2zile. Cantitigile zilnice artrebui defalcate in
trei pAni la cinci doze. Unii sunt ingrozifi de cantitatea de
suc (cam un litru) care trebuie consumati in zilele 5, 6, 7 gi
8. $i totugi, nu ne temem si bem doi litri de suc de mere sau
de coacize. LimAia este un fruct ca oricare altul, doar ci mai
acru.
I
M i Mlcit'carea bolilor incurabtle 45

ll
I
natural in organism in timpul tratamentului cu suc de
limAie este foarte prefios. Formulele farrraceutice folosite
la tratarea bolilor, descrise mai sus, congin acid aspartic in
forma lui sintetizati.
Iati alte cAteva sfaturi privind beneficiile aduse de limAi.
Daci avefi gitul inflamat, sugefi o felie de limAie la fiecare
15 minute
- chiar gi in cantitifi mici gi diluat, acidul citric
este in misuri si omoare top germenii. Daci suferili de boli
ale gingiei sau pur gi simplu gingiile dor, clitifi gura in mod
regulat cu o solu$e de suc de limAie gi api caldi dimingall gi
seara, timp de doui siptimAni.
LimAia este foarte eficienti Ei pentru intirirea pirului.
Daci aveli mitreafi sau pir slab, frecagi pielea capului cu o
felie de limAie, o dati pe zi, timp de zece zile. A,ceasta va
intiri firul de pir gi va opri formarea mitrelei.
Sucul de limAie poate fi de asemenea de foarte mare
ajutor impotriva transpirafiei excesive, ca de pildi in urrri-
torul remediu.
REMEDIUL NR. 6
PregitiEi o baie fierbinte pentru picioare (doi litri de api cu
patru lingurige de bicarbonat de sodiu alimentar). Pistrafi
picioarele in solugie timp de 15-20 de minute. Usca$ picioa-
rele gi frecafi degetele gi zonele dintre ele cu o bucati de
limdie. in timpul zilei, puteS pune intre degete tampoane de
vati imbibate in suc de limAie. Repeta$ aceasti metodi timp
de cdteva zile. Ea va rezolva problema transpiraSei excesive.
Un beneficiu suplimentar este o mai buni stare a miinilor gi
unghiilor, din contagtul des cu sucul de limAie.
Daci ave$ bigici, fu<a1i cu leucoplast deasupra lor o felie
de limiie gi lisali-o acolo peste noapte. Dimineafa, bigica va
i noale gi ugor de inliturat. Pentru a reduce numirul de
,lfili de pe piele, folosi$ fratamentul preventiv cu suc de
llnlie.
Pe scurt, sucul de limiie este foarte folositor impotriva
lultor probleme de sinitate. rE indemn si verifica$ aceasti
rimagie pe propriul corp.
=47
1i
tl
L
tl
46 ! Vindecareabolilorincurabile

l
i
l
l
I
Cunoagtem cele mai pupine lucntri
desprc sdndtatea noastrd, deSi acesta
egte lucntl esenlial in viaga noasfid.
CAnd suferim de dureri de spate...
Greu de gisit o persoani care nu a suferit niciodati de o
formi sau dta de dureri de oase sau de incheieturi. Pentru
persoana afectati, numele bolii conteazimai pufin: reuma-
tism, affiiti, osteoporozi. Eticheta nu niodifici durerea. Aqr
intilnit mulEi suferinzi de-a lungul anilor mei de profesie.
lntre acegtia, copii, tineri gi oameni maturi, de virsti medie.
Am o slibiciune deosebiti pentru bitrani, deoarece ei sunt
mai nefericigi gi mai neajutorali decAt oricine altcineva. Ei nu
ne mai atrag atenfia, penru ci nu-i mai vedem atit de des pe
stradi. ln cele mai multe cazuri, ei petrec o grimadi de timp
acasi, singuri, crr durerea lor. Cei mai mulp s-au siturat deja
de viala asta. Nopfile nedormite gi mobilitatea redusi le
conferi un glas trist gi ochi obosigi. Pirerea comuni este ca
acegti oameni au mare noroc daci inci triiesc la vArsta de
gaptezeci de ani. Dar nu ii consoleazi prea tare si audi
cuvinte de genul:
"biffinetea
e grea, dar nu-qi face probleme,
pentru ci oricum nu pogi face nimic ln privinfa asta". Tinerii
folosesc asemenea cuvinte, firi si se gAndeasci la faptul ci,
nedAndu-gi seama, vor ajunge in aceeagi situalie gi li se va
oferi exact acelagi tip de
"mAngAiere".
Eisti o pirere foarte rispAnditi conform cireia vdrsta
inaintati aduce inevitabil o stare degenerati de sinitate. in
ultlmele cAteva decenii, utilizarea medicamentelor a devenit
rtlt de comuni, incAt actuala genera$e nici nu-gi mai di
,crna de adeviratul scop al medicementelor: si ofere o
qurare in situafii de urgenfi, pe weme de crizi.Artrebui si
nc luln cu responsabilitate ln mAini soarta sinitifii noastre.
iledicina se concenfieazi asupra tratirii bolilor, dar este mai
Uoe daci ne concenffim noi inEine asupra unor metode de
I rlnlne sinitogi de-a lungul integii vie1i. Cele patru prin-
dpll de bazi pentru atingerea acestui scop sunt o respirafie
OtrctA, aCtivitate fizicil, alimentafie adecvati gi igiena inte-
fud a corpului. Cei mai mulgi oameni au oarece idee despre
gdnele trei principii, dar sunt surpringi si audi despre al
pltnrlea, cel cu igiena interioari. Adesea ne plingem de
Dcdiul poluat
- rauri murdare, plumb ln aer etc., darnu ne
dln seama de nivelul poluirii interioare a propriului nostru
otp, care se reflegti in aspectul nostru exterior. Privifi-vi
F$n in oglindi. Coloana vertebrali seamini cu un semn de
btstbare, spatele este cocogat, pieptul in interior, iar abdo-
Dcnul reliefat in afari. Avem o senzaEie neplicuti atunci
clnd lndoim genunchii, auzin pocnete cind intoarcem capul
il gatul nostru nu :ue destuli mobilitate. Orice efort fizic
ptoduce dureri de picioare sau de spate. Iar asta e valabil gi
PCntru persoanele sub vArsta de patruzeci de ani.
hi"iF ce se intAmpli inainte de perioadele sirbitorilor.
O mulgime de persoane supraponderale, cu fele gi vene um-
0lte, pot fi vizute cirAnd cutii uriage gi plase pline cu dul-
cluri, paste fiinoase, carne gi junk-food. Din punctul de
wdere al principiilor de bazi ale sinitefii, ceea ce comit
rcegti oameni este sinucidere curati. Nu vor si infeleagi ci
llna albi rafinati conduce la diabet, ci adaosul de lapte din
prgtele fiinoase interferi cu digestia gi produce ulcere, ci
uhfrul alb rafinat impiedici asimilarea calciului gi conduce
=4e
l
iilil
ii
48 i vindecareabolilorincurabile

ti
l
L
iil
la osteoporozi, inweme ce delicioasele sendviguri junk-food
le umplu corpul cu acid uric Ai cu colegterol riu, care le ,,ci-
menteazi" virtos vasele de singe, articula$ile gi mugchii. O
masi copioasi de sirbitori intinde stomacul precum un
balon gi exerciti presiuni asupra organelor invecinate.
Cind toate acestea incep si produci un rim cardiac nere-
gulat gi cumplite dureri de cap, intindem mina 9i luim o
pastili, ca si rezolvim problema. Folosirea frecventi a anal-
gezicelor gi a antibioticelor are drept rezultat disbaeterioza
(o flori microbiani anorrrali) gi un adevirat ungan de reac,tii
biochimice imprevizibile in sistemul noslru digestiv, aduse
de parazili care vor inlocui flora baeteriani normali, sini-
toasi. Aceasta inseamni compromiterea sistemului imunitar
gi a abilitipi de a produce necesarele enzime gi vitamine.
Cind luim o aspirini, nu ne gindim ci ar putea Provoca
o hemoragie in stomac. Nu comite abraziuni prea mari (doar
cam 3 mililitri de singe), dar efectele se acumuleaz| daci
vom continua si luim pastile cu pumnul ca si rezolvim
diverse probleme. Aceasta este cauza pentru care in sistemul
nostru gastrointestinal drojdiile gi al$ fungi devin domi-
nanp, ceea ce va duce Ia intestine cu hemoragie, la probleme
stomacale gi la pietre la rinichi gi la ficat.
Natura nu ne-a furnizat metode de a digera antibioticele,
medicamentele psihotrope sau analgezicele. Natura nu ne-a
dat niciun mijloc de a conEacara efectele toxice ale acestor
medicamente. Acegti compugi toxici rimAn in organismtimp
de ani de zile givortulbura mecanismele de apirare ale aces-
tuia. Dacivom continua si luim medicamente pentru orice
problemi, vom deveni, inevitabil, dependenli. Aceasti de-
pendenp afe &eazd deja 6OVo din persoanele cu probleme de
sinitate. Tratamentele medicamentoase provoaci reac,tii
alergice la cica2oo/o dintre pacienfi. Vreau si fiu bine ingeles:
ou neg total utilitatea produselorfarmaceutice. Totu$i, orice
medicament este o mici dozi de otravi gi ar tebui luat
aumai in cazul unor crize majore. Aldel, medicamentele ne
onoare mai curand decAt ar face-o bolile.
Mlnte puternici in trup puternic
lotnun orag canadian, un dentist pensionar condamnat la
nunul cu rotile a participat la un seminarpe tema utilizirii
Frrpeutice a sucurilor vegetale. El suferea cumplit de reu-
|lrtism la toate articula,tiile. Nici micar maxilarul nu putea
Dctteca hrana cum trebuie. Arita ca un schelet ambulant gi
lrt nevoit si consume doarhrani lichidi, cu paiul. S-a decis
rl dea o gansi terapiei naturale, folosind in alimentafie
aucuri de morcovi gi de telini gi ficind bii terapeutice cu
la. Peste un an, era in misuri si-gi redeschidi cabinetul Ei
rl-pi practice in mod norrnal meseria de dentist. Singurul
eorn rimas din vechiul lui reumatism era o ugoari cocoaEi.
Am men$onat cazul unei fete care a venit si-mi ceari aju-
bnrl. Cu patru ani lnainte, ea incepuse brusc si sufere de tul-
burfri reu:natice care o desfigurau, firi o cauzi vizibili. De-
fctele ei deforrrate o ficeau si se simti atat de riu, incAt a
bcetat si mai iasi in lume, evitAndu-gi chiar gi cei mai buni
prlcteni. Durerea fizici gi stresul psihologic au condus-o la
rprtie gi la depresie. A trebuit si mi striduiesc din greu si o
Gonving si nu renunfe gi si ia iniliativa in lupta pentru si-
altatea ei, iar in cele din urmi am fost fericit si vid ci
rccepti ideea.
A fost nevoie de trei ani de alimentagie sBicti (practic firi
cerne), bii cu diverse ierburi, exerci$i de respirafie, 1,5-2litri
de sucuri biuli zilnic Ai cAteva metode de purificare totali a
tnrpului pentru a obline rezultatele dorite. Acum, ea este
50 ! vi.decar"o b,,lilor incurabile
=sl
,l

complet restabiliti Ei are doui fiice minunate, pe care le
invafi sA res?ecte principiile unui mod de viali sinitos.
tr dau acest exemplu pentru a-i ajuta pe tofi cei care
suferi de probleme la oase gi articulafii si infeleagi ci sunt
in misuri si se ajute pe ei ingigi. Boala nu va dispirea intr-o
luni, dar daci rezenri suficient timp, in condigii adecvate, or-
ganismul nostru o poate invinge. Aga funclioneazi natura.
Este nevoie de ani de zile pentru ca o boali si se maturizeze,
iar organismul nosEu are nevoie de un timp considerabil ca
si corecteze problema.
Experienfa mea arati ci diversele probleme ale sistemului
nosfu osos au doar cAteva cauze principale:
1. Poluarea interiorului corpului, care implici acid lactic,
acid oxalic, acid uric Ai colesterol
2. Inactivitateafizici
3. Niveluri reduse ale oxigenului (consumim in principal
minciruri gitite)
4. Niveluri reduse ale micro- gi macroelementelor esen-
giale
5. Dezechilibru in economia fosfor-calciu (vezi capitolul
despre osteoporozi)
Daci putem corecta aceste deficienfe, problemele din
sistemul nostru osos sunt de obicei rezolvate. Vivoi descrie
aici, pas cu pas, cum putem realiza acest dezideiat. Primul
pas care trebuie ficut este detoxificarea trupului, combinati
cu un post de trei zile. Eliberarea corpului (Ei in special a
intestinului gros) de depozitele toxice, care adesea ne otri-
vesc de mul$ ani, este un pas esenlial pentru ob$nerea de
rezultate bune.
52 i Vind."u."ubolilorincurabile
l'rr rl I I ca rca (detoxifi carea) tmpului prin post
lr Umpul postului, consumim doar portocale gi grepfruturi
I hm cam patm litri in fiecare zi dinfr-un cocteil de sucuri
Oefrl preparat penffu ocazie. Cocteilul este un amestec
butt din 900 grame de suc de grepfrut, 900 de grame de
lc dc portocale, 200 de grame de suc de limAi gi doi litri de
$ dlrtilati, care impreuni ar trebui si dea patru litri. Befi
neal sucuri proaspit stoarse.
Dlzolvali o lingurigi de sare intr-un pahar de api caldi 9i
b|| rmestecul pe stomacul gol, in fiecare dimineati. Solufia
I$oncazi ca un magnet pentru impuritilile din sistemul
fnfrtlc. Astfel, toxinele din tot corpul sunt colectate in in-
filne gi apoi eliminate. ln procesul de eliminare a toxinelor,
cpniomul nostru se deshidrateazi. Avem la dispozifie patu
hrt de cocteil de sucuri ugor absorbabile, care vor compensa
Gt.ttA pierdere de api.
lmbrlcali-vi cilduros gi befi din acest cocteil cate 100 de
Fme la fiecare jumitate de ori, pini cAnd se va fi consumat
btrtrga cantitate. Daci vi se face foame, minca$ doar por-
bcrlc Ai grepfruturi. Nu vi faceli griji daci vefi transpira
tbundent. Este normal
- transpiratia elimini impuritilile
dln corp. Repetafi aceeagi metodi in a doua gi a ueia zi.
Uneori, in timpul tratamentului de detoxifiere se poate si
rtm dureri de cap, senza$e de vomi gi slibiciune. Acestea
runt simptome temporare gi, la nevoie, le putem u$ura
pdntr-o plimbare, masAndu-ne urechile sau mestecdnd o
buceti de coaji de portocali sau de limAie. in fiecare seari,
lulnte de culcare, ar trebui si bem un laxativ din plante.
&ctta este necesarpentru a ajuta intestinul gros si scape de
lmpuritifi. ln zilele a patra gi a cincea, begi numai coceilul de
rucuri de fructe, de pildi mere plus morcovi, gi mAncagi doar
ii
rtiil
tiil
tlil
ii
ii
ii
iiril
=s3

fructe gi legume. ln ziua a $asea se pot adiuga la meniu boabe
de cereale, oui Ei pe$te.
ln urmitoarele 2-3luni, ercludeS din alimenta$e produ-
sele care con$n zahir alb Ei fiini albi, gemurile gi dulcelurile,
dulciurile gi alimentele conservate (in special cele care con$n
ofet). Limitagi cantitefle de alimente prijite gi produse grase,
unt, brAnzi, oui, carne gi pegte. CeI mai bine este sA renunla$
de tot la lapte. Putefi mAnca pini la 50 de grame de brdnzi
dulce (Iicuti din lapte nedegresat!) gi be$ cel mult un pahar de
lapte bitut. Alimentapa dumneavoastri trebuie si se bazeze
pe cereale, salate, fructe, legume Ei sucurile lorproaspit stoar-
se. Este foarte important si se utilizeze combina$i adecvate
de produse alimentare (vezi tabelul2, pagina 56).
rG voi prezenta aici doar direcgiile principale pentu com-
binarea corecti a alimentelor. Trebuie si ne asigurim ci or-
ganismul primegte toate elementele nuftitive necesare Ei ci
nicio substangi dintre cele necesare nu este deficienti sau ex-
cedentari. Toate componentele unei mese artrebui si fie di-
gerate in aproximativ acelaEi intenral de timp. Aceasta elimini
posibilitatea ca unele por,tiuni nedigerate din mAncare si
ajungi in intestin gi si produci acolo consecinle nesini-
toase. Principiile combinirii corecte a produselor alimentare
sebazeazi pe mii de ani de er<perienfi gi sunt un nepreluit
dar din partea strimogilor nogtri. Aceste principii conduc la
rezultate minunate. Ideea de bazi este si nu combinim
anumite tipuri de alimente la aceeagi masi.
De pildi, digerarea proteinelor se realizeazi intre doui gi
patru ore. Digerarea carbohidra$lor, intre 2O-4O de minute.
De obicei, masa carbohidra$lor (glucidelor) pe care ii consu-
mim este mult mai mare decit masa proteinelor. Bucifi nedi-
gerate de proteine pot si ajunge in duoden alituri de cantitigi
mari de carbohidrafi, iar acest lucru trebuie preintAmpinat.
Proteinele sunt digerate de enzime acid-active, in timp ce
crrbohidralii necesiti pentru digerare enzime bazic-agtive.
Actstea se neutralizeazi reciproc in stomac Ai va trebui si se
lormeze cantitifi suplimentare de enzime acid-acive. Daci
llomacul nosEu con$ne un amestec de carbohidrafi $i pro-
lrlnc (cum este cazul unei mese tipice), cantitatea de enzime
rld-active necesare pentm a digera, de pildi, 100 de grame
& carne, este de 20-25 de ori mai mare decAt cea normali. ln
|crelagi timp, carbohidra,tii gi alli compugi din masa consu-
oltl vor rimdne nedigera.ti.
Toate produsele alimentare se impart in mod obignuit in
Prtru grupe:
l. Proteine
- came, pe$te, oui, fasole, nuci etc.
2. CarbohidraF
- pAine, bomboane, cartofi, miere, zahtrr
etc.
3. Grisimi - unt, ulei, unturi etc.
4. Fructe gi legume, sucuri de fructe.
ln tabelul sunt descrise principiile combinirii acestor
trupe de alimente.
Alimentele din coloana din mijloc se pot combina fie cu
dlmentele bogate tn proteine din prima coloani, fie cu car-
bohidra$i din coloana a treia, dar alimentele din prima gi a
Etia coloani nu trebuie niciodati combinate.
Aceste reguli de combinare a alimentelor sunt greu de ac-
Glptat pentu unii, pentru ci ei obignuiesc si consume carnea
Ctr pAine, chifle, cartofi sau orez. Totugi, in cele din urmi, cri-
tcriul cel mai important este cel al propriei noastre sinitifi.
ln anexi, lapp.227-234, ofer citeva exemple de mese si-
Dltoase care sunt potrivite atAt pentru persoane firi nicio
tfecfiune, cAt gi pentru acelea care au diverse probleme de
rlnitate.
./
ii
54 f Vir,l..u.." bolilor incutrLrilc
=)5=

i
Tabelul2
Combinarea produselor alimentare
Sugerez si se consume doui mese complete ln fiecare zi
-prima intre 8 gi 9 dimineafa, iar a doua intre 5 Ei 8 seara.
Putem consuma, pe post de gustiri dintre mese, fructe gi
legume. De biut, utilizali doar sucuri proaspit stoarse din
legume gi fmcte gi api de buni calitate. Cel mai bine, be$ ceai
verde sau ceai de plante (mugefel, urzici, menti silbatici
etc.)
Mestecafi complet hrana, de cel pufin 30 de ori pentru
fiecare mugcituri. Nu be{i nimic in timp ce consumali hrani
solidi. Mesele ar trebui si fie araniate in urmitoarea ordine:
l. Suc, ceai sau api minerali
2. Salati
3. Felul principal (carbohidn;i dimineap gi proteine seara)
Pentru persoanele sinitoase, un cocteil din suc de
Ooncovi gi sfecli (in proporfie de 4:1) este foarte util ca
tttlruri preventivi impofiva problemelor de sinitate. Nu
erltU foarte multe persoane complet sinitoase gi combina-
$lh ideale de sucuri sunt diferite pentru diferite cazuri. Dat
tlnd cI am discutat problemele de sinitate ale sistemului
Oor, am si menlionez cAteva cocteiluri de sucuri care inti-
tttc oasele. Beti cocteilurile de sucuri de 2-3 ori pe zi, ca
lproximativ 15-20 de minute inainte sau la o ori, o ori gi ju-
dtrte, dupi mese. Ele ar trebui si ajute in cazuri de pro-
Ucmc la oase, mugchi gi coloana vertebrali, ca gi la inllamafii
& erticula$ilor, la osteoporozi, carii dentare, podagri, reu-
lrtlsm gi boli ale gingiei. Cantitisle de suc de mai jos sunt
,aotru a fi consumate o dati.
l. Morcovi 250 g
2. Morcovi 230 g+ liptuci L40 g+ spanac 85 g
3. Morcovi 280 g + spanac 170 g
4. Morcovi 230 g + lelini 115 g + ridicini de pitrunjel
60 g + spanac 85 g
5. Morcovi 230 g+ sfecli 85 g + cagtraveF 85 g
5. Morcovi 32O g + sfecli 85 g + nuci de cocos 60 g
7. Spanac 200 g
8. Morcovi 23O g+ felini 140 g + ridicini de pitrunjel
6og
9. Liimiie 200 g.
Cel mai bine este si se prepare cocteilurile de sucuri cu
pulin timp inainte de a fi consumate; oricum, in niciun caz
?sz56=
ALIMENTE BOGATE
INPRoTEINE
Carne gi supi de
carne, pegte, oue,
vinete, fasole, fasole
de Windsor, nuci,
seminle de
floarea-soarelui,
iaurt gol, kefir,
brAnzi de casi, lapte
gras, lapte bitut.
PRODUSE GRASE
$I J/II"
Unturi, unt, uleiuri
vegetale, fructe
(proaspete sau
uscate),legume
(crude sau uscate, cu
exceplia cartofilor),
sucuri de fructe gi
legume.
ALIMENTE CU
CARBOHIDRAF
PAine gi alte produse
bazate pe fiini,
cereale, cartofi,
zahir, miere,
produse confinAnd
zahir, paste fii-
noase, gemuri, dulce-
pri, bomboane.
Este intotdeauna mai
bine si se consume
lapte, vin sec, pepene
sau banane separat
de alte produse ali-
mentare.
Se pot combina | | Se pot combina
Vindecarea bolilor incurabile

mai tArziu de 8-10 ore, chiar daci le pistrim la rece, la 0-8
grade Celsius. Urmitoarea componenti a mesei noastre ar
trebui si fie salatele. Asigu:aS-va cA sunt gustoase 9i preferabil
ficute din legume locale, crescute in perioada lor naturali de
vegetape. Cu cit avem mai multe culori diferite in salate, cu
atAt ele sunt mai sinitoase (vezi anexa, pp.227-232).
Nu virSta ne distruge coloana vertebrali
Viap in societatea noasbd civilizati nu necesitiprea mult efort
fizic. Inactivitatea gi alimentafia incoregti au drept rezultat o
coloani vertebrali inflexibili. Vertebrele Ei discurile afectate
duc la deformarea coloanei. Evident, pentru aceste probleme
dim vina pe lmbiu:Anire. ln realitate, bitrinefea ca atare nu
are nimic in comun cu aceste probleme. Daci ne uitim mai cu
atenfie la modul in care se migci mulji copii, vedem uneori un
spate coco$at gi picioare fepene. Daci vor continua pe aceasti
cale, se vor acumula modificiri degenerative, dar asta nu in-
seamni ci pentru ele trebuie si acuzim biffinefea.
Am intahit multe perso:rne care au tiit peste o suti de
ani Ei inci au o coloanivertebrali solidi gi sinitoasi, sunt in
stare si munceasci gi sunt de obicei foarte optimiste.
Oamenii se pling de probleme la coloani, trecAnd sub ticere
propria neglijenfi drept cauzi. Am avut plicerea si vid spec-
tacolul dat la virsta de 80 de ani de Mahmud Isymbayev, un
foarte bine cunoscut dansator. Suplu gi cu aspect tineresc,
dinamic Ai energic in migciri, acesta a dansat aproape in-
continuu timp de o ori gi jumitate. Cdnd, la sfirgit, a ficut o
pleciciuae in fafa publicului, aproape a atins podeaua cu
fruntea. Aceasta dovedegte ci forma fizici a coloanei verte-
brale nu depinde de virsti, ci de o alimenta$e adecvati gi de
o doziporiviti de activitate fizici.
58 ! t,nd..or"" bolilor incurabile
Doresc si mentione z trei cazwi de probleme de sinitate
rp.rent firi legituri lntre ele, luate din practica mea medi-
cell. Dupi o examinare atenti, a reiegit ci toate au aceeaEi
aut:i, ceea ce arati o strAnsi legituri intre starea noashi ge-
ncrall de sinitate Ei starea coloanei vertebrale.
(AZUL NUMARUL 1
O pereche dorea ajutor pentru fiica lor de 15 ani, care se
ltzlse intr-o stare ingrozitoare. Dintr-o cauzi deloc evidenti,
prnca din stAnga a fefei ei s-a desfigurat, ochiul sting nu se
oel putea inchide gi nu putea nici si ridice din sprAnceani.
hrese tratati cu injeclii Ei fizioterapie timp de o luni, firi
rzultat. Pentru tanera fati, o desfigurare atdt de vizibili era
rvldent o Eaumi psihologici. Mai intAi, m-am uitatla modul
tt care piEegte. Migcirile ei erau foarte tepene. O examinare
oei aminun$ti a implicatridicarea gi coborArea bra.telor, age-
trta pe scaun gi ridicarea de pe el gi in fnal scoaterea pan-
tolllor gi incercarea de a-gi pisba ecbilibrul intr-un picior. A
lrutut sta ln acea pozifie doar cAteva secunde.
Ctrlugirii tibetani folosesc aceasti metodi de examinare
ql de cAte oribinuiesc ci aliniereavertebrelorlombare are de
tufcrit, in special in cazul primei vertebre. Aceasta contro-
hrzl toate migcirile verticale ale corpului: ridicarea gi cobo-
r|rta brafelor, deschiderea gi inchiderea ochilor, ca gi ridi-
crrca in picioare. Dificultisle legate de oricare dinue aceste
nlgctrri indici extenuare gi o rigidizare a primei vertebre.
Metodele moderne de diagnosticare nu sunt in mAsuri si
dctegteze aceste schimbiri. I-am ,deblocat" vertebra gi i-am
prcscris un set de exercilii pe care le putea face de una
rlnguri, pentru a corecta pierderea alinierii vertebrelor gi a-Ei
rccipita funcEiunile controlate de prima vertebri. Am vizut-o
dc cAteva ori pe luni, pentru a verifica progresele.
ti
=se

A fost nevoie de doui luni pentru ca totul si revini la
normal. Mugchii faciali au inceput si-i funcfioneze normal,
iar ochiul se putea inchide acum. Doetorul ei a fost uluit de
aceasti refacere, pentru ci el nu putuse obgine niciun re-
zultat semnificativ cu alli pacienfi, suferind de aceleagi sim-
ptome.
lntimplitor, unul dintre doctorii din clinica respectivi
suferea de aceeagi problemi neurologici. A fost chiar gi mai
uimit si afle ci medicamentele prescrise de colegul lui pentru
fati erau aceleagi pe care le lua gi el, dar firi rezultat. Iati un
bun exemplu al principiului emis de Hipocrate cind a s?us:
,Orice boali are cauza ei proprie, care nu poate fi inliturate
cu medicamente".
CAZTJLNUMARUL 2
Medicina antici are in arsenal sute de moduri de a pune un
diagnostic doar bazAndu-se pe simptome exterioare. increli
turi ale fetei, culoarea gi forma urechilor, forma unghiilor,
modul in care se'uzeazd, pantofii etc., toate acestea ne pot
s?une lucruri despre boli interne. Chinezii puteau diagnos-
tica peste 300 de boli pur gi simplu prin examinarea pulsului,
iar preofii lamaigti din Tibet pot detecta 150 de boli pornind
doar de la mirosul corpului.
Am un obicei: firi si-mi dau seama, caut anumite semne
exterioare, analizind nivelul de sinitate al persoanelor in-
tAlnite. Uneori, cind ne uitim la televizor, solia mea mi in-
fteabi cAt de sinitos este politicianul sau artistul de pe ecran.
Odati, i-am spus ci gchiopitatul cAntireplui ei preferat este
cauzat de o degenerare a celei de-a doua vertebre lombare.
Ea nu m-a crezut, pentru ci gtia ci acest gchiopitat era atri-
buit unei rini cipitate intr-un accident. Eu am sus,tinut in
continuare ci terapia de aliniere a coloanei vertebrale ar
60 i Vindecareabolilorincurabile
putcr rezolva problema. Peste citeva luni, cintiregul m-a
Gontrctat pentru o programare. A reiegit ci primise de ziua
hl drept cadou una din ci4ile mele gi il interesa si obf,ni un
{utor pentru problemele lui de sinitate. in timpul consul-
lrflcl, mi-a povestit cum a fost cu accidentul gi deslre pro-
blcmele lui tot mai mari cu mersul. Doetorii au sugerat o ope-
nllc la gold, dar el voia si ia in considerare gi tratamente
dFrnative. I-am cerut si incerce un prim set de exercigii de
dhgnosticare, menite si examineze starea celei de-a doua
incbre lombare; exercifiile au confirmat diagnosticul meu
mtcrior. Apoi i-am ercplicat ci a doua vertebri lombari egte
ilrpunzitoare pentru menfinerea echilibrului corporal la
d;clrile stAnga-dreapta, influenfAnd inclusiv modul in care
ocrye el. $chiopitatul este in cele mai multe cazui o indi-
ct1|c a unei vertebre lombare secunde dislocate. ln final, l-am
Gonrins si-gi rezolve problema coloanei. Nu a fost nevoit si
lrrctr prin rneo operafie, iar acum merge normal, firi aju-
bnrl unui baston. A inceput si fie mai atent cu sinitatea
grcprie. Sper si continue si devini tot mai activ gi mai plin
& energie.
ln cealalti carte a mea am discutat mai pe larg despre in-
Srflnerea coloanei vertebrale. Vreau si adaug aici doar ci
arcrcifiile fizice care implici gira spinirii sunt necesare
,antm a men$ne in buni formi discurile cartilaginoase, ceea
cr preintAmpini aplatizarea lor gi o frecare dureroasi a ver-
kbrelor unele de altele.
CAnd nivelul calciului din discuri scade, coloana noastri
vtrtebrali igi pierde calitatea de absorbant al gocurilor. Fre-
crrca gi presiunea intenrertebrali cauzeaziciupirea nenrilor
crrc ies, ramificAndu-se, din miduva spinirii, prin spaliile
dlnne vertebre. Din fericire existi exercifii speciale care pot
ltgenera rapid discurile cartilaginoase. Acest lucru este
=61

posibil la orice var$e, cu condi,tia si se adopte o alimentafie
corecti gi si se efectueze rutina fizici necesari. Chiar daci
eqti la o vArsti avansati, pofi si-p regenerezi discurile gi si-!i
menfii infreaga coloani vertebrali sinitoasi, a$a cum o au
tinerii.
UZULNUMARUL 3
Un birbat de 34 de ani a venit la mine pentru o consultagie.
Avea probleme cu erecfia gi cu urinarea. Un tratament pre-
scris de urologul lui adusese oarece imbunitefiri, dar nu ii
readusese complet performangele sexuale. ln plus, suferea
tot mai des de constipa$e.
ln cazul problemelor de erecfie, cel mai probabil
"vinovat"
este de obicei a treia vertebri lombari. lnfepenirea verte-
brelor lombare unu gi doi duc de obicei la constipalie, pro-
bleme de ereclie gi in final la inflamarea glandei numite
pro$ate. Dat fiind ci mul$ birbali se confrunti cu aceste
probleme grave gi foarte neplicute, voi incerca si explic care
este originea lor comuni.
Anatomia sistemului urogenital al birbatului este bine cu-
noscute. lnte componentele acestuia amintim uretra, care
iese din vezici, glanda prostati, veziculele seminale Ei testi-
culele. Prostata este o glandi care consti din fesut muscular
gi lesut producitor de hormoni. Testiculele produc sperma-
tozoizii gi veziculele seminale secreti mucusul care le per-
mite spermatozoiztlor si supraviefuiasci. Toate acegte trei
elemente se unesc penfu a forma slerrna gi se intAlnesc in
uretri. CAnd intestinul se extinde, din cauza umplerii cu de-
pozite solidificate (datorate, la rdndul lor, consumului de
carne gi de produse pebazide ftini albi, stilului de viali se-
dentar etc.), prostata va fi presati puternic de intestinul
umJlat. Drept rezultat, ea va produce mai mult lesut muscular
$ crntitlgi mai reduse de hormoni, ceea ce apoi conduce la o
groducgie redusi de mucus gi la,uscarea" veziculelor semi-
rlc. h,esiunea exercitati asupra prostatei este transferati gi
ffttfri, ceea ce cauzeazi dificultifi in urinare. Cea mai buni
Ic'rtenfi de acfiuni consti in patru pagi:
l. Curifarea intestinului gros (vezi pagina 149)
2. Schimbarea obiceiurilor alimentare (tabelul 2, pagi-
na 56)
3. Consumarea de cantiti,ti mari de sucuri de legume gi
fructe (vezi terapia cu limAi de la pp. 43-44; morcovi,
280 g + sfecli 90 g+casravefi 90 g
- de doui ori pe
zi; morcovi 250 g- de doui ori pe zi).
{. Regenerareavertebrelorprin exerci$i (vezi pp. 66-67)
Aceasti metodi ar trebui si rezolve problemele de urinare
b I 5- 20 de zile, si vindece infl amarea pro statei curAnd dupi
rcca 9i si aduci totul la o funclionare completi in 5-6 luni,
Orl a fi nevoie de weo operaSe.
Secliunea lombari a coloanei noastre vertebrale contine
dncl vertebre (in unele cazuri, foarte rare, gase). CunoaEtem
&Jr consecinfele infepenirii gi obosirii primelor trei. Care
unt celelalte doui vertebre implicate? Vertebra a patra se
cllpl de migcirile corporale atunci cAnd stim in scaun Ei de-
frmini 9i momentele de excitare sexuali. Degenerarea aces-
l|l vertebre poate produce dureri atunci cAnd stim jos, o
;ltutate anormali, o lipsi a excitaliei sexuale, ca giprobleme
b utcr. A cincea vertebri diijeazimigcirile inainte-lnapoi,
dc pildA cAnd piEim, cind muncim sau in timpul actului
aqud. De asemenea, se ocupi gi de func$ile respiratorii gi de
rbrca pielii.
Agi citit mai sus o descriere generali a relaSei dintre starea
coloanei vertebrale gi anumite funcfii motoare. Putefi efectua
=63
62 I vind..".." bolilor rncurauue

l
l
un test care consti in apleciri laterale, pe spate gi in fafi, age-
zareape scaun gi ridicarea de pe scaun. Daci avefi probleme
in efectuarea acestor migciri, daci simfi,ti presiune in zona
lombari, atunci vertebrele dumneavoasui lombare sunt in-
fepenite gi nefunclionale gi aceasta influenleazi negativ
multe as?ecte ale sinitifii dumneavoastri.
Din cauza stilului de viali inactiv, existi foarte pufini
oameni a ciror zoni lombari a coloanei este perfect sini-
toasA. De obicei, durerile din zona lombari sunt tratate cu
bii, masaje, medicamente administrate prin fricfiune gi in-
jecfii cu vitamine din grupa B. Aceste metode oferi doar o
ugurare temporari, pentru ci ele lupti doar cu simptomele.
Daci nu este inliturati adevirata cauzi, pe termen lung si
tualia se va deteriora.
Vertebrele lombare sunt sffins legate de golduri. Oasele gi
articula$ile regiunii pelviene sunt responsabile pentru toate
func$unile motoare ale corpului. $oldurile sunt foarte impor-
tante pentru corpul nostru, din punct de vedere stuctural. Ele
pot fi comparate cu teme[a unei case sau cu sistemu] de ridi-
cini al unui copac, din cauza modului in care ele susfin partea
superioari a corpului. Pelvisul nostru partictpi la gase tipuri
de migciri: sus, jos, inainte, inapoi, deschidere, inchidere. Di
ficultifle in efectuarea oriciruia dintre aceste tipuri de migciri
sunt indicatii clare ale unor deformiri. Centrul pelvisului se
poate deplasa in sus sau in jos, iar coloana vertebrali poate
deveni ugor nealiniati. Daci deformirile se amplifici, verte-
brele incep si ciupeasci nervii care se ramifici din miduva spi-
nirii. lncepem si sim,tim dureri in organele interne la care se
leagi aceEti newi. Cu cit sunt mai mari deformaliile, cu atAt
mai serioase sunt consecinfele pe care le suferim.
Efectele deformirilor se pot propaga in sus (amefeli,
dureri de cap, $uit in urechi) sau in jos (dureri la genunchi,
pmbe sau cilciie). lntr-o anumiti misuri, deformirile co-
lrrrnei vertebrale sunt rezultatul mecanismului de autoechili-
lnrrr al corpului nostru. Daci incercim si inclinim capul pe
Qetc ai si mergem asdel cAteva minute, vom continua si ne
b;lnlm zile intregi dupi aceea, si simtim nepliceri psihice,
tlrmA gi lucruri stranii ce se petrec in creierul nostru.
Mecanismul nostru de autoechilibrare, care are menirea
& r mengine creierul ine-o pozigie nepericuloasi, este legat
dc proprietatea paralelismului care este intrinseci ochilor
nottri. Coloana igi schimbi alinierea din cauza acestui meca-
olrm. Putem vedea uneori persoane cu o falci imperfecti, cu
o rlmetrie nepotriviti a umerilor sau cu o cutie toracici de-
hrmatl. Multe dintre acegte diformitaEi sunt cauzate de o ali-
nlcre improprie a secgiunii pelviene a coloanei. De aceea me-
dlclna orientali acordi atAt de multi atenfie acestei zone.
( ) coloani vertebrali. sinitoasi este
h.rz.a unei sanitifi bune
Allmentalie, igieni, factori psihologici, respirafie gi exercilii
rmbice gi acvatice: toate acestea suntimportante, darfiri o
coloani vertebrali sinitoasi, ele nu vi vor face si vi simlifi
rlcloc sinitogi. Ce poate intrqine coloana vertebrali intr-o
lormtr cu adedarat buni?
l. Dormifi pe o saltea tare sau pe podea (vezi Cum sd
trdim150 de ani)
2. Pune$ sub gAt o perni mici gi tare sau un prosop ficut
sul
3. Mincafi numai alimente sinitoase gi befi cantitefi
mari de sucuri
4. Purificali-vi sistemul osos (vezi Remediile nr. 3, 5 gi 21)
=6s
64 i uuro""ur"" bolilor rnc'urabrlt'

5. FaceS bii terapeutice
6. Facefi zilnic exercifiu fizic.
Putem efectua setul nostru preferat de exercifii fizice sau
putem folosi unul dinue seturile sugerate mai jos. Acestea
ajuti la alinierea vertebrelor gi la inliturarea tensiunii din
sistedlul osos. lncercali unul dintre ele inainte de a continua
lectura cirfii. Memoragi-l gi efectuafi-l de doui ori pe zi, dupi
preferinle (acasi, la munci, la stafia de benzini etc.) Ia cei
mai mul$ oameni, coloana vertebrali seamini cu un meca-
nism ruginit, penfru ci ei petrec 80olo din timp fie aplecagi,
fie pe scaun, fie intingi in pat. Daci vei dedica timp stirii
coloanei tale vertebrale, vei fi recompensat printro sem-
nificativi imbuntttfire a sinitifii.
Setul de exercifii nr. I
EXERCTTIUL NR.1
lntingi pe spate, cu brafele de-a lungul corpului, cu palmele
in jos, impingeF genunchii in sus, incercAnd si rd atinge$
fruntea, apoi intindegi genunchii la loc. Repetafi exercifiul
de 10 ori.
EXERCTTIUL NR. 2
Ridicafi-vi in picioare, aplecafi-vi ln fafa gi incercagi si atin-
geS podeaua cu degetele (daci putegi, chiar cu palma). Aple-
cagi capul inainte gi inapoi, umirind migcirile torsului. Stagi
drept in picioare gi strAnge$ pumnii.
EXERCTTIUL NR. 3
Rotifi ambele brale de 10 ori inainte gi de 10 ori inapoi.
E}GRCT.IIUL NR. 5
Cupicioareleu iatin_
pfi omoplatul mina
llngi gi atinge
DGRCTTTUL NR. 6
Crr picioarele ugor depirtate, ridicafi ambele mAini gi rotiji
torsul in sensul acelor de ceasornic de 10 ori gi in sens invers
& to ori.
DGRCT,IUL NR. 7
gi cu torsul in pozipe verticali,
cu genunchiul stAng gi apoi cu
e 10 ori.
DGRCInUL NR.8
ilnAndu-vi de spitarul scaunului, facegi cel pu$n 10 genu_
tcxiuni.
lncercali si repetati fiecare exerciliu de l0 ori la inceput,
fpoi marili treptat numirul de repetiri la2O_40.
Poate veni gi de la minte...
Durerile de spate gi din zona rombari nu igi au lntotdeauna
clginea in dislocarea unorvertebre. Sursa poate fi uneori de
lrturi psihologici. pozifile asumate de diverse persoane pot
=67
66 i vind."u..o bolilor incurabile

Vindecarea bolilor-incurabile-prin-metode-naturale

Vindecarea bolilor-incurabile-prin-metode-naturale

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Viewers also liked

Viewers also liked (20)

Similar to Vindecarea bolilor-incurabile-prin-metode-naturale

Similar to Vindecarea bolilor-incurabile-prin-metode-naturale (20)

Vindecarea bolilor-incurabile-prin-metode-naturale